Administrarea Medicamentelor

ADMINISTRAREA
MEDICAMENTELOR
NOIUNI GENERALE
1. Generaliti
Medicamentele sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau chimic (de
sinteza), transformate ntr-o form de administrare (preparate solide sau soluii) prescrise de
medic.
Scopul administrri lor este de:
prevenire a mbolnvirilor
ameliorarea bolilor
vindecarea bolilor , prin aciunea lor local sau general
Cile de administrare a medicamentelor sunt urmtoarele:
calea digestiv oral, sublingual, gastric, intestinal, rectal
local pe tegumente i mucoase
cale respiratorie
cale urinar
parenteral sub forma injeciilor intradermice, subcutanate, intramusculare,
intravenoase
Calea de administrare este aleas de ctre medic n funcie de scopul urmrit, capacitatea
de absorbie a ci respective, aciunea medicamentelor administrate, tolerana organismului
primitor, particularitile anatomice, fiziologice ale organismului.
Substana medicamentoas poate aciona ca aliment , medicament sau substan toxic
dac nu se respect doza i calea de administraie.
Tipuri de doze medicamentoase :
o doza terapeutic - este cantitatea de medicament necesar obinerii
efectului terapeutic dorit
o doza maxim - reprezint cantitatea cea mai mare de medicament
administrat, suportat de organism
o doza toxic - este cantitatea de medicament care provoac reacii
toxice
o doza letal - cantitate de medicament ce produce decesul
pacientului
Modul de administrare al medicamentelor este prescris de medic pe urmatoarele
considerente
stare generala si toleranta individuala a pacientului
particularitati anatomice si fiziologice ale pacientului
capacitate de absorbtie si timpul acesteia
efectul asupra caii de administrare (mucoase, tegumente)
interactiunea dintre combinatiile de medicamente administrate
scopul urmarit si evolutia bolii pacientului
2. Reguli generale de administrare a medicamentelor.
Medicamentele sunt prescrise de medic, prescrierea cuprinde numele
medicamentului, doza, calea de administrat, ora administrri, durata tratamentului,
administraia n raport cu alimentaia, iar persoanele care le administreaz trebuie s

cunoasca urmtoarele reguli generale pentru a evita greelile care pot avea efecte
nedorite:
o respect medicamentul prescris
o este necesar s se verifice etichetele de pe medicamente naintea administrrii lor,
inclusiv termenul de expirare
o s se cunoasc aspectul exterior al medicamentului pentru identificarea acestuia
o s se cunoasc modul, cile pe care se administreaz medicamentele i
manoperele utilizate pentru a masca gustul neplcut sau mirosul unor
medicamente (copii)
o doza de administrat ct i orarul pentru a asigura o eficien maxim
o s se cunoasc reaciile imediate sau ndeprtate care pot aprea
o s se cunoasc incompatibilitile care pot exista ntre medicamente
o s se cunoasc modul de pstrare al medicamentelor n scopul meninerii calitii
acestora
o respectare somnului fiziologic al pacientului
o lmurirea bolnavului naintea administrri, informare, accept
o anunarea greelilor de administrat
o se administreaz imediat soluiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
o cunoaterea normelor de prevenire a infeciilor intraspitaliceti, a msurilor de
asepsie, circuite, tehnici de administrare
Asistenta trebuie s cunoasc efectul medicamentelor:
efectul asteptat de la medicamentele administrate
timpul necesar dup cere se poate atepta efectul medicamentului
efectele secundare ale medicamentelor
fenomenele de obinuin i de acumulare a unor medicamente n organism
utilizate n mod sistematic i timp ndelungat
o fenomenele de hipersensibilitate legate de aciunea unor medicamente
Asistenta medicala verifica si identifica
o
o
o
o
o calitatea medicamentelor
o integritatea medicamentelor
o culoarea medicamentelor
Diverse medicamente
o decolorarea sau supracolorarea
o sedimentarea, precipitarea sau existent flocoanelor in solutii
o lichefierea medicamentelor solide
o opalescenta solutiilor
INSTRUIREA PACIENTILOR
este un factor important care influienteaza increderea persoanei in tratament si in ultima

