rhimandritul Lazar: LUMEA INCLINA

CATRE UN CRESTINISM FALS, ISTERIC.

Cand inselarea si fanatismul devin
normalitate in viata bisericeasca
30-03-2012 Sublinieri
Print

DE CE ESTE NEVOIE SA CONSTIENTIZAM DUHUL VREMII NOASTRE SI

SA ASCULTAM PROFETIILE PARINTILOR?

De acelasi autor:

Arhimandritul georgian Lazar Abasidze: TRUFIEI II PLACE SA-I

INVETE PE ALTII

Vezi si:

Sfantul Ignatie Briancianinov ne invata sa deosebim semnele si minunile lui Hristos

de cele ale Antihristului
Sfantul Ignatie Briancianinov despre diverse forme de INSELARE si despre cauza
lor esentiala: LIPSA POCAINTEI, A INIMII INFRANTE (1)
Sfantul Ignatie Briancianinov despre diverse forme de INSELARE si despre cauza
lor esentiala: lipsa pocaintei, a inimii infrante (2). AVIZ CELOR CARE CAUTA IN
RUGACIUNE TRAIRI INALTE SI EVOLUTIE SPIRITUALA

SENZATIONAL! SOCANT! SPECTACULOS!

DE CE CAUTA OMUL SEMNE, MINUNI SI VINDECARI PARANORMALE?
In zilele cele mai de pe urma adevaratii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de
oameni
MARTIRI SI HISTRIONI sau: CINE NE TRANSMITE DUHUL ADEVARULUI?

ORTODOXIA CA UN SHOW sau despre primejdia falsei renasteri harismatice

***

Ce este deosebit de important la inceputul vietii duhovnicesti?

Orice grija de cer, daca nu este insufletita de pocainta, este moarta, neadevarata. (Sf. Ignatie
Briancianinov)
*

Greselile cine le va pricepe? De cele ascunse ale mele curateste-ma. (Psalmul 18)
Cine a citit cu atentie indrumarile Sfintilor Parinti ai Bisericii, acela, fara doar si poate, a
observat ca in aceste invataturi se vorbeste mai mult despre pocainta, despre smerenie, despre
plansul in fata lui Dumnezeu pentru pacatele proprii. Despre aceasta s-a scris atat de mult, ca
aproape in fiecare carte patristica poti gasi o astfel de indrumare. Dar, oricat de straniu ar
parea, in timpul nostru este omisa mai mult decat orice, denaturata si incalcata de crestini
tocmai aceasta invatatura, aceasta lege dintre cele mai importante ale vietii duhovnicesti. i
nu intamplator!
Pe masura ce acest veac se indreapta spre cumplitul sau sfarsit, se apropie timpurile apostaziei generale, a inselarii lumii de catre diavol si a impatimirii generale, oamenii se afunda
tot mai adanc in patimi, in pacate si rataciri. Prima dintre bolile acestui veac mandria
isi
ridica
cel
mai
sus
capul.
Apostolul
Pavel[2]
a
spus
ca

in vremurile din urma oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de argint, mandri, laudarosi,
trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara cucernicie, neinduplecati,
clevetitori, neinfranati, cruzi, obraznici, ingamfati, iubitori mai mult de placeri decat iubitori
de Dumnezeu, avand infatisarea credintei, dar tagaduind puterea ei, etc.
Astazi fiecare duhovnic care se straduie sa le ajute credinciosilor ce vin la dansul, sa le
tamaduiasca bolile sufletesti, stie cat de complexa este lucrarea aceasta, cum s-au cuibarit aceste
boli in sufletul oamenilor, cum toti de la mic la mare sunt profund afectati de mandria nebuna, de
slava desarta, de iubirea de sine, cat sunt de aroganti, de suparaciosi, cat sunt de incapatanati, de
nesupusi, de neascultatori, de neincrezatori. In viata duhovniceasca acest lucru este foarte grav.
Astazi foarte rar se incredinteaza cineva indrumatorului sau; fiecare urmeaza ratiunii sale, iar
duhovnicului i se adreseaza doar de forma, pentru ca asa se cuvine, insa in realitate isi pune toata
increderea doar in sine.
In genere, tabloul vietii duhovnicesti este astazi foarte sarac; daca vreunul dintre parintii
din vechime s-ar uita asupra lui cu privirea sa curata, cu siguranta n-ar suporta aceasta
vedere si ar plange cu amar pentru sufletele noastre. (Sfantul Pahomie cel Mare, care a trait
in secolul al IV-lea, a avut o vedenie de la Dumnezeu despre felul cum vor trai ultimii dintre
monahi, iar dupa aceasta el a plans mult timp, s-a intristat, refuzand chiar sa manance[3].)

Dar noi parca ne-am obisnuit cu aceasta situatie, parca nici nu vedem acest dezastru. Multe
patimi se intalnesc in mediul crestin, iar oamenii le percep ca fiind inofensive si chiar
amuzante, nimeni nu se sperie de ele, nu le combate, desi multe din aceste nazbatii ucid
sufletul si seamana moarte duhovniceasca in jurul celor care sunt stapaniti de ele, iar pe
deasupra ii infecteaza si pe altii cu acestea.
Din cauza unei astfel de situatii dezastruoase din cauza lepadarii invataturii drepte a Parintilor
Bisericii, din cauza lipsei unor invatatori drepti ai pocaintei, din cauza lipsei unei priviri
pastorale atente si experimentate asupra credinciosilor are loc abaterea pagubitoare de la calea
mantuirii. Aceasta, intrucat crestinii pierd (sau nu gasesc) duhul drept al pocaintei privirea
corecta asupra propriei pacatosenii, asupra caderii proprii. Este mai simplu sa ne prefacem
ca nu vedem bine cine suntem noi, in ce relatie suntem cu Dumnezeu, cum suntem in fata
Lui, sa vedem maretia Lui si sa cunoastem uratenia noastra.
Ortodoxia ne ofera o viziune a acestui fapt. Insusi acest nume sfant vorbeste despre multe: a
slavi drept pe Dumnezeu, adica corect, a constientiza corect maretia, slava lui Dumnezeu, a da
slava cu vrednicie acestei maretii, a-L slavi pe Atotiitorul, pe Creatorul cerului si al pamantului,
al celor vazute si nevazute; dar aceasta cunoastere o putem avea doar daca vom constientiza
caderea noastra proprie, nimicnicia, nevrednicia si cu frica vom rosti numele lui Dumnezeu. Sa-L
preamarim neincetat pe Dumnezeu si sa ne smerim neincetat pe noi insine iata ce este
Ortodoxia!

Daca nu ne vom inabusi mandria din suflet si

daca nu o vom calca, asa cum in icoana Arhanghelul Mihail zdrobeste sarpele pe satana
(expresia Sfantului Teofan Zavoratul), ea va incerca sa ne deformeze vederea corecta asupra
sinelui si ne va prezenta caderea ca pe ceva mai putin grav, iar calitatile noastre mai
frumoase decat sunt in realitate.
Daca am privi atent la invatatura fiecarui eretic sau schismatic, atunci am putea vedea ca
este plina de greseli in ceea ce priveste pocainta, modul in care Dumnezeu priveste asupra
inimilor noastre si cat de exigent este fata de noi. Catolicii gandesc ca se pot mantui doar
prin fapte exterioare, crezand ca isi pot primi mantuirea fara curatirea adancului inimilor;
protestantii, dimpotriva, considera ca este suficienta credinta, iar faptele de pocainta nu
sunt necesare, ca pacatele noastre sunt rascumparate de Iisus Hristos pe cruce si trebuie doar sa
crezi si sa iti marturisesti credinta prin cuvant. In acest fel se tot inmultesc abaterile de la

intelegerea adevarata a ceea ce suntem noi, a cum trebuie sa traim ca sa primim mila lui
Dumnezeu, a ceea ce este necesar pentru mantuire.
Calea vietii duhovnicesti este neobisnuit de grea. Se stie, nu este simplu sa inveti pictura sau
muzica, pentru aceasta fiind necesare multe eforturi, multe cunostinte, mult exercitiu; in plus, in
arta multe deprinderi se dezvolta oarecum intuitiv, fiind chiar imposibil sa le exprimi clar sau sa
le patrunzi cu ratiunea. In plus, multe depind si de dascali, de scoala. Dar viata duhovniceasca
nu este oare mai complexa, nu este oare mai tainica? Aici totul este o mare taina, aici
aproape totul este invizibil. Doar ea este stiinta stiintelor, arta artelor!
Cum poti sa te arunci in viata duhovniceasca cu fierbinteala, increzut in sine, dupa o
chemare tulbure a sufletului, sa te incredintezi unor sentimente necunoscute, sa judeci despre
miscarile launtrice si dispozitiile tale launtrice numai dupa gustul pe care ele il produc in
interior? In viata duhovniceasca pericolele sunt mai mari, aici poti pierde nu numele si
pozitia, ca in exersarea artelor, ci insasi vesnicia, viata. Aici intervin cu putere duhurile rele
si in interiorul nostru, si in afara; aici pe cel care merge il intampina pe cale viclenia
vrajmasilor,
viclenie
dupa
viclenie,
cursa
dupa
cursa.
i

iata un tablou trist: marea multime a

crestinilor inselati, unii dintre ei isi ies din minti, savarsesc fapte ingrozitoare, invata,
propovaduiesc absurditatea.
Din moment ce invatatura adevarata, patristica, ortodoxa, smerita a inceput sa fie
denaturata si chiar uitata, inselarea ia acum forma unei situatii normale, a admiratiei, a
infierbantarii, a fanatismului, intemeiate pe amagire de sine, receptata ca actiune a harului,
considerata renascatoare a credintei, inceputul noii ere.
[]

Particularitatile vremurilor noastre

Din ce in ce mai mult lumea inclina spre un crestinism fals, isteric. Dar noi nu
trebuie sa dam atentie gusturilor ei cu cat mai mult vom pazi duhul credintei
noastre, cu atat mai straini vom fi acestei lumi, cu atat mai mult vom fi urati de
ea, dispretuiti, si ii vom parea absurzi, neputinciosi, chiar lipsiti de har. Daca astazi
lumea este curioasa in legatura cu credinta ortodocsilor, acesta nu este un pretext ca noi, de
dragul lumii, sa aratam o falsa duhovnicie. Adevarul simplu este mai bun decat o minciuna
impodobita. Noi suntem mai saraci duhovniceste ca niciodata, si mai mult decat crestinilor

din vechime ni se potrivesc cuvintele psalmistului: Mantuieste-ma, Doamne, ca a lipsit cel

cuvios, ca s-a imputinat adevarul de la fiii oamenilor (Psalmul 11).
Suntem saraci cu duhul si este usor sa vedem aceasta, sa constientizam acest fapt cu smerenie si
cu pocainta este, practic, singura lucrare accesibila si mantuitoare pentru noi in zilele noastre.
Constientizarea clara a duhului timpului, a situatiei noastre duhovnicesti, a masurii posibilitatilor noastre ne va pazi de cautarile gresite, de risipirea zadarnica a fortelor noastre, de
intreprinderile fanteziste si de nevointele necorespunzatoare starii noastre.
Timpului nostru nu-i sunt proprii bogatia bucatelor duhovnicesti, nici acea maretie si buna
mireasma de care era plina viata crestinilor de odinioara. Noua ne-au ramas neputinta si
necazul, de aceea mantuitoare pentru noi sunt rugaciunea smerita si plansul pentru
pacatosenia noastra, cea mai umila parere despre toate lucrarile si faptele noastre, mila
fata de aproapele, primirea recunoscatoare, fara de cartire, a tot ce se intampla cu noi,
totala incredere in mila lui Dumnezeu si nici intr-un caz nadejdea in faptele noastre bune.

