Sunteți pe pagina 1din 14

Modele teoretice ale evaluării: teoria trăsăturilor și teoria tipurilor; Personalitatea ca predictor; Interpretarea scorurilor la scalele de personalitate; Detecția erorilor; Instrumente psihometrice: CPI; EPQ; Modelul Big-Five și instrumentele de evaluare de tip Big-Five;

Modele teoretice ale evaluării: teoria trăsăturilor și teoria tipurilor

Pentru a putea utilizam un instrument psihometric este necesara cunoasterea teoriei care sta la baza acestuia. Exista doua mari directii teoretice si de cercetare din psihologia personalitatii care si-au pus amprenta asupa domeniului evaluarii personalitatii:

Teoria tresaturilor concept personalitatea ca un sistem de tresaturi, intelese ca moduri specific caracteristice si stabile de comportament, cunoastere si simtire.

a. Reliefarea tresaturilor ne da posibilitatea de a infera asupra subiectului (a comportamentului, gandirii etc).

b. Putem vb despre o tresatura ca proprietate a unui individ ce justifica plasarea sa de-a lungul unei dimensiuni a psihismului, tresatura devenind astfel o explicatie posibila asupra comportamentului persoanei.

Teoria tipurilor este o alernativa la teoria tresaturilor care vine cu ideea de baza ca fiecare individ prezinta o echilibrare specifica a unor tipuri sau structure de baza. Cea mai relevant este perspective evaluarii personalitatii din prisma lui Jung.

Interpretarea scorurilor la scalele de personalitate; Detecția erorilor

a. Interpretari empirice (stiintifice, certitudine) vs conceptual (explicatii coerente, plauzibile, comp uman).

b. Rationamente clinice vs regularitate statistica

c. Nomotetice vs idiografice

d. Interpretari generate pe pc.

Interpretarea scorurilor la scalele de personalitate

- Bazate pe nivelurile de intensitate a scorurilor standardizate scorurile T, m=50; abt std=10.

o

Un scor mare este in interbalul X+ 1 abt std si X+ 2 abt std

o

Un scor foarte inalt este mai mare decat x+2 abt std.

o

Scorurile f inalte si f scazute sunt numite scoruri extreme (apar cu o frecventa de

2.27%).

- In functie de intensitate scorurile medii nu ne transmit informatii despre persoana evaluate sub aspectulvariabilei investigate. Sunt foarte sarace in info.

Un aspect foarte important este dat de corespondenta dintre scorurile T si percentile care ne dau info despre procentul din populatie care obtine scoruri mai mari sau mai mici. T60 = 84%; T40 = 16%; T70 = 97,73%;T30 = 2.27%.

Detectia erorilor

Majoritatea instrumentelor psihometrice de ev a personalitatii sunt de tip self report si se bazeaza pe autoevaluari si heteroevaluari constiente.

Tipuri de distorsiune:

1.

Distorsiunea pozitiva fake good este datorata existentei unei mize a procesului de ev. Consta in aceea ca respondentul ca incerca in mod voluntary sa creeze evaluatorului o img pozitiva despre sine.

a. Indicatori cantitativi-constatarea unor scoruri mari la scaelel care evalueaza aspecte legate de img de sine sau dezirabilitatea sociala; socuri peste pragurile critice la scalele destinate aprecierii validitatii protocolului; scoruri peste pragurile critice la indicia cantitativi (fake good in CPI).

b. Indicatori calitativi elevatii semnificative ale mai multor scale in cadrul profiluui, tendinta generala a scorurilor de a se plasa la un nivel inalt (mai mult de 3 scale >de T70); variabilitatea redusa interscale; existent de numeroase taieturi sau corecturi pe

foaie, timpul de raspund lung.

2.

Distorsiune negative fake bad este opusa celei positive in sensul ca respondentul va incerca sa creeze evaluatorului o img negative despre sine. Poate fi constatat la depresivi.

a. Indicatori cantitativi scoruri scazute la scale care evalueaza constructe de tip well- being; scoruri ridicate la scalele care evalueaza stresul; scoruri peste pragurile critice la indicia cantiativi specifici pt distorsiunea negative.

b. Indicatori calitativi scalele au tendinta de a se plasa la valori submedie, scorui sub media populatiei; scoruri scazute la scalele care evalueaza img de sine si stima d sine.

3.

Raspunsul aleatoriu random answer se asociaza cu lipsa motivatiei respondentlui. Retinem

ca profilele cu distorsiuni negative si positive pot fi interpretate dar cele random answer sunt interpretabile.

a. Indicatori cantitativi scoruri relevante la indicia cantitativi; scoruri scazute la scalele care evalueaza aspecte ale adaptarii sociale (communality din CPI).

b. Indicatori calitativi scalele din acelsi domeniude evaluare se plaseaza concomitant la valori mici si mari; tipare de raspuns regulate, bizarre; timpul de raspuns scurt, prezenta multor raspunsuri lipsa.

