Sunteți pe pagina 1din 53

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE


INGINERIA SI MANAGEMENTUL CALITATII

PROIECT
PREGATIREA PROCESELOR DE FABRICATIE

Profesor coordonator: S.l. dr. ing. Constantin RADU


Student: Petrisor Alexandru IONICA

Cuprins
Capitolul 1.......................................................................................................................................4
Intreprinderea componenta de baza a unui sistem de productie. Scurta prezentare a evolutiei
sistemelor de productie................................................................................................................4
Sistemul de productie industrial..................................................................................................4
Intreprinderea de productie obiect al managementului productiei...........................................6
Abordarea conceptului de intreprindere de productie.............................................................6
Trasaturile de baza ale unei intreprinderi de productie............................................................7
Capitolul 2.......................................................................................................................................8
Procesul de productie: notiune, tipologie, factori de influenta....................................................8
Notiunea de proces de productie..............................................................................................8
Tipologia proceselor de productie...........................................................................................8
Factorii care influenteaza asupra modului de organizare a proceselor de productie.............10
Metode de organizare a productiei de baza................................................................................11
Capitolul 3.....................................................................................................................................13
Pregatirea productiei noilor produse..........................................................................................13
Obiective si posibilitati de asimilare a noilor produse...........................................................13
Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei...................................14
Problematica pregatirii fabricatiei. Studiu de conjunctura si prognoza.................................15
Controlul aprovizionarii.............................................................................................................17
Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de productie..................................23
Capitolul 4.....................................................................................................................................25
Date initiale generale.................................................................................................................25
Caracteristici de material...........................................................................................................25
Masa reperului.......................................................................................................................25
Clasa piesei............................................................................................................................25
Proiectarea semifabricatului..................................................................................................25
Adaosurile totale de prelucrare..............................................................................................25
Normarea tehnica.......................................................................................................................25
Determinarea sistemului de productie.......................................................................................27

Determinarea numarului de masini unelte.................................................................................30


Determinarea coeficientului de incarcare al MU.......................................................................31
Determinarea lotului optim de productie...................................................................................32
Capitolul 5.....................................................................................................................................36
Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si materiale necesare..............................36
Metode de dimensionare a suprafetelor de productie................................................................37
Tipuri de amplasare a mijloacelor de munca pe suprafetele de productie.................................38
Organizarea halei de productie..................................................................................................39
Capitolul 6.....................................................................................................................................40
Analiza proiectelor.....................................................................................................................40
Practica programarii si conducerii prin durate...........................................................................44
Calculul datelor cel mai devreme (CMD).................................................................................44

Capitolul 1
Intreprinderea componenta de baza a unui sistem de
productie. Scurta prezentare a evolutiei sistemelor de
productie.
Dezvoltarea productiei de bunuri material a facut obiectul multor dezbateri teoretice, care in
principiu, reduc aceasta la procesul de productie si valorificare a informatiilor.
In prezent, asistam la revizuirea acestor teorii, recunoscandu-se ca sistemele economice actuale
nu vor putea fi in intregime informationale sau postindustriale. Se poate spune ca productia de
bunuri materiale va continua, dar vor avea loc mutatii profunde care nu vor mai fi compatibile cu
conceptiile si metodele actuale de productie. In acest cotext o abordare realista a problematicii
activitatii de producere de bunuri materiale impune abordarea din punct de vedere sistematic a
intregului sistem de productie.
In general, prin sistem se intelege un ansamblu de elemente aflate intr-o relati de interdependenta
si interactiune reciproca, formand un tot organizat functional.
Sistemele sunt caracterizate de trei elemente.

Obiectivele unui sistem sunt bine definite atunci cand exista un mijloc ce poate
fi utilizat pentru obtinerea rezultatelor dorite.
Sarcinile sistemului deriva din obiectivul sistemului, in sensul ca un anumit
obiectiv poate fi atins prin realizarea mai multor sarcini.
Functiile unui sistem sunt proprietatile acestuia dea transforma intrarile in iesiri
si defineste modul cum se realizeaza sarcina.

Sistemul de productie industrial

Sistemul de productie este componenta principala a complexului economic national,


contribuind la cristalizarea intr-o structua unitara a tuturor celorlalte sisteme, care
contribuie la desfasurarea proceselor economice si sociale.
Productia este activitatea sociala in care oamenii cu ajutorul mijloacelor de productie,
exploateaza si modifica elemente din antura in vederea realizarii de bunuri materiale
destinate necesitatilor de consum

Comportamentul sistemului de productie depinde esential de obiectivele acestuia, de structura si


de relatiile sale cu mediul inconjurator si de sistemul social in care evolueaza.

Comportamentul este de trei tipuri:

Comportamentul anticipativ exista atunci cand sistemul se adapteaza la schimbarile din


mediul inconjurator inainte ca aceste schimbari sa-si manifeste efectele.
Comportamentul activ exista atunci cand sistemul, paralel cu adaptarea la influentelor
exterioare, are la randul sau influente asupra mediului.
Comportamentul pasiv exista atunci cand sistemul se adapteaza lent, in timp, la
schimbarile mediului

Structura unui sistem de productie este formata dintr-un ansamblu de elemente care vor actiona
astfel incat sa fie asigurata functiunea principala de productie -> transformarea amteriei prime in
produs finit.
O structura posibila a sistemului de productie poate arata asa.

Din figura se poate constata ca principala componenta a sistemului de productie este subsistemul
de fabricatie, a carui functionare este asigurata de celelalte subsisteme.

Intreprinderea
productiei

de

productie

obiect

al

managementului

Abordarea conceptului de intreprindere de productie


In sens economic, o intreprindere indiferent de marime, forma de proprietate i organizare produce bunuri si servicii destinate vanzarii pe piata, scopul urmarit fiind obtinerea de profit.
In cadrul oricarei economii, intreprinderea urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

Obiectivul economic se concretizeaza in:


o optimizarea permanenta a combinarii factorilor de productie
utilizati in vederea obtinerii celor mai bune rezultate economice cu
costuri cat mai reduse si avand in permanenta in vedere situatia
pietelor de aprovizionare si desfacere
o distribuirea veniturilor obtinute din procesul de productie.
Obiectivul social este determinat de faptul ca activitatea oricarei intreprinderi se
desfasoar intr-un context social dat. Rolul social al intreprinderii se manifesta:
o fata de salariati, deoarece acestia isi consuma o mare parte din
timpul lor in cadrul intreprinderii unde trebuie sa existe conditii
favorabile atat din punct de vedere al muncii desfasurate cat si din
punct de vedere al salarizarii acestora.
o fata de consumatori, pentru care intreprinderea industriala trebuie
sa produca cele mai bune produse si servicii cerute de catre acestia

Obiectivul social este tot mai mult asociat intreprinderilor moderne. Din acest punct de vedere o
intreprindere trebuie sa gaseasca un raspuns adecvat la urmatoarele probleme: inflatia,
managementul cu fata umana, protectia mediului si a consumatorilor si criza de energie.

Inflatia apare ca un fenomen de crestere a preturilor sau ca o depreciere a puterii


de cumparare. Ca urmare a cresterii preturilor apar modificari in comportamentul
consumatorilor, acestia reducandu-si drastic nevoile de consum fata de anumite
produse, boicotand in acest fel pietele de desfacere ale anumitor producatori.
Managementul cu fata umana presupune luarea in considerare nu numai a
factorilor organizationali ci si a factorului uman; cu alte cuvinte managementul cu
fata umana implic crearea unui echilibru intre obiectivele de productie si
rentabilitate si dorintele salariatilor.
Protectia mediului este considerat a fi un element al obiectivului social al unei
intreprinderi cu repercusiuni atat pe plan juridic cat si social.