instanta abilitatiile de auto ingrijire
este eficacitatea asistentei medicale in initierea pacientilor in domeniul medicamentelor
pe care le iau
necesita o abordare individualizata, planificata si implica evaluarea capacitatii persoanei
de a invata, selectonarea si prezentarea informatiilor corespunzatoare
Aceasta va include
de ce a fost prescrisa o anumita medicatie

ce efecte si efecte secundare poate avea
cum trebuie recunoscute efectele secundare si ce trebuie facut daca ele apar
metoda de administrare spre exemplu daca medicamentele trebuie administrate in timpul
mesei sau cu lichide
frecventa de administrare
toate substantele care trebuie evitate in timpul tratamentului medicamentos
durata probabila a tratamentului
toate consecintele neacceptarii
orice sfat util ar putea spori eficacitatea medicamentului de exemplu afectul terapeutic al
antibioticelor este marit daca pacientul se odihneste stind in pat si are un aport de lichide
adecvat, eficienta antiacidelor este marita daca dieta este moderata si in acelasi timp este
incurajata o relaxare adecvata
efectele adaugarii unor noi medicamente la regimul medicamentos existent, acest aspect
poate fi deosebt de important daca pacientul introduce din propie initiativa un
medicament nerecomandat
EXERCITIU
Dezvoltarea unui plan de instruire a pacientului

-
identificati un pacient pe care il veti ingriji in mod curent si caruia i se

administreaza o medicatie
utilizind ca ghid aspectele prezentate mai sus incercati sa identificati nevoile de
studiu ale persoanei relativ la medicatia administrata
daca este posibil incercati sa va ginditi ce ar trbui sa stie, ce ar dori sa stie despre
medicatie
imaginati un plan de instruire care sa imbunatateasca intelegerea si increderea
persoanei in regimul medicamentos si capacitatea de autoadministrare
Circuitul medicamentelor in spital

-
condica de prescriptii a medicamentelor trebuie completata in triplu exemplar

si contine
numarul de inregistrare al paginilor corespunzatoare

data zilnica si sectia care solicita
numele, prenumele, salonul, patul pacientului, virsta,
numarul foii de observatie
numele medicamentului, forma de prezentare, cantitatea ceruta pe 24 ore in cifre si in
litere
Condica de prescriptii medicale
-
condica de prescriptii a medicamentelor este predate la farmacie de catre

asistenta medicala
la eliberarea si preluarea mdicamentelor, asistenta medicala are obligatia de a

verifica
cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient

ambalajul si etichetarea corespunzatoare
-
medicamentele sunt depozitate in dulapuri compartimentate
Dulap pentru medicamente
semnatura, parafa si numarul de cod al medicului
regim special au solutiile perfuzabile, stupefiantele, vaccinurile si acele

produse care trebuie depozitate in locuri ce asigura protectia fata de
temperature ridicate, luminozitate puternica sau in figidere pentru a evita
pierderea din valoarea lor biologica cu efecte nocive pentru pacient
Dulap pentru stupefiante
Asistenta medicala informeaza si anunta

-
pacientul pentru medicamentele prescrise in ceea ce priveste modul de

administrare, cantitatea, efectul scontat si eventualele reactii adverse
medical asupra efectelor secundare si eventualele greseli de administrare a

medicamentelor
Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie,

dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale sau intraspitalicesti
ATENTIE!!!!!
-
ESTE INTERZISA DEPOZITAREA MEDICAMENTELOR IN NOPTIERA

BOLNAVILOR
Organizarea si functionarea aparatului de medicamente

-
Aparatul de medicamente este un mic deposit de medicamente si materiale

necesare pentru acordarea primului ajutor, la dispensare, policlinici, camerele
de garda a spitalelor, blocuri operatorii, Sali de nastere, sectii de anestezie si
terapie intensiva, etc
1) Aparatul este organizat intr-un dulap special tinut incuiat

