Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
MOTIVATIA LUCRARE
II.
IV.
HEPERTENSIUNE ARTERIALA
1 .Definitie si clasificare
2.Etiopatogenie
3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
4.Anatomia patologica
5.Diagnosticul HTA si evaluare
6.Forme clinice si semipatologice
7.Evolutie si complicatii
8. Prognosticul
9.Tratamentul HTA:a.Tratament igieno-dietetic
b.Tratament
c. Tratamentul
medicamentos
urgentelor
hipertensive
10.Profilaxia hipertensiunii arteriale
V.
VI.
CONCLUZII
VII.
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
LUCRARII
Intr-o lume in care existenta cotidiana a intrat intr-un ritm ametitor si solicitant
trebuie sa invatam cum sa ne pastram sanatatea, dar mai ales cum sa reactionam in caz de
imbolnavire.
Chiar daca ne conducem in viata dupa un motto ca acesta:
E preferabil sa te epuizezi decat sa ruginesti
( DAVID J. SCHAWARTZ - Puterea magica a gandului ), trebuie sa
stim si ce riscuri impune abordarea unui astfel stil de viata.
Am ales acest subiect pentru ca bolile cardio-vasculare ocupa unele dintre primele
locuri printre cauzele de mortalitate din tara noastra. Este stiut ca hipertensivii reprezinta 10% din
populatia generala. In populatia de peste 40 de ani, acestia cuprind 40%, iar in populatia de 55-60 de
ani numarul lor creste la 50-60%.
Cum stresul este un factor favorizant al instalarii HTA, iar astazi este foarte crescut
pentru intreaga populatie, am vrut ca abordand acest subiect sa invat cat mai multe despre aceasta
afectiune si despre importanta unei vieti echilibrate; mai ales sa le pot transmite si celorlalti aceste
informatii, in special celor predispusi sa faca HTA.
Anatomia Si fiziologia
aparatului
cardiovascular
Sistemul circulator este format din inima, vase sanguine si limfatice, care alcatuiesc
o unitate functionala coordonata si permanent adaptata nevoilor organimului . Desi aparatul
cardio-vascular reprezinta un tot unitar, el poate fi impartit in :
o
sistemul
prin:
sanguin
reprezentat
limfatic
reprezentat
-inima
-vase sanguine
o
sistemul
de:
-vasele limfatice
-ganglioni limfatici
A).
INIMA
: marea
vena
coronara
vena
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase limfatice si ganglioni
limfatici.
* Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia extrinseca a
inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice formand plevul cardiac.
Fibrele simpatice promi din ganglionii para vertebrali cervicali si exercita efecte
stimulatoare asupramiocardului si vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin
din nervii vagi, merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect
diminuarea activitatilor cordului.
Interventia intrinseca a inimii este reprezentata de sistemul excitoconductor.
de
se
B. ARBORELE CIRCULATOR
Arborele circulator este constituit din vasele sanguine. Acestea sunt tuburile in care
este inchis si prin care circula sangele. in functie de structura si functiile pe care le au, sunt trei
feluri de vase sanguine: artere, capilare si vene.
1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe. Ele pornesc din
ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele, unde se capilarizeaza. Dupa
dimensiuni, arterele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere, care
se continua cu capilare, se numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare variabila. Arterele
mari sunt asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In drumul ei,
arteraformeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar la capat formeaza ramuri
terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin ramuri, care se unesc si formeaza
anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)
Tunica interna sau intima este
turtite, numit endotelin.
formata
dintr-un
strat
subtire
de
celule
Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de fibre elastice, colagene
si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana groasa si elastica care poarta denumirea de
limita elastica interna. Ea permite trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesuturi.
b)
Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
departam de inima. La periferia tunicii medii se afla o membra elastica, care o separa de tunica
externa, limitanta elastica externa.
c)
Tunica externa sau adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv elastic
si cateva elemente musculare. In tunica externa a vaselor mari si mijlocii se gasesc atriole si capilare
sanguine care au rolul se hraneasca peretele arterei.
In tunica mijlocie si tunica externa se gaseste si un mare numar de terminatii nervoase vegetative.
La nivelul capilarelor, tunica mijlocie si cea externa au disparut.
2.VENELE
Venele sunt vase sanguine care se formeaza prin confluenta capilarelor sanguine si
care se termina la inima, in atrii. Prin ele sangele circula de la periferie spre inima.
Venele sunt mai numeroase decat arterele, raportul numeric dintre ele fiind de aproximativ
2:1. In functie de dispozitia lor in organism, venele sunt: profunde si superficiale. O alta caracteristica
o formeaza marele numar de anastomoze, legaturi prin ramuri colaterale. In functie de grosimea lor,
venele se impart in trei categorii: mari, mijlocii si mici. Cele mai subtiri ramuri ale venelor se numesc
venule si se formeaza prin unirea capilarelor.
SRUCTURA VENELOR
Din punct de vedere structural, venele au peretele mai subtire si mai putin rezistent decat
arterele si, din acest motiv, in sectiunea trasversala, conturul venelor este oval, turtit,in timp ce arterele au
un contur circular, regulat.
Peretele unei vene este format din trei tunici:
a) Tunica interna sau endovena este formata dintr-un endotelin, care captuseste lumenul
venei si are aceiasi structura ca si endoteliul capilarelor, si dintr-un strat conjunctiv elastic, asezat in
jurul endoteliului, care contine fibre elastice, dispuse in forma de retea.
