Sunteți pe pagina 1din 47

UNIVERSITATEA PETROL - GAZE PLOIESTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR


DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACTIA SI TRANSPORTUL
HIDROCARBURILOR

PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA FLUIDELOR

Coordonator:
Conf.dr.ing.Mihai Albulescu
Sef lucr.dr.ing. Renata Radulescu

Student: Musat Ioan


Specializarea: Foraj Extractie
Anul III Grupa 2

Transportul si depozitarea fluidelor

-I- TEMA:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA
RAFINARIE
Introducere:
-II- CONTINUT:
Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apa; alegerea
pompelor;
Capitolul 2. Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor;
2.1. Conducta de presiune inalta;
2.2. Conducta de presiune medie;
2.3. Conducta de joasa presiune;
Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec (sonda-parc);
Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a titeiului de la
parcurile de separare (pe considerente energetice);
Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului central;
5.1. Calculul cantitatii totale de caldura;
5.2. Numarul de agregate necesare incalzirii titeiului;
5.3. Lungimea serpentinelor de incalzire;
Capitolul 6. Proictarea conductei de transport de la depozitul central la
rafinarie;
6.1. Calculul hidraulic;
6.2. Calculul mecanic al conductei;
6.3. Calculul hidraulic al conductei de transport(DC -> R);
6.4. Calculul mecanic de verificare;
Concluzii si propuneri.
Bibliografie.

Transportul si depozitarea fluidelor

INTRODUCERE
Dupa cum bine stim transportul titeiului si produselor petroliere se poate face prin mai
multe mijloace cum ar fi: transportul auto cu cisterne, transportul pe cale ferata cu cisterne,
folosirea tancurilor fluviale si maritime de transport hidrocarburi, dar cel mai eficent mijloc
de transport ramane Conducta.
Transportul prin conducta prezinta o serie de avantaje: asigura transportul constant si
continuu al fluidelor; asigura un pret de cost foarte scazut; necesita un consum redus de
energie; prezinta siguranta in exploatare datorita simplitatii si comoditatii; asigura
posibilitatea automatizarii complete, astfel incat pierderile de fluide sa fie minime; da
posibilitatea transportului succesiv de fluide dar mai ales ca transportul prin conducte este cel
mai putin poluant fata de alte mijloace de transport.
Fluidele pot fi facute sa se miste printr-o conducta prin: actiunea fortei centrifuge,
deplasarea volumetrica, impuls mecanic, transfer de impuls, forta electromagnetica sau
gravitational de la punctul A la punctul B. In cazul nostru de la P1..P5(parcuri de sonde) la
DC(depozitulcentral) sau R(rafinarie).
Rolul acestui proiect este de a pregati viitori inginerii care proiecteaza, construiesc sau
exploateaza sisteme de transport si depozitare de fluide dar si pe cei care se pregatesc pentru
astfel de activitati.

Transportul si depozitarea fluidelor

-I-.TEMA PROIECTULUI
Pe un camp petrolier se extind x sonde care se racordeaza la un parc de
separatoare nou. Productia acestui parc este transportata la depozitul central (DC) impreuna
cu productia a inca patru parcuri conform schemei:

unde notatiile au urmatoarea semnificatie:


P1P5 -parcuri de sonde;
La -lungimea conductei de apa;
qa -debitul sursei de apa;
za

-cota topografica a sursei de apa;

Lij

Lt

-lungimea conductei de transport titeiintre depozitul central si rafinarie;

lungimea conductei pe lungimea ij ;

DC -depozit central;
R

-rafinarie;

zi

-cotele topografice ale parcurilor i, i= 15;

SA -sursa de apa;
Qi -debitele de titei de la parcurile Pi .

Transportul si depozitarea fluidelor

2.DATE CUNOSCUTE :
Cotele topografice
zS=295 m;
z1=300 m;
z3=180 m;
z5=210 m;
zB=175 m;
zD=180 m;
zR=180 m;

zSA=290 m;
z2=170 m;
z4=190 m;
zA=160 m;
zC=160 m;
zE=160 m;

Lungimea conductelor
La=(10 + 0,1 n)=11,9 km;
Lam=(1,5 + 0,1 n)=3,4 km;
L1A=(4,4 + 0,1
n)=6,3 km;
LAB=(2,8 + 0,1 n)=4,7 km;

LBC=(3,2 + 0,1 n)=5,1 km;


LCD=( 5,5 + 0,1 n)=7,4 km;
LDE=(3,85 + 0,1 n)=5,75 km;
L2=(1,1 + 0,1 n)=3, km;
L3=(1,8 + 0,1 n)=3,7 km;
Dat prin tema : n= 19;

L4=(0,7 + 0,1 n)=2,6 km;


L5=(3,4 + 0,1 n)=5,3 km;
Lt =(6.2 + 0,1 n)=8,1 km;
Lg=(1,2 + 0,1 n)=3,1, km;

Numarul sondelor racordate la parcul 1 :


x=4 + n0,5=4+190,5=13,5
se alege x=14
Productia parcurilor :
Q1=x qam
qam=8 m3lichid/ zi
Q1=qam 11=112 m3/zi
Q2=(210 + 5 n)=305 m3/zi
Q3=(180 + 5 n)=275 m3/zi
Q4=(190 + 5 n)=285 m3/zi
Q5=(90 + 5 n)=185 m3/zi
Densitatea relativa a gazelor in raport cu aerul :
=0,67
Temperatura de congelare a titeiului :
Tc =+40 C ;
Temperatura de siguranta pentru transport :
Ts=Tc+(210)0C=4+10=140C;
5

Transportul si depozitarea fluidelor


Tabelul 1.Se transporta titeiul (TIP TEIS Depozit) de la depozit la rafinarie cu
urmatoarele
proprietati
Unele proprietati ale titeiurilor functie de temperatura (, , ), Tabelul 1.

Temperatura
[0C]

Densitatea
[g/cm3]

Viscozitatea
cinematica
[cSt]

Viscozitatea Punctul de
dinamica
congelare
[cP]
titei,[0C]

20

0,8720

31,014

27,044

30

0,8653

18,421

15,939

40

0,8585

11,113

9,541

50

0,8518

8,184

6,971

60

0,8451

6,461

5,460

Se va trasa grafic :
Densitatea titeiului functie de temperatura;

+4

Punctul de
congelare
reziduu,
[0C]

Continut
de
parafina,
gr

+25

9,52

Transportul si depozitarea fluidelor

Viscozitatea cinematica a titeiului functie de temperatura;

Viscozitatea dinamica a titeiului functie de temperatura;

Ratia de solutie :
r=250+(-1)nn=231 m3st/m3 ;
Impuritati :
i=(0,2+0,001n) = 0,39% ;
Densitatea lichidului :
Densitatea titeiului, luata din grafic,in punctul corespunzator temperaturii de
00C=273,15 K, => 273,15 = 885,46 kg/m3
= 1,1825 0,001315 273,15 =1,1825 0,001315 885,46=0,018199
Densitatea titeiului la 20 0C (din tabel):
7

Transportul si depozitarea fluidelor


293,15 = 872 kg/m3,
Densitatea titeiului t :
t = 293,15 - (Tm 273,15)
t = 872 0.018199 (299,15 273,15) = 871,529 kg/m3
Densitatea lichidului :
= (1 i/100) t+i/100 a
=(1 0,39/100) 871,52 + 0,39/1001015 =872.183 kg/m3
Densitatea apei sarate:
a= 1015 kg/m3;
Temperatura medie:
Tm =

Tsond 2 Tparc
3

Tsonda = 420C , Tparc = 180C


Tm

42 2 18
26 0 C 299,15K ;
3

Viscozitataea lichidului:
l 1 i tTm i a
vl 1 0.39 / 100 21.96 10 6 0.39 1.014 10 6 21.88 10 6 m2/s;

Viscozitatea titeiului la temperatura medie, tT

ln ln 106 tTm A B ln Tm
106 tTm 0,8 e e
tT

e e

( 2.4041 0.3882 ln299.15

0.8

106

A B ln Tm

21.96 cSt

lnln10 0,8 A B lnT

constantele A si B se determina din sistemul de ecuatii:

ln ln 106 t 0C 0,8 A B lnT1


1

t 2 0C

Se cunosc:
8

Transportul si depozitarea fluidelor


viscozitatea titeiului la t1= 200C : t10C =31,014 cSt ;
viscozitatea titeiului la t2= 300C : t10C =18,421 cSt ;

lnln10 18,421 0,8 A B ln 30 273,15

ln ln106 31,014 0,8 A B ln 20 273,15


6

A=2.4041; B=-0,3882

Viscozitatea cinematica a apei de zacamint, a:

1,0294 10 3
a a
1,0141 10 6 m2/s ;
a
1015

a= 1015 kg/m3;
Viscozitatea dinamica a apei sarate, a:
a a 1 1,34 10 3 s 6,62 10 6 s 2

a 10 3 1 1,34 10 3 20 6,62 10 6 20 2 1.0294 10 3

N s
m3

a= 1 cP=10-3Ns/m2 , s =20(kg NaCl/vagon);