O imagine a acestui fapt o gasim la Sfantul Ignatie. Bogatia bunurilor

duhovnicesti in mediul vechilor crestini el o compara cu un ospat organizat de bogatul Stapan al
casei pentru numerosii Sai prieteni si cunoscuti.
La aceasta masa duhovniceasca urma sa fie un numar nesfarsit de bucate, iar la sfarsitul mesei
oaspetii sa fie generos recompensati cu daruri duhovnicesti. Cand toti au plecat, Stapanul casei a
vazut o multime de oameni flamanzi si a poruncit slugilor sa nu stranga de pe masa, ci sa

ofere tot ce a ramas celor saraci. Acestia au intrat cu precautie si nedumerire in sala
impunatoare si au inceput sa-i serveasca tot ce ramasese pe masa si sub masa, firimiturile
cazute. Nimeni n-a mancat portie intreaga, adusa de slugi, nici nu a folosit tacamurile si
vasele pretioase, n-a auzit corul cantaretilor, muzica, astfel ca nimeni dintre ei nu putea sa
aiba o imagine clara despre masa ce avusese loc. Potolindu-si foamea, puteau doar sa
ghiceasca cum arata masa inainte de sosirea lor. Cu toate acestea, ei au cazut in fata
Stapanului casei, multumindu-i pentru mancarea pe care ei n-o mai mancasera pana
atunci, nici n-o mai vazusera. El le-a spus lor: Fratilor! In momentul in care am organizat
acest pranz nu v-am avut pe voi in vedere, de aceea nu v-am oferit masa asa cum se cuvine si
nici nu va dau daruri Saracii au exclamat intr-un glas: Stapane! Oare ne mai trebuie
daruri? Oare ne trebuie o masa nemaivazuta? Iti suntem recunoscatori pentru ca nu Te-ai
scarbit de noi, cei sfasiati de tot felul de neajunsuri, ci ne-ai primit in cortul Tau si ne-ai scos
din foamea grozava! Saracii s-au imprastiat, neincetand sa-i multumeasca milostivului Stapan.
Atunci El le-a spus slugilor: Acum strangeti masa si inchideti cortul: oaspeti nu vor mai fi si ce
s-a servit spre mancare s-a terminat. Totul s-a incheiat![4]
Sarac si mizer, acesta este chipul starii noastre; firimiturile si farfuriile goale reprezinta
foamea duhovniceasca a timpului nostru; smerita recunostinta si recunoasterea de a fi
nevrednic de mancaruri luxuriante si de daruri sunt exemplul dispozitiei sufletului necesar
noua.
Ne este de folos sa ascultam cu atentie acele profetii ale Sfintilor Parinti, care se refera la
timpul nostru, la timpul, judecand dupa toate, cel din urma. Aceasta constientizare a
duhului timpului nostru, pe de o parte, ne va scoate din starea de inselare de sine, ne va
deschide viziunea corecta asupra fortelor si a posibilitatilor noastre, va face mai modeste
cerintele noastre fata de sine si fata de altii, iar, pe de alta parte, ne va obliga sa ne ridicam
moralul, sa fim mai veghetori si precauti, sa nu deznadajduim, dar nici sa nu ne inaltam
iluzoriu, rupandu-ne de realitate.
Sa

ascultam

cuvintele

dureroase,

dar

folositoare:

Soarele care apune reprezinta starea crestinului timpurilor noastre. Luceste de asemenea
Soarele Dreptatii Hristos: El raspandeste razele, dar ele nu mai revarsa nici acea lumina,
nici acea caldura ca in timpurile vechi, deoarece razele Lui nu mai cad direct asupra
noastra, ci doar tangential. Razele Soarelui Dreptatii, Hristos, sunt harul Duhului Sfant.

In prezent, cand s-au inmultit cei bogati cu stiinta, cu artele, cu tot ce este material, a lipsit
cel cuvios (Psalmul 11). Sfantul Duh, privind la fiii oamenilor, cautand un vrednic vas prin
multimea celor care se numesc invatati, luminati, ortodocsi, rosteste la adresa lor o sentinta
amara:
Nu este cel ce intelege, nu este cel ce cauta pe Dumnezeu. Toti s-au abatut, impreuna
netrebnici s-au facut. Nu este cine sa faca binele, nici macar unul nu este. Mormant deschis
este gatlejul lor, viclenii vorbit-au cu limbile lor; venin de vipera este sub buzele lor. Gura lor
e plina de blestem si amaraciune. Iuti sunt picioarele lor sa verse sange. Pustiire si nenorocire
sunt in drumurile lor. i calea pacii ei nu au cunoscut-o. Nu este frica de Dumnezeu inaintea
ochilor lor (Romani 3,11-18).
Iata cauzele pentru care Duhul lui Dumnezeu Se instraineaza de noi, in timp ce El este adevarata
mostenire a crestinilor adevarati, incepatorul atotsfant al neamului dobandit de toti noii
israeliteni[5]
Sfanta Scriptura marturiseste ca, asemenea iudeilor, crestinii vor incepe treptat sa se
indeparteze de invatatura revelata de Dumnezeu, sa nu mai dea atentie innoirii firii
omenesti de Dumnezeu-Omul, vor uita de vesnicie, toata atentia o vor indrepta asupra
vietii lumesti; se vor ocupa tot mai mult cu situatia lor pe pamant, de parca ar trai aici vesnic, cu
satisfacerea dorintelor lor pervertite. Se intelege: o astfel de directie Ii este straina Mantuitorului,
Care l-a rascumparat pe om pentru fericita vesnicie. Unei astfel de directii ii este proprie
lepadarea de crestinism.[6]
() Oamenii vor fi stricati la minte, pentru ca se vor invoi cu minciuna (Pilde 2, 12),
necercati in credinta, avand infatisarea adevaratei credinte, dar tagaduind puterea ei (II
Timotei 3, 8, 5). Pentru cei care au primit aceasta putere si de bunavoie au respins-o este
anevoioasa reprimirea ei (v. Evrei 10, 26). Chipul evlaviei il pot oarecum plasmui vicleniile
omenesti; dar refacerea puterii evlaviei apartine Celui care ii imbraca pe oameni cu putere
de Sus (Luca 24, 49).[7]
In prezent in multe privinte oamenii au indraznit sa adauge randuielilor Sfantului Duh
randuielile lor. Din aceasta cauza randuielile ceresti s-au facut pamantesti, cele duhovnicesti,
trupesti, cele sfinte, pacatoase, cele intelepte, ne-intelepte Exista, in particular, crestini, dar
s-a pierdut cunoasterea generala, unitara a Adevarului, cu care totul s-ar fi unit intr-un
singur trup duhovnicesc, cu un singur chip al gandurilor, cu un singur duh, sub un singur
cap Hristos. In prezent orice om isi are modul propriu de gandire, religia sa, calea sa, primite
de bunavoie sau intamplator. Fiecare o ia razna in directia dorita, nestiind unde merge, si
nimeni nu-l opreste; oamenii nu mai aud atat s-a ingreuiat auzul lor glasul mantuitor al
adevaratului Pastor, care rasuna din Sfanta Lui Biserica, demascand minciuna, vestind si
aratand tuturor calea cea dreapta. I-a asurzit zgomotul grijilor pamantesti, zgomotul veselirii
simturilor, al prosperitatii pamantesti. Lipit de pamant, sufletul lor nu este capabil sa recepteze
impresiile duhovnicesti[8].
,,[] Capcanele diavolului s-au inmultit prea tare. S-au inmultit cartile care contin
invataturi mincinoase; s-au inmultit mintile care inventeaza si comunica altora invataturi

mincinoase, s-au imputinat urmatorii Adevarului sfant; a crescut respectul pentru virtutile
firesti, accesibile pentru iudei si pagani, a crescut respectul pentru virtutile pagane,
potrivnice firescului insusi; s-a micsorat intelegerea virtutilor crestine; s-a dezvoltat viata
materiala, a disparut viata duhovniceasca; placerile si grijile trupesti consuma tot timpul;
nu mai este timp sa ne amintim de Dumnezeu. i aceasta se transforma in obligatie, in
lege.[9]
Noi am ajuns in prezent intr-o asemenea stare, cand ne putem mantui exclusiv prin
rabdarea fara cartire a necazurilor, cu credinta in Dumnezeu si cu nadejdea in milostivirea
Lui. Pe alte cai acum nu stie nimeni sa se mantuiasca. Ramane pentru timpul nostru doar o
singura cale: rabdarea necazurilor....[10]
[]Fara smerenie, omul nu poate sa primeasca oarecare daruri ale lui Dumnezeu. Iata de ce s-a
prezis ca in timpurile din urma, in virtutea mandriei care se intensifica, oamenii se vor mantui doar cu rabdarea necazurilor si a bolilor, iar nevointele vor fi luate de la ei.[11]
,,[]Trebuie sa intelegem duhul timpului si sa nu ne pierdem vremea cu vechile obiceiuri si
impresii, care in timpul prezent sunt imposibil de infaptuit. [] Trebuie sa ne caim, sa ne
rugam si sa ne pazim de inselaciune, pentru ca in timpul de fata multi oameni care doresc sa-si
traiasca viata cucernic si care gandesc despre sine ca traiesc cucernic sunt ocupati cu partea
materiala a vietii si se afla intr-o mai mare sau mai mica inselare.[13]
Iata opinia unui parinte contemporan cu noi, ieromonahul Serafim Rose ( 1982):