Instrumente psihometrice: CPI; EPQ; Modelul Big-Five și instrumentele de evaluare de tip Big-Five;

CPI Harrison Gough

Aplicabilitate: începând de la vârsta de 13 ani Tip de răspuns: dihotomic - Adevărat / Fals Fidelitate: tip test – retest, între 0.55 şi 0.75 după un an.

Validitate: peste 1000 de studii destinate validării, experimentării, predicţiei şi aplicării pe noi populaţii. O serie de studii indică o bună validitate de construct.

Preocuparea primă a lui Gough nu a fost crearea şi expereimentarea de instrumente, ci acea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe persoană. Concepţia este aceea a derivării scalelor pe cale empirică şi se bazează pe de o parte pe tradiţia empiristă a Universităţii Minnesota iar pe de altă parte pe experienţa lagată de MMPI, CPI voindu-se a fi un instrument simetric faţă de acesta. Dacă MMPI era destinat psihopatologiei, CPI a fost construit în replică pentru evaluarea normalităţii, a persoanei sănătoase psihic în ipostaza ei reală, dinamică, adică în interrelaţionare.

Varianta din 2002 poartă numele de Spectrum CPI 260™. Ea cuprinde 29 scale (31 pentru varianta românească): 20 scale populare, 3 scale structurale şi 6 scale speciale. Versiunea românească prezintă 8 scale speciale, apărând suplimentar scalele Hos (Hostility – Ostilitate) şi Fght (Fighter Factor – Luptător).

Faptul că numărul de itemi este redus la aproape jumătate (260 faţă de cei 434 ai variantei din 1996) reduce timpul de aplicare cu 40%, ceea ce face din CPI 260 un instrument relativ uşor de utilizat în domeniul organizaţional.

indici de validitate a protocolului:

1. Fake good – tendinţa de falsificare în sens pozitiv a răspunsurilor = 32.30 + 0.49 Do + 0.67 Em + 1.12 Gi - 0.62 wb - 0.58 Fx. Scorul critic pentru acest indice este 65.50. un scor mai mare indică tendinţa de falsificare în sens pozitiv.

2. Fake bad – tendinţa de falsificare în sens negativ = 100.67 – 2.32 Cm 0.44 Wb 0.31 Fx + 0.18

Ac. Dacă scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 şi dacă scorul la Random este mai mic sau egal cu 51.49, protocolul este considerat fake bad. Dacă scorul la fake bad este mai mare sau egal cu 66 şi dacă scorul la Random este mai mare sau egal cu 51.50, protocolul este considerat random.

3. Random tendinţa de a răspunde la întâmplare = 42.77 + 0.30 In + 0.37 Gi + 0.49 To – 0.29 Cm.

Random vs fake raportul random / fake

Cele 20 de dimensiuni ale personalitatii normale (scalele populare):

Cele 20 de scale populare sunt sunt structurate in 4 grupe sau domenii de evaluare.

1. Prima grupa cuprinde 7 scale, care evaluează calităţile interpersonale ale individului: încredere în sine, echilibru, ambiţie şi eficienţă pe planul relaţiilor sociale. Gruparea defineşte şi ceea ce la nivel comun se numeşte inteligenţă socială. Ea se referă la dimensiunile personalităţii care intervin în afirmarea persoanei, imaginea de sine şi adecvarea interpersonală. Este formată din scalele:

1. Dominanţă – Do, 2. Capacitate de statut Cs,

3.

Sociabilitate Sy, sg scala din CPI care coreleaza cu sarcini rezolutive grupale (team work)

4. Prezenţă socială – Sp,

5. Acceptare de sine Sa, corelatie cu atractivitayea fizica

6. Independenţă – In,

7.

Empatie Em, corelatie cu uzul de droguri usoare

2.

A doua grupa cuprinde 7 scale, care evaluează valorile interne şi standardele aşteptate de ceilalţi,

ceea ce s-ar putea numi management de sine: maturitate, autocontrol, responsabilitate. Grupa indică

acele

opţiunile valorice şi maturitatea

interrelaţională a persoanei. Este formată din scalele:

8. Responsabilitate Re, predictor pentru constinciozitate

9. Conformism social So, devianta la locul de munca

dimensiuni

ale

personalităţii

care

sunt

implicate

în

10.

Autocontrol Sc,

11.

Impresie bună – Gi, scoruri mari = Fake good

12.

Comunalitate Cm, scoruri mici = Random answer; scoruri mari = validitatea protocolului

13.

Sănătate (Bunăstare personală) – WB, Fake bad

14.