-s este salinitatea ;
-a este viscozitatea apei;
Vascozitatea lichidului, vam :
i
i

vam 1
va*
vtm
100
100

0.33
0.33
m2

5
vam 1
1.014 10 6 2.189 10 5
2.196 10
100
100
s

Capitolul 1
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APA

Determinarea diametrului orientativ :

Debitul de apa necesar pentru alimentare : qa = 72 m3/ora = 0,02m3/s;


v a 1...3 m/s,

Se alege: v a 1 m/s

Transportul si depozitarea fluidelor

d0

4 qa
4 0,02

0,1536m =153,6mm;
va
3,14 1

Alegerea diametrului real din SREN 10208 -> anexa 1


D=168,3mm ;
d=155,3mm
e=6,4mm;

Determinarea vitezei reale de curgere:


v

4 qa

4 0,02

0,1683

1,04 m/s;

Determinarea numarului Reynolds:


Re

v d 1,551 0,1281

1,9571 105 2300 miscare turbulenta,


6
a
1,008 10

Se cunoaste : viscozitatea cinematica a apei a=1,00810-6 m2/s=1,008cSt,care rezulta


din conditiile : T=150C, a=888,084kg/m3 si a= 1,029 cP=1,02910-3Pas,
a

a
;
a

0,3164
0,3164

0 , 25
Re
82784 10 5

0 , 25

0,018

- este coeficientul de rezistenta hidraulica;

Determinarea caderii de presiune:


p
p 0,018

La
v2
a a g z p1 zSA
d
2

11.9 1000
1,04 2

1015

1015 9,806 300 290


2
155,3 10 3

p=9,95105Pa=9,95 bar;La=11,9 km

Determinarea presiunii de pompare a apei:


p SA p H p 6 9,95 15,95 bar=15,95105 Pa

unde: pH(hidrant) =6 bar;

Determinarea puterii pompei:

10

Transportul si depozitarea fluidelor


N

p SA q a 15,95 10 5 0,02

31kW ;

0,7

=0,7;

Determinarea valorii energiei consumate:


W= N t =31 6=186 [kWh/zi];

-unde : t este timpul de functionare a pompei, t= 6 ore/zi;

Capitolul 2
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE GAZE
2.1.Conducta de presiune inalta:
p pi 40ata 4 10 6 Pa

pi 6ata 6 10 5 Pa

Debitul pe fiecare treapta

Q1 r 1
108 231 0,096 m3st/zi;
3
3

Qg

unde r-ratia de solutie

Modulul de debit

Lg

K i Qg

2
2
p pi p pi

0 .5

0,096 2

3
,
1

10

5 2
5 2
(40 10 ) (6 10 )

0.25

0,13 10 5

Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte:


T0 273.15 K

T p 18 273.15

P0 1.01325 10 5 Pa

R 8314

J
Kg K

Kg
0.67
Kmol
Tc 296.4 K

M aer 0.21 32 0.79 28 28.84

Pc 48.278 10 5 Pa
Ppi
40
Pr

0.829
Pc
48.278
Tp
291.15
Tr

0.982
Tc
296.4

6
Z p 1 1 2

Tr

9 Pr 1 1 6 9 0,33 0,875
128 Tr
0.982 2 128 0,98

11

Transportul si depozitarea fluidelor


Raer

Determinarea diametrului orientatv d0:


3
8

4 K i P0 Z p T p 0.5

d0

10 T0 R aer

R
8314

288.28
M aer
28.84

0.5

4 3,477 10 7 101325 0,691 291,15 0,67 0 ,5

10,1mm
10 3,14 273,15 288,28 0 ,5

Se alege diametrul real din SREN 10208 -> anexa 1


- diametrul interior d0=10,7mm
- diametrul exterior D=17,1mm
- grosimea peretelui e=3,2mm

2.2.Conducta de presiune medie:


Ppm=16ata=1.6106Pa
Pm=2ata=2105Pa

Modulul de debit

Lg

0.5

K m Qg

2
2
Ppm Pm

10 T0 R aer

0,096 2

3,1 10

1,6 10 6
3

2 10
2

5 2

0.5

0,204 10 5

Determinarea diametrului orientativ


3
8

4 K m P0 Z p T p 0.5

d0

0.5

4 8,662 10 7 1,01325 10 5 0,691 291,15 0,67 0.5

10 3,14 273,15 288,28 0,5

3
8

15mm

Se alege diametrul real din SREN 10208 -> anexa 1


- diametrul interior d0=15,7mm
- diametrul exterior D=21,3mm
- grosimea peretelui e=2,8mm
2.3.Conducta de joasa presiune:
Ppj=8ata=8105Pa

Modulul de debit:

Lg

K j Qg

2
2
Ppj Pj

0.5

3,1 10
8 10 5

0,096 2

1,05 10
2

5 2

0.5

0,21 10 5

Determinarea diametrului orientativ


3
8

4 Kj P0 Z p T p 0.5

d0

Pj=1,05ata=1,05105Pa

10 T0 R aer

0.5

4 1,734 10 6 1,01325 10 5 0,691 291,15 0,67 0.5

10 3,14 273,15 288,28 0.5

Se alege diametrul real din 10208 -> anexa 1

12

3
8

15mm

Transportul si depozitarea fluidelor


-

diametrul interior d0=15,7mm


diametrul exterior D=21,3mm
grosimea peretelui e=2,8mm

Capitolul 3
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC
(SONDA-PARC DE SEPARARE)

Calculul fractiei de lichide din amestec:


x

Vg
Vl G g

Gg
Gl

gVg

l Vl

1
1

g
l

RGT

1
0,81
0,804
1
254
872,183

RGT=254 m3N/m3, g=1,2 =1,20,67=0,804 kg/m3, l =872,183 kg/m3;

Densitatea amestecului :
am 1 x g xl 1 0,81 0,804 0,81 872,183 706,864 kg/m3;

am

Viscozitatea cinematica :
g l
1,493 105 2,189 105
m2

2,011 10 5
5
5
x g 1 x l 0,81 1,493 10 1 0,81 2,189 10
s

l=2.19110-5 m2/s,
g

g 0,012 103

14,93 10 6 m2/s=14,93 cSt;


g
0,804

g= 0,012 cP=0,01210-3 Pas;

Viteza medie a amestecului:

13

Transportul si depozitarea fluidelor

vam

vl vg

xl 1 x g

vam

0,804
872,183

0,233 19.767 0,311m / s;


0,81 872,183 1 0,81 0,804

vl

4 Q1 4 1,389 103

0,233 m/s;
d2
0,0942

vg
Qg

4 Qg
4 0,118

19,767 m/s;
2
d
0,094 2

1
1
RGT Ql 254 1,389 10 3 0,118 m3/s;
3
3

Ql=40 m3/zi =1,38910-3 m3/s;

Diametrul orientativ d0:


d0

4Qam

v ec

4 0,119
0,087 m=87.032 mm;
0,2

Qam Qg Ql 0,118 1.389 10 3 0,119 m3/s;


v ec =(0,10,3)m/s, se adopta :

v ec =0,2m/s;

Diametrul real se deduce din 10208 -> anexa 1:


D=101,6 mm;
d=94.4 mm;
e=3.6 mm;

vam

Viteza amestecului :

g
xl 1 x g

0,804
872,183

vl vg
0,233 19,767

0
,
81

872
,
183

0
,
81

0
,
804
0
,
804

v am =0,311 m/s;

Numarul Reynolds:
Re am

vam d 0,311 0,0944

1,239 103 < 2300 regim laminar,


am
2,011 10 6

v l - viteza medie a fazei lichide daca aceasta ar curge singura prin conducta;
vg

- viteza medie a fazei gazoase daca aceasta ar curge singura prin conducta;

Coeficientul de rezistenta hidraulica :

14

Transportul si depozitarea fluidelor


am

-regim laminar

-regim turbulent, conducte netede: am

64
64

0,052;
Re am 1239

0,3164 0.3164

0,053;
Re 0am.25 1239 0.25

Caderea de presiune de-a lungul conductei de amestec:


2
v am
L
am am am g z1 z s
2
d
0,3112
706,864
0.052 706,864 g 300 295 0,413bar
2

p am am
p am

Capitolul 4

Determinarea programului optim de evacuare a titeiului


de la parcurile de separare
Parcurile sunt echipate cu pompe 2PN400. In vederea dimensionarii colectorului si a
stabilizatorului unui program optim de pompare se vor alege mai multe variante.
Avand ca date cunoscute, datele inscrise pe schema de mai jos si proprietatile fizice ale
fluidului de transport, alegerea variantei optime de pompare se va face tinand seama de
urmatoarele ipoteze simplificatoare:
-

titeiul recoltat de la toate cele 5 parcuri are aceiasi calitate;

toate parcurile sunt echipate cu acelesi timp de pompe: 2PN400;

toate parcurile trebuie sa isi evacueze productia in 20 ore.

