Coloratiile exogene, desi nu reprezinta anomalii de culoare, ca rezultat al unor

perturbari n perioada de formare a dintelui, totusi trebuie cunoscute pentru a l

e diferentia de modificarile de culoare intrinseci.
Coloratiile extrinseci au cu totul alta cauza si alt aspect clinic d.p.v
. al localizarii dar si al manifestarii propriuzise.
Acestea sunt depuneri pe suprafata dentara favorizate de anumite cauze p
rintre care, la anumite tipuri de coloratii sunt incriminate unele grupe bacteri
ene si totdeauna cauza este binecunoscuta. (?)
Ca aspect clinic, aceste coloratii au nuante diferite , de ex.: nuanta b
run-maronie / verde / portocalie. Uneori acesta coloratie se dispune sub forma u
nor linii paralele cu marginea libera gingivala, alteori se prezinta sub forma u
nor pete pe anumite suprafete dentare pe mai multi dinti.
Tratament: n principal, aceste coloratii se ndeparteaza prin periaj profes
ional efectuat cu ajutorul pastelor abrazive actionat de contraunghi si folosire
a unor cupe sau perii din cauciuc. Uneori, ndepartarea este destul de dificila si
necesita badijonari succesive cu .........., iar ulterior se foloseste detartr
ajul cu ultrasunete.
Coloratii mai frecvente :
?
coloratia bruna
este prezenta pe suprafetele dentare cele mai apropiate
de orificiile canalelor glandelor salivare ( pe suprafetele V ale Msup. si pe fe
tele V ale Minf);
Este mai transparenta, maidelicata, alcatuita din mucina salivara si nu contine
bacterii. Se prezinta sub forma de linii subtiri n regiunea cervicala a dintelui
. La pacientii cu asemenea coloratii s-a observat o carioactivitate scazuta. Ei
fac fie un periaj dentar insuficient, fie folosesc o pasta de dinti necorespunza
toare.
?
coloratia neagra se prezinta sub forma unui depozit subtire negru, fie s
ub forma liniara, fie ca o banda ngusta la colet n apropierea marginii gingivale.
Alteori se prezinta sub forma de pete. Este atasata destul de ferm, iar dupa ndep
artarea prin periaj are tendinta la refacere.
Aceasta coloratie neagra este mai frecventa la sexul F si se poate ntlni n cavitati
orale cu igiena buna. Se asociaza cu dentitia temporara cu frecventa scazuta la
carie. Au fost incriminate bacterii cromogene, dar avnd o concentratie foarte sc
azuta.
?
coloratia verde
se ntlneste mai frecvent n 1/3 de colet a frontalilor super
iori.
Se prezinta sub forma unor nuante vernil, verde-galben. Prezinta un aspect pslos
Este greu de ndepartat, sugernd ca ar exista ntre ea si cuticula smaltului o asocia
tie care nu a fost demonstrata. Aceasta coloratie este atribuita bacteriilor flu
orescente si fungilor de tipul penicilium si aspergilus. Este mai frecventa la s
exul M si la indivizii care prezinta tuberculoza la nivelul ggl. limfatici cervi
cali.
?
coloratia portocalie se ntlneste mai rar. Se ntlneste sub forma unui depozit
rosu-caramiziu pe suprafetele V si O ale dintilor frontali. Cauza nu este cunos
cuta, dar totusi se presupune ca ar fi generata de unele microorganisme ce produ
c un pigment. Aceasta coloratie se ndeparteaza usor.
?
coloratia produsa de clorhexidina
se prezinta sub forma de depozite gri
ce apar si pe mucoasa si pe limba. Se ndeparteaza usor. Coloratia depinde de tipu
l de CHX si de timpul de actiune al acesteia.