Intrucat traducerile cartilor ortodoxe despre viata

duhovniceasca devin tot mai accesibile iar terminologia ortodoxa despre lupta
duhovniceasca este purtata in vazduh, un numar tot mai mare de oameni talcuieste despre
isihasml despre Rugaciunea lui Iisus, despre viata ascetica, despre stari inalte ale
rugaciunii si despre cei mai inalti dintre Sfintii Parinti, cum ar fi de exemplu Sfintii Simeon
Noul Teolog, Grigorie Palama sau Grigorie Sinaitul. Este foarte bine sa cunoastem aceasta parte
inalta a vietii duhovnicesti ortodoxe si sa-i cinstim pe sfintii mari, care de fapt au dus-o: dar

daca noi nu vom avea constiinta foarte realista si foarte smerita a faptului ca suntem
departe de viata isihastilor si ca prea putin suntem pregatiti ca macar sa ne apropiem de
ea, interesul nostru fata de ea va fi doar inca una din exprimarile lumii noastre egocentrice.
[]
Trebuie sa intelegem profund in ce timpuri traim, cat de putin simtim de fapt Ortodoxia
noastra, cat de departe suntem nu doar de sfintii din vechime, ci si de simplii crestini
ortodocsi care au trait cu o suta de ani in urma sau chiar cu o generatie in urma si cat de
puternic trebuie sa tindem sa ramanem crestini ortodocsi[14]
Asadar, Parintii timpului din urma spuneau foarte des ca timpul nostru este viclean si dificil
pentru mantuire, ca foarte tare s-a raspandit fatarnicia, ca adevarata evlavie aproape s-a
pierdut, ca, in mare parte, crestinii duc doar la exterior o viata virtuoasa, insa inimile lor
sunt departe de Dumnezeu, sunt robite pamantului, lumii acesteia stricacioase, ca fatarnicia a
ajuns pretutindeni, ca nimeni nu cauta cele ale lui Dumnezeu, ci fiecare cauta ce-i convine.
Acum in fata fiecarui credincios sta o sarcina dificila: sa caute si sa separe in acest haos al
faptelor mincinoase si al faptelor omenesti, in aceasta amestecare a adevarului si a
minciunii, acel Adevar care singur te poate mantui si vindeca. Adevarul acesta este
aproape, el niciodata nu va seca, dar multe pareri mincinoase se straduiesc sa impiedice vederea lui, sa insufle ca ele reprezinta acel Adevar care ne este necesar. i in afara, si in
interiorul nostru se duce o lupta dusmanoasa, vrajmasul se incapataneaza sa schimbe credinta
ortodoxa, duhul ei, cu o copie fina, atragatoare, sa ne determine sa facem doar un pas mic de la
calea stramta, ca el sa ne duca apoi cu totul pe calea apostaziei.
Este deosebit de important sa inveti sa intelegi corect si sa aplici la viata ta scrierile
Sfintilor Parinti, sa-ti insusesti duhul lor, pentru ca acesta este duhul evanghelic. Parintii
indeplineau cu viata lor, cu fapta, cu cuvantul, cu simtul, invatatura evanghelica, pe care si-au
insusit-o clar si au explicat-o lamurit in cartile lor. Ne este imposibil sa intelegem si cu atat mai
mult sa indeplinim poruncile evanghelice fara aceasta experienta patristica, caci ne vom rataci
chiar de la inceput. Insusi cuvantul patristic devine greu de ajuns la noi, caci am incetat sa-i
mai intelegem pe Sfintii Parinti. Nevointele lor sunt in multe privinte peste puterea noastra
de intelegere; acea neclintire a credintei, care le dadea putere sa savarseasca minuni, acum nu se
mai intalneste, simplitatea lor, curatia mintii si a inimii par inaccesibile; lepadarea lor de lume,
lipsa lor de griji, neglijarea trupescului si aspiratia spre ceresc sunt imposibile pentru noi. Cu
toate acestea, duhul Sfintilor Parinti, lucrarea lor launtrica, orientarea lor principala si
scopul operelor lor raman necesare. Nu putem inainta tot asa de darz cum au inaintat ei,
nu putem duce aceleasi greutati, nici urca la aceleasi inaltimi dar putem si suntem datori
sa tinem aceeasi directie, sa avem aceleasi scopuri, sa determinam valoarea si utilitatea
oricarui lucru cu aceleasi masuri patristice, sa consideram daunatoare si nefolositoare cele
de care se fereau si Parintii.

[1] Sf. Ignatie Briancianinov, Scrisori catre diferite persoane, Scrisoarea a 33-a.
[2] II Timotei 3.

[3] Ase vedea Viata Cuviosului Pahomie, la data de 15 mai

[4] Sf. Ignatie Briancianinov, Prinos monahismului contemporan, vol. 5, Incheiere.
[5] Idem, Cugetari la apusul soarelui, vol. 1, pp. 404-405.
[6] Idem, Adunare de lucrari, vol. 1, Despre monahism, pp. 455-456.
[7] Idem, ibidem.
[8] Idem, Scrisori, Scrisoarea a 58-a, vol. 4, p. 524.
[9] Ibidem, vol. 1, Capcanele celui stapanit de lume.
[10] Egumenul Nicon, Scrisori catre fiii duhovnicesti, p. 70.
[11] Idem, ibidem, p. 116.
[12] Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit
[13] Leonid Sokolov, Viziunile moral-ascetice ale Sfantului Ignatie, partea a 2-a, Scrisoarea 188.
[14] Serafim Rose, Conceptia ortodoxa despre lume sau calea imparateasca, in jurnalul
Ruskii Palomnik, nr. 1, 1990.
(in: Arhimandritul Lazar, Despre bolile tainice ale sufletului, Editura Sophia, Bucuresti,
2012)

Legaturi:

Ortodoxia confortabila si inchipuita sau despre ispitele generatiilor

rasfatate
Nu este cel ce intelege, nu este cel ce cauta pe Dumnezeu
Rugaciunea cele mai potrivita pentru noi, cei de azi, propusa de Sfantul
Ignatie Briancianinov: CE ESTE SPECIFIC CRESTINILOR DIN
VREMURILE DE PE URMA?
Sarea Ortodoxiei si surogatele formalismului
Pe cine mai intereseaza VIATA LAUNTRICA? Sfantul Teofan
Zavoratul pune degetul pe o inselare ultra-generalizata astazi: viata
crestina de suprafata
CUM NE PUTEM MINTI SI CUM NE PUTEM RATA SALVAREA
PRIN POCAINTA?
Duhovnicul si ucenicul: CRIZA VIETII DUHOVNICESTI A
CREDINCIOSILOR PRACTICANTI si PERICOLUL BANALIZARII
CELOR SFINTE. Urgenta iesirii din inertie, a retrezirii la pocainta
adevarata, la nevointa si lucrarea launtrica
Suntem convertiti cu adevarat?

MEDITATIE DUHOVNICEASCA: Pentru ce Il cautam pe Dumnezeu?

CUM FUGIM DE HRISTOS?
CATEVA FORME SUBTILE DE INSELARE: Pietism, zelotism,
intelectualism, hipercriticism
Fanatism si relativism extremele pierzarii. RAVNA CARE NE INSALA
versus CALEA CEA STRAMTA SI DE TOTI PRIGONITA
CUM INCEPE INSELAREA SAU IN CE FEL ORICARE DINTRE NOI
IL POATE VINDE PE HRISTOS? (PAREREA DE SINE)
VLADICA AVERCHIE TAUSEV DESPRE O FORMA DE APOSTAZIE
FOARTE ACTUALA, dar ignorata atunci cand ne centram doar pe
corectitudinea formala. CE CAUTA INTRIGILE IN BISERICA? DESPRE
MENTALITATEA DE TIP POLITIC, IEZUIT SI LUMESC A
SEPARARII CREDINCIOSILOR PE BAZA PARTIZANATELOR DE
GRUP
Mandria, imaginatia si raul ascuns sub masca binelui
FARISEUL (1)
BOALA MORTALA A FARISEISMULUI SI SIMPTOMELE EI MAI
GRAVE: smintirea prefacuta, osandirea, ravna vicleana (2)
Sa ne temem de fatarnicie!
SFANTUL IERARH IGNATIE BRIANCIANINOV (30 aprilie): Cursele
stapanitorului lumii acesteia
SFANTUL IERARH IGNATIE despre cea mai grea si mai importanta
confruntare, de care ne e groaza si de care tot fugim: CRESTINUL FATA
IN FATA CU PATIMILE SALE
Cuviosul Paisie Aghioritul despre INFRICOSATOAREA INSELARE:
Numai diavolul teatralizeaz
POCAINTA SINGURA NOASTRA SALVARE. DAR PE CINE MAI
PREOCUPA?
PARINTELE AMFILOHIE la Sophia (audio si text): Tara are nevoie de
oameni care sa se pocaiasca cu adevarat. POCAINTA ESTE DE TEMUT
DEMONILOR!
CE VREA DUMNEZEU DE LA NOI? Cuvinte esentiale de trezire si de
indreptare de la Ieromonahul TEOFAN de la Putna
Vrem noi cu adevarat sa ne mantuim?
Putini sunt adevaratii crestini!
Sf. Tihon din Zadonsk: ADEVARATII SI FALSII CRESTINI
CE FEL DE CRESTINI SUNTEM, DE FAPT?
Sf. Valeriu Gafencu: SUNTEM CRESTINI NUMAI CU NUMELE Ce
inseamna sa fim crestini, cum putem realiza curatirea launtrica si nasterea
din nou?

De ce avem nevoie pentru a trai duhovniceste?