Prima varianta de pompare:


Vor pompa parcurile in grupe de pompare alese astfel:
(2) ; (1-4) ; (3-5)
- Grupa 1 : Parcul 1 + Parcul 4;
- Grupa 2 : Parcul 3 + parcul 5.
- Grupa 3 : Parcul 2;
Debitul pentru prima grupa de pompare:
Q2 =305 m3/zi
15

Transportul si depozitarea fluidelor


Debitul pentru a doua grupa de pompare:
Q1 + Q4 =112 + 285 = 397 m3/zi
Debitul pentru a treia grupa de pompare:
Q3 + Q5 = 275 + 185 = 460 m3/zi

Numarul de grupe de pompare ng =3

Timpul zilnic de pompare (fara restrictii de W):


20

20

tz= n 3 6,6 ore


g
Numarul de pompe necesare la fiecare parc:
Am ales pompe 2PN400 cu urmatoarele caracteristici:
o Volumul pe cursa dubla : Vcd = 27.26 litri/cursa dubla = 27.2610-3 m3/cursa
o Numarul de curse duble : ncd = 60 curse duble/min = 3600 curse duble/h
o Randamentul pompei : t = 0.7
qp = Vcdncdt=27.2636000.7=68.69m3/h
nci
nc1

Qi
qp tz

Q1
112

0.204
q p t z 68.69 6,6

Alegem : n1=1 pompa

nc 2

Q2
305

0.555
q p t z 68.69 6,6

nc3

Q3
275

0.500
q p t z 68.69 6,6

16

Alegem : n2=1 pompa


Alegem : n3=1 pompa

Transportul si depozitarea fluidelor


nc 4

Q4
285

0.519
q p t z 68.69 6,6

nc5

Q5
185

0.337
q p t z 68.69 6,6

Alegem : n4=1 pompa


Alegem : n5=1 pompa

Timpii de evacuare pentru fiecare parc:


t evi

Qi
q p ni

t ev1

Q1
112

0.631 h
q p n1 68.69 1

Alegem: tev1 =1h

t ev 2

Q2
305

4.44 h
q p n2 68.69 1

Alegem: tev2 =4h

t ev 3

Q3
275

4.00 h
q p n3 68.69 1

Alegem: tev3 =4h

t ev 4

Q4
285

4.15
q p n 4 68.69 1

t ev 5

Q5
185

2.69 h
q p n5 68.69 1

Alegem: tev4 =4h


Alegem: tev5 =3h

Debitele de evacuare pentru fiecare parc:


q evi

Qi
t evi

Q1 112

112 m3/h
t ev1
1
Q
305
q ev 2 2
76.25 m3/h
t ev 2
4
Q
275
q ev 3 3
68.75 m3/h
t ev 3
4
Q
285
q ev 4 4
71.25 m3/h
t ev 4
4
Q
185
q ev 5 5
61.67 m3/h
t ev 5
3
Datele calculate sunt centralizate in tabelul de mai jos:
q ev1

Nr.parc
1
2
3
4
5

Q[m3/zi]
112
305
275
285
185

npc
0.204
0.555
0.500
0.519
0.337

npr
1
1
1
1
1

17

tev[h]
1
4
4
4
3

qcr[m3/h]
112
76.25
68.75
71.25
61.67

Transportul si depozitarea fluidelor

Diagrama de pompare prima varianta:


Ora
Nr.
parc
1
2
3
4
5

01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 22 23 24

Dimensionarea tronsonului de legatura 1-A:


ec 1m / s

d 0ij

4 q evi
ec

o Pentru parcul 1
d 01 A

4 q ev1
4 112

0.199m 199mm
ec
1 3600

Din SREN 10208 ANEXA1: D1 = 219.1 mm, d1 = 206.3 mm , e1 = 6.4mm


o Pentru parcul 2
d 02 B

4 qev 2
4 76.25

0.164m 164mm
ec
1 3600

Din SREN 10208 ANEXA1: D2 = 168.3 mm, d2 = 155.5 mm , e2 = 6.4mm


o Pentru parcul 3
d 03C

4 q ev 3
4 68.75

0.157m 157 mm
ec
1 3600

Din SREN 10208 ANEXA1: D3 = 168.3 mm, d3 = 155.5 mm , e3 = 6.4 mm


o Pentru parcul 4

18

Transportul si depozitarea fluidelor

d 04 D

4 q ev 4
4 71.25

0.159m 159mm
ec
1 3600

Din SREN 10208 ANEXA1: D4 = 168.3 mm, d4 = 155.5 mm , e4 = 6.4 mm


o Pentru parcul 5
4 qev 5
4 61.67

0.148m 148mm
ec
1 3600

d 05 E

Din SREN 10208 ANEXA1: D5 = 168.3 mm, d5 = 155.5 mm , e5 = 6.4 mm


Dimensionarea tronsoanelor A-B
o Determinarea diametrului orientativ
d 0 A B

4 max(q ev1 , q ev 2 )
4 112

0.199m 199mm
ec
1 3600

o Alegerea diametrului real


Din SREN 10208 ANEXA1: DA-B = 219.1 mm, dA-B = 206.3 mm , eA-B = 6.4mm

Dimensionarea tronsoanelor B-C


o Determinarea diametrului orientativ

d 0 B C

4 max(q ev1 , q ev 2 , q ev 3 )

ec

4 112
0.199m 199mm
1 3600

o Alegerea diametrului real


Din SREN 10208 ANEXA1: DB-C = 219.1 mm, dB-C = 206.3 mm , eB-C =6.4 mm

Dimensionarea tronsoanelor C-D


o Determinarea diametrului orientativ

d 0C D

4 max(qev1 q ev 4 , qev 2 , qev 3 )

ec

4 (112 76.25)
0.258m 258mm
1 3600

o Alegerea diametrului real


Din SREN 10208 ANEXA1: D1 = 273.1mm, dC-D = 258.9 mm , eC-D = 7.1 mm

Dimensionarea tronsoanelor D-E


o Determinarea diametrului orientativ

d 0 DE

4 max(q ev1 q ev 4 , q ev 2 , q ev 3 q ev 5 )

ec

4 (112 76.25 61.75)


0.297 m 297 mm
1 3600

o Alegerea diametrului real


Din SREN 10208 ANEXA1: DD-E = 273.1, dD-E = 258.9mm , eD-E = 7.1 mm

19

Transportul si depozitarea fluidelor


Diametrele interioare, determinate masi sus, ale tronsoanelor conductei colectoare si
conductelor de legatura a parcurilor la conducte colectoare sunt trecute pe schema de mai jos,
in mm:

Presiunile de pompare si energia consumata la fiecare parc in intervalele orare stabilite in


diagrama de mai sus.
Intervalul orar: 0-6
Pompeaza parcul 1 , intre orele 5 - 6, iar parcul 4 intre orele 2 - 6:
Calculul vitezelor amestecului pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare

4 q ev1
4 112

0.903m / s
2
d1 0.2063 2 3600
4 q ev 4
4 71.25
v 4C

1.043m / s
2
d 4 0.1555 2 3600
Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
4 q ev1
4 112
v AB

0.903m / s
2
d AB 0.2063 2 3600
4 q ev1
4 112
v BC

0.903m / s
2
d BC 0.20632 3600
4 (qev1 q ev 4 ) 4 (112 71.25)
vCD

0.967m / s
2
d CD
0.2589 2 3600
4 (qev1 q ev 4 ) 4 (112 71.25)
v DE

0.967m / s
2
d DE
0.2589 2 3600
Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare:
- Se cunoaste viscozitatea amestecului lichid: vam=2.188.10-5 m2/s
v1 A

Re ij

ij d i
v am

1 A d 1 0.903 0.2063

8514.12 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
d
1.043 0.1555
4C 4
7412.55 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5

Re1 A
Re 4C

20

Transportul si depozitarea fluidelor


Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
AB d AB 0.903 0.2063

8514.12 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
d
0.903 0.2063
Re BC BC BC
8514.12 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
d
0.967 0.2589
Re CD CD CD
1144 .24 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
d
0.967 0.2589
Re DE DE DE
1144 .24 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de la
parcuri la conducta colectoare:
Re AB

ij

0.3164
(Re ij ) 0.25

0.3164
0.3164

0.0329
0.25
(Re1 A )
(8514.12) 0.25
0.3164
0.3164
4C

0.0341
0.25
(Re 4C )
(7412.55) 0.25
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse portiuni ale conductei
colectoare:

1 A

0.3164
0.3164

0.0329
0.25
(Re AB )
(8514.12) 0.25
0.3164
0.3164
BC

0.0329
0.25
(Re BC )
(8514.12) 0.25
0.3164
0.3164
CD

0.0544
0.25
(Re CD )
(1144 .24) 0.25
0.3164
0.3164
DE

0.0544
0.25
(Re DE )
(1144 .24) 0.25
Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe conductele de legatura de
l parcuri la conducta colectoare:
8 ( qevi ) 2 ij
(iL) ij 2
Lij
(d ij ) 5 g

AB

(iL)1 A

8 (qev1 ) 2 1 A
8 (112) 2 0.0329
2
L1 A 2
6300 44.35m
(d1 ) 5 g
(0.2063) 5 9.806 3600 2

(iL) 4C

8 (q ev 4 ) 2 4C
8 (71.25) 2 0.0341
2

2600 31.55m
4C
(d 4 ) 5 g
2 (0.1555) 5 9.806 3600 2

Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe tronsoane ale conductei


colectoare:

(iL) AB

8 (q ev1 ) 2 AB
8 (112 ) 2 0.0329

4700 33.09m
AB
2 (d AB ) 5 g
2 (0.2063) 5 9.806 3600 2
21

Transportul si depozitarea fluidelor


(iL) BC

8 (q ev1 ) 2 BC
8 (112 ) 2 0.0329
2
LBC 2
5100 35.90m
(d BC ) 5 g
(0.2063) 5 9.806 3600 2

(iL) CD

8 (q ev1 q ev 4 ) 2 CD
8 (112 71.25) 2 0.0544

7400 74.07m
CD
2 (d CD ) 5 g
2 (0.2589) 5 9.806 3600 2

8 (q ev1 q ev 4 ) 2 DE
8 (112 71.25) 2 0.0544

5750 57.56m
DE
2 (d DE ) 5 g
2 (0.2589) 5 9.806 3600 2
Presiunea la depozitul central:
(iL) DE

p E g H 872.183 9.806 10 85526.26 Pa 0.86bar

unde: l este densitatea amestecului lichid, 872.183kg / m 3


H - inaltimea , H 10m

Presiunea la parcul P1:


p1 p E g [(iL )1 A (iL ) AB (iL ) BC (iL ) CD (iL ) DE ( z E z1 )]
85526.26 872.183 9.806 [44.35 33.09 35.9 74.07 57.56 (160 300)]
983295.46 Pa 9.83bar

Presiunea la parcul P4:


p 4 p E g [(iL) 4C (iL) AB (iL ) BC (iL ) CD (iL ) DE ( z E z 4 )]
85526.26 872.183 9.806 [31.55 33.09 35.9 74.07 57.56 (160 190)]
1814610.76 Pa 18.15bar

Intervalul orar 8-16


Pompeaza parcul 2, intre orele 8 - 12 :
Calculul vitezelor amestecului pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare

4 q ev 2
4 76.25

1.116 m / s
2
d 02 0.1555 2 3600
Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
v2 A

4 q ev 2
4 76.25

0.634m / s
2
d AB 0.2063 2 3600
4 q ev 2
4 76.25
v BC

0.634m / s
2
d BC 0.2063 2 3600
4 q ev 2
4 76.25
vCD

0.403m / s
2
d CD 0.2589 2 3600
4 q ev 2
4 76.25
v DE

0.403m / s
2
d DE 0.2589 2 3600
Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare:
v AB

Se cunoaste viscozitatea amestecului lichid: vam=2.188.10-5 m2/s


Re ij

ij d i
v am

22

Transportul si depozitarea fluidelor


2 A d 2 1.116 0.1555

7931.35 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
d
0.634 0.2063
Re AB AB AB
5977.80 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
d
0.634 0.2063
Re BC BC BC
5977.80 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
d
0.403 0.2589
Re CD CD CD
4768.59 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
d
0.403 0.2589
Re DE DE DE
4768.59 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de la
parcuri la conducta colectoare:
Re 2 A

ij

2 A

0.3164
(Re ij ) 0.25

0.3164
0.3164

0.0335
0.25
(Re 2 A )
(7931.35) 0.25

Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse portiuni ale conductei


colectoare:
0.3164
0.3164

0.0360
0.25
(Re AB )
(5977.80) 0.25
0.3164
0.3164
BC

0.0360
0.25
(Re BC )
(5977.80) 0.25
0.3164
0.3164
CD

0.0381
0.25
(Re CD )
( 4768.59) 0.25
0.3164
0.3164
DE

0.0381
0.25
(Re DE )
(4768.59) 0.25
Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe conductele de legatura de
l parcuri la conducta colectoare:

AB

(iL) ij

8 ( qevi ) 2 ij

2 (d ij ) 5 g

Lij

8 (qev 2 ) 2 2 A
8 (76.25) 2 0.0335
(iL) 2 A 2
L2 A 2
3000 43.41m
(d 2 A ) 5 g
(0.1555) 5 9.806 3600 2
Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe tronsoane ale conductei
colectoare:
8 (q ) 2
8 (76.25) 2 0.0360
(iL) AB 2 ev 2 5 AB L AB 2
4700 16.78m
(d AB ) g
(0.2063) 5 9.806 3600 2
(iL) BC

8 (qev 2 ) 2 BC
8 (76.25) 2 0.0360
2
LBC 2
5100 18.21m
(d BC ) 5 g
(0.2063) 5 9.806 3600 2

(iL) CD

8 (q ev 2 ) 2 CD
8 (76.25) 2 0.0381
2

7400 8.98m
CD
(d CD ) 5 g
2 (0.2589) 5 9.806 3600 2
23

Transportul si depozitarea fluidelor


(iL) DE

8 (q ev 2 ) 2 DE
8 (76.25) 2 0.0381
2
LDE 2
5750 6.98m
(d DE ) 5 g
(0.2589) 5 9.806 3600 2

p E g H 872.183 9.806 10 85526.26 Pa 0.86bar

unde: l este densitatea amestecului lichid, 872.183kg / m 3


H - inaltimea , H 10m
Presiunea la parcul P2:
p 2 p E g [(iL) 2 A (iL) AB (iL) BC (iL) CD (iL) DE ( z E z 2 )]
85526.26 872.183 9.806 [43.41 16.78 18.21 8.89 6.98 (160 170)]
806256.10 Pa 8.06bar

Intervalul orar: 18-23


Pompeaza parcul 3 , intre orele 18 - 22, iar parcul 5 intre orele 18 - 21:
Calculul vitezelor amestecului pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare

4 q ev 3
4 68.75

1.006m / s
2
d 3 0.1555 2 3600
4 q ev 5
4 61.67
v5 D

0.902m / s
2
d 5 0.1555 2 3600
Calculul vitezelor pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
v3 B

4 qev3
4 68.75

0.572m / s
2
d BC 0.2063 2 3600
4 qev3
4 68.75
vCD

0.363m / s
2
d CD 0.2589 2 3600
4 (qev 3 q ev 5 ) 4 (68.75 61.67)
v DE

0.689m / s
2
d DE
0.2589 2 3600
Calculul numarului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare:
v BC

Se cunoaste viscozitatea amestecului lichid: am = 2.188.10-5 m2/s


Re ij

ij d i
v am

3 B d 3 1.006 0.1555

7149.59 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
d
0.902 0.1555
Re 5 D 5 D 5
6410.47 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5
Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei colectoare:
Re 3 B

BC d BC 0.572 0.2063

5393.22 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
d
0.363 0.2589
CD CD
4295.28 2300 regim turbulent
v am
2.188 10 5

Re BC
Re CD

24

Transportul si depozitarea fluidelor


DE d DE 0.689 0.2589

8152.75 2300 regim turbulent


v am
2.188 10 5
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe conductele de legatura de la
parcuri la conducta colectoare:
Re DE

ij

0.3164
(Re ij ) 0.25

0.3164
0.3164

0.0344
0.25
(Re 3 B )
(7149.59) 0.25
0.3164
0.3164
5 D

0.0354
0.25
(Re 5 D )
(6410.47) 0, 25
Calculul coeficientului de rezistenta hidraulica pe diverse portiuni ale conductei
colectoare:
0.3164
0.3164
BC

0.0369
0.25
(Re BC )
(5393.22) 0.25
0.3164
0.3164
CD

0.0391
0.25
(Re CD )
(4295.28) 025
0.3164
0.3164
DE

0.0333
0.25
(Re DE )
(8152.75) 0.25
Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe conductele de legatura de
l parcuri la conducta colectoare:
8 ( qevi ) 2 ij
(iL) ij 2
Lij
(d ij ) 5 g

3 B

(iL) 3 B

8 (q ev 3 ) 2 3 B
8 (68.75) 2 0.0344
2
L3 B 2
3700 42.18m
(d 3 ) 5 g
(0.1555) 5 9.806 3600 2

8 (q ev5 ) 2 5 D
8 (61.67) 2 0.0354
(iL) 5 D 2

5300 50.02m
5D
(d 5 ) 5 g
2 (0.1555) 5 9.806 3600 2
Calculul presiunilor sub forma de termini de inaltime pe tronsoane ale conductei
colectoare:
8 (q ) 2
8 (68.75) 2 0.0369
(iL) BC 2 ev 3 5 BC LBC 2
5100 15.17 m
(d BC ) g
(0.2063) 5 9.806 3600 2
(iL) CD

8 (q ev 3 ) 2 CD
8 (68.75) 2 0.0391
2
LCD 2
7400 7.49m
(d CD ) 5 g
(0.2589) 5 9.806 3600 2

(iL) DE

8 (qev 3 qev 5 ) 2 DE
8 (68.75 61.67) 2 0.0333

5750 17.85m
DE
2 (d DE ) 5 g
2 (0.2589) 5 9.806 3600 2

p E g H 872.183 9.806 10 85526.26 Pa 0.86bar

unde: l este densitatea amestecului lichid, 872.183kg / m 3


H - inaltimea , H 10m
Presiunea la parcul P3:
p 3 p E g [(iL) 3 B (iL) BC (iL ) CD (iL) DE ( z E z 3 )]
85526.26 872.183 9.806 [ 42.18 15.17 7.49 17.85 (160 180)]
621690.42 Pa 6.22bar