2) Medicamentele si materialele necesare sunt conforme unui barem stability de Ministerul
Sanatatii pentru fiecare unitate sanitara
3) Utilizarea medicamentelor in cazul unei urgente se trece in condica de farmacie propie,
urmind ca in curs de 24 ore sa fie inlocuite la aparat
4) Cheia aparatului o detine sora sefa a serviciului care o preda unui cadru mediu din fiecare
tura
5) Depozitarea si pastrarea medicamentelor se efectueaza potrivit cerintelor fiecaruia , in
concordant cu destinatia lor
6) Medicamentele alterabile vor fi inlocuite cu altele proaspete , pentru a preveni degradarea
, daca nu se poate asigura consumarea lor in timp util, prin transferarea lor la alte sectii
unde sunt necesare
7) Medicamentele neutralizate prin administrare intrerupta , la bolnavii externati mai
devreme sau decedati, se inregistreaza la aparat si sunt administrate ulterior la alti bolnavi
Administrarea medicamentelor pe cale orala
Definitie
-
introducerea medicamentelor peroral sau peros constituie calea naturala de

administrare a acestora cu resorbtie la nivelul mucoasei bucale si a mucoasei
digestive
Administrarea orala este cea mai usoara, acceptabila si singura metoda de administrare a
medicamentelor in special daca pacientul trebuie sa continue tratamentul la domiciliu
Cind sunt administrate oral medicamentele trebuie oferite pacientului insotite de un lichid
Medicamentul tebuie administrat in forma solida, ca suspensie sau ca elixir
Evitati contactul direct cu tabletele, din cauza riscului de sensibilizare
Nu se ating medicamentele fara manusa

Scop :
Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
-
efecte locale :
favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

dizolvarea mucozitatiilor de pe peretii gastro-intestinali
protejeaza mucoasa gastrointestinale-inlocuieste fermenti digestivi,secretia gastrica,in
cazul lipsei acestora
favorizarea sau inhibarea peristaltismului intestinal
corectarea proceselor digestive sau fermentative
dezinfecteaza tubul digestive
-
efecte generale :
medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive,patrund

in
sange
si
apoi
actioneaza
asupra
unor
organe
sisteme,aparate
(antibiotice,vasodilatatoare,cardiotonice,sedative)
Obiectivele procedurii
introducerea in organism pe cale orala a unei cantitati de medicamente care sa actioneze

general sau local
Forme farmaceutice lichide
administrarea formelor farmaceutice lichide poate implica necesitatea

o diluarii solutiei
o agitarii inainte de utilizare suspensia

o pastrarii solutiei ramase la frigider
o citirea nivelului uni lichid trebuie facuta intotdeauna in partea de jos a meniscului
punctul cel mai scazut al nivelului solutiei
Citirea meniscului unei solutii

- solide
-pulberi,tablete ,drajeuri,granule,mucilagii
Comprimate si capsule
medicatia orala nu se administreaza la pacientii cu varsaturi, in coma, fara reflex de

deglutitie
capsulele nu se divizeaza
Capsule
medicamentele iritante nu se administreaza pe stomacul gol

medicatia se administreaza inainte de masa daca prezenta alimentelor influienteaza
absorbtia medicamentului
comprimatul sublingual sub limba - sau bucal in vestibulul oral intre gingie si
mucoasa bucala trebuie mentinute pina la dizolvarea lor completa la locul administrarii
nu se ingera lichide pe durata administrarii lor
Pregatirea administrari medicamentelor:
- pregatirea pacientului
- psihica
-este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv, gustului
medicamentului si a eventualelor efecte secundare
-asigurarea pacientului de inofensivitatea procedurii
-fizica
-i se da in pozitie sezand, astfel incit sa poata sa bea, daca starea lui permite
-se verifica daca sunt respectate conditiile de administrare inainte, dupa masa
-tabletele si capsulele sunt date cu apa pentru a preveni antagonizarea propietatiilor chimice ale
medicamentelor
-siropurile si antiacidele lichide nu sunt urmate de ingestia de apa pentru ca li se diminueaza
efectul
-tabletele zdrobite sau lichide pot fi amestecate cu o cantitate mica de mincare daca aceasta nu
este contraindicata in dieta
-asezati materialele pe o tava sau un carucior pentru tratament
-verificati prescriptia medicala numele pacientului, numele medicamentului, doza, modul de
administrare, calea de administrare
-se identifica fiecare medicament pe care il primeste pacientul eticheta, ambalaj
Efectuarea procedurii
-se pun dozele ce trebuie administrate intr-un paharel din material plastic
-se verifica salonul si numele bolnavului
-se duc medicamentele in salon
-se explica pacientului ce medicament primeste, actiunea acestuia, daca are gust neplacut
-se aseaza pacientul in pozitie sezind sau comoda in care sa poata bea lichidul in functie de starea
acestuia
-se serveste pacientul cu doza unica
-se da paharul cu apa si ne asiguram ca pacientul a inghitit toate medicamentele sau il ajutam
daca nu poate sa bea singur
-se instruieste pacientul daca dupa administrare trebuie sa pastreze o anumita pozitie
Administrarea medicamentelor :
- lichidele :
-siropuri uleiuri,ape minerale,emulsii
-se masoara doza unica cu paharul ,ceasca de cafea mixturile ,solutiile,emulsiile se masoara cu
lingura,lingurita
Administrarea medicamentelor cu lingurita