Tunica interna formeaza in interiorul unor vene niste pliuri semilunare, numite valvule
venoase. Valvulele venoase se gasesc numai in venele in care sangele circula de jos in sus. Si se
numesc vene valvulare.Venele care nu au valvule poarta denumirea de vene avalvulare.
b) Tunica mijlocie sau mezovena este mai subtire decat tunica mijlocie a arterelor si are o
structura variata.Ea este formata din tesut conjunctiv, in care sunt cuprinse si fibre musculare.Tesutul
conjunctiv contine fibre conjunctive si fibre elastice, cu dispozitie si proportii foarte variate.
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie si este
constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa fibre conjunctive si
elastice, si elemente musculare; de obicei , tesutul conjunctiv al mezovenei se gaseste in
continuarea tesutului conjunctiv al perivenei, fara o limita distincta.
Structura peretelui si in special structura tunicii mijlocii variaza cu diferitele tipuri
de vene : -vene fibroase, fibroelastice si vene musculoase.
Venele musculoase sunt vene mici, asezate departe de inima, cum sunt venele
membrelor.
3. VASELE LIMFATICE
Vasele limfatice se formeaza prin confluenta capilarelor dand nostin vaselor
limfatice mici,care, prin confluenta, formeaza vase limfatice mari, iar aceasta dau nastere, la
randul lor, la trunchiuri limfatice, care comunica cu sistemul vascular sanguin.
Structural,vasele limfatice sunt asematoare cu venele, doar ca in general sunt mai
subtiri decat venele.
* CIRCULATIA
SANGUINA SISTEMATICA
* CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care reintra in vene o
parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine, circulatia limfatica are loc in cadrul
unui sistem vascular inchis, care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apoi in
vase din ce in ce mai mari, si, in final,
formeaza doua colectoare limfatice mari, care se desachid in venele subclaviculare.
C.REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE
Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si extrinseci. 1. Reglarea
prin mecanisme intrinseci
O reglare a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa din organism, lipsita deci
de influente nervoase si imorale.
2.Reglarea prin mecanisme extrinseci
Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:
a) Reglarea reflexa
Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si fibre parasimpatice.Fibrele
simpatice sunt postganglionare si provin din plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din
nervul vag si sunt fibre premergatoare.
Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul accelereaza contractiile
cardiace si mareste intensitatea, pe cand parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul contractiilor
cardiace si scade intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea scoartei cerebrale. Este
stiut ca starile emotionale pot provoca modificarea activitatii cardiace : frica, mania, bucuria
etc. pot determina o accelerare a contractiilor cardiace.
b) Reglarea umorala
Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica prin actiunea unor
substante pe care le produc diferite organe si pe care sangele le aduce la inima.Dintre aceste
substante, cele mai importante sunt hormonii.De exemplu adrenalina,hormonul
medulosuprarenalei, provoaca o intensificare si o accelerare a contractiilor cardiace (obisnuit
cantitatea de adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in
hiperteroidism se produce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina, produs al
sistemuluinervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si diferitele saruri care intra
in compozitia plasmei au actiune asupra activitatii cardiace. Importante din acest punct de vedere
sunt sarurile de calciu, care accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc
ritmul cardic. Datorita reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o adaptare fina a
travaliului cardiac la nevoile organismului.
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA
cauza
se
HTA este una dintre cele mai raspandite boli.Presiunea arteriala poate creste fie prin
marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei.Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea
rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renol.).
Initial,procesul
este
functional-vasoconstructie-apoi
leziuni
organice care
permanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste factorii care realizeaza
vasoconstructia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului
hipofizo-suprarenal si hiper reactivitatii vasculare.in evolutia hipertensiunii arteriale,dupa mai
multi ani de evolutie apoi leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile.
a)HTA esentiala : prin care se intelege orice sindrom clinic hipertensiv, in care
valorile presiunii arteriale sunt crescute, in absenta unei cauze organice. Se mai
numeste si boala hipertensiva.Este cea mai frecventa, reprezentand 80-90 % din totalul
hipertensiunilor, si apare de obicei dupa 30 de ani, cu un maximum de frecventa intre 40 si 50 de
ani. Incidenta este mai mare la femeie, dar formele mai grave apar la barbarti. Menopauza si
obezitatea sunt factori favorizanti, la fel viata incordata, stresanta si ereditatea. Ereditatea ar
juca un rol foarte important, afectiunea intalnindu-se in proportie de 20-80% (dupa diferite
statistici) in antecedentele familiale ale bonlavilor. Ceea ce se transmite ar consta intr-o
tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina si noadrelina), care ar sta la baza
vasoconstructiei arteriale. Se pare ca sialimentatia bogata ar juca un rol.
b)HTA simptomatice:
o
-hipertensiunile reno-vasculare (anomalii congenitale ale vaselor renale -stenoze, anevrismetromboze , embolii ), hipe.
-hipertensiunile din bolile parenchimului renal (glamernlanefita acuta si cronica, leziuni
renale din diabet, pielonefitele etc).