Protectia consumatorului este de asemenea un element important care trebuie


avut n vedere de fiecare intreprindere, astfel incat deciziile pe care le iau, sa tina
seama de dorintele si nevoile beneficiarilor ei.
Criza de energie provine din capacitatile reduse pe plan mondial de a acoperi
nevoile din ce in ce mai mari de diferite feluri de energie.

Trasaturile de baza ale unei intreprinderi de productie


Prin obiectul sau de activitate o intreprindere are rolul de a-si folosi cu eficenta mijloacele de
productie pe care le detine in conditiile folosirii cat mai complete a capacitatilor de productie, a
unei calitati ridicate a produselor si a obtinerii de profit.
O intreprindere de productie industriala se caracterizeaza prin trei trasaturi de baza:

Unitatea tehnico-productiva este determinata de faptul ca intreprinderea de productie


industriala dispune de un complex de factori de productie, in anumite raporturi cantitative
si calitative astfel incat sa fie realizat in conditii de eficienta obiectivul stabilit de catre
aceasta
Unitatea organizatorico-administrativa este data de faptul ca la infiintarea intreprinderii
se stabileste pentru aceasta un sediu, un obiect al activitatii, o denumire, un complex de
mijloace de productie, un personal si o conducere proprie
Unitatea economico sociala este data de faptul ca intreprinderea este organizata si
functioneaza pe baza principiilor de rentabilitate si de eficienta economica.

Capitolul 2
Procesul de productie: notiune, tipologie, factori de influenta
Notiunea de proces de productie
Orice unitate de productie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale si servicii
care se realizeaza prin desfasurarea unor procese de productie.
Continutul activitatii de productie are un caracter complex si cuprinde atat activitati de fabricatie
propriu-zise cat si activitati de laborator, de cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse.
Fabricatia este o activitate de productie care treansforma materiile prime in produse finite de un
nivel calitativ cat mai ridicat si cu costuri cat mai reduse.
Procesul de productie este format din:

Procesul tehnologic este format din ansamblul operatiilor tehnologice prin care se
realizeaza un produs sau repere componente ale acestuia. Procesul tehnologic modifica
forma si structura cat si compozitia chimica a diverselor materii prime pe care le
prelucreaza.
Procesul de munca este acel proces prin care factorul uman actioneaza asupra obiectelor
muncii cu ajutorul unor mijloace de munca

Pe langa procesele de munca si tehnologice in unele ramuri industriale exista si procese naturale
in cadrul carora obiectele muncii sufera transformari fizice si chimice sub actiunea unor factori
naturali.
Tipologia proceselor de productie
Datorita marii diversitati a proceselor de productie acestea trebuie grupate in grupe de procese
care au caracteristici comune in functie de anumite criterii de grupare.
Cele mai utilizate criterii de grupare a proceselor de productie sunt:
-

Dupa modul de participare la obtinerea produsului finit


Dupa gradul de continuitate
Dupa modul de obtinerea produsului finit
Dupa gradul de periodicitate

Dupa natura tehnologica

In functie de modul cum participa la realizarea produsului finit procesele de productie sunt:

Procesele de productie de baza transforma materiile prime si materiale in produse


finite care constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii.
Procesele de productie de baza pot fi:

Procesele de baza pregatitoate pregatesc materiile prime si


materialele pentru prelucrarea propriu-zisa
Procesele de baza prelucratoare efectueaza operatii de
prelucrare propriu-zisa a materiilor prime si a materialelor
in vederea transformarii lor in produsele finite
Procesele de baza de montaj-finisaj snt acele procese care
asigura obtinerea formei finale a produsului inainte de
livrarea la consumator.
Procesele de productie auxiliare asigura obtinerea unor produse sau lucrari care
nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar care asigura buna
functionare a proceselor de productie de baza.
Procesele de productie de servire asigura obtinerea unor servicii care nu contituie
obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar ajuta la buna desfasurare a
proceselor de productie de baza si auxiliare.

Dupa gradul de continuitate procesele de productie sunt:

Continue - se caracterizeaza prin aceea ca asigura o transformare continua a


materiilor prime in produse finite pe tot parcursul fluxului de productie parametrii
tehnologici avand aceleasi valori
Periodice se caracterizeaza prin aceea ca produsele sunt elaborate sub forma de
sarje la distante de timp egale cu timpul necesar pentru elaborarea unei sarje.
Dupa modul de obtinere a produselor finite din materia prima procesele de productie
sunt:

Procese de productie directe se caracterizeaza prin aceea ca produsul finit se


obtine ca urmare a executarii unor operatii succesive asupra aceleiasi materii
prime
Procese de productie sintetice conduc la obtinerea produsului finit dupa
prelucrarea succesiva a mai multor materii prime

Procesele de productie analitice conduc la obtinerea a mai multor produse finite


in urma unor prelucrari succesive a unei singure materii prime

Dupa gradul de periodicitate:

Procesele de productie ciclice au caracter repetitiv si sunt specificate tipului de


productie de serie mare sau masa
Procesele de productie neciclice se repeta la perioade mari de timp si sunt
specifice pentru tipul de productie de serie mica sau unicate.

In functie de natura tehnologica a operatiilor, procesele de productie sunt:

Procesele chimice se efectueaza in instalatii capsulate in cadrul carora materiile


prime se transforma in urma unor reactii chimice sau termochimice
Procesele de schimbare a configuratiei au la baza operatii de prelucrare mecanica
a materiilor prime cu ajutorul unor masini sau agregate tehnologice
Procesele de asamblare asigura sudura, lipirea sau montajul unor subansamble in
vederea obtinerii produsului finit
Procesele de transport asigura deplasarea materiilor si materialelor de la un loc de
munca la altul in interiorul intreprinderii.

Factorii care influenteaza asupra modului de organizare a


proceselor de productie
Modul de organizare a procesului de productie este influentat de o serie de factori:

Felul materiilor prime folosite determina gruparea proceselor de productie in


doua mari grupe
Procesele de productie extractive se caracterizeaza prin aceea ca factorul
uman cu ajutorul mijloacelor de munca actioneaza in vederea extragerii
din natura a unor minereuri, titei, carbune, lemn, fapt ce contribuie la
adaugarea de valoare transformandu-le in materii prime
Procesele de productie prelucratoare au ca obiect prelucrarea materiilor
prime extractive si a celor din agricultura.
Felul produsului finit prin particularitatile de ordin constructiv sau prin forma si
proprietatile sale determina o anumita organizare a procesului de productie.
Produsele omogeneu pot fi fluide cu livrare continua in cadrul unor retele
de conducte, sau cu livrare discontinua livrare in butelii sau ambalate
sub forma de pudra in cutii sau saci
Produsele eterogene sunte de uz curent sau de uz exceptional

Felul procesului tehnologic utilizat determina un anumit fel de operatii


tehnologice, executate intr-o anumita succesiune, anumite utilaje si forta de
munca de un anumit nivel de calificare.

Metode de organizare a productiei de baza


Una dintre cele mai importante functiuni ale managementului unei intreprinderi de productie este
functiunea de organizare. Aceasta se caracterizeaza printr-un ansamblu de actiuni care vizeaza
toate domeniile de activitate ale intreprinderii, precum si relatiile de interdependenta dintre
acestea.
Structura organizatorica reprezinta ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al
relatiilor dintre acestea orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii.
Structura organizatorica este componenta principala a structurii generale a intreprinderii.