-tincturile extractele se dozeza cu pipeta sau sticla picuratoare
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai,apa sau se administreaza ca atare ,apoi pacientul bea
apa,ceai
- solidele :
-tabletele,drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare.Tabletele care se resorb la
nivelul mucoasei sublinguale(nitroglicerina)se aseaza sub limba
-pulberile divizate casete amilaticee sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se
aseaza pe limba pentru a fi inghitita
-pulberile nedivizate-se dozeaza cu lingurita
-granulele se masoara cu lingurita
-unele pulberi se dizolva in apa ,ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii(ex.purgativele
saline)
Reorganizarea :
-instrumentele folosite
-se dezinfecteaza,se spala;

Notarea procedurii
Se noteaza
-data, ora, medicamentul, doza si reactia pacientului
-refuzul pacientului
-numele persoanei care a administrat medicamentul
-daca pacientul este capabil sa-si administreze singur medicamentele
-informatiile semnificative se transmit in scris si verbal la schimbul de tura
Evaluarea eficacitatii procedurii
-
rezultate dorite/asteptate
o medicamentele au fost administrate fara incidente
o pacientul este capabil sa ingere si sa metabolizeze far agreata si varsaturi
o pacientul accepta medicamentele, este cooperant
o pacientul simte actiunea si efectul medicamentului
rezultate nedorite
o pacientul nu coopereaza, refuza medicamentele
intrebati medicul
o pacientul acuza senzatii de greata si voma
ne asiguram ca nu sunt mirosuri neplacut in incapere se aeriseste
incaperea
se pune pacientul sa inspire adinc
se ramine cu pacientul pina se simte bine
daca e nevoie se anunta medicul
o pacientul are reactie alergica sau anafilactica
se opreste administrarea
se anunta medicul
se pregatesc medicamentele antihistaminice
o reactia este severa
se aseaza pacientul in pozitie de decubit dorsal cu capul putin
ridicat
se evalueaza semnele vitale la 15-20 minute
se urmareste daca are hipotensiune arteriala sau dificultati in
respiratie
se administreaza oxigen la nevoie
trusa de urgenta sa fie la indemina
se asigura suport psihologic pacientului pentru reducerea anxietatii
se noteaza tipul si evolutia reactiei
Contraindicatii
- Administrarea medicamentelor pe cale orala :
medicamentul este inactivat de secretiile digestive
medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice
pacientul refuza medicamentele
se impune o actiune prompta a medicamentelor
medicamentul nu se resorbe pe cale digestive
se impune evitarea circulatiei portale
interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv
IMPORTANT DE RETINUT
inaintea administrarii se verifica medicamentul

ceaiurile medicinale infuzii, decocturi se prepara inainte de administrare, pentru a nu
se degrada substantele active
mixturile se agita inainte de administrare
medicamentele lichide
continutul unor instrumente cu care se administreaza medicamentele lichide
o 1 pahar de lichior
15 g ulei
o o ceasca de cafea
50 ml solutie apoasa
o un pahar de apa
200 ml sol apoasa
o o lingura
15 g solutie ap
o
12,5 g ulei
o
20 g sirop
o o lingurita
5 g apa
o
6,5 g sirop
o
4,5 g ulei
o 20 picaturi
1 g solutie apoasa
o 60 picaturi
1 g solutie alcoolica
o 40-45 picaturi
1 g solutie uleioasa
o 50-60 picaturi
1 g tincture alcoolica
gustul neplacut al medicamentelor se poate diminua prin diluare cu ceai, apa, sirop
Administrarea siropului cu gust de zmeura
pacientii inconstienti sau cei cu tulburari de deglutitie medicamentul va fi introdus prin