In aparitia hipertensiunii renale, rolul principal este detinut de o enzima care ia
nastere in rinichiul ischemic (cu circulatie insuficienta ) si care se numeste renina. Aceasta
se transforma in sange intr-o substanta hipertensiva numita angiotensiva. E importanta
precizarea etiologiei renale deoarece unele forme sunt suspectibile de interventie
chirurgicala (hipertensiunea reno-vasculara, unele pielonefite);
-tratamentul se adreseaza atat bolii de baza, cat si hipertensiunii arteriale.
primar
adenom
corticosuprarenal
cu
secretie
exesiva
de
include
modificari
modificari
arteriolare
specifice
Ultimul aspect retine atentia in mod deosebit atat prin mecanismele sale de producere
cat si prin consecintele asupra evolutiei hipertensiunii arteriale. Exista doua forme distincte de
arteridopatii hipertensive: arteriloscleroza si necroza fibrinoida a mediei arteriolare .
Arterioloscreloza consta in ingrosarea si , ulterior , in hialinizarea arteriolelor ,
fenomenul parand sa debuteze subendotelial, cu prindere progresiva a mediei. In patologeneza
hialinului sunt implicate hiperproductia de colagen arteriar, degenerarea membrelor
bazale, exsudatia
plasmatica
cu
depunere
de
fibrina
si
degenerescenta
musculaturii netede.Leziunile de arterioloscreloza sunt parcelare; intereseaza cu
precadere rinichiul si constituie substratul asanumitei nefroangioscrelozei benigne,
de invaluire in HTA esentiala. Sommerst constata ca leziunile de arterioloscreloza evolueaza in
mai multe stadii: spasm al celulelor musculare din media arteriolei aferente, ingrosare a peretelui
vascular datorita edemului, hipertrofie a celulelor musculare, degenerescenta nialnia a peretelui
arteriolar cu ingustarea lumenului vascular. Necroza fibrinoida arteriolara constituie 'marca'
morfologica a HTA maligne. Se caracterizeaza prin rupturi ale fibrelor musculare netede din
media arteriolara, exudatia plasmatica enorma in peretele vascular, reactie
inflamatorie exudativa si ploriferativa in adventice cu obliterare sau stenozare consecutiva a
numenului arteriolar. Arteriola capata un aspect bizar, moniloform, avand zonedilatate care
alterneaza cu altele stramtorate. Leziunile afecteaza in masura diferita rinichiul, pancreasul,
suprarenalele, intestinul, creierul, cordul si ficatul. La nivelul rinichiului, leziunile arteriale se
sistematizeaza, fiind reprezentate de endorterita proliferativa, arteriolita necrozanta glomerulita
necrozanta.
Patogenia leziunilor arteriale este complexa si doar partial cunoscuta, mai ales in ceea
cepriveste secventialitatea evenimentelor mobide. Interventia mecanismului renina-angiotensiva,
hipersecretia de mineralcorticorzi si catecolamide, excesul de Na+,
constituie elementele patogenice principale care stau la baza vasculozei plasmatice, a
depunerii de fibrinoid in media arteriolara si a necrozelor arteriolare.
ANATOMIA PATOLOGICA
mai mare parte dintre complicatiile bolii pot fi corelate mai de graba cu procesele
arteroscrelotice accentuate de hipertensiune, decat cu insusi HTA. Multe alte leziuni, de
asemenea, nu se deosebesc de degenerarile arteriale legate de procesul de senescenta, indiferent
de cifrele tensionale. Ingeneral, lipsesc studii de mare anvergura, bazate pe criterii unitare,
bine precizate, care sa caute sa stabileasca o corelatie stricta , comparativa, intre tipul si gradul
unor anumite leziuni, pe de o parte, si grupa de varsta, sexul, cifra tensionala, vechimea si
viteza evolutiei bolii, pe de alta.
De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la o expunera
catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa facem numai presupuneri care
dintre modificarile degenerative ce alcatuiesc 'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare.
Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand totalitatea leziunilor
degenerative ale arterelor, nu inseamna nimic mai mult decat 'induratie a arterelor'. Sub
acest termen se cuprind trei grupe de leziuni:
pulsului la arterele femurale sau abolirea sa evoca o stenoza a sistemului aortic care se
confirma la palparea arterelor intercostale pe toracele posterior, prin auscultatia inimii (suflu
sistolic paravertebral stang) si de radiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza unei artere
renale poate determina uneori un suflu perceptibil paraombilical si in regiunea
lombara. Palparea
lojelor
renale
poate
evidentia
o
tumoare
renala
sau
nefromegalie bilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul rectal la barbat si cel vaginal
la femeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic general poate pune in evidenta si semnele
unei afectiuni endocrine sau metabolice, susceptibile de a produce HTA secundara
(hipertiroidism, boala Cushing, acromegalie, manifestari cutanate ale unei diateze gutoase
sau dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul semnaleaza dispnee la
eforturi bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv deceleaza un suflu sistolic si
cardiomegalie (confirmata radiologie, EKG, ecografie), se contureaza suprasolicitarea
cordului; semnalarea unei poliurii nocturne, recente, fara disurie, obliga la suspicionarea
renalizarii HTA. Deasemenea, scadereacapacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de
fund de ochi modificat (gradul II-III) sustin faptul ca HTA a produs afectarea vaselor cerebrale.
c) RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE PENTRU EXAMENELE
PARACLINICE
Ingrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intr-un timp cat mai
scurt posibil, pentru a se putea acorda ingrijirile si tratamentul adecvat. Un ajutor pretios -de
multe ori indispensabil- in aceasta munca-1 constituie probele de laborator, care exprima
in mod obiectiv modificarile
survenite in morfologia, functiunea si biochimia organismului si evidentiaza agentii
agresivi, factorii etiologici ai imbolnavirilor.