Toleranţă – To. Corelatie negativa cu scala de antisemitism

3. A treia grupa cuprinde 3 scale, care evaluează nevoia de realizare şi atributele cognitive individuale,

motivaţii şi stil de gândire: motivaţie, tenacitate, perseverenţă, capacitate de organizare. Evaluarea vizează mai ales nivelul motivaţional în sensul potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valorile intelectuale. Este formată din scalele:

15.

Realizare prin conformism Ac,

16.

Realizare prin independenţă – Ai,

17.

Eficienţă intelectuală – Ie, test de inteligenta non-intelectual.

4. A patra grupa cuprinde 3 scale, care evaluează unele caracteristice personale definite prin aspecte

precum:

sensibilitate. Gruparea face trimitere către unele modalităţi

capacitate

de

adaptare,

întelectuale care modelează un stil personal. Este formată din scalele:

18.

Intuiţie psihologică – Py,

19.

Flexibilitate Fx,

20.

Feminitate / Masculinitate F/M

Scalele vectoriale si Modelul cuboid

Cei trei vectori Vectorul 1 - Prima dimesiune se referă la extraversie, ascendenţă socială şi asigurare de sine (self- assurance). Externalism-internalism Vectorul 2 - Cel de-al doilea vector reprezintă gradul în care individul răspunde şi aderă la normele sociale (numit de Gough Norm favoring / Norm questioning). Vectorul 3 - Cel de-al treilea vector evaluează gradul în care persoana şi-a realizat sau integrat propriul tip de bază (de personalitate).

V1 + V2 = tipul V3 = intensitatea pe 7 trepte. Cele 4 tipuri de personalitate

Gough a numit aceste tipuri de bază cu litere din alfabetul grec vechi: Alfa, Beta, Gama şi Delta şi a folosit un sistem de scorare în 7 trepte pentru vectorul 3 (1 – foarte scăzut, 2 – mult sub medie, 3 sub medie, 4 mediu, 5 peste medie, 6 mult peste medie, 7 – foarte înalt) pentru a specifica tăria relativă cu care se manifestă fiecare tip în personalitatea şi interacţiunile persoanei. Deci, un scor 7 la Alfa reprezintă un tip alfa pe deplin realizat. Gough a determinat faptul că aceste 4 tipuri sunt relativ egal distribuite în populaţia generală.

Tipul Alfa – Stilul de viaţă bazat pe implementare Combină aderenţa la norme cu o orientare către exterior în ceea ce priveşte relaţiile interpersonale şi este considerat un stil foarte managerial. Sunt oameni de bază în majoritatea organizaţiilor şi au un stil de interacţiune participativ. Sunt focaşlizaţi pe sarcini şi productivi. Sunt văzuţi de ceilalţi ca fiind puternici, ambiţioşi, asertivi, extraverţi şi orientaţi către acţiune. Ca manageri, ei sunt centraţi pe atingerea scopurilor orgamnizaţionale, respectarea termenelor limită şi sunt văzuţi ca fiind influenţi. La scorurile foarte înalte întâlnim lideri carismatici. La scorurile foarte joase întâlnim persoane manipulative şi centrate pe sine (intolerante faţă de persoanele care nu sunt în acord cu ei, autoritari, punitivi şi preocupaţi doar de atingerea propriilor scopuri).

Tipul beta – Stilul de viaţă suportiv Combină acceptarea normelor cu o orientare mmai degrabă introvertă faţă de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile, dependente, moderate, pricepute şi predicitbile. Sunt cei care păstrează normele şi valorile într-un grup. Ca manageri, ei sunt centraţi tot pe realizarea scopurilor organizaţionale, numai că într-un mod mai lent şi mai aşezat. Sunt persoane care au nevoie să le fie trasate direcţii de către manageri şi sunt buni în roluri executive. La scorurile foarte înalte sunt modele din care te poţi inspira în legătură cu proprietatea şi bunătatea şi de asemenea modele parentale. La scorurile foarte joase sunt persoane foarte precaute, rigide, caracterizate printr-un conformism temător.

Tipul Gama – Stilul de viaţă inovator Combină evaluarea (respingerea) normelor cu o orientare extravertă. Sunt vizionari, poate acei lideri strtategici ce pot schimba orientarea unei organizaţii. Contestă şi pun sub semnul întrebării status- quo(urile). Ca manageri, pun sub semnul întrebării misiunea şi scopurile organizaţionale, preferă să schimbe directivele organizaţionale şi sunt orientaţi către inovaţie. Sunt percepuţi ca inovativi, inteligenţi şi aventuroşi. La scorurile foarte înalte sunt creativi, vizionari, imaginativi, inovativi. La scorurile foarte scăzute sunt rebeli, impulsivi, intoleranţi, autoindulgenţi şi disruptivi.