Structura generala a
intreprinderii

Structura organizatorica

Structura
functionala (de
conducere)

Structura componentelor
socio-culturale

Structura
operationala (de
productie si
conceptie)

Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si al compartimentelor, modul


de constituire si grupare al acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii
corespunzatoare a procesului managerial si de executie.

Structura de productie si conceptie, din punct de vedere organizatoric, reflecta locul de


desfasurare a activitatii de productie, de control tehnic de calitate si de cercetare in cadrul unor
verigi organizatorice bine delimitate.
Structura de productie si conceptie a unei intreprinderi de productie industriala se refera la
numarul si componenta unitatilor de productie, de control si cercetare, marimea si amplasarea lor
pe teritoriul intreprinderii, modul de organizare interna a acestora si legaturile functionale care se
stabilesc intre ele in cadrul procesului de productie si cercetare.
Structura de productie si conceptie este formata dintr-un numar stabilit de verigi organizatorice
de productie dintre care cele mai des intalnite sunt:

Sectia de productie este o veriga de productie, distincta din punct de vedere


administrativ, in cadrul careia se executa un produs, o parte a acestuia sau o faza
de proces tehnologic. In sectia de productie pot fi incluse:
Sectiile de baza sunt acele verigi de productie in cadrul carora se executa
procese de productie care au drept scop transformarea diferitelor materii
prime si materiale in produse finite ce se contituie in obiecte ale activitatii
de baza al intreprinderii
Sectiile auxiliare sunt verigi de productie in cadrul carora se executa
produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza al
intreprinderii, dar care sunt absolut obligatorii pentru buna desfasurare a
proceselor de productie de baza (sectia de sdv-uri, sectia de reparatii,
sectia energetica)
Sectiile de servire sunt acele verigi structurale in cadrul carora se executa
activitati de productie ce se constituie ca servicii atat pentru sectiile de
baza, cat si pentru sectiile auxiliare.
Sectiile anexa sunt verigile organizatorice destinate valorificarii deseurilor
in acele intreprinderi in care rezulta o cantitate mare de materiale
refolosibile.

Capitolul 3
Pregatirea productiei noilor produse
O caracteristica a intreprinderii moderne de productie industriala o constituie capacitatea acesteia
de a se adapta cat mai rapid la fabricatia unor produse care sa satisfaca cat mai bine cerintele de
consum pe piata interna si externa
Prin pregatirea productiei se intelege ansamblul masurilor de creare si asimilare in fabricatia a
unor noi produse, modernizarea celor aflate deja in fabricatie si de utilizare a celor mai
perfectionate tehnologii si metode de organizare in productie.
Obiective si posibilitati de asimilare a noilor produse
Obiectivele care stau in fata activitatii de pregatire a productiei pot fi in ansamblu urmatoarele:

Asigurarea fabricatiei noilor produse si modernizarea celor existente la nivelul cerintelor


din ce in ce mai diversificate ale consumatorilor
Asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a activitatii de pregatire a fabricatiei
noilor produse si de asimilare a celor mai perfectionate tehnologii de fabricatie
Reducerea la minimum posibil a duratei de pregatire a productiei si realizarea acesteia cu
cele mai mici costuri

Pregatirea tehnica cuprinde la randul sau:


-

Proiectarea produselor
Pregatirea tehnologica
Executarea, incercarea si omologarea prototipului si a seriei zero.

Asimilarea in fabricatie a noilor produse se poate realiza in trei moduri:


1. Asimilarea dupa o conceptie proprie consta in valorificarea posibilitatilor proprii de
cercetare si proiectare a noilor produse, avantajele principale sunt reprezentate in
principal de faptul ca se valorifica resursele proprii de cercetare si in acelasi timp se fac
economii insemnate legate de achizitionarea unor licente de fabricatie.
2. Asimilarea pe baza unor licente de fabricatie consta in achizitionarea de documentatie
tehnica de la alte intreprinderi cu profil similar din tara sau strainatate.
Avantajele acestei metode sunt:

Reducerea duratei de asimilare in fabricatie cu durata de timp necesara


elaborarii documentatiei noilor produse
Asigurarea, o perioada de timp, a asistentei tehnice de catre firma
propducatoare a produsului asimilat
Cheltuieli reduse de publicitate, datorita faptului ca noul produs asimilat
este deja cunoscut pe pietele de desfacere,

3. Asimilarea dupa un model de referinta se foloseste mai rar, modelul de referinta este un
produs care se contituie ca punct de plecare in activitatea de proiectare a noilor produse.
Noul produs trebuie sa inlature toate elementele de uzura morala a modelului de referinta,
retinand numai acele caracteristici de performanta ale acestuia.

Etapele principale ale stabilirii unui proces de pregatire a fabricatiei


O caracteristica a intreprinderii moderne de productie industriala o constituie capacitatea acesteia
de a se adapta cat mai rapid la fabricatia unor produse care sa satisfaca cat mai bine cerintele de
consum pe piata interna si externa.
Prin pregatirea productiei se intelege ansamblul masurilor de creare si asimilare in fabricatie a
unor noi produse, modernizarea celor aflate deja in fabricatie si de utilizarea a celor mai
perfectionate tehnologii si metode de organizare in productie.
Obiectivele care stau in fata activitatii de pregatire a productiei pot fi in ansamblu
urmatoarele:

Asigurarea fabricatiei noilor produse si modernizarea celor existente la nivelul


cerintelor din ce in ce mai diversificate ale consumatorilor
Asigurarea celor mai bune conditii de desfasurare a activitatii de pregatire a
fabricatiei noilor produse si de asimilare a celor mai perfectionate tehnologii de
fabricatie.
Reducerea la minimum posibil a duratei de pregatire a productiei si realizarea
acesteia cu cele mai mici costuri

Pregatirea productiei cuprinde doua etape:

Pregatirea tehnica
Pregatirea material-organizatorica

Problematica pregatirii fabricatiei. Studiu de conjunctura si


prognoza
Pentru fiecare produs care urmeaz s fie analizat din punct de vedere al necesitii i
oportunittii, precum i a posibilitii de realizare se pune problema elaborrii unui studiu de
pia n vederea stabilirii pe de o parte a modului i ritmului n care un produs poate fi cerut
respectiv absorbit de ctre pia, iar pe de alt parte a posibilitii de fabricare n condiii
economice a produsului respectiv innd cont i de condiiile concurenei.
Studiile de pia se efectueaz cu ajutorul metodelor specifice prognozei n care sunt luate n
considerare activiti care s-au desfurat cu muli ani n urm ntr-un domeniu oarecare, studii
care trebuie s conin referiri pertinente i exacte asupra condiiilor n care s-a desfurat
procesul de producie, precum i a modului n care s-a realizat absoria de ctre pia a
produselor respectiv utilizarea acestora n condiii satisfctoare de fiabilitate i calitate. Numai
pe baza unor asemenea date i studii este posibil crearea unei baze de date autentice care s
serveasc la fundamentarea unor proiecte corecte pe baza crora s se iniieze sau s se continue
un proces de producie oarecare.
Studiile de prognoz fundamenteaz i concur la elaborarea proiectelor pe baza crora poate fi
proiectat i realizat un nou proces de productie sau chiar o ramur de producie.