Utilitatea rezultatelor de laborator depind de cei doi factori de baza: recoltarea
corecta a produselor supuse analizelor si efectuarea analizelor propriu zise. Efectuarea
analizelor cade aproape exclusiv in sarcina personalului de laborator, majoritatea recoltarilor
insa, fac parte din sarcinile personalului care lucreaza nemijlocit la patul bolnavului, din acest
motiv, asistenta trebuie sa aiba cunostinte precise si manualitate corespunzatoare.
Importanta examinarilor de laborator se concretizeaza in urmatoarele: -imbogatesc
simptomatologia bolilor cu numeroase elemente obiective, -confirma sau infirma diagnosticul
clinic,
-clarifica diagnosticul diferential fata de tablouri clinice similare si diferentiaza formele clinice
ale aceleasi imbolnaviri, -stabileste factorul etiologic in numeroase cazuri,
-informeaza asupra gravitatii cazului , reflecta obiectiv evolutia evolutia bolii si ajuta la
stabilirea prognosticului, -contribuie la aprecierea eficacitatiitratamentului, -prevesteste
instalarea unor complicatii, -confirma vindecarea clinica si etiologica a bolnavului,
-contribuie la profilarea bolilor infecto-contagioase, prin depistare precoce a surselor de
infectie, bolnavii si purtatorii de germeni.
EXAMENE PARACLINICE
In functie de caz, examenele complementare sunt indispensabile pentru a
aprecia rasunetul visceral al HTA si a descoperi etiologia.
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza urmatoarele examene:
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-depinde de forna clinica benigna sau maligna, de ereditate, de nivlul tensiunii diastolice si
bazale, de varsta (tinerii fac forme mai grave), de respectarea tratamentului, de modul de
viata recomandat si, in sfarsit, de aparitiia complicatiilor.
Prognosticul este favorabil in primul stadiu de boala, fiind mai rezervat in
stadiul al doilea si mai ales in al treilea. Moartea se datoreaza indeosebi complicatiilor
cardiace, cerebrale si renale. Sub influenta tratamentului actual, prognosticul s-a imbunatatit.
TRATAMENTUL HTA
. Cine trebuie sa beneficieze de tratament antihipertensiv?
Teoretic raspunsul este usor de dat. Toti cei care au cifre tensionale
peste 160/95mmHg la mai multe examinari medicale este necesar sa fie incadrati in programul
terapeutic antihipertensiv.
Practic problema este mai dificila, deoarece nr. hipertensivilor (stabiliti dupa
aceste limite recomandate de OMS) este mare. In plus, majoritatea acestor bolnavi sunt
asimptomatici si, ca urmare, complianta lor la tratament este mica, de asemenea, administrarea
indefinita a unor droguri antihipertensive are efecte secundare nedorite, greu acceptate de
pacienti.
Cu toate acestea cei mai multi dintre autori sunt unanimi in a recomanda
tratament tuturor hipertensivilor fie sub forma regimului igieno-dietetic fie a celui
medicamentos. Argumentele in favoarea punctului de vedere respectiv sunt furnizate, pe de o
parte, de societatile de asigurari ale caror statistici arata ca HTA este o cauza majora de
crestere a morbiditatii si de scadere a longevitatii, iar pe de alta parte, de rezultatele unor studii
terapeuticecontrolate care demonstreaza ca scaderea sub tratament a TA
micsoreaza morbiditatea si mortalitatea la hipertensivi. Raportand intrebarea pusa
la inceput, se poate spune ca, indiferent de incadrarea intr-o clasificare sau alta, toti hipertensivii
trebuie tratati.
Daca atitudinea terapeutica fata de bolnavul hipertensiv cu TA>160/95mmHg
este relativ clara, nu acelasi lucru se intampla cu hipertensivii
la limita ('borderline hypertension' TA S 140-159, TAd 90-94mmHg). Orientarea multor
autori asupra tratamentului HTA la limita este eclectica, criteriile de luare in tratament fiind
arbitrare si variabile.
Un lucru reiese cu pregnanta din studiile privind longevitatea si anume ca speranta de viata
aacestor pacienti este mai mica decat a normotensivilor.
Consideram ca si aceasta categorie de bolnavi trebuie incadrata intr-un program
terapeutic. Oportunitatea lui va fi apreciata nu numai dupa cifra tensionala, ci si in functie de
alti factori: riscul genetic, varsta, unele obisnuinte alimentare, stressul psiho-social, eventualele
asociatii morbide (dislipidemii, hiperuricemie, obezitate, diabet, nefropatie, diverse etc).
Consumul de anticonceptionale orale, zona de resedinta (prevalenta HTA este mai mare
in unele regiuni decat in altele), etc.
Un individ tanar, hiperponderal, ce provine dintr-o familie de hipertensivi, supus
unui stress psihosocial intens, care evntual consuma si sare multa sau este dislipidemic, are
toate sansele ca in urmatorii ani din 'mic hipertensiv' sa devina un 'mare hipertensiv'. De
aceea este intelept ca tratamentul sa inceape in acest stadiu al bolii, in care si eficienta
poate fi maxima. Tratamentul HTA la limita nu trebuie sa fie numaidecat
medicamentos. Adeseori corectarea obezitatii, regimul sarac in sodiu si bogat in potasiu sau
practicarea sportului de agrement sunt suficiente pentru a realiza revenirea la normal a TA.