25

Transportul si depozitarea fluidelor


Presiunea la parcul P5:
p 5 p E g [(iL) 5 D (iL) BC (iL) CD (iL) DE ( z E z 5 )]
85526.26 872.183 9.806 [50.02 15.17 7.49 17.85 (160 210)]
432164.21Pa 4.32bar

Se calculeaza energia consumata la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:


p q
Wi i evi t evi
t
o
Pe intervalul orar 00 - 06:

Pentru parcul 1: W1

p1 q ev1
9.83 10 5 112
t ev1
1 43.69kWh
t
0.7 3600

Pentru parcul 4: W4

p 4 q ev 4
18.15 10 5 71.25
t ev 4
4 205.27 kWh
t
0.7 3600

Pe intervalul orar 08 - 16:


Pentru parcul 2: W2

p 2 q ev 2
8.06 10 5 76.25
t ev 2
4 97.55kWh
t
0.7 3600

o Pe intervalul orar 08 - 16:


p 3 q ev 3
6.22 10 5 68.75
t ev 3
4 67.88kWh
Pentru parcul 3: W3
t
0.7 3600

Pentru parcul 5: W5

p 5 q ev 5
4.32 10 5 61.67
t ev 5
3 31.72kWh
t
0.7 3600

Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare:


Wt W1 W 2 W3 W4 W5 43.69 205.27 97.55 67.88 31.72 446.11kWh

A doua varianta de pompare


Pompeaz pe rnd parcurile
Grupa 1: Parcul P1 + Parcul P3 + Parcul P5
Grupa 2: Parcul P2 + Parcul P4
Debitul pentru grupa 1: Q1 Q3 Q5 544
Debitul pentru grupa 2: Q2 Q4 580

m3
;
zi

m3
;
zi

Numarul de grupe de pompare : ng 2 .


Timpul zilnic de pompare ( fr restricii de W) :
tz

20
10 ore ,
2

Numrul de pompe necesar n fiecare parc :


n pci

Qi
,
q pt z

unde:
-Qi este producia zilnic a parcurilor (m3) , (i = 15);
26

Transportul si depozitarea fluidelor


-qp este debitul real al pompei (m3/or) , qp= 68,7 m3/or ;
N Pc1

Q1
112

0,151; N Pr 1 1 pomp ;
q pt z
68,7 10

N Pc 2

Q2
305

0,437; N Pr 2 1 pomp ;
q pt z
68,7 10

N Pc 3

Q3
275

0,393; N Pr 3 1 pomp ;
q pt z
68,7 10

N Pc 4

Q4
285

0,408; N Pr 4 1 pomp ;
q pt z
68,7 10

N Pc 5

Q5
185

0,262; N Pr 5 1 pomp ;
q p t z 68,7 10

Timpul de evacuare al produciei de la fiecare parc :


tevi

Qi
; i 1...5 ;
q p N Pr i

t ev1

Q1
112

1,5; t ev1 2 ore;


q p N Pr 1 68,7 1

t ev 2

Q2
305

4,4; t ev 2 5 ore;
q p N Pr 2 68,7 1

t ev 3

Q3
275

3,9; t ev 3 4 ore;
q p N Pr 3 68,7 1

t ev 4

Q4
285

4,2; t ev 4 5 ore;
q p N Pr 4 68,7 1

t ev 5

Q5
185

2,6; t ev 5 3 ore;
q p N Pr 5 68,7 1

Debitele de evacuare pentru fiecare parc:


q evi

Qi
, i 1...5; m3/h ;
t evi

q ev1

Q1 112

52 m3/h ;
t ev1
2

qev 2

Q2 305

60 m3/h ;
t ev 2
5

q ev 3

Q3
275

67,5 m3/h ;
t ev 3
4

27

Transportul si depozitarea fluidelor

qev 4

Q4
285

56 m3/h ;
t ev 4
5

q ev 5

Q5 185

60 m3/h ;
t ev 5
3

Datele calculate sunt urmtoarele :

Nr parc Q (m3/zi)
1
112
2
305
3
275
4
285
5
185

npc
0,15
0,44
0,39
0,41
0,26

npr
1
1
1
1
1

tev
2
5
4
5
3

qcr(m3/ora)
52
60
67,5
56
60

Diagrama de pompare :
Ora 01 02 03 04 05 06 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 21 22 23 24
P
1
2
3
4
5
Dimensionarea conductelor de legatur:
Se allege viteza economic :

v ec =1 m/s ;

- Pentru parcul 1:
d1

4q ev1

vec

4 52
0,135m 135mm
1 3600

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


- Pentru parcul 2:
d 02

4q ev 2
4 60

0,154m 145mm
vec
1 3600

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


- Pentru parcul 3:
d 03

4q ev 3
4 67,5

0,154m 154mm
vec
1 3600

28

Transportul si depozitarea fluidelor

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


- Pentru parcul 4:
4q ev 4
4 56

0,140m 140mm;
vec
1 3600

d 04

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


- Pentru parcul 5:
d 05

4q ev 5
4 60

0,145m 145mm
v ec
1 3600

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


Dimensionarea tronsoanelor colectorului principal:
Se estimez dimetrul tronsoanelor colectorului n conformitate cu varianta aleas:
- Dimensionarea tronsonului A - B :
d 0 AB

4 max qev1, qev 2

vec

4 q ev 2
4 60

0,145m 145mm;
vec
1 3600

Din STAS 715/2-88 => D =168,3 mm; d=155,4mm; e=6,4 mm;


- Dimensionarea tronsonului B C :
d 0 BC

4 max q ev1 q ev 3, q ev 2

vec

4 q ev1 q ev3

vec

4 (52 67,5)
0,205m 205mm;
1 3600

-Din STAS 715/2-88 => D =273,1 mm=; dBC=258,9mm; e=7,1mm;


- Dimensionarea tronsonului C D :
d 0CD

4 max qev1 q ev 3, q ev 2 q ev 4

vec

4 q ev1 qev 3

v ec

4 (52 67,5)
0,205m 205mm;
1 3600

Din STAS 715/2-88 => D =219,1 mm=; dCD=206,3mm; e=6,4mm;


- Dimensionarea tronsonului D E :
d 0 DE

4 max q ev1 q ev 3 q ev 5, q ev 2 q ev 4

v ec

4 q ev1 q ev 3 q ev 5

vec

4 (52 67,5 60)


0,251m
1 3600

d 0 DE 251mm;

Din STAS 715/2-88 => D =273,1 mm=; dDE=258,9mm; e=7,1mm;


Diametrele conductelor de legtur de la parcuri la conducta colectoare i diametrele
diverselor poriuni ale conductei colectoare sunt trecute n schema urmtoare:
29

Transportul si depozitarea fluidelor


-Se calculeaz presiunea de pompare pe fiecare interval de timp n conformitate cu
graficul de pompare, pornind de la expresia cderii de presiune.
Intervalul de ore : 11 15 =>Pompez parcurile 1, 3 i 5;

v1 A
v3 B
v5 D

4 qev1

d1 10 3 3600
2

4 q ev 3

d 3 10

3 2

3600

4 q ev 5

d 5 10

3 2

3600

4 52

155,4 10 3 3600

m
;
s

0,99

m
;
s

0,88

m
;
s

4 67,5

155,4 10

0,76

3 2

4 60

155,4 10

3600

3 2

3600

Calculul vitezei pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

v AB

v BC
vCD

v DE

4 q ev1

d AB 10

3 2

3600

4 q ev1 q ev 3

d BC 10

3 2

3600

4 q ev1 qev 3

d CD 10

3 2

3600

4 qev1 qev 3 qev 5

d DE 10

3 2

3600

4 52

155,4 10

3 2

3600

4 (52 67,5)

206,3 10

3 2

3600

0,76

m
;
s

0,99

m
;
s

0,99

m
;
s

4 (52 67,5)

206,3 10

3 2

3600

4 (52 67,5 60)