Ce avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si pentru a ne pregati de
incercarile ce vor veni?
CE SE POATE FACE PENTRU TINERII ORTODOCSI DE ASTAZI?
Cu Parintele Serafim Rose despre joaca de-a Ortodoxia a noilor generatii
narcisiste
PARINTELE SERAFIM ROSE DESPRE EDUCATIA ORTODOXA A
COPIILOR (VIDEO). Cum putem lupta cu ispitele lumii si cum putem
trai ortodox in vremurile din urma?
Eu, eu, eu
PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: Sa nu iesi la razboi
fara Mine!
Smerenia paruta este odrasla a mandriei
CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL: CU MANDRIA LUCIFERICA
OMUL SE POATE INDRACI
Parintele Cleopa: DA, NOI SUNTEM CEI DE PE URMA! PROOROCII
MINCINOSI SI MINUNILE DRACILOR
Meditatie obscurantista, adica ortodoxa despre demoni si lupta
impotriva lor
Cuviosul Sofronie de la Essex despre pericolul increderii prea mari in
propria intuitie si in propria ratiune
PARINTELE ARSENIE BOCA: Roadele iubirii de sine si ale ravnei fara
sfatuire si fara ascultare. Cum iti poti taia mintea in Scripturi si pana
unde se poate ajunge? Cum sa recunosti inselarea?
CRESTINII IN FATA NOII ERE (NEW AGE)
NOUA SPIRITUALITATE SI DUMNEZEUL NEW-AGE
Regretatul Parinte Symeon de la Essex: NEW-AGE = MISCAREA LUI
ANTIHRIST
REPORTAJ ROMANIA, TE IUBESC despre ratacirile preotului
Cristian Pomohaci de la Mosuni. Si alte fenomene sectare de psihoza in
masa si marketing religios
PS Sebastian: DISCRETIA DOMNULUI SI SETEA DE SPECTACOL SI
DE SUCCES IEFTIN A LUMII: Viaa n Hristos nu are nimic comun cu
spectacolul i publicitatea!
In aceasta lume in care diavolul isi striga isteric chemarile DESPRE
DISCRETIA SFINTENIEI SI TAINA VIE A SALASLUIRII DUHULUI
SFANT
CUM E POSIBILA MANTUIREA NOASTRA IN VEACUL ACESTA
LAUDAROS?
Cuviosul Paisie despre pierderea simtamantului pocaintei la crestinii de
azi

SA NE CUNOASTEM BOALA NOASTRA Cuv. Paisie Aghioritul

Avva Dorotei: NU TREBUIE A SE INCREDE CINEVA IN
INTELEPCIUNEA SA
PACATUL TRUFIEI versus LEPADAREA DE SINE. Ce inseamna a fi
caldicel
Ce e pocainta? CEEA CE NE STRICA PETRECEREA CU MASTI IN
CARE NE COMPLACEM ZI DE ZI
ADANCUL NESTIUT AL PATIMILOR

Categorii
Ahimandritul Lazar Absidze, Catolicism si uniatie, Despre inselare, Dogme/ erezii, Hrana
duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Mandria, trufia, Parintele Serafim Rose, Pocainta,
Razboiul nevazut, Sfantul Ignatie Briancianinov, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)
Arhimandritul Lazar, boli duhovnicesti, bolile timpului nostru, crestinism, crestinism isteric,
erezie, fanatism, fatarnicie, inselare, isterie, mandrie, masurile parintilor, minciuna, parintele
Serafim Rose, pocainta, Sfantul Ignatie Briancianinov, Sfinti Parinti, slava desarta, vremurile de
pe urma

Articolul urmator/anterior
CEI CE MANANCA DIN CARNEA APROAPELUI. Sf. Ioan Gura de Aur, Parintii
Arsenie Papacioc si Nicolae Tanase (VIDEO) despre POST, CLEVETIRE, DEFAIMARE
Predica PS Sebastian la DUMINICA CUVIOASEI MARIA EGIPTEANCA. Invitatie la
INCREDERE IN DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU si la POCAINTA

Related Posts

Comentarii

40 Commentarii la Arhimandritul Lazar: LUMEA

INCLINA CATRE UN CRESTINISM FALS, ISTERIC.
Cand inselarea si fanatismul devin normalitate in viata
bisericeasca
VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>
31. Pingback: PREDICI AUDIO la Vindecarea lunaticului despre FELURILE DE
NECREDINTA ASCUNSE SUB CHIPUL CREDINTEI si despre lucrarea ascunsa a
vrajmasului prin superstitii, horoscoape, prin increderea noastra in semne exterioare
facile -

32. Pingback: ATENTIE LA VISE SI VEDENII, MAI ALES CAND SE ADEVERESC

SAU AU CHIP BUN! Invataturi si pilde esentiale pentru lepadarea INSELARILOR
SUBTILE: Vrajmasul da sufletului o anumita dulceata amestecata cu slava desarta 33. Pingback: SFANTUL IGNATIE BRIANCIANINOV despre SEMNELE SI MINUNILE
ANTIHRISTULUI. Antihrist va fi primit foarte grabnic, fara chibzuinta; in insasi
intocmirea duhului omenesc va aparea CEREREA, CHEMAREA lui Antihrist 34. Pingback: SFANTUL AMBROZIE DE LA OPTINA despre diferite forme de
INSELARE: Nu orice dorinta ce pare buna e de la Dumnezeu. Tot ce insufla vrajmasul
este ori INAINTE DE VREME si PESTE PUTERI, ori cu SEMETIE si cu slava desarta
35. Pingback: Predica audio la DUMINICA BOGATULUI NEMILOSTIV a Arhim.
Hrisostom Radasanu: PRETENTII SI SIMPLITATE 36. Pingback: Sfantul Ignatie Briancianov despre SUFLETESC si DUHOVNICESC: Sa nu
va inselati! Sa nu socotiti INFIERBANTAREA omeneasca a fi lucrare a
DUMNEZEIESCULUI FOC! | Cuvntul Ortodox
37. Pingback: Din scrisorile duhovnicesti ale Sfantului Ignatie Briancianinov: PACEA
DUHULUI SFANT si LUCRAREA SANGELUI NOSTRU: Mai bine sa fii socotit
nestiutor din pricina neputintei mintii tale de a se sfadi decat intelept din pricina
nerusinari
38. Pingback: Mitropolitul cipriot Atanasie despre BOALA SLUGII VICLENE: Cum
este cu putinta sa te rogi si sa fii plin de fiere fata de semenul tau? Se poate sa nu mananc
mancare cu untdelemn, dar sa-l mananc pe fratele de dimineata pana noaptea. TU, CARE
39. Pingback: DORIND SA-TI MANTUIESTI APROAPELE, IA SEAMA SA NU TE
TRAGA INTR-O PRAPASTIE PIERZATOARE. Apostazia este ingaduita de
Dumnezeu. Nu incerca s-o opresti cu mana ta neputincioasa, dar departeaza-te de ea
(SF. IGNATIE BRIANCIANINOV). Din sfaturil
40. Pingback: DISCERNAMANTUL lumina, sarea si crma indispensabile vietii
duhovnicesti. CUVIOSUL PAISIE: Vezi lucrurile ingust; esti atenta doar la ceea ce
trebuie facut si nu-ti pasa de om. SI DRAGOSTEA ARE NEVOIE DE
INTELEPCIUNE |

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

Formular comentarii

Comentariu

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va

rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite,
neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!
Nume (necesar)
Adresa de e-mail (nu va fi facuta publica) (necesara)
Site web

Articole Recomandate

Sfantul Ioan Maximovici si DECLINUL PATRIARHIEI CONSTANTINOPOLEI

Vladica Ioan la Westminster: AICI NU ESTE HAR DELOC!

Despre OPRIREA PARTICIPARII LA DISTRACTII in ajunul zilelor de duminica

si al sarbatorilor

DIN SCRISORILE VLADICAI IOAN MAXIMOVICI: Cei care se pun in slujba

lui Dumnezeu, chiar daca sufera simt mana lui Dumnezeu care ii pazeste

VIATA SFANTULUI IOAN MAXIMOVICI (documentar VIDEO si text).

Apostolul descult al Americii, Chinei si Occidentului

DESI AM MURIT, SUNT VIU. Cateva marturii despre minunile Sfantului Ioan
Maximovici

Eugene (Cuv. Seraphim) Rose despre MOARTEA UNUI SFANT: VLADICA IOAN
MAXIMOVICI

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IERARH IOAN MAXIMOVICI, Facatorul de

minuni al vremurilor din urma

In San Francisco, PE URMELE SFANTULUI IOAN MAXIMOVICI Apostolul

Pavel al zilelor noastre

VASUL VIU AL TRADITIEI ORTODOXE

MARTURII DESPRE VLADICA IOAN MAXIMOVICI, apostolul neobosit si

neinfricat al vremii noastre

SFANTUL IOAN MAXIMOVICI, PARINTELE UNIC Marturii olandeze: Daca

se uita la tine, in clipa aceea te stiai cel mai iubit din lume

CUM A FOST PRIGONIT SFANTUL IOAN MAXIMOVICI ( 2 iulie) DE CHIAR

FRATII SAI: Ca au zis intru sine gandind cu nedreptate: Sa facem sila dreptului

Stefan cel Mare si Sfant: VOM LUPTA PANA LA MOARTE PENTRU LEGEA
CRESTINEASCA. Cantari, acatist si slujbe (audio si text)

SFANTUL STEFAN CEL MARE ACTUALITATEA UNUI TESTAMENT SI A

UNEI PILDE. Parintele si conducatorul cel mai exemplar al neamului in fata
BARBARILOR SI TRADATORILOR DE ASTAZI

i a fost gndul lui Dumnezeu cu tefan Voievod (VIDEO, AUDIO)

Dreptcredinciosul voievod STEFAN CEL MARE SI SFANT, pstorul cel bun al
neamului, OM AL CREDINTEI SI OM AL EVANGHELIEI

510 DE ANI DE LA ADORMIREA SFANTULUI STEFAN CEL MARE,

aparatorul neinfricat al credintei si patriei strabune (

2 IULIE 1504).
PREDICI text, audio si video. DE CE A FOST CANONIZAT dreptcredinciosul
voievod, in ciuda pacatelor sale omenesti?

Sfantul Stefan cel Mare IUBITORUL DE POCAINTA

CAROR STAPANIRI SI IN CE FEL NE SUPUNEM?