-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe sau
zarzavaturi, ceaiuri de plante;
-condimente: sos de rosii, sosuri dietetice (fara grasime prajita) cu faina rumenita
pe uscat, cu zeama de zarzavat (seara in cantitate redusa), verdeturi tocate
(patrunjel, marar, telina, leustean, cimbru), zeama de lamaie si sare limitata.
ALIMENTE INTERZISE:
-lapte integral, branzeturi sarate si grase;
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau carne,
afumaturi;
-oua in cantitate crescuta (mai ales galbenusuri), oua tari, omleta, jumari,
maioneza;
-grasimi animale in cantitate crescuta (unt, untura, frisca, smantana, seu,
slanina), grasimi prajite;
-paine cu sare si paine neagra;
-fainoase preparate cu sare si in cantitate mare;
-branzeturi: grase, sarate, fermentate;
-sosuri: cu grasimi prajite, cu zeama de carne, cu mustar sau maioneza;
-legume si zarzavaturi care contin mult sodiu (telina, spanac, varza acra,
muraturi);
-dulciuri preparate cu bicarbonat, cu unt si galbenus de ou, cu ciocolata sau
cacao:
-bauturi alcoolice, cafea, ceai tare, lichide in exces;
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de ardei,
hrean, mustar, ceapa, usturoi.
RECOMANDAM:
-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
Profilaxia
hipertensiunii
arteriale
urmareste
educarea
in
vederea
unui comportament adecvat de viata, chiar orientarea profesionala a descendentilor din parinti
hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, deci a persoanelor susceptibile de a face
boala. Foarte important este si profilaxia complicatiilor, realizabila prin asigurarea cooperarii
bolnavului si prin recomandari ferme si judicioase. Asistenta medicala trebuie sa constientizeze
persoanele predispuse la hipertensiune arteriala de rolul pe care-1 au ei insasi in prevenirea
bolii, dar mai ales prevenirea complicatiilor:
1. Este posibila profilaxia hipertensiunii arteriale?
Hipertensiunea arteriala este considerata ca o 'boala de reglare' in patogenia careia
sunt implicati factorii genetici si de mediu. Ponderea fiecaruia dintre ei difera de la un tip
etiologic la altul, de la un hipertensiv la alt hipertensiv. Faptul ca in etiologia bolii sunt
implicati factorii genetici, nu trebuie privit ca o fatalitate. Combaterea unor componente
etiopatogenice din mediulextern (consumul excesiv de NaCl, stresul psihosocial, consumul
cronic de medicamente prohipertensive e.t.c.) poate preveni imbolnavirea sau
atenua gravitatea bolii la un numar considerabil de oameni, inclusiv la cei 'marcati' genetic.
Asadar, profilaxia hipertensiunii arteriale nu mai constituie astazi o himera, ci o posibilitate
concreta, realizabila care nu necesita cheltuieli deosebite. Ea trebuie sa fie multi
factoriala, din cauza polietiologiei bolii. Profilaxia se va face la nivel social, comunitar si
numai in situatii concrete, speciale, la nivel individual. Actiunea profilactica trebuie sa fie
permanenta si sa inceapa inainte de nastere (sfat genetic) sau cat mai de timpuriu posibil,
in copilarie. Daca adultul normotensiv are factori de risc pentru imbolnavire, profilaxia i se va
aplica in tinerete.
Asistenta medicala comunitara fiind prima care intra in contact cu aceste
persoane va trebui sa explice si mai ales sa implementeze actiunile profilactice.In societatea
moderna, profilaxia hipertensiunii arteriale nu numai ca este posibila, dar constituie chiar o
necesitate. Vechiul aforism 'este mai usor sa previi decat sa tratezi' isi gaseste aplicabilitatea
perfecta aici.
2.Cui i se adreseaza profilaxia?
Teoretic, masurile de profilaxie a bolii ar trebui sa poata fi aplicate intregii
populatii, lucru imposibil de realizat insa si inutil pentru ca nu toti oamenii fac hipertensiune
arteriala.
Practic, masurile de profilaxie trebuie sa se adreseze acelor grupe populationale
cu risc crescut de hipertensiune arteriala, fie datorita tarelor ereditare, fie ca urmare a
acumularii mai multor factori de mediu: consum excesiv de sodiu, existenta stressanta,
sedentarism, e.t.c.
Supraponderalilor
Sedentarilor
au
in
mod
constant
Celor cu factorii
hiperuricemici, e.t.c.)
de
risc
pentru
ateroscreloza
(fumatori,
dislipidemici,
deprinderi care trebuie invatate si aplicate inca din copilarie. Alimentatia va fi rationala,
echilibrata calitativ si cantitativ. Se va
combate cu tenacitate obiceiul de a consuma sare in exces. Fumatul va fi combatut inca din
scoala.
b)Orientarea profesionala si pregatirea psihologica pentru combaterea
eventualului handicap psihosocial
Pe cat posibil, persosnele cu risc crescut de a face hipertensiune arteriala vor fi
sfatuite sa nu-si aleaga profesiuni cu stress profesional mare. Vor evita, de asemenea,
profesiunile care predispun la sedentarism si obezitate. Deoarece acest lucru ar putea determina
unele complexe de inferioritate, mai ales la adolescentii si tinerii, pregatirea psihologica pentru
combaterea unui eventual handicap psihosocial va fi facuta cu multa abilitate. Antrenamentul
psihologic are un dublu scop:
-Avizeaza omul sanatos asupra eventuale boli la care este predispus, fapt care nu trebuie
privit ca o fatalitate. Aplicand cu seriozitate masurile profilactice individul poate evita/atenua
boala.