Tipul Delta – Stilul de viaţă vizionar Combină îndoiala legată de norme cu o orientare detaşată şi introvertă. Sunt persoane reflexive, detaşate de mediu, preocupate şi perceptive şi au tendinţa de a fi experţi tehnici sau ştiinţifici. Ca

manageri tind să lucreze cel mai bine în colective mici sau organizaţii mici în care pot fi cumva independenţi. La scorurile foarte înalte găsim persoane idealiste, preocupate, imaginative, artistice sau vizionare. La scorurile foarte scăzute persoane rezervate, conflictuale, bulversate şi fragmentate. La extrema de jos

a sorurilor putem vorbi de fragmentare şi dezorganizare la nivelul personalităţii. Astfel de scoruri obţin pacienţii psihiatrici cronici.

Scalele speciale ale CPI

Scalele speciale sunt utilizate în special în scop de cercetare sau atunci când în evaluare sunt necesare date suplimentare. Ele reflecta constructe ale personalitatii implicate in special in activitatea de munca

si dezvoltarea carierei. Cele 8 scale speciale in varianta romaneasca a CPI 260 sunt:

1. Potential managerial - Mp

2. Orientarea catre munca Wo

3. Temperament creativ CT

4. Leadership Lp

5. Amicabilitate Ami

6. Orientare spre aplicarea legii Leo

7. Ostilitate Hos

8. Luptator FF

Pasi in interpretarea profilului

1. Determinarea validităţii profilului utilizând scorurile subiectului la scalele de validare: Gi, Cm şi Wb.

Scorurile mici la Wb şi Cm (începând de lascorul de 30 dar mai ales cele sub 20 note standard) indică tendinţa subiectului de a răspunde acceptând ca adevăraţi itemi de tip simptomatic, deci tendinţa de falsificare în sensul înrăutăţirii.

Scorul scăzut la Gi este în acest sens şi mai relevant pentru această tendinţă de falsificare în sensul înrăutăţirii. Scorul critic este de 30 exprimat în note standard.

Invalidarea în acest sens a profilului nu ne va permite să utilizăm adecvat chestionarul pentru a diagnostica forţa sau slăbiciunea eului sau pentru a evalua dinamica şi tendinţele conflictuale.

Scorurile înalte la Gi (peste 70 note standard) indică tendinţa subiectului de a falsifica în sens pozitiv, cu scopul de a se pune într-o lumină favorabilă. De obicei acest gen de falsificare determină o creştere a scorurilor pe ansamblu (la majoritatea scalelor). Un studiu a demonstrat că un grup de alcoolici (cunoscuţi pentru tendinţa de disimulare în sens pozitiv) a scos pe ansamblu scoruri mai înalte la Gi decât un grup de subiecţi căruia i s-a cerut să falsifice în mod intenţionat

Depistarea acestei tendinţe, la fel ca şi în cazul celei menţionate anterior, nu face improprie interpretarea profilului ci aduce în atenţia examinatorului necesitatea unei precauţii în interpretatre şi în special în desprinderea unor concluzii privind subiectul. El va interpreta scorurile acestuia în lumina tendinţei prezentte, relativizând oarecum concluziile desprinse şi punând un accent sporit pe corelarea cu alte surse informaţionale.

2. Interpretarea structurală a scalelor (modelul cuboid), respectiv analiza tipului de personalitate si a

nivelului de integrare a tipului personal.

3. Interpretarea scalelor individuale şi analiza interacţiunilor între scale care pot afecta semnificaţia

unor scale individuale. Astfel de grupări senificative între scale sunt cele între Do şi Gi sau Sy, între So şi Sc, Re şi Cs, Re şi Do, Ac

şi Ai.

Dacă şi Do şi Gi prezintă scoruri înalte în cadrul unui profil, putem vorbi despre o persoană care doreşte să domine, să conducă, însă acordând respect celorlalţi. Dacă avem situaţia Do înalt şi Gi scăzut putem vorbi despre un conducător egocentric. Combinaţia Do scăzut şi gi înalt poate conduce către ipoteza că este o persoană care evită potiţii de responsabilitate socială. Pentru domeniul scorurilor submedii putem vorbi despre un subiect retras, mai puţin eficient social, uşor de ofensat.

Dacă So şi Sc au împreună scoruri înalte putem vorbi despre o persoană statornică în felul de a se manifesta, cu gravitate şi siguranţă de sine. So ridicat şi sc scăzut traduc un comportament critic, combativ şi dominant. So scăzut şi Sc ridicat indică o persoană cu un comportament mai degrabă fals, defensiv, care nu prezintă încredere. So şi Sc scăzute amândouă indică agresivitate, încăpăţânare, un mod excitabil şi refractar de afi.