Pilde tari ca diamantul de la AVVA SISOE CEL MARE, vasul pustiului

CHEMAREA PRIMILOR APOSTOLI. Cum Il urmam noi pe Hristos? Conditiile

bunului raspuns la chemarea lui Dumnezeu: SMERENIE, ASCULTARE SI
RAVNA

CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II

RASPUNDEM NOI? Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii
acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA
AVEM O ALTA VIATA, PARALELA. Predica audio a Parintelui Nichifor la
Duminica a II-a dupa Rusalii

Evanghelia chemarii primilor Apostoli: CINE L-AR MAI URMA AZI PE

HRISTOS?

DEVOTAMENTUL APOSTOLILOR si CHEMAREA CRESTINILOR DE A FI

SAREA PAMANTULUI SI LUMINA LUMII. Sminteala facuta de acei clerici
nevrednici din zilele noastre: Din pacate, multi vin la preotie fara ravna si se
manifesta ca niste functionari reci, fara frica de Dumnezeu si fara constiinta misiunii
lor

URMAREA CHEMARII LUI DUMNEZEU SI INCREDINTAREA IN

PURTAREA SA DE GRIJA IUBITOARE. Predica audio a Parintelui Ciprian
Negreanu: Dumnezeu nu bate obrazul omului care se intoarce. CE FEL DE COPII
NE VREA TATAL?

Chemarea primilor Apostoli si Duminica Sfintilor Romani. CHEMAREA SI

LUCRAREA TAINICA A DUHULUI. CARE SUNT CRITERIILE CANONIZARII
UNUI SFANT?

PREDICI la DUMINICA SFINTILOR ROMNI (audio, text): Sa cerem ajutorul

sfintilor romni si al SFINTILOR INCHISORILOR pentru vremurile grele prin care
trecem!. CUM POATE PIERI NEAMUL CAND SE STRICA SAREA
PAMANTULUI?

Predici la DUMINICA SFINTILOR ROMANI. Cinstirea sfintilor inchisorilor.

PREDICA PR. AMFILOHIE (2005): Un crestinism lipsit de sfintenie e mort,
flescait. Ne numim ortodocsi, dar suntem pagani dupa tinuta si dupa duh

Predica puternica (audio+text) de la PUTNA despre globalizare, DISTRUGEREA

RADACINILOR si provocarea sfintilor romni. CAT COSTA UN SUFLET IN
ZIUA DE AZI? NE VINDEM CREDINTA SI TARA PE CATIVA EURO

Parintele Staniloae si Parintele Cleopa despre SFINTENIA UNIVERSALA SI

SFINTENIA ROMANEASCA

AVEM VINA IUBIRII DE ORTODOXIE

Sfantul Iustin Popovici: SFINTENIA ESTE STAREA NORMALA A SUFLETULUI

NOSTRU Sa te sfintesti tu insuti mai intai, si apoi sa sfintesti pe altii

PREDICI AUDIO la Duminica tuturor sfintilor: TRAIREA CUVANTULUI LUI

DUMNEZEU IN ADEVAR SI IUBIRE in fata vuietului de minciuni ale
Amagitorului: A zis Dumnezeu sa nu curvesti? Dar oare nu vezi ca toata lumea face
aceasta?. DE CE ALEGEM TULBURAREA DIAVOLEASCA IN LOCUL
FERICIRII SFINTILOR?

DUMINICA TUTUROR SFINTILOR. Predica Sfantului Ignatie Briancianinov

despre MARTURISIREA SI PRIGONIREA CRESTINULUI IN LUME

MARTURISIREA SI APOSTAZIA in istoria Bisericii si in vremurile noastre. Intre

RUSINAREA DE HRISTOS si PROVOCAREA CU DINADINSUL A
PERSECUTIEI

N-AM VENIT SA ADUC PACE, CI SABIE! Talcuirea Sfantului Ioan Gura de

Aur

EVANGHELIA CEA MAI SCANDALOASA. Care este sabia lui Hristos?

A SPUNE CA 2+2=4 SAU DESPRE MARTURISIREA SI LEPADAREA

ADEVARULUI INCOMOD

INTRE DUMNEZEU SI PARINTII DUPA TRUP

LUPTA CONTINUA SI HARTUITOARE A CRESTINULUI INTRE HAR SI

CADERI. In ce constau, de fapt, desavarsirea sau sfintenia?

Predania ortodoxa, apostolica despre NECESITATEA LEPADARII DE LUME (de

patimi) PENTRU TOTI CEI CARE CAUTA MANTUIREA: Exista un singur
crestinism, o singura invatatura crestina, care vine de la Domnul Insusi

Ce ne invata sfintii contemporani despre SFINTENIE, LUCRAREA HARULUI,

SPOVEDANIE, BINECUVANTARE si INSELAREA MENTALITATII MAGICE
in practica ortodoxa

TOT CE ESTE EXTERIOR ESTE IMPORTANT. E NEVOIE DE MANIFESTARE,

DE COMUNICARE. De ce conteaza sa (si) vorbim, sa ne sprijinim, sa fim
PREZENTI?

CUVINTE DIN INIM ALE FERICITEI STAREE MACRINA (I): Diavolul

se bucura atunci cand vede moleseala. Au venit vremurile din urma si de aceea eu voi
lucra cu ceasul, ca sa nu pierd niciun minut pentru dragostea lui Hristos

NE MAI STIM CHEMAREA ADEVARATA? O MAI LUAM IN SERIOS?

Cum si de ce PIERDEM foarte usor HARUL dupa ce mergem la biserica si chiar

dupa impartasire? DUHUL LUMESC AL DESERTACIUNII si FANTANILE
SPARTE CARE NU POT TINE APA DUHULUI SFANT (I)

Amagitoarele impliniri desarte ale vietii si puterea esentiala a harului: NUMAI

CU HARUL DUHULUI SFANT PUTEM REZISTA ATRACTIEI LUMII. Nu este cu
putinta sa fii mucenic daca nu esti intarit de Sfantul Duh

Sfintii Apostoli Petru si Pavel, PSTORII ADEVARATI AI CRESTINILOR DIN

VREMURILE DIN URMA

SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL invitatie la a ne hrani iara si iara din

izvorul cuvintelor vii ale epistolelor apostolice

CUVINTE INSUFLETITOARE la SARBATOAREA SFINTILOR PETRU SI

PAVEL, marii ravnitori si iubitori de Dumnezeu si apostolii TRANSFORMATI DE
HRISTOS, inaintemergatorii nostri pe drumul intoarcerii catre inima lui
Dumnezeu

Parintele Constantin Sarbu: SFINTE CUGETARI DESPRE DRAGOSTEA

MARTIRICA DE HRISTOS A SFANTULUI APOSTOL PETRU

Margaritare duhovnicesti: LAUDELE SF. IOAN GURA DE AUR ADUSE

SFANTULUI APOSTOL PAVEL

Gustari duhovnicesti satioase, pline de miez si sarate cu har din OSPATUL

CUVINTELOR SI VIETII SFANTULUI APOSTOL PAVEL: Le astampara
foamea cu paine cereasca

PILDA SFANTULUI APOSTOL PAVEL: Cine mai arde pentru mantuirea fratilor?
Cine vrea in mod sincer sa cunoasca adevarul, sa faca voia lui Dumnezeu?

SFANTUL APOSTOL PAVEL SI IUBIREA NEBUNA CARE SE GOLESTE DE

SINE. Riscul jertfelnic de a promova binele si de a vorbi in apararea celui
calomniat, intr-o epoca a barfei generale, in care se scoate in evidenta numai raul

Greu i este s izbeti cu piciorul n epu. RAZBOIUL SI PACEA OMULUI CU

SINE INSUSI SI CU DUMNEZEU. Konstantin Zorin despre nevrozele omului
contemporan, fuga de singuratate si mijloacele de inabusire a constiintei

Parintele Arsenie Muscalu: VIATA IN BISERICA

PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie pentru a trai

duhovniceste?

Ce avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si PENTRU A NE PREGATI DE

INCERCARILE CARE VOR VENI?

PARINTELE IACHINT, STARETUL SI DUHOVNICUL documentar video

realizat de MANASTIREA PUTNA (include inregistrari audio inedite si filmari
emotionante cu marele duhovnic al Bucovinei)

CUVIOSUL IACHINT UNCIULEAC (PUTNEANUL) pomenirea jertfelnicului

duhovnic al Bucovinei (10 septembrie) care a adormit intru Domnul, la datorie,
IN SCAUNUL DE SPOVEDANIE

PARINTELE IACHINT AL PUTNEI icoana blandetii, discretiei, intelepciunii,

iubirii patimitoare si rabdarii NESFARSITE. Ultimele cuvinte: PARINTE,
RABDARE! Toata viata trebuie sa avem rabdare, daca vrem sa ne mantuim.
MARTURII calde de ucenici: parintele staret MELCHISEDEC si altii (I)

BUNUL DUHOVNIC IACHINT, NEODIHNITUL ODIHNITOR DE INIMI,

staretul de Pateric si strajerul Manastirii Putna in vremuri de restriste.
MARTURII CALDE DE UCENICI (II): Nu-mi tihnea sa ma odihnesc. Ma mustra
constiinta. Cum sa-i las singuri pe toti acestia care au atatea nevoi?

CUGETARI si SFATURI DUHOVNICESTI ale PARINTELUI IACHINT:

Doamne, al Tau sunt, sa nu ma parasesti!

Parintele Rafail Noica: FILIOQUE ESTE CULMEA RATACIRILOR INTR-UN

SINGUR CUVANT

HARUL DUHULUI SFANT SINGURA ARMA A CREDINCIOSILOR in fata lui

Antihrist si a inaintemergatorilor lui

INCA MULTE AM A VA SPUNE, DAR NU LE PUTETI PURTA ACUM

Parintele Simeon Kraiopoulos despre asumarea reala a conditiei de UCENIC in
relatie cu Dumnezeu pentru a putea intelege si primi LUMINAREA DUHULUI
ADEVARULUI

SCRISOARE CATRE UN PRIETEN, LA POGORAREA SFANTULUI DUH

STARETUL MELHISEDEC DE LA LUPSA CONFERINTA DE LA

BUCURESTI (audio si text): Se poate obisnui omul cu Duhul Sfant? Chemarea la
adanc si agonia lumii

Parintele Melhisedec Ungureanu (Man. Lupsa) raspunsuri esentiale (1): CUM SA

NE LARGIM INIMA? DE CE NU IL GASIM PE DUMNEZEU, CU CE SA
INCEPEM?