-Il pregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat mai mult posibil
(prin educatie) efectul daunator asupra sanatatii al stressului psihosocial la care in mod
inevitabil este supus omul in societatea contemporana.
c) Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un mijloc eficace de
profilaxie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica ereditara, acelasi lucru se asteapta in
prezent si pentru hipertensiunea arteriala, odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in
producerea sa.
d) Supravegherea medicala activa
Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor celor supusi
profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate si competenta.
Cunoasterea mai completa a epidemiologiei bolii, aprofundarea etiopatogeniei si
geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la continua ameliorare a masurilor profilactice.
PREZENTAREA CAZURILOR STUDIATE
CAZUL 1.
NUME SI PRENUME:
I.F.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII:
DATA INTRARII:
2006-01, 835
DATA EXTERNARII:
2006-001-23
Spondiloza cervicala,
Colecistectomie 1992,
Apendicectomie,
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 58 de ani, cunoscuta de mai multi ani cu B.C.I., Angor de efort (in
tratament cu Aspirina, Nitropector, Propranolol 40mg) si HTA (val. Max 220/110 mmHg)
tratata cu Captopril (100 mg), Nifedipin (30 mg), se interneaza pentru cefalee occipitala si
frontala pulsatila, ameteli.
Obiectiv, se constata pacienta cu stare generala buna, afebrila; TA= 200/110 mmHg, AV=
80 batai/min., regulat, cracmere la mobilizarea articulatiilor mari. In rest examen obiectiv normal.
INVESTIGATII
SI
ANALIZE
DE
LABORATOR
CONFORM PRESCRIPTIEI MEDICULUI
BIOCHIMIE 13-09-2005
Valori Normale
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
37-125 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 g/dl
- Glucoza
- Ureea
- Creatinina
-Na+
UROCULTURA 14-09-2005
- rare epitelii, relativ frecvente leucocite;
frecvent oxalat de Ca
- Enterococ > 100.000/ml
105mg/dl
-K+
- Colesterol
- Trigliceride
- Acid uric
47,6 mg/dl
0,7 mg/dl
148mmol/l
102mmol/l
3,9mmol/l
221 mg/dl
145mg/dl
5,3mg/dl
-AST
-ALT
-LDH
-CK
-CK-MB
- Fosfataza alcalina
20U/L
31U/L
416 U/L
45 U/L
2 U/L
60 U/L
-GGT
34 U/L
- Bilirubina tot.
- bilirubina nec.
- Bilirubina dir.
-Fier
-VSH
-WBC
0,6 mg/dl
0,1 mg/dl
0,5 mg/dl
142 g/dl
18/40
6,9xl03/L
-RBC
-HS
-HCT
-PLT
4,25xl06/L
12,9 g/dl
41,5%
320xl03 /L
-Cl+
ELECTROFOREZA
:
- Albumine
67,9%
ANTIBIOGRAMA
Amoxicilin
AM-S
Amoxicilin/Clavulanic
Ciproflexacin
AM-S
Cotrimazol
Gentamicin
Imipenem
Penicilin
Vancomocin
EXAMEN
-pH
URINA
5
14-09-2005
- Leucocite
100/1
- Glucide
normal
- Urobilinogen
- Proteine
normal
neglijabil
RX.PULMONAR14-09-2005
Transparenta pulmonara normala.
Cord cu diametrul longitudinal crescut.
Bombarea arcului mijlociu.
ECO-CORD 14-09-2005
Contractii normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm; SIV 0,8;VS = 4,7 cm;
PP = 0,8.
ECO-ABDOMINAL 14-09-2005
Ficat LS= 6 cm; LD = 14 cm.
Vena porta in lim. 1 cm; CPB = 0,7 cm.
Pancreas omogen bine delimitat de dimensiuni normale. Splina,
rinichi de dimensiuni si ecostructura normale.
CONSULT PSIHIATRIC 15-09-2005
Tulburare anxioasa medie cu amgorafobie.
CONSULT ORL 23-09-2005
PROBLEMA
FUNDAMENTALA
1.Nevoia de a
-Palpitatii
respira si a avea o
buna circulatie
aparute brusc,
SURSE DE
OBIECTIVE
DIFICULTATE
Pacienta sa
prezinte cai
cu ritm
respiratorii
neregulat
permeabile; o
-Hiper
respiratie si o
tensiune
circulatie
200/lOOmmHg
adecvate
-HTA stadiul II
-C.I.C.
INTERVENTIILE
ASISTENTEI
PROPRII
DELEGATE
Va asigura un
Administreaza
mediu ambiant
medicatia
bine aerisit si daca
este cazul,
prescrisa:
fructe,
zarzavaturi;
-reduca grasimile
si NaCl din
alimentatie.
Urmareste efectul
medicamentelor,
Masoara si
noteaza in foaia
de observatie TA,
pulsul si
respiratiile.