4. Investigarea patternurilor scorurilor în interiorul celor 4 grupe de scale. Diferite zone problematice

sau de dezechilibru subiectiv pot fi evidenţiate considerând aceste grupări ca de sine stătătoare, făcând fiecare trimitere către o anunmită sferă a vieţii şi personalităţii subiectului. Pentru majoritatea scalelor CPI scorurile peste medie (50 + 10 note standard) sugerează sănătate şi echilibru, în timp ce sorurile sub

medie (50 – 10 note standard) sugerează dezechilibre şi probleme legate de comportament.

5. Integrarea datelor despre subiect recoltate prin CPI cu datele disponibile din alte surse.

EPQ Eysenck

Pentru autor, personalitatea este structurată pe 4 nivele aflate în interrelaţie:

1. la nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar singular

3. nivelul trăsăturilor de personalitate, definite ca şi corelaţii între comportamentele habituale (o consistenţă observabilă între deprinderi sau acte repetate ale subiectului) 4. nivelul cu cel mai înalt grad de generalitate este cel al tipului de personalitate, definit ca o corelaţie a trăsăturilor sau ca o „constelaţie orbervabilă sau sindrom de trăsături”.

Metoda folosită de autor şi considerată fundamentală pentru studiul personalităţii este analiza factorială. El consideră că cele 4 nivele descriptive corespund celor 4 tipurid e factori ce pot fi derivaţi: 1. tipul de personalitate corepunde unui factor general, 2. trăsătura corespunde unui factor de grup, 3. deprinderile sau răspunsurile hbituale corespund factorilor specifici iar 4. răspunsul specific al subiectului corespunde unui factor de eroare.

Trăsăturile (sau dimensiunile primare ale personalităţii, cum au fost definite de Eysenck) sunt conceptualizate ca şi continuumuri bipolare, de-a lungul cărora putem plasa subiecţii investigaţi.

Cei trei superfactori ai personalitatii

Factorii primary:

În

ceea

cepriveşte

cei

3

superfactori,

autorul

precizează

înţelesul

conceptelor

se

referă

la

comportmente integrate normalităţii psihice şi nu simptomatologiei psihiatrice.

Extraversia - E Factorul a mai fost denumit extraversie – introversie şi se defineşte în principal prin intercorelaţiile dintre trăsăturile de afirmare de sine, sociabilitate, energie de viaţă şi dominanţă. Descrierile care sunt date de obicei pentru extraversie sau introversie reprezintă situaţii cumva extremizate ale unui continuum pe care oamenii reali se pot situa la un grad mai înalt sau mai scăzut. De asemenea, autorul insistă asupra faptului că aceste descrieri sunt aspecte fenotipice ale personalităţii şi nu genotipice, comportamentale şi nu constituţionale. Introverţii (scoruri mici) sunt descrişi de Eysenck ca având tendinţe obsesionale şi de a dezvolta simptome de anxietate şi depresie. Ei suferă de o labilitate a sistemului nervos automat (vegetativ). Se percep pe sine ca având sentimente uşor de rănit, conştienţi de sine, nervoşi, cu tendinţa de a experimente sentimente de inferioritate, care au adesea reverii, au insomnii, care stau în fundal în situaţiile sociale. Corporal, creşterea veticală predomină asupra celei orizontale. Efortul de răspuns este slab, inteligenţa este în genere înaltă, există tendinţa de a fi persistenţi, sunt indivizi limpezi în gândire dar lenţi. Au nivel înalt de aspiraţii dublat de tendinţa de a-şi subestima propriile performanţe. Sunt rigizi şi prezintă o variabilitate interpersonală slabă. Au preferinţe estetice „de modă veche” şi cumva concrete. Nu apreciază în mod special glumele, în special pe cele cu conţinut sexual. Au un scris distinctiv. Extraverţii (scoruri înalte) prezintă tendinţa spre a dezvolta simptome de conversie isterică şi o atitudine isterică faţă de simptome. Prezintă o energie slabă, interese înguste, au în genere un trecut profesional problematic, au tendinţa de a deveni ipohondrici. Se percep ca fiind predispuşi la accidente, absentează frecvent de la muncă datorită bolii, au dureri şi neplăceri fizice. În constituţia corporală prevalează

creşterea orizontală faţă de cea verticală, efortul de răspuns este destul de bun. Au nivel de aspiraţie destul de scăzut şi tind să-şi supraevalueze performanţele. Sunt flexibilşi şi prezintă o mare varietate interpersonală. Au preferinţe estetice pentru culoare şi modernism, abstract. Apreciază glumele, în special pe cele sexuale. Au un scris distinctiv. La extraverţi pare să predomine Sinele ca formaţiune iar la introverţi Supraeul.