sonda Einhorn in stomac, duoden impreuna cu alimentele
medicamentele solide
o medicamentele in stare solida contin cantitati exacte de substanta active fiind
uzual preferabile
o prafurile sunt administrate pe limba pacientului cit mai aproape de radacina
acesteia fiind inghitite cu ceai, apa
o medicamentele sub forma de granule se administreaza cu lingurita
o tabletele, capsulele, comprimatele, drajeurile sunt administrate ca atare sau sunt
farimitate si dizolvate in ceai sau
o medicamentele care se resorb in cavitatea bucala sunt asezate sublingual pentru
rezorbtie integral (nitroglicerina, nifedipin)
o continutul unor instrumente cu care se administreaza medicamentele sub forma de
pulberi
o lingurita rasa
1,5 2,5 g
o lingurita cu virf
2,2g 5 g
un virf de cutit
0,5 1 g
o medicamentele enterosolvente au invelisul protector rezistent la actiunea acidului
clorhidric si fermentilor stomacali, ajungind in intestine unde sunt dizolvate prin
actiunea fermentilor intestinali
o pentru administrarea medicamentelor asistenta se va spala pe miinicu apa si sapun
o este interzis a se oferi doza intreaga zilnica pacientului
o medicamentele sunt administrate personal de asistenta medicala sau luate de
pacient in prezenta acesteia respectind ordinea succesiva de administrare
DE EVITAT
o manipularea medicamentelor direct cu mina dupa scoaterea lor din ambalaj

o amestecarea unor medicamente sub forma de prafuri sau alta forma cu carbune medicinal,
care absoarbe si medicamentul reducind din actiunea lor
o administrarea de tablete , drajeuri ca atare la copii sub 2 ani
o atingerea dintilor de catre solutii acide si feruginoase pentru ca ataca smaltul, vor fi
administrate prin aspiratie cu ajutorul unui pai de sticla, bolnavul se spala pe dinti dupa
fiecare administrare
o folosirea aceluiasi pahar, linguri la mai multi bolnavi
o acestea dupa folosire sunt dezinfectate, spalate sau in cazul celor de unica folosinta
colectate pentru a find duse la crematoriu
Concluzie
ACELASI MEDICAMENT POATE SA ACTIONEZE CA
-
ALIMENT
MEDICAMENT
- TOXIC
DIFERENTIEREA MEDICAMENTELOR
COVIRSITOARE
DE
TOXICE
ARE
IMPORTANTA
Administrarea medicamentelor pe cale rectala

Definitie
Introducerea medicamentelor rectal constituie alta cale digestiva de administrare

cu rezorbtie la nivelul mucoasei rectale
medicamentele menite sa aib un efect sistemic pot fi administrate si sub forma de

supozitoare introduse in rect, de unde acestea sunt absorbite in fluxul sanguin
absorbtia este mai lenta si mai bine suportata decit in cazul administrarii orale si reduce
iritata gastrica
aceasta cale este aleasa pentru persoanele care nu pot lua medicamente pe gura cei care
varsa sau au greturi
aceasta metoda poate fi utilizata in cazul medicamentelor care ar putea fi dezactivate de
secretiile gastrice
pot fi administrate in scopul unui efect local fie ca supozitoare pentru a ameliora in cazul
hemoroizilor, fie sub forma de clisme in colitele ulceroase
cind asistenta va administra rectal va purta intotdeauna manusi curate si va unge usor
supozitorul inainte de introducere
- supozitoare rectale
o sunt formele farmaceutice solide administrate rectal pentru obtinerea
unui efect local sau systemic
o sunt reprezentate sub forma conica sau ovala cu o extremitate ascutita in
care substanta active este inglobata intr-o masa solida de obicei unt de
cacao care se topeste la temperatura rectului
o in cazul clismelor terapeutice sau medicamentoase sunt introduse sub
forma de clisme prin dizolvare in apa pentru a obtine concentratii
izotone
o in cazul microclismelor pentru a dizolva substanta medicamentoasa se
foloseste ser fiziologic , glucoza 5% 10 -15 ml
o cantitatea maxima de solutie in care se dizolva substanta
medicamentoasa este de 100-200 ml , peste aceasta cantitate absorbtia
rectal nu mai are loc , iar pacientul nu retine Solutia
o prin clisma picatura cu picatura in 24 ore se pot administra 1000-2000
ml solutii medicamentoase
o pentru insertia supozitorului se utilizeaza manusa
o pozitia pacientului culcat pe partea stinga