2. DE A SE
-Anorexie
Pacienta sa
HIDRATA SI A SE
aiba o stare
ALIMENTA
de bine, tara
nutritional.
-Greturi
-Varsaturi
parte;
-Dupa incetarea
varsaturilor,
rehidrateaza
pacienta treptat,
cu cantitati mici de
lichide
reci, oferite cu
lingurita;
-Constientizeaza
pacienta
asupra importantei
regimului
pasiva a artic.
Pacienta sa
SI A AVEA 0
efectuarea
mari ale
aiba tonusul
BUNA POSTURA
miscarilor
membrelor;
muscular si
-noduli
forta
Heberden;
musculara
alimentar
Invata pacienta
care este
c
pozitia adecvata si
cum sa
efectueze exercitii
musculare
active.
-halus valgus
pastrata. Sa
stang;
aiba o pozitie
-ameteli
adecvata.
4.DE ADORMI SI
A SE ODIHNI
-Somn perturbat
-Neliniste
Pacienta sa
de somn
respiratorii
minute, inainte
prescris
corespunzator
cantitativ si
calitativ.
de culcare.
Identifica nivelul
si cauza anxietatii
la pacientii
cu insomnie.
5.DE A
MENTINETEMPERATURACORPULUI LIMITELE
NORMALE
Pacienta sapastre
temperaturacorp
normale.
6.DEAFICURAT,DEA-SI PROTEJATEGUMENTELE
SIMUCOASELE
Pacienta sa-si po
tegumentele si m
si umede.
7 DE A EVITA PERICOLELE
Pacienta sabenef
mediu sigur, fara
deaccidente.
8.DE A COMUNICA
9 IDE A
ACTIONACONFORMPROPRIILOR
I SIVALORI
10.DE A SE
RECREA
usoarahipoacuzie
CONVINGER
-dop
cerumen
bilateral
Pacienta sa
foloseascamijloa
decomunicare ad
starii sale.
Pacienta
saacumulezesufi
legate de modul
sanatatea.
CAZUL II
NUME SI PRENUME: M.I.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII: 1922.02.11
DOMICILIU: BUCURESTI,Str. BABA NOVAC, nT. 6, bl.T2, se D, et
4, ap. 80.
OCUPATIA: PENSIONARA
DATA INTERNARII: 2006.01.01:2140
DATA EXTERNARII:2006.01.11
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HTA Puseu 200/110 mmHg; Epistaxis tamponat stang; Tulburare
depresiva mixta.
MOTIVELE INTERNARII: Epistaxis
ANTECEDENTE PERSONALE: -Menarha 11 ani, Menopauza 60 ani; S=2,N=2 -Colecistectomie 1974
ISTORICUL BOLII: Bolnava hipertensiva de aproximativ 2 ani (val. Max. 220/90 mmHg) prezinta
epistaxisuri repetate, ultimul pe data de 01.10.1999 pentru care se prezinta la clinica ORL Coltea.
Pe data de 24.09.2002 pacienta prezinta brusc ameteli, parestezii la nivelul buzelor, parestezii
si impotenta functionala la nivelul membrului inferior stang, simptome care se remit dupa
aproximativ lh. A urmattratament cu STUGERON 3 cp / zi.
Obiectiv se canstata pacienta cu stare generala relativ buna, afebrila; TA= 140/80 mmHg, AV=78/min.
Ritmic; torace cu diametru anteroposterior crescut, hipersensibil.
VALORI NORMALE
HEMOGRAMA 04.10.2005
Leucocite
Hematii
7,7,xlO3 u/L
4,45xlO6 u/L
Hemoglobina
12,5 g/dl
Hematocrit
41,3%
Trombocite
1015
5
- Leucocite
100/ u/L
- Proteine
neglijabil
- Glucoza
1000 mg/dl
- Urobilinogen
- Eritrocite
normal
neglijabil
DIFICULTATE
OBIECTIVE
INTERVENT
ASISTENTE
PROPRII
D
Va asigur un
mediu
ambiant bine
aerisit si
daca este cazul, va
umezi
aerul din incapere.
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI
-puseu de
-boala
Pacienta sa
Invata pacienta: sa A
aiba
A AVEA O BUNA
tensiune
hipertensiva
prezinte cai
alimentatie bogata m
in
BUNA CCIRCULATIECIRCULATIE 200/1 lOmmHg
respiratorii
fructe,
p
zarzavaturi; sa
CIRCULATIE
permeabile; o reduca grasimile sit
NaCl
respiratie si o din alimentatie. d
circulatie
Urmareste efectul a
adecvate.
medicamentelor. h
Masoara si
e
noteaza in
foaia de observatie
TA,
pulsul si
respiratiile
Calculeaza
cantitatea de
lichide ingerate si
perfuzate si pe cea
eliminata.
2.De A Elimina
Epistaxis
Puseu hipertensiv Pacienta sa
Corecteaza
dezechilibrul
200/1 lOmmHg prezinte
hidric, prin
hidratarea sau
mictiuni
reducerea
aportului de
fiziologice si un lichide si
electroliti.
tranzit
Aseaza pacienta in
intestinal
decubrt dorsal si o
normal.
sfatuieste sa
comprime
nara pe unde s-a
produs
sangerarea timp de
S min
3.DE ADORMI SI
-neliniste,
Tulburare
Pacienta sa
Va incerca sa-i
A
usoara
insufle
A SE ODIHNI
agitatie.