Nevrotismul - N Factorul a fot denumit şi instabilitate emoţională şi este definit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate, depresie, autoepreciere scăzută, timiditate. Instabilul emoţional (scoruri înalte) are reacţii emoţionale puternice care interferează cu adaptarea sa slabă, conducându-l spre reacţii iraţionale, uneori rigide. Din asocierea dintre nevrotism şi extraversie vor ieşi în prim plan nelinitea şi sensibilitatea, comportamentul fiind excitabil sau chiar agresiv. Stabilul emoţional (scoruri scăzute) are reacţii emoţionale lente şi slabe, prezentând tendinţa de a-şi relua starea iniţială foarte repede după activarea emoţională.

Într-un stuiu realizat de Eysnck acesta descrie soldatul nevrotic ca: o persoană defectivă mental şi corporal; sub medie ca inteligenţă, voinţă, control emoţional, acuitate senzorială şi capacitate de as e afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenţă şi lent în gândire şi acţiune, nesociabil, tinde să reprime faptele neplăcute.

Psihotismul - P Este cea mai complexă dimensiune a personalităţii, definită de interrelaţiile dintre trăsăturile de agresivitate, egocentrism, comportament antisocial şi lipsă de empatie. Individul cu scor înalt se caracterizează prin tendinţa de a produce tulburări, de a fi solitar, de a arăta cruzime, de a fi ostil faţă de ceilalţi, de a prefera lucruri ciudate şi neobişnuite. Este genul de persoană care nu are consideraţie faţă de regulile sociale. Persoana cu scor scăzut este înalt socializată şi are tendinţa de a respecta şi a ţine cont de drepturile celorlalţi.

Eysenck descrie indivizii cu scor înalt la psihotism ca fiind mai puţin fluenţi, cu performanţe slabe în activităţi susţinute, indeciţi în privinţa atitudinilor sociale, cu capacitate de concentrare slabă, cu memorie deficitară, cu tendinţa de a face mişcări largi şi de a supraestima distanţala şi scorurile, cu o anumită lentoare în citire şi cu nivele de aspiraţie puţin adecvate la realitate. În 1991 Zuckerman sugerează înlocuirea denumirii de psihotism cu cea de psihopatie.

Factorii secundari:

Gray, 1981 realizează un nou studiu factorial rotind axele factorului Extraversie şi Nevrotism cu 45 grade şi identifică 2 factori secundari la care factorii E şi N contribuie în mod diferenţiat.

Factorul Anxietate are la o extremă (nivel scăzut) combinaţia stabilitate – extraversie iar la cealaltă extremă (nivel ridicat) combinaţia nevrotic – introvert.

Michael Eysenck realizează în 1994 un studiu în care abordează modular anxietatea ca trăsătură, considerând următoarele componente ale acesteia: cognitivă, comportamentală şi fiziologică. Aceste componente sunt parţial independente, fiind afectate de aspecte relativ diferite. Din perspectivă cognitivă, s-a demonstrat că există unele diferenţe psihologice între anxietatea manifestată comportamental şi cea reprimată. Cei care au scoruri înalte la anxietatea declarată sunt caracterizaţi printr-o serie de aspecte de ordin cognitiv, aspecte care ţin de selectivitatea atenţiei, interpretativitate, afectări în sens negativ ale memoriei. Toate aceste aspecte determină creşterea nivelului de anxietate pe plan cognitiv. Cei cu scor scăzut la anxietatea declarată şi cu scor înalt în ceea cde priveşte dezirabilitatea socială (reprimă manifestările conform cerinţelor sociale), prezintă caracteristici cognitive inverse faţă de primii, ceea ce conduce către un nivel scăzut de anxietate pe plan cognitiv. Totodată, primii raportează anxietate pe planul trăirilor emoţionale dar nu prezintă modificări fiziologice sau comportamentale semnificative, în timp ce ceilalţi nu raportează afectiv anxietatea dar în plan fiziologic apar extrem de anxioşi, cu importante modificări vegetative. Sub raportul diferenţierii de normalitate merită reţinut aspectul că indivizii aparţinând ambelor categorii descrise mai sus sunt percepuţi de către persoanele din anturaj ca fiind la fel de anxioşi, situaţiile anxiogene fiindu-le la fel de dăunătoare.

Factorul Impulsivitate are la un pol (nivel scăzut) combinaţia stabil – introvert iar la celălalt (nivel înalt) combinaţia nevrotic – extravert.

Anxietatea apare ca fiind legată în plan fiziologic de un sistem de inhibiţie comportamentală de susţinere, în timp ce impulsivitatea pare să fie legată de un sistem independent încă insuficient investigat.

EPI Eysenck Personality Inventory

A fost cel de-al treilea chestionar realizat de autor şi cuprinde 3 scale: L – Minciună, N – Nevrotism şi E – Extraversie. Este disponibil în 2 forme paralele, pentu a permite testarea repetată a aceleiaşi populaţii. Limbajul itemilor este unul accesibil, testul putându-se adresa astfel şi persoanelor cu educaţie mai limitată.