Pregatirea tehnica
Proiectarea noilor produse se urmareste determinarea formei, a dimensiunilor si a
caracteristicilor calitative a produselor care urmeaza sa fie asimilate in fabricatie si cuprinde
urmatoarele:

Elaborarea temei de proiectare si a studiului tehnico-economic


Elaborarea proiectului tehnic
Elaborarea desenelor de executie

Tema de proiectare si studiului tehnico-economic cuprind datele de baza care vor servi la
elaborarea proiectului tehnic si a desenelor de executie si cuprinde:

Denumirea produsului
Destinatia produsului
Conditiile de utilizare
Caracteristicile constructive si de calitate ale produsului
Parametrii de exploatare, cantitatea in care se va produce
Termenele de proiectare pe faze

Studiul tehnico-economic se elaboreaza concomitent cu tema de proiectare si va demonstra prin


continutul sau necesitatea, oportunitatea, urgenta si rentabilitatea asimilarii noului produsu. In
cadrul studiului tehnico-economic vor fi cuprinse date referitoare la:

Cererile pe piata interna si externa pentru noul produs


Necesarul de resurse materiale
Posibilitatile tehnologice de fabricatie
Caracteristicile tehnice si de epxploatare ale noului produs comparativ cu cele ale
produselor similare existente deja pe piata

Exista situatii cand pentru asimilarea noilor produse nu este necesara parcurgerea tuturor aceste
etape. Astfel, pentru fabricarea unor produse unicat de mai mica importanta se parcurge doar
tema de proiectare si desenele de executie.

Pregatirea tehnologica a productiei


In cadrul etapei de pregatire tehnologica are loc elaborarea tehnologiei de fabricatie a noilor
produse. Tehnologia de fabricatie se refera la ansamblul tuturor operatiilor de prelucrare a
materiilor prime.
Pregatirea tehnologica cuprinde proiectarea unor procese tehnologice noi sau perfectionarea
celor existente, atat pentru productia de baza a intreprinderii, cat si pentru procesele auxiliare sau
de control tehnic de calitate.
Etapa de pregatire tehnologica trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:

Procesele tehnologice nou elaborate sa aiba un nivel ridicat de mecanizare si


automatizare
Sa asigure fabricarea produselor printr-un consum rational de materii prime si
materiale
Sa asigure fabricarea unor produse de calitate superioara si cu cheltuieli cat mai
reduse.

Pregatirea tehnologica se compune dintr-un ansamblu de activitati, dintre care mai importante
sunt urmatoarele:

Elaborarea procesului tehnologic pe faze de proces tehnologic si in cadrul


acestora pe operatii
Alegerea utilajelor necesare si stabilirea regimului lor de lucru, in cadrul
intreprinderilor mari care fabrica productie de serie mare sau de masa, utilajele se
aleg pana a se stabili denumirea si numarul de inventar al acetuia, iar
intreprinderile care fabrica productie de unicate si de serie mica, se preciseaza
tipul de utila, regimul de lucru, precizia de executie.

Stabilirea echipamentului tehnologic pentru desfasurarea procesului tehnologic


Elaborarea normelor de timp de munca si de consum de materii prime si
materiale, combustibil si energie
Proiectarea tehnologiei necesare controlului tehnic de calitate

Conditia principala care se cere indeplinita in cadrul pregatirii tehnologice o constituie asigurarea
unitatii procesului tehnologic, in totalitatea sa.

Controlul aprovizionarii
Controlul aprovizionarii se face cu ajutorul urmatoarelor chestionare.

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA FURNIZORILOR


I. Informaii generale
a. Societatea:
_____________________________________________________________________
i. Adresa:
______________________________________________________________
___
ii. Telefon:
______________________________________________________________
__
iii. Fax:
______________________________________________________________
_____
b. Numrul
total
de
angajai:
_________________________________________________________
i. Numrul
angajailor
n
Controlul
Calitii:
_____________________________________
ii. Numrul
angajailor
n
Asigurarea
Calitii:
____________________________________
c. Produse/servicii oferite:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________
d. Persoane de contact n domeniul Asigurrii Calitii:
Nume: _________________
Funcie: __________________
Telefon:
_____________________
e. Este proiectat i implementat un sistem al calitii conform standardelor:

f.

ISO 9001

ISO 9002

DA

N CURS

Sistemul calitii este certificat: DA

ISO 9003

Alte

NU
N CURS

NU

a) dac rspunsul este DA, este sufucient s transmitei o copie a certificrii i


Chestionarul pentru evaluarea furnizorilor completat pn la acest punct.
b) dac rspunsul este N CURS, menionai numele firmei specializate cu care
colaborai i termenul propus pentru finalizare, completnd mai departe Chestionarul
pentru evaluarea furnizorilor.
c) dac rspunsul este NU, v rugm s ne transmitei Chestionarul pentru evaluarea
furnizorilor completat n ntregime.

Pregatirea utilajelor, instalatiilor, masinilor si suprafetelor de


productie
Indiferent de marimea sau sfera in care isi desfasoara activitatea o firma, aceasta trebuie sa se
aprovizioneze cu o serie de materiale specifice proceselor ce trebuie efectuate. Aceste materiale
pot fi:

Materii prime
Piese semifabricat
Componente
Subansamble
Dispozitive de verificare
Scule

Asigurarea materiala si organizatorica a fabricatiei urmeaza etapei de pregatire


tehnologica si cuprinde ansamblul masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru, precum si
activitatile care au drept scop asigurarea tuturor conditiilor tehnice, materiale si de forta de
munca cerute de realizarea eficienta a sarcinilor din programul de productie pentru o anumita
perioada.
In cadrul acestei etape un rol important revine activitatilor de pregatire a factorilor activi
de productie:

Masinile
Utilajele
Instalatiile
Suprafetele de productie

Aceasta activitate se realizeaza parcurcand un proces care cuprinde:


Analiza documentatiei de pregatire tehnologica pentru produsele din programul de
fabricatie si intocmirea situatiei centralizatoare a tuturor utilajelor prevazute in fisele
tehnologice, concretizata in Lista utilajelor
Confruntarea tipului si caracteristicilor utilajelor stabilite in secventa anterioara cu
existentul de utilaje din cadrul verigilor de productie si intocmirea listei cu utilaje,
masinile si instalatiile de procurat prin investitii care vor fi puse ulterior in functiune. In
cadrul acestei secvente se executa urmatoarele activitati:
Verificarea starii tehnice a fiecarui utilaj existent
Analiza planului de reparatii pentru fiecare utilaj

Verificarea formelor de contractare cu furnizorii pentru masinile, utilajele


si instalatiile ce se procura prin investitii, astfel ca acestea sa intre in
productie la termen, cu precizarea totodata, a masurilor interne pentru
montarea si efectuarea rodajelor si probelor tehnologice aferente acestora
Controlul activitatii de pregatire tehnica a executiei, cand se compara
sarcina de productie ordonantata pe termene de livrare a produselor, cu
starea tehnica a utilajelor cuprinse in capacitatile de productie cu care se
executa acestea
Dupa ce se stabileste numarul de masini, utilaje sau instalatii tehnologice, este necesara dotarea
acestora si a locurilor de munca cu SDV-urile necesare. Aceasta etapa se realizeaza in mai multe
etape:

Analiza documentatiei tehnologice, urmarind elaborarea unei situatii centralizatoare pe


tipuri de sdv-uri codificate
Analiza comparativa a necesarului de sdv-uri cu sdv-urile existente atat in depozit cat si
in sectiile de productie, inclusiv comenzile lansate pentru conceperea si executia sdvurilor speciale
Stabilirea sistemului de aprovizionare a locurilor de munca cu sdv-uri
Stabilirea masurilor tehnico-administrative pentru intretinerea, repararea si
reconditionarea sdv-urilor

Calitatea lucrarilor si a masurilor stabilite in etapa de pregatire materiala si organizatorica


a fabricatiei influenteaza in mod hotarator rezultatele activitatii de productie, atat pe linia
costurilor de productie, pe linia productivitatii muncii cati si pe linia realizarii sarcinii de
productie.
In acest proces complex de control al aprovizionarii trebuie avute in vedere cateva etape
cheie foarte importante in buna desfasurare a acestuia:

Evaluarea furnizorilor
Metodologia de evaluare a furnizorilor
Date despre aprovizionare
Controlul oportunitatii si exactitatii datelor de aprovizionare
Verificarea produsului aprovizionat
Inregistrarea calitatii materialelor aprovizionate
Relatiile cu furnizorii

Capitolul 4
Date initiale generale
Sistemul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti, determinand
principalele proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si in timp, permite
crearea conditiilor materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la parametrii
optimi de eficienta economica.