GUSTUL SI MIREASMA LUI DUMNEZEU. Parintele Melhisedec Ungureanu

(Man. Lupsa) raspunsuri de folos (2) din conferinta ASCOR Bucuresti, martie
2012

CEI CASATORITI POT DOBANDI DUHUL SFANT?

Ce este Adevarul? UN CUVANT CAPITAL AL SFANTULUI IUSTIN POPOVICI

SI O MEDITATIE PE MARGINEA SA. Totul in Hristos, nu doar in numele Lui!

Carti recomandate

Recomandam

Arhimandritul georgian Lazar Abasidze:

TRUFIEI II PLACE SA-I INVETE PE
ALTII
26-11-2010 Sublinieri
Print

Trebuie crestinul incepator sa se faca invatator aproapelui in lucruri care tin de

credinta?
(Extras din: Arhim. Lazar Abasidze, Bolile sufletului)
Pe fondul ravnei duhovnicesti, provenita din trufie, din aprinderea omului cu slava
desarta din parerea de sine, se dezvolta adeseori patima de a-i invata pe altii. In vremea
noastra a devenit un lucru obisnuit ca fiecare sa-si invete si sa-si moralizeze aproapele, desi
foarte des se fac invatatori cei care inca n-au facut nici macar cativa pasi in viata crestina,
ci doar i-au aruncat o privire prin usa intredeschisa. Cum se intampla adeseori in ziua de
astazi, omul, dupa ce si-a petrecut toata viata in necredinta si in pacate s-a pocait si si-a schimbat
intrucatva modul de a trai, a mers de cateva ori la biserica sau a stat cateva zile la manastire, a
aflat cateva legi si conceptii crestine, a facut cunostinta cu unele reguli si randuieli bisericesti, in

mod nemeritat, indata incepe sa-i invete si sa-i mustre pe apropiatii sai, pe prieteni si rude,
sa le reproseze necredinta, neimbisericirea, chiar sa-i acuze ca sunt slujitori ai satanei si asa
mai departe.
In numeroase cazuri, proaspatul convertit a inceput sa-i indrepte pe apropiatii sai. Se straduie
din rasputeri sa-i converteasca si sa le mantuiasca sufletele, ajunge el insusi sa se poticneasca nu
dupa multa vreme, ajunge sa cada si sa se intoarca la viata pacatoasa de mai inainte. Iar cei pe
care el ii mustra, vazandu-l in starea aceea jalnica, atribuie crestinismului insusi
inutilitatea si neputinta si se indeparteaza si mai mult de Biserica, de Dumnezeu.
Cei mai multi dintre noi, indata ce citesc in cartile duhovnicesti ceva instructiv sau sesizeaza o
idee interesanta, se grabesc sa-i serveasca aproapelui, spre invatatura, ceea ce au citit,
sa-l moralizeze, sa-i dea sfaturi cu privire la aplicarea unei reguli sau alteia din Sfintii
Parinti, dar ei insisi nu s-au folosit inca de regulile acelea si nici nu au de gand sa se
foloseasca.

In ziua de azi, foarte des cei ce au crezut nu traiesc in duhul

credintei, ci doar inteleg in mod rationalist momente disparate ale stiintei crestine, le
rastalmacesc, le impartasesc aproapelui fara sa se foloseasca de aceasta bogatie ei insisi.Cat de
raspandit este acum fenomenul urmator: toata viata religioasa a omului incepe si se termina
doar in cap, fara sa ajunga la inima;intra cunostinte religioase prin auz, prin ratiune, sunt
rumegate in minte, intoarse pe toate fetele si interpretate, adeseori prelucrate in maniera
proprie si prin limba sunt imediat exteriorizate si date aproapelui drept lucruri luate din
experienta duhovniceasca autentica, din viata. O asemenea cunoastere nepusa la incercare,
necastigata cu suferinta prin viata faptuitoare, prin lupta este insa desarta. Omul care-i
invata pe altii nu din experienta duhovniceasca, ci din carti, seamana dupa cum spune Isaac Sirul,
cu un pictor care fagaduindu-i apa unui insetat, o zugraveste in culori pe perete. Necazul mai
consta si in aceea ca cel ce s-a dedicat prematur activitatii invatatoresti ramane el insusi
neroditor; aceasta inclinatie devine o mare piedica in calea luarii aminte la sine, a vederii
propriilor neputinte, a cautarii propriei vindecari.
Pe de alta parte, la baza unei asemenea atitudini gresite stau slava desarta, parerea de sine,
pretuirea de sine, trufia mintii. La fel pot lucra inclinarea spre lenevie, nazuinta de a scapa
de osteneala cea grea a luptei launtrice cu sine si cu inlocuirea acestei munci cu una usoara

 cea de a-i invata pe altii. Toata lumea a fost intotdeauna bolnava si este si acum de aceasta
patima. Toate personalitatile cu o minte cat de cat exceptionala au nazuit intotdeauna sa-i
invete pe altii si sa-i converteasca la teoriile nascocite de catre ei; toti filosofii, toti ganditorii
religiosi, toti incepatorii ereziilor s-au straduit din rasputeri sa-si raspandeasca ereziile; toate
sectele religioase doresc sa atraga in cursele lor cat mai multi oameni.
Asadar pot exista o multime de stimuli, de imbolduri neharice la a propovadui si a-i atrage
pe altii la credinta proprie. Tocmai de aceea nu trebuie sa ne incredem in aceste porniri
launtrice de ravna ale noastre, care ne imping sa-i convertim pe toti la calea adevarata,
asa cum faceau, cu Harul lui Dumnezeu, Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti luminatorii Bisericii.
Se prea poate ca aceste patimi rele, care se ascund in noi, sa ne impinga sa ne mutam grija
de la mantuirea propriului suflet la mantuirea celorlalti, ca in felul acesta sa poata ramane
libere in inima noastra iar noi, mantuindu-i pe altii, putem pieri. Nu va faceti voi multi
invatatori, fratilor, stiind ca noi, invatatorii mai mare osanda vom primi, zice Apostolul Iacov
(Iac. 3,1).

Iata ce spun despre aceasta Sfintii Parinti.

Un batran a zis: Sa nu incepi sa-i inveti pe altii inainte de vreme, altfel toata viata ta vei
ramane cu neajuns la intelegere.
Ava Pimen cel Mare:
A-l invata pe aproapele este lucru tot atat de potrivnic smeritei cugetari ca si a-l mustra.
Ava Isaia a zis:
Este primejdios sa-ti inveti aproapele inainte de vreme, ca sa nu cazi tu insuti in lucrurile de
care cauta sa-l fereasca invatatura. Cel ce cade in pacat nu-l poate invata pe altul cum sa nu
cada in el.

Tot el zice:
Nazuinta de a-i invata pe altii aratand ca te socoti in stare sa faci aceasta, slujeste drept
pricina de cadere pentru suflet. Cei ce au drept calauza parerea de sine si doresc sa-si ridice
aproapele la starea de nepatimire isi pun propriul suflet intr-o stare nenorocita. Sa stii ca a-ti
indruma aproapele sa faca una sau alta e ca si cum ai lucra cu o unealta, stricandu-ti casa in
timp ce te stradui s-o zidesti pe a lui.
Isaac Sirul:

Bine este a teologhisi pentru Dumnezeu, insa mai bine este

omului a se face curat pentru Dumnezeu. Mai bine este sa fii gangav, dar stiutor si incercat,
decat sa izvorasti invatatura ca un rau din agerimea mintii tale. Mai de folos este pentru tine sa
te ingrijesti a invia prin miscarea gandurilor tale catre cele Dumnezeiesti, sufletul tau cel
omorat de patimi, decat sa invii mortii. Multi au facut minuni, au inviat morti, s-au ostenit
pentru intoarcerea celor rataciti, prin ei multi au fost adusi la cunostinta de Dumnezeu dar
dupa aceasta ei insisi, care le-au adus viata altora, au cazut in patimi urate si scarbavnice, sau omorat pe sine si pentru multi s-au facut sminteala atunci cand s-au dat pe fata faptele lor,
caci inca fiind ei in boala sufleteasca nu s-au ingrijit de sanatatea sufletelor lor...
Chiar daca vei rascumpara sute de robi crestini din robia paganilor si le vei da libertatea, asta
nu te va mantui daca in acelasi timp vei ramane in robia patimilor.
Cand omul ajunge la o asezare impacata a sufletului, atunci poate din sine sa reverse si
asupra altora lumina luminarii intelegerii.
Binevestirea si propovaduirea nu sunt indeobste datorie a oricarui credincios, si cu atat mai
mult nu sunt cea dintai. Cea dintai datorie a crestinului este sa se curateasca de patimi...

Slavei desarte si parerii de sine le place sa invete si sa povatuiasca. Ele nu se ingrijesc de

vrednicia sfatului lor! Ele nu se gandesc ca prin sfatul nechibzuit pot sa-i pricinuiasca
aproapelui o rana de nevindecat...
Pentru a da sfat, pentru a-l povatui pe altul, nu este de ajuns sa fii evlavios: trebuie sa ai
experienta duhovniceasca, si mai intai de toate ungere duhovniceasca...
Daca omul, mai inainte de a se curati, se va lasa purtat de o ravna nechibzuita, el va aduce
celorlalti nu lumina curata, ci amestecata, amagitoare, fiindca in inima lui nu traieste binele
curat ci binele amestecat mai mult sau mai putin cu raul.
Ava Isaia spune:
De unde pot eu sti daca plac lui Dumnezeu, ca sa-i zic fratelui sa faca asa sau altfel?... Eu
insumi ma aflu inca sub jugul pocaintei, din pricina pacatelor mele.
Fiecare dintre noi trebuie sa se ingrijeasca mai mult de sine insusi si folosul sau sufletesc, caci,
dupa cuvantul Apostolului, fiecare din noi va raspunde lui Dumnezeu pentru sine pe cand la
noi toate sunt incurcate, fiindca suntem mai inclinati sa-i invatam pe altii
Inca n-am apucat sa incep nevointa bunei credinte, dar m-am si imbolnavit de slava desarta.
Inca n-am apucat sa intru in pridvor, insa visez deja la Sfanta sfintelor. Inca n-am pus inceput
vietii placute lui Dumnezeu, dar imi mustru deja aproapele. Inca n-am aflat ce e adevarul, dar
vreau sa fiu povatuitor altora. Suflete al meu! Toate ti le-a daruit Domnul intelegere,
cunostinta, chibzuinta: cunoaste, deci, ce ti-e de folos. Cum visezi tu sa le impartasesti altora
lumina daca tu insuti esti cufundat inca in intuneric? Vindeca-te mai inainte pe tine insusi
iar daca nu poti, plange-ti orbirea.
Asadar, dupa cum se vede din spusele Sfintilor Parinti, a invata, a indruma, a povatui nu este
nici pe departe de folos pentru fiecare, desi pare un lucru atat de laudabil pe cand a te
adanci in cunoasterea propriilor neputinte, a cauta vindecarea lor, este un lucru de prima
intaietate pentru oricine.
(in: Cum sa biruim mandria. Lectii de vindecare a mandriei din sfaturile Sfintilor Parinti,
Editura Sophia, Bucuresti, 2010)