Scala de minciună – L conţine 9 itemi care afirmă comportamente sociale dezirabile dar pe care majoritatea oamenilor le încalcă frecvent în comportamentul informal. Un scor brut de 5 este considerat critic. Teoretic, cu cât tendinţa spre disimulare este mai mare, cu atât subiectul alege rspunsuri care afirmă respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. Studiile au indicat unitatea factorială a scalei, precum şi faptul că aceasta măsoară un factor stabil de personalitate ce denotă un anume grad de naivitate socială.

Asupra acestei scale au fost realizate o serie de studii privind validitatea ei. Şi s-a constatat că în condiţiile lipsei unei motivaţii spre disimulare din partea subiecţilor aceasta măsoară mai degrabă un factor de tip naivitate, capacitate redusă de conştientizare, rigiditate mentală. Un scor înalt indică tendinţa subiectului către disimulare doar în condiţiile existenţei unei motivaţii în acest sens. De obicei

lipsa motivaţiei spre disimulare se traduce prin corelaţii scăzute între scalele N şi L iar prezenţa acestei motivaţii prin corelaţia înaltă N – L.

La interpretarea scalei L trebuie să se ia în considerare vârsta subiectului şi nivelul general al scorului la scală al populaţiei căreia aparţine subiectul. S-a constatat o creştere a scalei la copiii mici în condiţii în care nu este suspectată disimularea, creşetere dtorată unui nivel înalt de naivitate şi unor capacităţi introspective scăzute. Scala descreşte cu vârsta la copii şi creşte cu vârsta la adulţi.

EPQ Eysenck Personality Questionaire

Prin acest instrument este introdusă o nouă dimensiune a personalităţii, denumită psihotism. Deşi termenul a fost prluat din psihiatrie, el nu implică faptul că scala ar măsura o caracteristică clinică. Psihotismul este o dimensiune prezentă în grade variate la toţi oamenii şi doar la un procent mic dintre cei cu scoruri foarte înalte este posibil să apară o psihoză de-a lungul vieţii. Un termen echivalent pentru psihotism este pentru Eysenck cel de duritate, făcând referire la un set de atitudini care se opun sensibilităţii şi consideraţiei şi nu sunt legate de axa radicalism – conservatorism. Empiric autorul a demonstrat o corelaţie înaltă într notele ridicate la P şi notele ridicate la scala de duritate în atitudini. Autorul consideră că schizofrenia este plasată la un capăt extrem al dimensiunii P, care include de asemenea criminalitate, psihopatie şi tulburări de tip maniaco-depresiv. Datele de cercetare acumulate după 1990 indică faptul că scoruri înalte obţin persoanele cu conduită antisocială, consumatorii de droguri, delincvenţii, criminalii, persoanele agresive, cei care preferă filmele violente, sadomasochiştii, cei care au practici sexuale insecure, suicidarii (ideaţie şi comportament) şi chiar persoanele cu derpinderi slabe pentru studiu. Unele studii indică faptul că psihoticii sau schizofrenii obţin scoruri mai înalte decât subiecţii din loturile de control, dar nu obţin scoruri la fel de înalte ca subiecţii antisociali.

Modelul Big-Five și instrumentele de evaluare de tip Big-Five

Chestionarele de tip Big Five se înscriu pe de o parte în sfera abordărilor lingvistice, pe de altă parte în sfera liniei de cercetare generată de aplicarea analizei factoriale în studiul personalităţii şi foarte general vorbind, în curentul care vizează conceperea personalităţii ca un ansamblu de trăsăsturi sau dimensiuni. Procedura de lucru in constuirea unor instrumente de tip Big Five este aplicarea analizei factoriale asupra unor date de autoevaluare şi heteroevaluare pentru aceleaşi loturi de subiecţi. Majoritatea cercetărilor indică actualmente un acord general asupra modelului cu 5 factori, cu atât mai mult cu cât au fost realizate studii pe un număr larg de limbi şi populaţii.

Se poate afirma că există un consens destul de larg între cercetătorii din domeniu şi constructorii de teste de personalitate în ceea ce priveşte o viziune asupra persoanlităţii ca o structură constând din 5 superfactori sau dimensiuni mari ale persoanalităţii. Modelul Big Five este în esenţă un cadru general de îţelegere şi descriere a personalităţii, în care ceea ce dă sens dimensiunilor personalităţii sunt acele grupări de înţelesuri psihologice importante în viaţa de zi cu zi şi utilizate ca atare pentru a diferenţia indivizii în cadrul fiecărei limbi.