o se recomanda sa respire pe gura pentru a relaxa sfincterul anal
o supozitorul se insera lent, dincolo de sfincterul intern
Insertia supozitorului rectal

o se recomanda mentinerea pozitiei pacientului timp de 20 de minute dupa
insertia supozitotorului
Indicatii
-
calea rectal ocoleste sistemul venei porte, vena cava acumulind reteaua venoasa a
rectului
calea rectal este recomandata pentru
rectal se introduce in organism medicamente cu scopul de a obtine
efect local
golirea rectului
diminuarea durerii
atenuarea peristaltismului intestinal
ameliorarea proceselor inflamatorii locale
efect general
rezorbtia are loc la nivelul mucoasei rectal dar actiunea se manifesta la nivelul
intregului organism cum ar fi antiemeticele, supozitoarele cu morfina digitala,
antibioticele sau antitermicele
Contraindicatii
- afectiuni ale rectului si anusului care contraindica administrarea rectal
- diaree
- interventii chirurgicale ale rectului
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINAL

(GLOBULE, OVULE, COMPRIMATE)
OBIECTIVELE PROCEDURII
Aplicarea pe mucoasa vaginal a unor medicamente cu efect local.
PREGTIREA MATERIALELOR
- Medicamentele prescrise: globule, ovule, tablete
- Materiale pentru spltura vaginal (dac este recomandat)
- Mnui de cauciuc
- Paravan
- Comprese de tifon
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC:
- Explicai necesitatea i eficacitatea procedurii
- Explicai efectul terapeutic
- Asigurai pacienta de inofensivitatea procedurii i de respectarea intimitii
- Obinei consimmantul
b) FIZIC:
- Asigurai poziia ginecologic (decubit dorsal cu coapsele flectate sau eventual
decubit lateral)
- Efectuai spltura vaginal dac aceasta este recomandat de medic inainte de
inceperea tratamentului
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Pregtii materialele pe o tav sau un crucior pentru medicamente
- Verificai prescripia medical
- Identificai pacienta
- Ducei medicamentele in salon
- Explicai manevra
- Asigurai intimitatea
- Splai mainile i imbrcai mnui de cauciuc
- Aezai pacienta in poziie ginecologic sau SIMS
- Scoatei medicamentul din ambalaj
- Cu o man indeprtai labiile folosind dou comprese i evideniai orificiul
vaginal
- Introducei medicamentul in canalul vaginal impingandu-l uor cu degetul
imbrcat in mnu pan in fundul de sac
Introducerea ovulului in vagin