Caracteristici de material
Masa reperului
Piesa are o masa de 1,2kg.
Clasa piesei
Piesa face parte din clasa Bucse
Proiectarea semifabricatului
Vezi Anexa 1.
Adaosurile totale de prelucrare
Vezi Anexa 2.

Normarea tehnica
Norma tehnica de timp este durata necesara pentru executarea unei operatii, in conditii tehnicoorganizatorice determinate si cu folosirea rationala a tuturor mijloacelor de productie.
Structura normei de timp Nt se determina cu relatia:
N T Tb Ta Tdt Tdo Ton

T pi
n

min

In care Tb timpul de baza, Ta timpul auziliar, Tdt timpul de deservire tehnica, Tdo timpul
de deservire organizatorica, Ton timpul de odihna si necesitati, Tpi timpul de pregatireincheiere.

In continuare se vor prezenta detaliat calculele pentru determinarea normei de timp.


Faza numarul 1 (strunjire cilindrica exterioara de degrosare)
l1

1
1,5 2,6
tg 45

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb 2

2,6 21,2 2
0,37326
96 0,72

[min]

Ta2 = 0,50[min]
Tdt
Tdo

k1
2
Tb 2
0,37326 0,00746
100
100

[min]

k1
1
(Tb 2 T a 2)
0,87326 0,00873
100
100

k
3,5
Ton 1 (Tb1 Ta 2 )
0,87326 0,03056
100
100

[min]
[min]

Faza numarul 2 (strunjire exterioara canal degajare)


l1

1
1,5 2,6
tg 45

[mm]

l2 = 2 [mm]
Tb 3

2,6 8,8 2
0,19386
96 0,72

[min]

Ta3 = 0,50[min]
Tdt

k1
2
Tb 3
0,19386 0,00387
100
100

[min]

Tdo

Ton

k1
1
(Tb 3 T a 3)
0,69386 0,00693
100
100
k1
3,5
(Tb 3 Ta 3 )
0,69386 0,02428
100
100

[min]

[min]

Tu = Tb + Ta + Tdt + Tdo + Ton = (0,037326 + 0,19386) + (0,50 + 0,50) + (0,00746 + 0,00387) +


(0,00873 + 0,00693) + (0,03056 + 0,02428) = 1,313016 min
Nt = Tu +

Tpi
100

= 1,313016 +

15
100

= 1,463016 min

Determinarea sistemului de productie


Prin managementul produciei se nelege totalitatea activitilor legate de planificare,
coordonare, comanda i controlul produciei. n definiia de mai sus se gsesc principalele funcii
ale managementului.
In cadrul funciei de planificare managerii trebuie s fac planificarea resurselor tehnice,
de timp i umane pentru fiecare loc de munc. n procesul de planificare a produciei reperului
care face obiectul prezentului proiect se pleac de la datele rezultate din proiectul tehnologic
sintetizate n tabelul 1.
Tabelul 1. Datele necesare analizei tehnico-economice
Nr.
opera
ie

Denumirea
operaiei

Timpul
unitar
Tu [min]

Timpul
de
pregtire
ncheiere

Norma
de timp
NT [min]

Retribu Aria
ia
utilajul
ui
[lei/or]
[m2]

Tp,i [min]
1

Strunjire de 14,49246 10
degroare
1

14,5924
61

3.85

2,52

Strunjire de 10,14692 10
degajare
1

10,2469
21

3.85

2,52

Gaurire

6.131616 9
7

6.22166
67

3.57

0.9814

Adancire

2.380773 9

2.47077

3.57

0.9814

36

Frezare

22,04554 10
6

22,1455
46

3.5

2.2

Frezare

22,04554 10
6

22,1455
46

3.5

2.2

Sistemul de producie este un ansamblu de factori productivi interdependeni, determinnd


principalele proporii de desfurare ale procesului de producie n spaiu i n timp, permite
crearea condiiilor materiale i tehnico-organizatorice necesare realizrii fabricaiei la parametrii
optimi de eficien economic.
Una dintre metodele de fundamentare tiinific, de estimare a sistemului de producie
este metoda coeficientului sistemului de producie.
Coeficientul sistemului de producie ksp se calculeaz cu relaia:
rg
k sp
t ig
unde: rg este ritmul mediu de fabricaie al produsului[min/buc]; tig norma de timp la operaia i.
Dac din calcule rezult:
- ksp 1- producia este considerat de mas (M);

- 1< ksp 10 - producia este considerat de serie mare (SM);


- 10 < ksp 20 - producia este considerat de serie mijlocie (Sm);
- ksp >20 - producia este considerat de serie mic (sm).
Ritmul mediu de fabricaie rmed se calculeaz cu relaia:
F
rmed n 60
N

[min/buc]
unde: Fn este fondul nominal de timp (resursa de timp)[min];
N programa de producie (N = 7000 buc/an).
Termenul de livrare fixat prin comand este de un an. n aceste condiii resursa de timp F n se
calculeaz cu relaia:
Fn 60 z k s h
unde : z este numrul de zile lucrtoare n perioada luat n considerare; ks numrul de
schimburi n care se lucreaz; h numrul de ore lucrate pe schimb.
Deci, indicele de apreciere a tipului de producie kij, devine:
k ij

60 z k s h
N j t ij

Pentru cazul luat n considerare:

Fn= 60 x 260 x 2 x 8 = 249600 min/an


Nj = N1 + N2 + N3 = 7000 + 200 + 80 = 7280 buc/an
Rmed =

249600
7280

= 34.285714 min/buc

n continuare se prezint valorile obinute pentru kij la fiecare operaie:


Pentru operatia 1:
K11=

r 11
t 11

34.2825714
14,592461

= 2.34 => serie mare

34.2825714
10,246921

= 3.34 => serie mare

34.2825714
6.2216667

= 5.51 => serie mare

34.2825714
2.4707736

= 13.87 => serie mijlocie

34.2825714
22,145546

= 1.54=> serie mare

34.2825714
22,145546

= 1.54=> serie mare

Pentru operatia 2:
K21=

r 21
t 21

Pentru operatia 3:
K31=

r 31
t 31

Pentru operatia 4:
K41=

r 41
t 41

Pentru operatia 5:
K51=

r 51
t 51

Pentru operatia 6:
K61=

r 61
t 61

Pm =

5
6

x 100% = 83.33%

Psmij =

1
6

x 100% = 16.66%

Deoarece predomin producia de serie mare se alege ca tipologie a produciei seria mare i se
va face n continuare organizarea produiei n conformitate cu principiile de proiectare
corespunztoare caracteristicilor acestui tip de producie.