4.De a comunica
adecvate starii
sale.
CAZ III
NUME SI PRENUME:
R.S.
SEX:
DATA NASTERII:
VARSTA:
DATA INTERNARII:
DATA EXTERNARII:
FEMININ
25.05.1945
58 de ani
30.03.2006
10.04.2006
DIAGNOSTIC LA
INTERNARE:
MOTIVELE
- cefalee occipitala,
INTERNARII:
- ameteli
- palpitatii
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 58 de ani se cunoaste cu HTA de aproximativ 5 ani,diagnosticata cu
ocazia unei interventii chirurgicale pentru o ruptura de perineu. A urmat tratament cu Brynerdine
(nu precizeaza cat) si valorile TA au fost mentinute perioade lungi in limite normale. In urma
cu aproximativ 1 luna cu ocazia unei infectii de cai aeriene superioare pacienta acuza cefalee,
ameteli,palpitatii; motiv pentru care a chemat salvarea. Medicul de pe ambulanta i-a recomandat
Enalapril 10 mg/zi si Furosemid 1 cp. La 2-3 zile. Pacienta a urmat cu intermitente acest tratament.
De mentionat ca in ultima luna pacienta afirma ca a scazut in greutate aproximativ 10 kg. Tot de
aproximativ 1 luna pacienta relateaza despre aparitia unor dureri precordiale cu durata de mai
multe ore insotite de parestezii in membrul inferior stang, durerea avand caracter de aparare si
aparand si la efort cat si la repaus. In urma cu aproximativ o saptamana solicita control la medicul
de familie pentru aceeasi simptomatologie care recomanda continuarea tratamentului si consult de
specialitate. Tratamentul indicat in ambulator: Enalapril 10 mg/zi; Aspirina cp./zi.
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE
-
alergie la Ampicilina.
menopauza 49 ani
EXAMENE PARACLINICE
BIOCHIMIE 30.03.2005
Glucoza
Ureea
Creatinina
Na+
Cl+
K+
Colesterol
Trigliceride
Acid uric
AST
ALT
LDH
Bilirubina tot.
bilirubinanec.
Bilirubina dir.
97mg/dl
42,9 mg/dl
l,lmg/dl
150mmol/l
107mmol/l
4,2mmol/l
271 mg/dl
102mg/dl
5,9mg/dl
23U/L
24U/L
405 U/L
0,9 mg/dl
0,7 mg/dl
0,2 mg/dl
HEMOGRAMA 30.03.200
WBC
7,2xlOJ
RBC
Hb
HCT
PLT
VSH
4,09
12,7
39,6%
237
30/62
SUMAR DE URINA
Densitatea
31.03.
2005
1009
Ph
Albumina, glucoza
Urobilinogen
acid
absente
normal
VALORI NORMALE 75-110mg/dl 19-43 mg/dl 0,8-1,5 mg/dl 137-145mmol/l 98-107mmol/l 3,55mmol/l160-240 mg/dl 70-175mg/dl 3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L 0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
OBIECTIVE
Pacienta sa
prezinte
Delegate
Invata pacienta:
-sa aiba
Cai respiratorii alimentatie
Permeabile, o Bogata in
buna
fructe,
Administreaza
Valorile ta se
Medicatia
Incadreaza in lim
Prescrisa.
Normale.
Circulatie,
Respiratie si
Zarzavaturi,
Ocirculatie
adecvata.
-sa reduca
grasimile si
Nacl din
alimentatie.
Pacienta sa fie Constientizeaza
pacienta
Echilibrata
Asupra
Hidroelectrolitic importantei
si
Regimului
alimentar in
Nutritional.
2. De a se
Alimenta si
a se
alimenta
3.De a
elimina
Pacienta sa
prezinte
Recastigarea
sanatatii.
Sfatuieste
pacienta sa
Mictiuni
fiziologice
Desfasoare
activitate
Si tranzit
intestinal
Normal.
Starea sa.
Puseu de hta Pacienta sa aiba Planifica un
190-l00mm/hg
program de
Occipitala,
Tonusul
Si a avea o
muscular
Exercitii si de
mers, in
-ameteli,
Buna postura
Adecvat
activitatii
Functie de
-parestezii ale
capacitatea
Depuse si sa
Membrului
Pacientei.
4.De a se
misca
140/120-80mmhg
-cefelee
Pacienta este
Echilibrata
Hidroelectrolitic
Nutritional.
Administreaza
Pacienta nu mai
Medicatia
Prezinta simptom
Prescrisa.
Descrise initial.
Superior stang
aiba o
Foloseste
Postura
adecvata.
Utilajele
auxiliare si de
Confort, pentru
Mentinerea
pozitiei
Anatomice.
CONCLUZII
1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I2 'TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE'
-EUGEN TURCU. CEZAR MACARCE. DAN DOMINIC IONESCU3 'MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII'-CORNELIU BORUNDEL4 'TEHNICA INRIJIRII BOLNAVULUI' -CAROL MOZES5 'GHID DE NURSING' -LUCRETIA TITIRCA6 'PRINCIPII FUNDAMANTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON'
7 'ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI'-I. C. VOICULESCU.; I C PETRICU8 'CE TREBUIE SA STIE BOLNAVUL HIPERTENSIV?'-C. MACARIE9 'HIPERTENSIUNEA ARTERIALA' -GH. GALEA10 TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE'-T. TEODORESCU-