- Instruii pacienta s stea in decubit 15' pentru a favoriza topirea i absorbia
INGRIJIREA PACIENTULUI
Revenii dup 15' pentru a vedea starea pacientei
- Aezai pacienta in poziie comod
- Asigurai un tampon de vat pentru a preveni disconfortul
- Instruii pacienta cum s procedeze dac se va continua tratamentul la domiciliu
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
- Plasai medicamentele rmase in locul de pstrare adecvat
- Indeprtai ambalajele
- Splai mainile
NOTAREA PROCEDURII
Notai:
- Data, ora, medicamentul, doza, numele nursei
- Existena iritaiei, a scurgerilor vaginale, leziuni, vegetaii, eventual
ruptur de perineu
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII
Rezultate ateptate/dorite:
- Medicamentul este introdus fr incidente
- Pacienta respect recomandrile
- Pacienta exprim starea de confort
- Pacienta este cooperant, inelege informaiile primite
Rezultate nedorite / Ce facei ?
- Pacienta acuz durere in timpul introducerii medicamentului
- Lucrai cu blandee
- Pacienta este incapabil s rein medicamentul
- Se recomand prelungirea repausului
- Se anun medicul pentru a schimba eventual calea de administrare
- Pacienta acuz senzaii locale neplcute
- Se anun medical
ADMINISTRAREA OXIGENULUI PRIN SOND
1. Aprovizionarea esuturilor cu oxigen in caz de hipoxie
- Sond de cauciuc sau material plastic, steril
- Leucoplast
- Mnui de cauciuc
a) PSIHIC: - dac este contient:
- Informai pacientul asupra necesitii administrrii oxigenului
- Explicai procedura pentru a obine colaborarea
- Asigurai pacientul de inofensivitatea procedurii;
b) FIZIC:
- Asigurai pacientului o poziie comod
- Verificai libertatea cilor respiratorii
- Verificai prescripia medical i debitul de O2 recomandat pe minut
- Identificai pacientul i stabilii o relaie deo colaborare
- Msurai distana de la narin pan la lobul urechii (aproximativ 6-8 cm)
- Introducei sonda in narin perpendicular pe planul feei pentru a nu lovi
cornetele nazale (cand se inclin in sus) sau planeul fosei nazale (cand se
inclin in jos)
- Umezii sonda pentru a favoriza inaintarea
- Asigurai-v c sonda a ajuns la profunzimea dorit
- Fixai sonda cu leucoplast
- Fixai debitul (6 l/min) conform prescripiei
- Supravegheai bolnavul i controlai frecvent permeabilitatea sondei, observai
faciesul
- Asigurai ingrijirea nasului i cavitii bucale deoarece O2 usuc mucoasa
- Schimbai zilnic sonda i narina folosind mnui
- Controlai frecvena respiraiei
- Indeprtai sondele de unic folosin
- Curai sondele de cauciuc i pregtii pentru sterilizare
- Cand indicaia de administrare a oxigenului inceteaz, indeprtai cu grij
sursa de oxigen
NOTAREA PROCEDURII
- Notai data i ora inceputului i sfaritului oxigenoterapiei
- Notai debitul /min
- Notai reacia pacientului, semnele vitale (in special respiraia), culoarea
tegumentelor, schimbri ale strii de contien
- Pacientul are respiraie normal sau prezint ameliorare a strii iniiale
- Pacientul exprim stare de confort, prezint tegumente normal colorate,
mucoasele sunt intacte.
Rezolute nedorite /Ce facei?
- Sonda iese in afar deoarece nu a fost introdus corect
- repetai cu atenie manevra de introducere i asigurai-v c s-a atins

profunzimea necesar - Pacientul se baloneaz
- sonda a fost introdus prea profund i O2 ajunge in stomac; retragepi
sonda pan aproape de vlul palatin
- Mucoasele pacientului sunt uscate, iritate
- reducei presiunea oxigenului dac observai deprimarea funciei
respiratorii i anunai medicul
- verificai funcionarea umidificatorului
- schimbai narina la introducerea sondei
- mobilizai din cand in cand sonda
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie

Definitie : Calea respiratorie se preteaza la administrarea medicamentelor,avand in vedere
suprafata de peste 100 m2 a alveolelor pulmonare si vascularizatia lor bogata
Indicatii
- vascularizatia intinsa si suprafata mare a alveolelor pulmonare constituie factori favorizanti
petru absorbtia gazelor
Se administreaza :
-gaze sau substante
-lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori sau prin injectie intratraheala
Scop:
-dezinfectia decongestionarea mucoasei cailor respiratorii
-imbogatirea aerului inspirat in oxigen, pentru combaterea hipoxiei
-fluidificarea sputei, expectoratia
Inhalatia :
-reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii,
antrenate de vapori de apa
medicamentele pot fi inhalate pentru a produce un efect sistemic, fie un efect local asupra
aparatului respirator
substantele gazoase folosite in anestezii generale sunt administrate prin inhalare
bronhodilatatoarele utilizate in tratamentul anumit6or tipuri de astm, emfizem pulmonar
sau bsonsite constituie exemple comune de medicamente administrate prin inhalare
Indicatii :
-rinite;
-rinofaringe
-bronsite
-astm bronsic
Pregatirea inhalatiei :
- pacientul
-pregatirea psihica
-este informat cu privire la scopul administrarii medicamentelor
-i se explica modul in care va respira
-inspiratie pe gura ,expiratie pe nas
-se identifica eventuale alergii cunoscute de pacient
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie sezand
-invata unde sa-si sufle nasul
-se aseaza un prosop in jurul gatului
-se ung buzele ci tegumentele peri-bucale cu vaselina
- materialele
-inhalator ,prosop,vaselina,cort ,apa clocotinda
-substanta medicamentoasa:esente aromate ,substante antiseptice,substante alcaloide
Executarea inhalatiei:
- asistenta
-isi spala mainile