Determinarea numarului de masini unelte


Determinarea numrului de maini-unelte ma,i necesare executrii operaiei i, n cadrul
procesului tehnologic de fabricaie a reperului j, se calculeaz cu
mc ,i

ti
rmed kup

unde: ti este timpul necesar executrii operaiei i; mc,i numrul calculat de maini la operaia i;
rmed ritmul mediu de fabricaie; kup coeficientul de utilizare planificat (kup = 0,93).
Din considerente de ordin practic, numrul de maini-unelte rezultat din calcul se majoreaz sau
se micoreaz pn la o valoare ntreag (mi) dup urmtoarele reguli:
m = a, dac b 0,15
m = a + 1, dac b>0,15
Deci:
M11 =

14,492461
34.285714 x 0.93

= 0.4545126696 MU, se alege M11 = 1 MU

M12 =

10,146921
34.285714 x 0.93

= 0.3182278118 MU, se alege M12 = 1MU

M13 =

6.1316167
34.285714 x 0.93

= 0.1922998085 MU, se alege M13 = 1MU

M14 =

2.3807736
34.285714 x 0.93

= 0.07466583933 MU, se alege M14 = 1MU

M15 =

22,045546
34.285714 x 0.93

= 0.6913925774 MU, se alege M15 = 1MU

M16 =

22,045546
34.285714 x 0.93

= 0.6913925774 MU, se alege M16 = 1MU

Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de ncrcare al mainilor-unelte se determin cu relaia:


kin, ci

mc ,i
mo ,i

100[%]

unde: kn,ci este coeficientul de ncrcare al mainii-unelte de la operaia i; mci numrul de


maini calculat la operaia i; mo,i numrul de maini adoptat la operaia i.
Fcnd calculele rezult:
K11=

0.4545126696
1

X 100 = 45.45126696 %

K12=

0.3182278118
1

X 100 = 31.82278188 %

K13=

0.1922998085
1

X 100 = 19.22998085 %

K14=

0.07466583933
1

K15=

0.6913925774
1

X 100 = 69.13925774 %

K16=

0.6913925774
1

X 100 = 69.13925774 %

X 100 = 7.466583933 %

Coeficientul de ncrcare a liniei de fabricaie kin,L se calculeaz cu relaia:

kin, L

m
i 1
n

c,i

m
i 1

100[%]

a ,i

Fcnd calculele rezult:


Kin,L =

2.4221
6

x 100 = 40.368333 %

Determinarea lotului optim de productie


Din analiza lucrrilor de specialitate rezult c producia de serie se realizeaz numai pe loturi de
fabricaie. Fabricaia pe loturi este impus de respectarea principiilor paralelismului i
ritmicitii, constituind o premis de baz a optimizrii operative a procesului tehnologic de
fabricaie.
Optimizarea lotului de fabricaie const n minimizarea cheltuielilor de producie pe
unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relaia urmtoare:
nopt

2N j D

C m A1 n

unde: Nj = 7000 [buc/an] este volumul de producie; D cheltuielile dependente de mrimea


lotului, n [ron/lot]; Cm cheltuieli materiale (cheltuiele cu semifabricatul), n [ron/buc]; A1
cheltuielile independente de mrimea lotului, n [ron/buc]; coeficient ce are valori funcie de
forma de organizare; n = 0,2, este un coeficient care cuantific pierderea n lei.
Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaz cu relaia:
D B B ' [ ron / lot ]
n care: B reprezint cheltuielile cu pregtirea-ncheierea fabricaiei la locul de munc [ron/lot];

Cheltuielile B se determin cu o relaie de forma:


n

B
i 1

t pi,i
60

smi mi
ron/lot

unde: tp,i este timpul de pregtire-ncheiere, la operaia i, n [min/lot]; smi salariul pe or al


muncitorului la operaia i, n [ron/or]; mi numrul de maini-unelte de la operaia i.
B1 =

10
60

x 3,85 x 1 = 0.6416

B2 =

10
60

x 3,85 x 1 = 0.6416

B3 =

9
60

x 3,57 x 1 = 0.5355

B4 =

9
60

x 3,57 x 1 = 0.5355

B5 =

10
60

x 3,5 x 1 = 0.5833

B6 =

10
60

x 3,5 x 1 = 0.5833

B = 0.6416 + 0.6416 + 0.5355 + 0.5355 + 0.5833 + 0.5833 = 3.5208 lei/lot


B =

25
100

x 3.5208 = 0.8802 lei/lot

D = 3.5208 + 0.8802 = 4.401 lei/lot

Cheltuielile materiale Cm se determina cu relatia:


Cm ms Csf md Cd

unde: ms este masa semifabricatului, n Kg (1,2 Kg); Csf costul unui Kg de pies turnat, se
consider C1 = 5,3 [lei/lot]; md masa deeurilor, (md = 0,3kg) n Kg; Cd costul unui Kg de
deeu, (Cd = 1,1 lei/Kg)
Cm = 1,2 x 5,3 0,3 x 1,1 = 6.03 lei/buc
Cheltuielile A independente de marimea lotului:
A Cm Cs Cind Cif
unde: Cm este cheltuielile cu materialul, n [lei/lot]; Cs cheltuielile cu salariul muncitorului
direct operativ, n [lei/buc]; Cind cheltuieli indirecte, n [lei/buc]; C if cheltuielile cu ntreinerea
i funcionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv, n [lei/buc].
Cheltuielile cu salariul se determina cu relatia :
Cs

1 n
topi smi
60 i 1

n care: topi este este timpul operativ la operaia i, n [min]; s mi salariul muncitorului de la
operaia i, n [lei/or].
Cs =

1
60

x (14,492461 x 3,85 + 10,146921 x 3,85 + 6.1316167 x 3,57 + 2.3807736 x 3,57 +

22,045546 x 3,5 + 22,045546 x 3,5) = 4,6594 lei/buc


Cheltuielile indirecte se determina cu relatia :
Cind Cs

Rf
100

unde: Rf este regia de fabricaie a seciei, n procente, se consider Rf = 250%.


Cind = 4,6594 x

250
100

= 11,6485 lei/buc

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv se


determina cu relatia:
n

tui
ai mi
i 1 60

Cif

unde: tui este timpul unitar consumat pentru executarea operaiei i, n [min/buc]; ai cota orar a
cheltuielilor cu ntreinerea i funcionarea utilajului la operaia i, n [lei/or]; m i numrul de
maini-unelte de acelai tip care particip simultan la realizarea operaiei i, [lei/h].
1
60

Cif =

x (14,492461 x 2 x 1 + 10,146921 x 2 x 1 + 6.1316167 x 2 x 1 + 2.3807736 x 2 x 1

+ 22,045546 x 2 x 1 + 22,045546 x 2 x 1) = 2.5747 lei/buc


A = 6,03 + 4,6549 + 11,6485 + 2.5747 = 24.9081 lei/buc
Coeficientul i se determin cu relaia:

I
rmed

n care: i este un coeficient ce reprezint numrul mediu de loturi pentru diverse forme de
organizare a produciei (organizare succesiv - si, organizare paralel - p, organizare mixt m).
Deoarece producia este de serie mare se aplic organizarea paralel fr respectarea principiului
proporionalitii, deci:
n

s tui
i 1

unde: tui este timpul unitar consumat pentru executarea operaiei i, n [min/buc]

no =

14,492461+10,146921+6.1316167+2.3807736+22,045546 x 2
34.285714

2 x 7280 x 4.401
( 6,03+24.9081 ) x 2,25 x 0,2

= 67.8427 buc/lot

Se adopta nec=68 buc/lot si se determina nr de loturi pe an:

= 2.25

n=

7280
68

= 107.05 lot/an

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face cu relatia:
k

Tc tui (n 1)(tu ) max


i 1

unde: tui este timpul unitar pe operaie; n numrul de piese din lot; k numrul de operaii.
T = 14,492461+ 10,146921+6.1316167+ 2.3807736+22,045546 x 2+ ( 107.051 ) x 22,045546
T = 4040,7770 min/lot
Perioada de repetare a loturilor
Perioada de repetare a loturilor reprezint intervalul de timp care separ lansarea n producie la
un anumit stadiu de prelucrare dou loturi succesive de obiecte ale muncii de acelai fel.
Perioada de repetare a loturilor Rc se calculeaz cu relaia:
Rc

Fn
L

unde: Fn este fondul nominal de timp al perioadei considerate [min/ore/zile]; L numrul de


loturi ce se lanseaz n fabricaie n perioada de timp considerat.
Introducnd datele rezult:
Rc=

254400
107.05

= 2376.4595 min = 39.6076 ore = 3.3005 zile lucratoare

Perioada de repetare a loturilor obinut din calcule se corecteaz prin scdere astfel nct s
rezulte un numr ntreg de zile lucrtoare, care s fie comod pentru activitatea de programare i
lansare a produciei.
Se adopt Rc = 3 zile lucrtoare, adic fiecare lot se execut n 3 zile lucrtoare.

Capitolul 5
Aprovizionarea locurilor de munca cu materii prime si
materiale necesare
Dupa stabilirea tipului de productie si al numarului de masini unelte necesare, se va trece la
aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare fabricatiei. Astfel se va calcula necesarul
de materiale si se va analiza lista furnizorilor. Furnizorii reprezinta un factor cheie in procesul de
productie. Unul din cele opt principii de management prezentate in standardul ISO 9001 : 2008
se numeste Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii. Nu se pot realiza produse bune prin
utilizarea unor materiale si servicii slab calitative. Practic include evaluarea furnizorilor folosind
principiul calitate si certificarea sistemelor de management.
Principalele aspecte de care trebuie sa tina cont firma in selectarea furnizorilor sai sunt:

costul materialelor livrate


garantii oferite de producator pentru produsele sale
calitatea materialelor pe care le livreaza
daca este sau nu certificata firma
certificate de conformitate
istoric al firmei

S.D.V.-urile care se utilizeaza pentru fabricatia piulitei cu ax vertical sunt prezentate in fisa
film. Sculele care nu exista in magazia fabricii sau sunt defecte se vor cumpara in vedere
producerii piesei.
n orice firm industrial se disting urmtoarele tipuri de stocuri:
-

stocuri necesare fabricaiei compuse din materii prime, repere special tratate, repere
normale, repere intermediare fabricate de firm;

stocuri de piese de schimb necesare mainilor, utilajelor i instalaiilor tehnologice,


inclusiv materiale consumabile, piese, materiale i produse pentru ntreinerea acestora;

stocuri de semifabricate, care apar ntre diferitele faze tehnologice ale procesului de
fabricare a produsului finit;

stocurile de produse finite.

Tabelul 1. Lista materiilor prime


Materiale
Semifabricat pies: semifabricat turnat

STAS

Numr Buci

Cuite de strunjit exterior pentru degajare

STAS 6377 - 80

Cuite de strunjit exterior pentru finisare

STAS 6379 - 80

Cutite de filetat

STAS 6377 80

Cuite de degajare (profilate)

STAS 6378 - 80

Burghiu elicoidal ( 8,5; 14; 6,5)

STAS 9128 / 2 -77

1; 1; 1; 4;

Freza cilindro-frontal

STAS 579 - 76

ubler

1
1

Metode de dimensionare a suprafetelor de productie


In urma analizei modului de organizare a procesului de productie poate rezulta necesitatea unor
modificari de fluxuri tehnologice sau de amplasari sau reamplasari de utilaje. In acest caz este
nevoie sa se faca o dimensionare judicioasa a suprafetelor de productie. Pentru aceasta se
folosesc mai multe metode dintre care mai utilizate sunt urmatoarele:
-

metoda pe baza de calcul


metoda prin elaborarea unui proiect sumar
metoda pe baza tendintei coeficientilor si a extrapolarii

Metoda pe baza de calcul consta in stabilirea necesarului de masini, utilaje si instalatii a


necesarului de suprafata pentru fiecare tip de utilaj sau instalatie in parte. In final se calculeaza
suprafata pe total grupa de utilaje prin inmultirea normativului de suprafata si numarul de utilaje
de acelasi tip. Tot pe baza normativului de suprafata se stabilesc si suprafetele necesare deplasarii
muncitorilor, a mijloacelor de transport pentru depozitarea materiilor si materialelor sau a
echipamentelor tehnologice. Suprafata totala de productie se obtine prin insumare la suprafata de
productie suprafetele necesare serviciilor auxiliare sau de servire sau pentru administratia
intreprinderii.

Determinarea necesarului de masini, utilaje sau instalatii se poate face prin utilizarea unor relatii
de calcul specifice, acestea sunt diferentiate dupa cum utilajele sunt de prelucrare mecanica,
elaboreaza sarje sau sunt folosite in turnatorii.
Metoda pe baza unui proiect sumar consta in aceea ca se elaboreaza un proiect de detaliu
care sa ofere o prima orientare asupra spatiilor necesare in functie de solutiile de amplasare
adoptate, solutiilor adoptate. Dimensionarea spatiilor pe baza normativelor de utilizare a
spatiului se foloseste in mod frecvent in cazul in care anumite ripuri de suprafete se repeta de la
un proiect la altul.
In concluzie, folosirea acestei metode se bazeaza pe normativele existente pentru diferitele
masini sau utilaje
Astfel, pentru masinile mici este necesara o suprafata de 10-12mp, pentru cele mijlocii 15-25mp,
iar pentru cele mari 30-45mp.
La fel se stabileste suprafata de productie necesara pentru activitati de control tehnic de calitate
sau auxiliare
Metoda pe baza tendintei coeficientilor sau a extrapolarii. Pe baza acestei metode se pot
determina indicatori precum raportul dintre suprafata utila si suprafata totala, sau intre suprafata
construita si cea utila.
Suprafetele de productie se pot determina si prin extrapolare, adica tinandu-se seama de tendinta
acestor coeficienti si necesarul de suprafata estimat intr-o perioada viitoare.