Legaturi:

Sfantul Grigorie Teologul: Boala de a te crede invatat cand nu esti e vrednica de

lacrimi si de suspine mai mult decat orice alta boala
Sfantul Nil Ascetul mustra pe cei care cauta sa devina invatatorii altora pentru a
dobandi slava de la oameni si putere poruncitoare asupra acelora
CENTENARUL NASTERII PARINTELUI ARSENIE BOCA. Roadele iubirii de
sine si ale ravnei fara sfatuire si fara ascultare. Cum iti poti taia mintea in
Scripturi si pana unde se poate ajunge? Cum sa recunosti inselarea?
CUM FUGIM DE HRISTOS?
Ispitirea lui Dumnezeu. DRACUL-TEOLOG si inselarile care dezbina Biserica in
numele Domnului
Cuviosul Serafim Rose despre ispitele nou-convertitilor sau cum se poate pierde harul
la cei ravnitori
DESPRE SECTARISMUL ORTODOX SI INSELAREA DREPTILOR
HIPERCRITICISTI. Pur si simplu actual
Fericitul Seraphim Rose despre ORTODOXIA MILEI SI A DURERII INIMII si
SUPER-ORTODOXIA INIMILOR RECI
*

SFANTUL IOAN SCARARUL: Unde s-a intamplat o cadere, acolo s-a salasluit mai
inainte mandria
CATEVA FORME SUBTILE DE INSELARE: Pietism, zelotism, intelectualism,
hipercriticism
Fanatism si relativism extremele pierzarii. RAVNA CARE NE INSALA versus
CALEA CEA STRAMTA SI DE TOTI PRIGONITA

CUM INCEPE INSELAREA SAU IN CE FEL ORICARE DINTRE NOI IL

POATE VINDE PE HRISTOS? (PAREREA DE SINE)

Mandria, imaginatia si raul ascuns sub masca binelui

Parintele Arsenie ne invata cum sa stam impotriva curviei, a mandriei si a vorbariei
Cuviosul Paisie Aghioritul despre INFRICOSATOAREA INSELARE: Numai
diavolul teatralizeaz
Sfantul Ignatie Briancianinov despre diverse forme de INSELARE si despre cauza
lor esentiala: LIPSA POCAINTEI, A INIMII INFRANTE (1)
Sfantul Ignatie Briancianinov despre diverse forme de INSELARE si despre cauza
lor esentiala: LIPSA POCAINTEI, A INIMII INFRANTE (2)
ORTODOXIA CA UN SHOW sau despre primejdia falsei renasteri harismatice
PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: Sa nu iesi la razboi fara Mine!
SA NE CUNOASTEM BOALA NOASTRA Cuv. Paisie Aghioritul
Vai si amar cand omul este satul si multumit in inima sa
Testamentul duhovnicesc al parintelui Calciu: DRAGOSTEA, SMERENIA,
BUNATATEA, RUGACIUNEA (I): Sa nu ucidem dragostea lui Dumnezeu din
noi!

Categorii
Ahimandritul Lazar Absidze, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Mandria,
trufia

Etichete (taguri)

Articolul urmator/anterior
CUM SA NE MANTUIM COPIII? Raspunsurile Arhimandritului AMBROZIE IURASOV
de praznicul Sfantului Cuvios Stelian Paflagonul PARINTELE ARSENIE BOCA (28 nov.
1989) SI CHEMARILE LUI DUMNEZEU (Cele sapte surle) pe Cararea Imparatiei: Mai
tare si mai duios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poate chema nimeni de pe lume

Related Posts

Comentarii

68 Commentarii la Arhimandritul georgian Lazar

Abasidze: TRUFIEI II PLACE SA-I INVETE PE ALTII
VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 3 >>
61. Pingback: INDRUMARILE STARETULUI IOSIF DE LA OPTINA: Ravna care vrea sa
indrepte orice rau este ea insasi un mare rau 62. Pingback: Cum se manifesta Duhul Sfant in suflet? CINE NU ARE COMOARA SI
FOCUL DUHULUI IN SINE SA NU INDRAZNEASCA SA PREDICE ALTORA! 63. Pingback: Lectii de razboi duhovnicesc de la un duhovnic cu viata sfanta: CUM
SUNTEM ISPITITI PRIN MANDRIE SI LA CE CADERI POATE DUCE INVOIREA
CU GANDURILE INGAMFARII. Daca omul nu se lupta cu puterea cea rea, devine el
insusi rau 64. Pingback: Vezi, nimanui sa nu spui nimic!. LUPTA CU SLAVA DESARTA si
ASCUNDEREA VIETII LAUNTRICE sau: Intre TAINA PAZIRII DUHULUI si
TENTATIA SUCCESULUI -

65. Pingback: PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu in DUMINICA POTOLIRII
FURTUNII. Dumnezeu ingaduie furtunile incercarilor ca sa ne smereasca si sa ne
izbaveasca de marea inselare a increderii in propriile fapte: Adevaratul chip al omului
este smerenia. Unde
66. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la
EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la
Dumnezeu? 67. Pingback: OTRAVA MANDRIEI si roadele acesteia. CUM SA O RECUNOASTEM? |
Cuvntul Ortodox
68. Pingback: AVVA MOISE ETIOPIANUL CATRE AVVA PIMEN: Putina vreme este
osteneala, si de-a pururea odihna. CUM DEVIN TALHARII SFINTI? | Cuvntul
Ortodox

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 3 >>

Formular comentarii

Comentariu
* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va
rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite,
neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!
Nume (necesar)
Adresa de e-mail (nu va fi facuta publica) (necesara)
Site web

Articole Recomandate

Sfantul Ioan Maximovici si DECLINUL PATRIARHIEI CONSTANTINOPOLEI

Vladica Ioan la Westminster: AICI NU ESTE HAR DELOC!

Despre OPRIREA PARTICIPARII LA DISTRACTII in ajunul zilelor de duminica

si al sarbatorilor

DIN SCRISORILE VLADICAI IOAN MAXIMOVICI: Cei care se pun in slujba

lui Dumnezeu, chiar daca sufera simt mana lui Dumnezeu care ii pazeste

VIATA SFANTULUI IOAN MAXIMOVICI (documentar VIDEO si text).

Apostolul descult al Americii, Chinei si Occidentului

DESI AM MURIT, SUNT VIU. Cateva marturii despre minunile Sfantului Ioan
Maximovici

Eugene (Cuv. Seraphim) Rose despre MOARTEA UNUI SFANT: VLADICA IOAN
MAXIMOVICI

RUGACIUNE CATRE SFANTUL IERARH IOAN MAXIMOVICI, Facatorul de

minuni al vremurilor din urma

In San Francisco, PE URMELE SFANTULUI IOAN MAXIMOVICI Apostolul

Pavel al zilelor noastre

VASUL VIU AL TRADITIEI ORTODOXE

MARTURII DESPRE VLADICA IOAN MAXIMOVICI, apostolul neobosit si

neinfricat al vremii noastre

SFANTUL IOAN MAXIMOVICI, PARINTELE UNIC Marturii olandeze: Daca

se uita la tine, in clipa aceea te stiai cel mai iubit din lume

CUM A FOST PRIGONIT SFANTUL IOAN MAXIMOVICI ( 2 iulie) DE CHIAR

FRATII SAI: Ca au zis intru sine gandind cu nedreptate: Sa facem sila dreptului

Stefan cel Mare si Sfant: VOM LUPTA PANA LA MOARTE PENTRU LEGEA
CRESTINEASCA. Cantari, acatist si slujbe (audio si text)

SFANTUL STEFAN CEL MARE ACTUALITATEA UNUI TESTAMENT SI A

UNEI PILDE. Parintele si conducatorul cel mai exemplar al neamului in fata
BARBARILOR SI TRADATORILOR DE ASTAZI

i a fost gndul lui Dumnezeu cu tefan Voievod (VIDEO, AUDIO)

Dreptcredinciosul voievod STEFAN CEL MARE SI SFANT, pstorul cel bun al
neamului, OM AL CREDINTEI SI OM AL EVANGHELIEI

510 DE ANI DE LA ADORMIREA SFANTULUI STEFAN CEL MARE,

aparatorul neinfricat al credintei si patriei strabune (

2 IULIE 1504).
PREDICI text, audio si video. DE CE A FOST CANONIZAT dreptcredinciosul
voievod, in ciuda pacatelor sale omenesti?

Sfantul Stefan cel Mare IUBITORUL DE POCAINTA

CAROR STAPANIRI SI IN CE FEL NE SUPUNEM?

Pilde tari ca diamantul de la AVVA SISOE CEL MARE, vasul pustiului

CHEMAREA PRIMILOR APOSTOLI. Cum Il urmam noi pe Hristos? Conditiile

bunului raspuns la chemarea lui Dumnezeu: SMERENIE, ASCULTARE SI
RAVNA

CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II

RASPUNDEM NOI? Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii
acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA
AVEM O ALTA VIATA, PARALELA. Predica audio a Parintelui Nichifor la
Duminica a II-a dupa Rusalii

Evanghelia chemarii primilor Apostoli: CINE L-AR MAI URMA AZI PE

HRISTOS?