Tipuri de instrumente construite in cadrul modelului Big Five:

Există practic două categorii de instrumente: 1. teste (inventare) de personalitate şi 2. liste de adjective. De obicei listele de adjective sunt destinate heteroevaluării iar inventarele autoevaluării.

Chestionare de personalitate

a. NEO PI R (Neuroticism Extraversion Openess Personality Inventory Revised) si forma scurta NEO FFI (Neuroticism Extraversion Openess Five Factor Inventory), Costa şi McCrae, 1992 b. PPQ (Professional personality Questionaire), Kline şi Lapham, 1992

c.

ZKPQ III (Zuckerman Kuhlman Personality Inventory), forma a II-a, 1992

d.

BFQ (Big Factor Questionaire), Caprara, Barbaraneli, Borgogni, Perugini, 1993.

E.

BFI (Big Five Inventory), John, Srivastava, 1999

f. FF NPQ (Five Factor Nonverbal Personality Questionnaire), Jackson, Paunonen, Ashton, 2004

NEO PI R

Este posibil ca structura intrafactorială (faţetele) a celor 5 superfactori să difere în spaţii lingvistice şi culturale diferite, conform a ceea ce populaţia vorbitoare în mod specific consideră util în evaluarea comportamentului sau a personalităţii. Structura normelor va fi de asemenea diferită de la o populţie la

alta.

Superfactorii personalitatii si fatetele acestora

1. Nevrotism - N Considerat ca domeniul cel mai cercetat al personalităţii, este definit ca stabilitate emoţională vs instabilitate, neadaptare. Scorurile înalte definesc tendinţa generală de a trăi afecte negative, de a avea idei iraţionale, scăderea capacităţii de control şi de a face faţă stresului. Scorurile joase definesc stabilitatea emoţională. Desi Nevrotismul este definit ca o dimensiune a normalităţii, scorurile extreme (foarte înalte) sunt interpretabile în sens de risc de dezvoltări psihiatrice dar fără ca semnificaţia patologică să fie

obligatorie.

Faţetele nevrotismului N1 Anxietate N2 Ostilitate N3 Depresie N4 Timiditate N5 Impulsivitate

N6 Vulnerabilitate (la stres)

2. Extraversie - E

Sunt trăsături sesizabile în comportamentul curent. Comportamentul introvert (fiind mai puţin observabil) este mai sărac în aspecte diferenţiale. Este un superfactor care face referire la domeniul interpersonal.

Faţetele extraversiei E1 - Căldură / entuziasm E2 - Spirit gregar E3 Asertivitate E4 Activism E5 - Căutarea stimulării E6 - Emoţii pozitive

3. Deschidere catre experienta O (openness to experience)

Este un factor oarecum contestat, între autori existând un relativ dezacord cu privire la conţinutul său de trăsături.

Caracterizată prin imaginaţie activă, sensibilitate estetică, atenţie pentu viaţa şi sentimentele interne, preferinţa pentru varietate, curiozitate intelectuală, independenţă în gândire, aspecte care nu se asociază în mod necesar cu educaţia sau inteligenţa generală. Polul opus indică un comportament conservator, preferinţa pentru familiar, viaţă afectivă „în surdină”. Lipsa deschiderii nu înseamnă intoleranţă, agresivitate autoritară (regăsite în agreabilitate) sau lipsă de principii.

Faţetele deschiderii:

O1 Spre fantezie O2 Pe plan estetic O3 – Către modurile proprii de a simţi O4 – În planul acţiunilor O5 În plan ideatic O6 În planul valorilor

4. Agreabilitate A

Apare ca o dimensiune pregnant interpersonală a personalităţii, asemeni extraversiei. Aspecte centrale: altruism, cooperare pe plan interpersonal, un comportament simpatetic şi de ajutorare a altora, uneori o persoană dependentă. Polul opus descrie un comportament dominant şi antagonist, egocentric, competitiv, uneori narcisic, hedonist, antsocial.

Faţetele agreabilităţii:

A1 Încredere A2 Sinceritate

A3 Altruism A4 – Bunăvoinţă A5 Modestie A6 – Blândeţe

5. Conştiinciozitate – C Se referă la autocontrol sub aspectul capacităţii de autoorganizare, planificării, îndeplinirii datoriilor, voinţă, finalizare. Este un predictor (după autorii americani) pentru realizările de valoare din orice profesie. Polul opus se caracterizează printr-o mai scăzută exactitate în aplicarea principiilor morale, o manieră uşuratică de a urmări scopurile, de a realiza sarcinile, tendinţa spre hedonism şi interesul dominant pentru viaţa sexuală.

Faţetele conştiinciozităţii:

C1 – Competenţă C2 Ordine C3 – Simţ al datoriei C4 – Dorinţă de realizare C5 Auto-disciplină C6 Deliberare