Tipuri de amplasare a mijloacelor de munca pe suprafetele de


productie
O problema care se cere rezolvata din punctul de vedere a organizarii productiei o
constituie tipul optim de amplasare a locurilor de munca pe suprafetele de productie si modul in
care se va face circulatia produselor si deplasarea personalului pentru executarea operatiilor de
prelucrare. Din acest punct de vedere pot fi adoptate trei solutii si anume:
-

proiectare pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat


proiectare pe baza procesului tehnologic sau pe grupe omogene de masini
proiectare de functie de produsul prelucrat sau pe linii tehnologice

Proiectarea pe baza pozitiei fixe a obiectului de prelucrat consta in aceea ca produsul care
trebuie prelucrat ocupa o pozitie fixa, iar muncitorii impreuna cu echipamentele tehnologice se
deplaseaza la acesta, in ordinea impusa de succesiunea operatiilor tehnologice. Acest tip de
organizare a procesului de productie se recomanda a se folosi in acele unitati de productie care

fabrica produse grele si de dimensiuni mari, numarul produselor este mic, iar procesul tehnologic
este relativ simplu.
Proiectarea pe baza procesului tehnologic presupune faptul ca utilajele au o pozitie fixa in
acest caz deplasarea fiind efectuata de produsele care urmeaza a fi prelucrate. Utilajele sunt
grupate pe grupe omogene de masini asemanatoare din punctul de vedere al tehnologiei de
prelucrare. Va exista in acest caz grupa de masini strunguri, freze, raboteze etc. Acest mod de
amplasare a locurilor de munca este specific unitatilor de productie cu tip de productie de serie
mica sau unicate.
Proiectarea in functie de produsul prelucrat se foloseste in unitatile de productie care au
un tip de productie de serie mare sau masa. Amplasarea utilajelor se face incadrul unor linii
tehnologice specializate in fabricarea unui produs sau a unor produse asemanatoare din punct de
vedere tehnologic, in succesiunea impusa de fluxul tehnologic al produselor.

Organizarea halei de productie


Intrare

Intrare

Capitolul 6
Analiza proiectelor
Punerea la punct a unor modele de programare si conducere a proiectelor implica urmatoarele
necesitati:

identificarea activitatilor din proiect


analiza derularii logice a acestor activitati
cuantificarea activitatilor prin termene, sarcini si resurse
identificarea si alocarea resurselor

Aceste elemente rezulta din analiza proiectului, ce se situeaza in timp inaintea programarii
propriu-zise. Analiza unui proiect necesita formalizarea problemelor ce trebuie rezolvate.
1. Structura de descompunere a produsului (SDP)
Produsul oricarui proiect poate fi considerat ca o structura de sistem. Ca urmare se poate imagina
descompunerea produsului in structuri de ordin inferior. Descompunerea se poate efectua pana la
nivelul entitatilor individuale din sistem numite conventional piese. De cele mai multe ori SDP
este condusa pana la obtinerea pieselor componente ale sistemului.
2. Structura de descompunere a lucrarilor (SDL)
Aceasta este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor din proiect. In activitatea de
programare si conducere a proiectelor un cod SDL permite structurarea programului de lucru
pana la cel mai mic detaliu.
O problema majora in programarea si conducerea proiectelor este accea de a identifica cu
precizie tot ceea ce trebuie realizat pentru atingerea obiectivului. Una din principalele cauza ale
intrarii unor proiecte in deriva consta in faptul ca anumite lucrari de executat n-au fost
identificate si ca urmare nu au fost planificate.
3. Structura de descompunere a organizarii (SDO)
Primul obiectiv al SDO este acela de a preciza cine face si ce anume face. Responsabilul unei
lucrari este persoana sau grupul de persoane care declara lucrarea terminata la momentul stabilit
prin program.

Identificarea a cine este responsabil si al cui conduce la stabilirea unei ierarhii a sarcinii lor.
Structura legaturilor ierarhizarii este denumita structura de descompunere a resurselor (SDR)
4. Reteaua si scenariul
Reteaua este o reprezentare grafica a unor elemente specifice programarii si conducerii
proiectelor cum sunt activitati, durate, sarcini, resurse.
Retelele pot fi reprezentate in diferite forme.
Programarea si conducerea proiectelor prin setele asigura facilitati multiple in abordarea acestor
probleme cu ajutorul calculatorului. Tratarea retelelor cu tehnici de programare si conducere
permite obtinerea diferitelor scenarii de realizare a proiectelor. Elaborarea unui nou scenariu
conduce la costuri suplimentare.
Schema simplificata de elaborare a unui scenariu:

5. Tipuri de legaturi in retea


Reprezentarea activitatilor din retea prin segmente ingorsate au urmatoarea semnificatie:

Extremitatea din stanga reprezinta inceputul activitatii


Extremitatea din dreapta reprezinta sfarsitul activitatii

Tipuri de legaturi:
Legatura de tip S-I (sfarsit-inceput). Acest tip de legatura este cel mai des intalnit.
Activitatea B poate sa inceapa numai daca activitatea A a fost terminata. Nu este

obligatoriu ca B sa inceapa odata ce A s-a terminat, activitatea B poate sa inceapa odata


cu sfarsitul lui A sau mai tarziu.
A

Legatura de tip I-I (inceput-inceput). Acest tip de legatura are o utilizare mai mica.
Activitatea B poate sa inceapa numai daca activitatea A a inceput. Cu alte cuvinte
activitatea B poate sa inceapa odata cu inceputul activitatii A sau mai tarziu.

Legatura de tip S-S (sfarsit-sfarsit). Activitatea B poate fi terminata numai daca


activitatea A a fost terminata. Cu alte cuvinte activitatea B se poate termina odata cu
terminarea activitatii A sau mai tarziu.

Legatura de tip I-S (inceput-sfarsit). Acest tip de legatura se intalneste foarte rar.
Activitatea B se poate termina daca activitatea A a inceput. Cu alte cuvinte activitatea B
se poate termina odata cu inceperea activitatii A sau mai tarziu.
A

Combinatii de legaturi. Itr-o retea sunt posibile orice combinatii de legatura, in afara de
bucle.

Practica programarii si conducerii prin durate


Acest model reprezinta o extensie a modelului PERT-timp, prin luarea in considerare a resurselor
alocate pentru realizarea proiectului.
Prin resursa se poate intelege urmatoarele:
o
o
o
o
o
o

O persoana
O echipa
Un colaborator
O masina
Un utilaj
Un stoc de materii prime

Aceeasi resursa poate fi alocata mai multor activitati ale aceluiasi proiect sau altui proiect. Unei
singure activitati i se pot aloca mai multe resurse. Alocarea unei resurse pentru o anumita
activitate poate capata diferite interpretari, in functie de intensitatea participarii la activitatea
respectiva.

Calculul datelor cel mai devreme (CMD)


Datele CMD se obtin prin tratarea retelei logice a proiectului in raport cu o scara de timp care are
ca origine o data tp si se deruleaza catre viitor.
Calculul CMD corespunde, intuitiv intrebarii Daca proiectul incepe la momentul tp, cand se va
termina el si care sunt termenele intermediare importante?
Exprimarea cel mai devreme este introdusa prin conventie.
In calculul CMD timpul se scurge in sens natural. In consecinta succesiunea starilor fiecarei
activitati este:

Activitatea nu este inceputa


Inceputul activitatii
Activitatea este in curs de desfasurare
Sfarsitul activitatii
Activitatea este terminata

Calculul datelor cel mai tarziu (CMT)


Datele CMT se obtin prin tratarea retelei logice a proiectului in raport cu o scara de timp care are
ca origine o data tf si se deruleaza spre trecut.
In calculul datelor CTM timpul se scurge in sens invers celui natural.
Succesiunea starii a fiecarei activitati este:

Activitatea este terminata


Sfarsitul activitatii
Activitatea este in curs de desfasurare
Inceputul activitatii
Activitatea nu este inca inceputa

CMD
Activitati:
A aprovizionare 2 min
B control 3 min
C strunjire de degrosare 14,492461 min
D strunjire de degajare 10,146921 min
E Gaurire 6,1316167 min
F Adancire 2,3807736 min
G Frezare 22,045546 min
H Frezare - 22,045546 min
I Control final 6 min
J Ambalare 2 min
Marja = 0

I
H

CMD

CMT