DEVOTAMENTUL APOSTOLILOR si CHEMAREA CRESTINILOR DE A FI

SAREA PAMANTULUI SI LUMINA LUMII. Sminteala facuta de acei clerici
nevrednici din zilele noastre: Din pacate, multi vin la preotie fara ravna si se

manifesta ca niste functionari reci, fara frica de Dumnezeu si fara constiinta misiunii
lor

URMAREA CHEMARII LUI DUMNEZEU SI INCREDINTAREA IN

PURTAREA SA DE GRIJA IUBITOARE. Predica audio a Parintelui Ciprian
Negreanu: Dumnezeu nu bate obrazul omului care se intoarce. CE FEL DE COPII
NE VREA TATAL?

Chemarea primilor Apostoli si Duminica Sfintilor Romani. CHEMAREA SI

LUCRAREA TAINICA A DUHULUI. CARE SUNT CRITERIILE CANONIZARII
UNUI SFANT?

PREDICI la DUMINICA SFINTILOR ROMNI (audio, text): Sa cerem ajutorul

sfintilor romni si al SFINTILOR INCHISORILOR pentru vremurile grele prin care
trecem!. CUM POATE PIERI NEAMUL CAND SE STRICA SAREA
PAMANTULUI?

Predici la DUMINICA SFINTILOR ROMANI. Cinstirea sfintilor inchisorilor.

PREDICA PR. AMFILOHIE (2005): Un crestinism lipsit de sfintenie e mort,
flescait. Ne numim ortodocsi, dar suntem pagani dupa tinuta si dupa duh

Predica puternica (audio+text) de la PUTNA despre globalizare, DISTRUGEREA

RADACINILOR si provocarea sfintilor romni. CAT COSTA UN SUFLET IN
ZIUA DE AZI? NE VINDEM CREDINTA SI TARA PE CATIVA EURO

Parintele Staniloae si Parintele Cleopa despre SFINTENIA UNIVERSALA SI

SFINTENIA ROMANEASCA

AVEM VINA IUBIRII DE ORTODOXIE

Sfantul Iustin Popovici: SFINTENIA ESTE STAREA NORMALA A SUFLETULUI

NOSTRU Sa te sfintesti tu insuti mai intai, si apoi sa sfintesti pe altii

PREDICI AUDIO la Duminica tuturor sfintilor: TRAIREA CUVANTULUI LUI

DUMNEZEU IN ADEVAR SI IUBIRE in fata vuietului de minciuni ale
Amagitorului: A zis Dumnezeu sa nu curvesti? Dar oare nu vezi ca toata lumea face
aceasta?. DE CE ALEGEM TULBURAREA DIAVOLEASCA IN LOCUL
FERICIRII SFINTILOR?

DUMINICA TUTUROR SFINTILOR. Predica Sfantului Ignatie Briancianinov

despre MARTURISIREA SI PRIGONIREA CRESTINULUI IN LUME

MARTURISIREA SI APOSTAZIA in istoria Bisericii si in vremurile noastre. Intre

RUSINAREA DE HRISTOS si PROVOCAREA CU DINADINSUL A
PERSECUTIEI

N-AM VENIT SA ADUC PACE, CI SABIE! Talcuirea Sfantului Ioan Gura de

Aur

EVANGHELIA CEA MAI SCANDALOASA. Care este sabia lui Hristos?

A SPUNE CA 2+2=4 SAU DESPRE MARTURISIREA SI LEPADAREA

ADEVARULUI INCOMOD

INTRE DUMNEZEU SI PARINTII DUPA TRUP

LUPTA CONTINUA SI HARTUITOARE A CRESTINULUI INTRE HAR SI

CADERI. In ce constau, de fapt, desavarsirea sau sfintenia?

Predania ortodoxa, apostolica despre NECESITATEA LEPADARII DE LUME (de

patimi) PENTRU TOTI CEI CARE CAUTA MANTUIREA: Exista un singur
crestinism, o singura invatatura crestina, care vine de la Domnul Insusi

Ce ne invata sfintii contemporani despre SFINTENIE, LUCRAREA HARULUI,

SPOVEDANIE, BINECUVANTARE si INSELAREA MENTALITATII MAGICE
in practica ortodoxa

TOT CE ESTE EXTERIOR ESTE IMPORTANT. E NEVOIE DE MANIFESTARE,

DE COMUNICARE. De ce conteaza sa (si) vorbim, sa ne sprijinim, sa fim
PREZENTI?

CUVINTE DIN INIM ALE FERICITEI STAREE MACRINA (I): Diavolul

se bucura atunci cand vede moleseala. Au venit vremurile din urma si de aceea eu voi
lucra cu ceasul, ca sa nu pierd niciun minut pentru dragostea lui Hristos

NE MAI STIM CHEMAREA ADEVARATA? O MAI LUAM IN SERIOS?

Cum si de ce PIERDEM foarte usor HARUL dupa ce mergem la biserica si chiar

dupa impartasire? DUHUL LUMESC AL DESERTACIUNII si FANTANILE
SPARTE CARE NU POT TINE APA DUHULUI SFANT (I)

Amagitoarele impliniri desarte ale vietii si puterea esentiala a harului: NUMAI

CU HARUL DUHULUI SFANT PUTEM REZISTA ATRACTIEI LUMII. Nu este cu
putinta sa fii mucenic daca nu esti intarit de Sfantul Duh

Sfintii Apostoli Petru si Pavel, PSTORII ADEVARATI AI CRESTINILOR DIN

VREMURILE DIN URMA

SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL invitatie la a ne hrani iara si iara din

izvorul cuvintelor vii ale epistolelor apostolice

CUVINTE INSUFLETITOARE la SARBATOAREA SFINTILOR PETRU SI

PAVEL, marii ravnitori si iubitori de Dumnezeu si apostolii TRANSFORMATI DE
HRISTOS, inaintemergatorii nostri pe drumul intoarcerii catre inima lui
Dumnezeu

Parintele Constantin Sarbu: SFINTE CUGETARI DESPRE DRAGOSTEA

MARTIRICA DE HRISTOS A SFANTULUI APOSTOL PETRU

Margaritare duhovnicesti: LAUDELE SF. IOAN GURA DE AUR ADUSE

SFANTULUI APOSTOL PAVEL

Gustari duhovnicesti satioase, pline de miez si sarate cu har din OSPATUL

CUVINTELOR SI VIETII SFANTULUI APOSTOL PAVEL: Le astampara
foamea cu paine cereasca

PILDA SFANTULUI APOSTOL PAVEL: Cine mai arde pentru mantuirea fratilor?
Cine vrea in mod sincer sa cunoasca adevarul, sa faca voia lui Dumnezeu?

SFANTUL APOSTOL PAVEL SI IUBIREA NEBUNA CARE SE GOLESTE DE

SINE. Riscul jertfelnic de a promova binele si de a vorbi in apararea celui
calomniat, intr-o epoca a barfei generale, in care se scoate in evidenta numai raul

Greu i este s izbeti cu piciorul n epu. RAZBOIUL SI PACEA OMULUI CU

SINE INSUSI SI CU DUMNEZEU. Konstantin Zorin despre nevrozele omului
contemporan, fuga de singuratate si mijloacele de inabusire a constiintei

Parintele Arsenie Muscalu: VIATA IN BISERICA

PARINTELE ARSENIE MUSCALU: De ce avem nevoie pentru a trai

duhovniceste?

Ce avem noi de facut astazi pentru a ne mantui si PENTRU A NE PREGATI DE

INCERCARILE CARE VOR VENI?

PARINTELE IACHINT, STARETUL SI DUHOVNICUL documentar video

realizat de MANASTIREA PUTNA (include inregistrari audio inedite si filmari
emotionante cu marele duhovnic al Bucovinei)

CUVIOSUL IACHINT UNCIULEAC (PUTNEANUL) pomenirea jertfelnicului

duhovnic al Bucovinei (10 septembrie) care a adormit intru Domnul, la datorie,
IN SCAUNUL DE SPOVEDANIE

PARINTELE IACHINT AL PUTNEI icoana blandetii, discretiei, intelepciunii,

iubirii patimitoare si rabdarii NESFARSITE. Ultimele cuvinte: PARINTE,
RABDARE! Toata viata trebuie sa avem rabdare, daca vrem sa ne mantuim.
MARTURII calde de ucenici: parintele staret MELCHISEDEC si altii (I)

BUNUL DUHOVNIC IACHINT, NEODIHNITUL ODIHNITOR DE INIMI,

staretul de Pateric si strajerul Manastirii Putna in vremuri de restriste.
MARTURII CALDE DE UCENICI (II): Nu-mi tihnea sa ma odihnesc. Ma mustra
constiinta. Cum sa-i las singuri pe toti acestia care au atatea nevoi?

CUGETARI si SFATURI DUHOVNICESTI ale PARINTELUI IACHINT:

Doamne, al Tau sunt, sa nu ma parasesti!

Parintele Rafail Noica: FILIOQUE ESTE CULMEA RATACIRILOR INTR-UN

SINGUR CUVANT

HARUL DUHULUI SFANT SINGURA ARMA A CREDINCIOSILOR in fata lui

Antihrist si a inaintemergatorilor lui

INCA MULTE AM A VA SPUNE, DAR NU LE PUTETI PURTA ACUM

Parintele Simeon Kraiopoulos despre asumarea reala a conditiei de UCENIC in
relatie cu Dumnezeu pentru a putea intelege si primi LUMINAREA DUHULUI
ADEVARULUI

SCRISOARE CATRE UN PRIETEN, LA POGORAREA SFANTULUI DUH

STARETUL MELHISEDEC DE LA LUPSA CONFERINTA DE LA

BUCURESTI (audio si text): Se poate obisnui omul cu Duhul Sfant? Chemarea la
adanc si agonia lumii

Parintele Melhisedec Ungureanu (Man. Lupsa) raspunsuri esentiale (1): CUM SA

NE LARGIM INIMA? DE CE NU IL GASIM PE DUMNEZEU, CU CE SA
INCEPEM?

GUSTUL SI MIREASMA LUI DUMNEZEU. Parintele Melhisedec Ungureanu

(Man. Lupsa) raspunsuri de folos (2) din conferinta ASCOR Bucuresti, martie
2012

CEI CASATORITI POT DOBANDI DUHUL SFANT?

Ce este Adevarul? UN CUVANT CAPITAL AL SFANTULUI IUSTIN POPOVICI

SI O MEDITATIE PE MARGINEA SA. Totul in Hristos, nu doar in numele Lui!

Carti recomandate

Recomandam