258,9 10

3 2

m
0,95 ;
s
3600

Calculul numrului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta


colctoare :
Se cunoaste vascozitatea amestecului vam=2,1810-5 m2/s
Re1 A

v1 A d1 0,76 155,4 10 3

7,2 10 3
5
am
14,39 10

Re 3 B

v3 B d 3 0,99 155,4 10 3

10,7 10 3
5
am
14,39 10

Re 5 D

v5 D d 5 0,88 155,4 10 3

9,5 10 3
am
14,39 10 5

Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

30

Transportul si depozitarea fluidelor

Re AB

v AB d AB 10 3 0,76 155,4 10 3

8,23 10 3
v am
14,39 10 5

Re BC

v BC d BC 10 3 0,99 206,3 10 3

14,2 10 3
5
v am
14,39 10

Re CD

vCD d CD 10 3 0,99 206,3 10 3

14,2 10 3
v am
14,39 10 5

Re DE

v DE d DE 10 3 0,95 258,9 10 3

17,1 10 3
5
v am
14,39 10

Calculul coeficienilor de rezisten hidraulic pe conducta de legatura de la


parc la conducta colectoare :
1 A

0,3164
0,3164

0,0343 ;
0 , 25
0.25
Re1 A
7,2 10 3

3 B

0,3164
0,3164

0,0311 ;
0 , 25
0.25
Re 3 B
10,1 10 3

5 D

0,3164
0,3164

0,0321 ;
0 , 25
0.25
Re 5 D
9,5 10 3

Calculul coeficienilor de rezisten hidraulic pe diverse portiuni ale conductei


colectoare :
AB

0,3164
0,3164

0,0332 ;
0 , 25
0.25
Re AB
8,2 10 3

BC

0,3164
0,3164

0,0289 ;
0 , 25
0.25
Re BC
14,2 10 3

CD

0,3164
0,3164

0,0289 ;
0 , 25
0.25
Re CD
14,2 10 3

DE

0,3164
0,3164

0,0277 ;
0 , 25
0.25
Re DE
17,1 10 3

Calculul presiunii sub form de termen de inaltime pe conducta de legatura de la


parc la conducta colectoare :
8 qev1 1 A
2

iL1 A

iL1 A

3600 g d1 10
2

3 5

L1 A 103

8 52 2 0,0343
6,2 10 3 80m;
2 3600 2 g 155,4 10 3

31

Transportul si depozitarea fluidelor

iL3 B

8 q ev 3 3 B

3600 g d 3 10
2

3 5

L3 10 3 i

8 67,5 2 0,0311
3,6 10 3 36m;
2 3600 2 g 155,4 10 3

L3 B

8 qev 5 5 D
2

iL5 D

iL5 D

3600 g d 5 10
2

3 5

L5 103

8 60 2 0,0321
5,2 10 3 42,5m;
2 3600 2 g 155,4 10 3

Calculul presiunii sub form de termeni de inaltime pe portiuni ale conductei


colectoare :
2

iLAB

iL AB

8 qev1 AB

3600 g d AB 10
2

3 5

LAB 103

8 52 2 0,0332
4,6 10 3 29m;
2
2
3
3600 g 155,4 10

8 qev1 qev 3 BC
2

iLBC

iLBC

3600 g d BC 10
2

3 5

LBC 103

8 (52 67,5) 2 0,0289


5 10 3 35,5m;
2 3600 2 g 206,3 10 3

8 q ev1 q ev 3 CD
2

iLCD

iLCD

3600 g d CD 10
2

3 5

LCD 10 3

8 (52 67,5) 2 0,0289


7,3 10 3 51,5m;
2 3600 2 g 206,3 10 3

8 qev1 qev 3 qev 5 DE


2

iLDE

iL DE

2 3600 2 g d DE 10

3 5

LDE 103

8 (52 67,5 60) 2 0,0277


5,65 10 3 27,5m;
2 3600 2 g 258,9 10 3

Presiunea la depozitul central :


32

Transportul si depozitarea fluidelor


PE am g H 926 g 10 0,9 10 5 Pa

Presiunea parcul P1 :
p1 PE am g iL1 A iL AB iLBC iLCD iLDE z E z1

p1 0,9 10 5 926 g 80 29 35,5 51,5 27,5 160 300


p1 8,5 10 5 Pa 8,5bar
Presiunea la parcul P3 :
p3 PE am g iL3 B iL AB iLBC iLCD iLDE z E z 3

p3 0,9 10 5 926 g 36 29,5 35,5 51,5 27 160 180


p3 12,7 10 5 Pa 12,7bar
Presiunea la parcul P5 :
p5 PE am g iL5 D iLDE z E z 5

p1 0,9 10 5 926 g 42,5 27,5 160 210


p5 2,7 10 5 Pa 2,7bar
Intervalul de ore : 21 -01 =>Pompez parcurile 2 i 4 :
Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:

v2 A

v4C

4 qev 2

d 2 10

3 2

3600

4 q ev 4

d 4 10

3 2

3600

4 60

155,4 10

4 56

155,4 10

3 2

3600

3 2

3600

0,88

m
;
s

0,82

m
;
s

Calculul vitezelor pe conducta colectoare :

v AB

v BC

vCD

v DE

4 qev 2

d AB 10

3 2

3600

4 q ev 2

d BC 10

3 2

3600

4 q ev 2 qev 4

d CD 10

3 2

3600

4 qev 2 qev 4

d DE 10

3 2

3600

4 60

155,4 10

4 56

206,3 10

3 2

3 2

3600

3600

4 56 60

206,3 10

3 2

3600

4 56 60

258,9 10

33

3 2

0,88

m
;
s

0,49

m
;
s

0,96

m
;
s

m
0,61 ;
s
3600

Transportul si depozitarea fluidelor


Calculul numarului Reynolds pe conductele de legtur de parc la conducta
colectoare:
Re 2 A

v 2 A d 2 10 3 0,88 155,4 10 3

9,4 10 3
v am
14,39 10 5

v 4c d 4 10 3 0,82 155,4 10 3

8,8 10 3
5
v am
14,39 10

Re 4C

Calculul numarului Reynolds pe conducta colectoare :


Re AB
Re BC

v AB d AB 10 3 0,88 155,4 10 3

9,5 10 3
5
v am
14,39 10

v BC d BC 10 3 0,49 206,3 10 3

7,1 10 3
5
v am
14,39 10

Re CD

vCD d CD 10 3 0,96 206,3 10 3

13,8 10 3
5
v am
14,39 10

Re DE

v DE d DE 10 3 0,61 258,9 10 3

11,1 10 3
v am
14,39 10 5

Calculul de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta


colectoare :
0,3164
0,3164

0,0321;
0 , 25
0.25
Re 2 A
9,5 10 3
0,3164
0,3164

0,0326;
0 , 25
0.25
Re 4 C
8,8 10 3

2 A

4C

Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pe conducta colectoare :


0,3164
0,3164

0,0321
0 , 25
0.25
Re AB
9,5 10 4
0,3164
0,3164

0,0344;
0 , 25
0.25
Re BC
7,1 10 3

AB

BC

0,3164
0,3164

0,0292;
0 , 25
0.25
Re CD
13,82 10 3
0,3164
0,3164

0,0309;
0 , 25
0.25
Re DE
11,1 10 3

CD

DE

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta de legatura de la


parc la conducta colectoare :
2

iL2 A

8 qev 2 2 A

2 36002 g d 2 10
34

3 5

L2 103

Transportul si depozitarea fluidelor


8 60 0,0321
2,9 10 3 24m;
3600 2 g 155,4 10 3

iL2 A

iL4C

iL4C

8 qev 4 4C

3600 g d 4 10
2

3 5

L4 103

8 56 0,0326
2,5 10 3 18m;
2
3
3600 g 155,4 10

Calculul presiunii sub forma de termen de inaltime pe conducta coectoare :

8 qev 2 AB
2

iLAB

iL AB

3600 g d AB 10
2

3 5

LAB 103

8 60 0,0321
4,6 10 3 37,5m;
3600 2 g 155,4 10 3
2

8 qev 2 BC
2

iLBC

iLBC

3 5

LBC 103

8 56 0,0344
5 10 3 10,5m;
2
3

3600 g 206,3 10

8 qev 2 qev 4 CD

3600 g d CD 10
2

3 5

LCD 103

8 60 56 0,0292
7,3 10 3 49m;
2
3
3600 g 206,3 10

iLDE

iLDE

iLCD

iLCD

3600 g d BC 10
2

8 qev 2 qev 4 DE

3600 g d DE 10
2

3 5

LDE 103

8 60 56 0.01754
5,65 10 3 13m;
3600 2 g 258,9 10 3
2

Presiunea la parcul P2 :
p 2 PE am g iL2 A iL AB iLBC iLCD iLDE z E z 2

p 2 0,9 10 5 926 g 23,5 37,5 10,5 49 13 160 170

p 2 12,1 10 5 Pa 12,1bar
Presiunea la parcul P4 :
p 4 PE am g iL4C iLCD iLDE z E z 4
p 4 0,9 10 5 926 g 18,49 13 160 170
p 4 5,4 10 5 Pa 5,4bar
35

Transportul si depozitarea fluidelor


Se calculeaza puterea necesara la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :
Pe intervalul 11-15 :
La parcul P1 :
N1

p1 q ev1
8,5 10 5 52

17,5 10 3 W 17,5kW ;
3600
0.7 3600

La parcl P3 :
N3

p 3 q ev 3 12,7 10 5 67,5

34,1 10 3 W 34,1kW ;
3600
0.7 3600

La parcul P5 :
N5

p5 qev 5
2,71 10 5 60

6,5 10 3 W 6,5 Kw;


3600
0.7 3600

Pe intervalul 21-01 :
La parcul P2 :
N2

p 2 q ev 2 12,1 10 5 60

28,8 10 3 W 28,8kW ;
3600
0,7 3600

La parcul P4 :
N4

p 4 q ev 4 5,4 10 5 56

12 10 3 W 12kW ;
3600
0.7 3600

Se calculeaza energia consumata la fiecare parc, pe fiecare interval de timp :


Pe intervalul 11-15 :
Pentru parcul P1 : W1 N 1 t ev1 17,5 2 35 Kw h
Pentru parcul P3 : W3 N 3 t ev 3 34,1 4 136,3Kw h
Pentru parcul P5 : W5 N 5 t ev 5 6,5 3 19,4 Kw h
Pe intervalul 21-01 :

Pentru parcul P2 : W2 N 2 t ev 2 28,8 5 143,9 Kw h


Pentru parcul P4 : W4 N 4 t ev 4 12 5 60 Kw h
Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare:
Wt W1 W3 W5 W2 W4 35 136,3 19,4 143,9 60,2 394kWh

In urma calculului efectuat se alege ca varianta optima de pompare, varianta numarul 2


ca fiind cea mai putin costisitoare din punct de vedere al consumului de energie electric.
Capitolul 5
5.Bilantul termic al depozitului central
In cadrul depozitului central, titeiul curat este depozitat in rezervoare metalice cilindrice
verticale cu capacitati corespunzatoare conform STAS 6579-71.
Pentru depasirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului spre
rafinarie acesta se incalzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperatura ti=600C. Aburul de
ncalzire va fi de tip saturat produs in agregate de tip ABA conform STAS.
Rezervoarele au urmatoarele caracteristici :
36

Transportul si depozitarea fluidelor


Capacitatea nominala : V =1000 m3 ;
Diametrul interior al primei virole : D = 1237 mm ;
Inaltimea partii cilindrice : H = 8840 mm ;
Numarul virolelor : n = 6 ;
Grosimea tablelor : - capac : 5 mm ;
- fund : 5 mm ;
- manta : 5 mm ;
Cantitatea de titei curat la depozitul central va fi :
Q iei brut Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 108 310 280 290 190 1182 m3/zi ;

Qiei net 1
Qiei brut 1 0,0021 1182 1179 .51 m3/zi ;
100

Determinarea numarului de rezervoare :


nr

Q iei net
V

1179 .51
1.17 ;
1000

Se aleg : nr = 1 rezervor ;

5.1. Calculul cantitatii totale de caldura


Caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului la temperatura de siguranta
Qnec QI QII QIII

unde :
- QI reprezinta caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului la temperatura de
siguranta Ti ;
- QII reprezinta cantiatea totala de caldura necesara topirii parafinei cristalizate ;
- QIII reprezinta cantitatea de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura.
Temperatura de siguranta :
Ts Tc 40 C 4 4 8 0C = 8 + 273,15 = 281,15 K ;

Temperatura de incalzire :
Ti 60 0 C = 60 + 273,15 = 333,15 K ;

Temperatura medie :
Tm

Ti 2Ts 333,15 2 281,15

298,483 K ;
3
3

Caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului la temperatura de siguranta :


QI t ct V Ti Ts 872,068 0,634 1000 333,15 281,15 2.374 10 7 kcal ;

in care:
ct - caldura specifica titeiului;

V- volumul titeiului din rezervor;


37

Transportul si depozitarea fluidelor


ct 0,4825 0,00077 Tm 100
ct 0,4825 0,00077 298,483 100 0,634 kcal/kg 0C ;

Cantitatea totala de caldura necesara topirii parafinei:


QII t V 872,068 1000 0,06 40 1.724 10 6 kcal ;

in care:

-caldura latenta de vaporizare;

40 kcal/kg

-reprezinta continutul de parafina; 6 =0,06 ;

Cantitate de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura:


QIII k S Tm Text

unde:
k-este coeficientul global de schimb de caldura;
S-suprafata reyervorului;
T ext -temperatura mediului exterior.
k S k f S f k og S og k l S l

unde:
k f -coeficientul global de schimb de caldura pentru fundul rezervorului;
k og -coeficient de oglinda;
k l -coeficient lateral.
k f =1

kcal
;
m ho C
2

k og 1,5

kcal
kcal
; kl 5 2 o ;
o
m h C
m h C
2

Cantitatea de caldura necesara compensarii pierderilor de caldura se determina in doua


cazuri :
Pe timp de vara : Text = 25 0C ;
Pe timp de iarna : Text = -15 0C ;
Rezervorul avand o forma cilindrica suprafetele de fund si de oglinda sunt egale :
S f S og

D 2 12.37 2

120.17 m2 ;
4
4

S l D H 12.37 8.84 343.53 m2 ;


KS K t St K ag S ag K e S e

KS = 1343.53 +1,5 120.17 + 5 120.17 = 2.018 103 cal/h 0C


Pe timp de vara :
38

Transportul si depozitarea fluidelor


QIIIv 2018 298,483 298,15 672.7 kcal ;

Qnecv QI QII QIII 2.374 107 1.724 106 672.7 2.546 107 kcal ;

Pe timp de iarna :
QIIIi 2018 298,483 258.15 81357.39 kcal ;

Qneci QI QII QIII 2.374 107 1.724 106 81357.39 2.554 107 kcal ;

5.2.Numarul de agregate necesare incalzirii titeiului


Debitul de abur necesar (kg abur/ora) ; p = 8 at, t = 175 0C ;
Qabur

Q
iabur

iabur 560 kcal/kg - entalpia aburului ;

Pe timp de vara:
Qabur

2.546 107
45.47 103 kg abur/ora ;
560

Qabur

2.554 107
45.61 103 kg abur/ora ;
560

Pe timp de iarna :

Cantitatea de apa necesara producerii aburului, pentru raportul de conversie 1/1 :


Qap

Qabur
;
1000

Qap

45.47 103
45.47 kg apa/h ;
1000

Pe timp de iarna : Qap

45.61 103
45.46 kg apa/h ;
1000

Pe timp de vara :

Debitul de gaze necesar producerii aburului :


Qg

unde :

Q
;
pcal

- pcal 8760 kcal/m3st -este puterea calorica a gazului ;


Pe timp de vara : Qg
Pe timp de iarna : Qg

2.546 107
2907 m3/h;
8760
2.554 107
2916 m3/h;
8760

5.3.Lungimea serpentinelor de incalzire

39

Transportul si depozitarea fluidelor

Lungimea serpentinelor de incalzire : L


unde :

S sp

S sp -aria suprafetei sepentinei ;

d diametrul serpentinei, d =375.15 mm ;


Tab

Q
T fc

S sp
k ab t

unde :

Tab Ts
2

Tab - temperatura de incalzire a aburului (k) ;


T fc

- temperatura finala a condensului, T fc = 273,15 k ;

k abt 80 W/m2k = 68,76 kcal/m2h 0C ;1 kW = 860 kcal/h ;

Pe timp de iarna ;
S sp

2.554 107
403.56 2
m ;
448,15 375,15 448,15 280,15
1600

2
2

S sp

403.56
128.4 m ;
0,37515

5.4.Timpul de racire al titeiului din rezervor


Timpul de racire al titeilui din rezervor se calculeaza astfel :

t ct V T Tezt
ln
kS
Ts Tezt

872,068 0,634 400


60 15
ln
342.4 ore ;
3
2.018 10
8 15
Tezt 250 C (vara) ; Tezt 150 C (iarna) ;

Capitolul 6
6.Proiectarea conductei de transport de la depozitul
central la rafinarie
Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinarie se face folosind pompe
2PN-400 echipate cu camasa de 7 ." care au un volum pe cursa dubla de 30,6 l/cd un
numar de curse duble pe minut egal cu 50 cd/min ;
40

Transportul si depozitarea fluidelor


0,7

Vcd 30,6 l/cd ;

ncd 50 cd/min ;

p pmaz 70 bar ;

Determinarea debitului real :


qr Vcd n cd 30,6 50 0,7 1530 l/min = 64,26 m3/h ;

6.1.Calculul hidraulic al conductei


Q2 L
pD
p
8
R 2 t 5 t t g zR zD
p g p g g
d

unde :

- p D este presiunea la depozitul central ;


- p R este presiunea la rafinarie ;
Determinarea debitului de titei curat :
- impuritatile i 0,39% ;
Qt 1 i Q1 Q2 Q3 Q4 Q5
0,39

Qt 1
108 310 280 290 190 1177 m3/zi;
100

Calculul numarului de pompe:


Determinarea diametrului orientativ al conductei de titei curat :
d0

4 Qt
4 1177

0.108 m =107.545 mm ; vec 2 m/s ;


v ec
3600 18 2

Se alege conform STAS 715/8-88 diametrul efectiv al conductei de titei curat :


D = 101.6 mm; d =94.4 mm ; e =3.6 mm ;
Determinarea temperaturii medii intre temperatura de la depozitul central si
temperatura de la rafinarie :
TD 60 0 C = 60+273,15 =333,15 K;
Pentru vara : TR 18 273,15 291,15 K ;
Pentru iarna : TR 2 273,15 275,15 K ;
Pentru vara :
Tmv

TD 2 TR 333,15 2 291,15

305,15 K ;
3
3

Tmi

TD 2 TR 333,15 2 275,15

294,49 K ;
3
3

Pentru iarna :

Determinarea vascozitatii cinematice si a densitatii titeiului, la temperatura medie :


tm 21.88 cSt ;
tm 887,34 kg/m3 ;
Calculul vitezei reale de curgere :
41

Transportul si depozitarea fluidelor

4 Qt
4 1177

2.596 m/s ;
2
d
3600 18 0,338.2 2

Calculul numarului Reynolds :


Re

v d 2.596 0,0899

1.19 10 3 2300 ;
tm
21,88 10 6

Calculul coeficientului hidraulic :

0,3164 0,3164

0.031 ;
Re 0, 25 1190 0.25

Calculul pantei hidraulice :


Qt2
8
1177 2
iL 2 5 Lt 2 8 0.031
62.5 0.1119 m ;
g
d
9,806
0,3382 5 (3600 18) 2

Calculul presiunii la rafinarie :


pR tm g h 872,34 9,806 10 8,554 10 4 Pa ;

p D 8,554 10 4 1177 9,806 3766 160 180 622.99 10 5 bar ;

Determinarea numarului de statii de pompare :


ns

p D 622.99

1.018 ,
pp
70

se alege : n s 1 statii de pompare ;

Determinarea puterii necesare pompelor :


- m 0,96 , este randamentul motorului ;
- t 0,75 , este randamentul transmisiei ;
- k = 1,1 , este coeficientul de suprasarcina ;
N

p p Qt

m t

k ns

622.99 10 5 1177
1,1 1 971.471 kW ;
0,96 0,75 3600 18

Calculul energiei consumate :


W N t z 320 971.471 18 320 5.596 10 6 kWh ;

- consideram ca pompele functioneaza doar 320 de zile ;


6.2.Calculul mecanic al conductei
Grosimea de perete :
e

pD D
a1 a 2 a1 a 2
2 a

unde: - este coeficient de calitate a imbinarii(sudurii),


- = 0,7...0,9, se alege

=0,85 ;

- a1 este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui


42

Transportul si depozitarea fluidelor


a1 = (0,125...0,15), se alege a1 = 0,135 mm ;
-a2 este adaos pentru coroziune, a2 = (0,5...1) , se alege a2 = 0,5 mm ;
- a este efortul unitar de curgere, a =c /c ;
- c =2,07108 N/mm2;este efortul unitar de curgere ;
- c = 1,67...2 este coeficient de siguranta, se alege c =1,67 ;

a
e

2,07 108
1,24 108
1,67
N/mm2;

70 94.4
0,135 0,75 2.4 mm ;
2 0,85 1,24 10 8

e = 1,329 <3,6 mm
6.3.Calculul hidraulic al conductei de transport
Trasarea variatiei temperaturii de-a lungul conductei de transport(DC-R):
Textv 180 C (vara);

Texti 2 0 C (iarna);

L 5000 m

;
K coeficient global de schimb de caldura = 2W/m2K ;
a

- vara :

K d
2 0,1031 86400

0.019 ;
tm e Qt 868,12 0,0056 1157

Txv Textv TD Textv e aL 291,15 333,15 291,15 e

-0.019*5000

Txv 291,15 K =180C ;

- iarna :

Txi Texti TD Texti e aL 275,15 333,15 275,15 e

-0.0195000

Txi 275,15 K = 20C ;

Calculul hidraulic al conductelor considerand proprietatile fluidelor ca fiind


constante(L = 5 km) ;
Calculul temperaturii medii pe tronsoane :
Tmi

Ti 60 0 C ; Ti1 18 0 C ;

Ti 2 Ti1 60 2 18

32 0 C ;
3
3

Valorile proprietatilor titeiului :


mi 863,9 kg/m3 ; c mi 0,6404 kcal/kg0C ;

Viteza medie pe fiecare tronson :


43

Transportul si depozitarea fluidelor

4 Qt
4 1177

1.947 m/s ;
2
d
3600 18 0,094 2

Calculul numarului Reynolds :


Re

v d 1.947 0.0944

8.392 >2300 ;
tm
21,96 10 6

Calculul coeficientului hidraulic :

0,3164
0,3164

0.031 ;
0 , 25
Re
8392 0.25

Calculul pierderii de sarcina hidraulica:


Qt2
8
1177 2
iLi 2 5 L 2 8 0,031
5000 0.063 m ;
g
d
9,806
0,0944 5 (3600 18) 2

Pierderea totala de sarcina :


n

Lt
62.5 103

12.56
L
5000

h1 n iLi 12,56 302.9 314.771 m ;

Presiunea de pompare :

p D p R tm g iLt z R z D

p D 8,55 872,34 9,806 302.9 180 160 347.226bar


pR tm g h 872,34 9,806 10 8,55 104 Pa ;

Lungimea de congelare :
TD Texti
Ts Texti

Lc a ln

333,15 275,16
11,59 Km ;
290,15 275,15

2.1 ln

Numarul statiilor deincalzire ;


nsi

Lt
62.5

5,513 , nsi 6 statii de incalzire ;


Lc 11,59

44

Transportul si depozitarea fluidelor


6.4.Calculul mecanic al conductei (verificare)
Grosimea de perete :
e

pD D
a1 a2 a1 a2
2 a

unde: - este coeficient de calitate a imbinarii(sudurii), = 0,7...0,9, se alege =0,8 ;


- a1 este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui
- a1 = (0,125...0,15), se alege a1 = 0,125 mm ;
- a2 este adaos pentru coroziune, a2 = (0,5...1) , se alege a2 = 1 mm ;
- a este efortul unitar de curgere, a =c /c ;
- c =2,07108 N/mm2;este efortul unitar de curgere ;
- c = 1,67...2 este coeficient de siguranta, se alege c =1,67 ;

a
e

2,07 108
1,218 108
1,7
N/mm2;

15.45 101,6
0,135 0,75 1,46 mm ;
2 0,85 1,2395 108

e = 1,46 <3,6 mm

deci conducata a fost bine aleasa.

Concluzii

45

Transportul si depozitarea fluidelor


Proiectarea sistemului de transport si de depozitare este un calcul complex care are in
vedere realizarea unei scheme tehnice de transport si depozitare astfel incat, cheltuielile
efectuate pentru acestea, sa fie cat mai reduse, dar cu un randament maxim.
Unii din parametri ce intervin in calcul depind de proprietatile fluidului transportat, deci
proiectarea sistemului de transport tine seama de toti acesti parametri:
-densitate
-vascozitate
-ratia de gaze in solutie
-presiune
-temperatura
Calculul variantelor de pompare a necesitat o atentie deosebita din partea proiectantului,
pentru ca trebuie sa se ajunga la o varianta cat mai eficienta, atat din punct de vedere
economic cat si din punct de vedere al timpului de pompare si evacuare a produselor
petroliere.
Operatiunea se face pentru un sistem de parcuri, conducte de legatura, depozite,
rafinarie, sisteme ce se pot adapta la aparatura automatizata usurand astfel responsabilitatea
personalului angajat.

BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul i depozitarea produselor petroliere i
gazelor Editura Tehnic, Bucureti, 1999;
2. Bulu, L., - Colectarea, transportul i depozitarea ieiului - multiplicat Institutul de Petrol i
Gaze, Ploieti, 1978;
3. Creang, C., - Curs de chimia ieiului - Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1962;

46

Transportul si depozitarea fluidelor


4. Creu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaii i probleme - Editura
Tehnic, Bucureti, 1984;
5. Creu, I., Soare, Al., i alii - Probleme de hidraulic - Editura Tehnic, Bucureti, 1972;
6. Creu, I., - Hidraulic general i subteran - Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1983;
7. Dragotescu, D.,N., i alii - Transportul pe conducte al ieiului, gazelor i produselor
petroliere - Editura Tehnic, Bucureti, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, - Distribuia i utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti,
1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul ieiului i gazelor prin conducte - Culegere de probleme,
Editura Tehnic, Bucureti, 1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale - Editura Tehnic, Bucureti,
1971;
12. Iamandi, C., i alii - Hidraulic i maini hidraulice; elemente de calcul; aplicaii Institutul
de Construcii, Bucureti, 1982;
13. Idelcic, E.,I., - ndrumar pentru calculul rezistenelor hidraulice - Editura Tehnic, Bucureti,
1984;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul i gestionarea produselor petroliere Editura Tehnic, Bucureti, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distribuia i
depozitarea produselor petroliere i gazelor Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului Editura Tehnic, Bucureti,
1985;
17. Oroveanu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuia i depozitarea produselor petroliere
Institutul de Petrol i Gaze, Ploieti, 1981;
18. Oroveanu, T., Trifan, C., - Une methode de calcul des gasoducts functionmant en regime
non-stationnire Buletinul Institutului de Petrol i Gaze, Ploieti, vol. XXXV, 1993;
19. Rdulescu, A.G., - Proprietile ieiurilor Romneti Editura Academiei, Bucureti, 1974;
20. Soare, Al., - Transportul i depozitarea fluidelor Vol. 1 i 2, Editura U.P.G., Ploieti, 2002;
21. Soare, Al., Rdulescu, R., - Transportul i depozitarea hirocarburilor Editura U.P.G.,
Ploieti, 2004;
22. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea i exportul produselor chimice petroliere
Ministerul Industriei Chimice, Bucureti, 1978.
23. Trifan, C., Albulescu, M., Neacu, S., - Elemente de mecanica fluidelor i termodinamic
tehnic, Editura U.P.G., Ploieti, 2005;
24. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisli, D., - Activitatea gazier din Romnia
Editura U.P.G., Ploieti, 2008.

47