-inchide ferestrele camerei
-introduce in vasul inhalatorului cu apa clocotita o lingurita inhalant la 1-2 l apa
-aseaza pacientul pregatit in fata palniei inhalatorului,il acopera cu cortul sau pelerina
-menitine distanta de 30-80 cm fata de palnie
-invita pacientul sa inspire pe gura ,sa expire pe nas
-supravegheaza pacientul
-durata unei sedinte:5-20 min
Modalitati de efectuare a aerosolului

Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se sterege fata pacientului cu un prosop moale
-este ferit de curentii de aer rece

-ramane in incapere 15-30 min
Reorganizarea :
-materialele se strang ,se spala
-inhalatorul se dezinfecteaza
Inhalarea de aerosoli :
DE stiut :inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a cailor respiratorii,daca nu este
sterilizat in prealabil
/!\ De evitat :inhalarea primilor vapori deoarece acestia pot antrena picaturi de apa fierbinte
ADMINISTRAREA OXIGENULUI PRIN SOND
1. Aprovizionarea tesuturilor cu oxigen in caz de hipoxie
- Sond de cauciuc sau material plastic, steril
- Leucoplast
- Mnui de cauciuc
a) PSIHIC:
- dac este contient:
- Informai pacientul asupra necesitii administrrii oxigenului
- Explicai procedura pentru a obine colaborarea
- Asigurai pacientul de inofensivitatea procedurii;
b) FIZIC:
- Asigurai pacientului o poziie comod
- Verificai libertatea cilor respiratorii
- Verificai prescripia medical i debitul de O2 recomandat pe minut
- Identificai pacientul i stabilii o relaie deo colaborare
- Msurai distana de la narin pan la lobul urechii (aproximativ 6-8 cm)
- Introducei sonda in narin perpendicular pe planul feei pentru a nu lovi
cornetele nazale (cand se inclin in sus) sau planeul fosei nazale (cand se
inclin in jos)
- Umezii sonda pentru a favoriza inaintarea
- Asigurai-v c sonda a ajuns la profunzimea dorit
- Fixai sonda cu leucoplast
- Fixai debitul (6 l/min) conform prescripiei
- Supravegheai bolnavul i controlai frecvent permeabilitatea sondei, observai
faciesul
- Asigurai ingrijirea nasului i cavitii bucale deoarece O2 usuc mucoasa
- Schimbai zilnic sonda i narina folosind mnui
- Controlai frecvena respiraiei
- Indeprtai sondele de unic folosin
- Curai sondele de cauciuc i pregtii pentru sterilizare
- Cand indicaia de administrare a oxigenului inceteaz, indeprtai cu grij
sursa de oxigen
NOTAREA PROCEDURII
- Notai data i ora inceputului i sfaritului oxigenoterapiei
- Notai debitul /min
- Notai reacia pacientului, semnele vitale (in special respiraia), culoarea
tegumentelor, schimbri ale strii de contien
- Pacientul are respiraie normal sau prezint ameliorare a strii iniiale
- Pacientul exprim stare de confort, prezint tegumente normal colorate,
mucoasele sunt intacte.
Rezolute nedorite /Ce facei?
- Sonda iese in afar deoarece nu a fost introdus corect
- repetai cu atenie manevra de introducere i asigurai-v c s-a atins
profunzimea necesar
- Pacientul se baloneaz
- sonda a fost introdus prea profund i O2 ajunge in stomac; retragei
sonda pan aproape de vlul palatin
- Mucoasele pacientului sunt uscate, iritate
- reducei presiunea oxigenului dac observai deprimarea funciei
respiratorii i anunai medicul
- verificai funcionarea umidificatorului
- schimbai narina la introducerea sondei
- mobilizai din cand in cand sonda
Instilatiile
-
sunt forme medicamentoase administrate prin instilare , in cantitati mici sub

forma de picaturi, ungvent sau spay
o picaturi oculare colire
o ungvent oftalmic
o picaturi auriculare
o picaturi nazale erine si spay - uri
administrarea colirului
o colirele sunt forme farmaceutice lichide , sterile, aplicate prin picurare in
sacul conjunctival
o pozitia pacientului orizontala sau sezind, cu privirea spre tavan
o in sacul conjunctival se administreaza o picatura de colir, cantitatea

considerata optima
o daca este necesar pentru instilarea celei de-a doua picaturi se recomanda
un interval de 5 minute fata de administrarea precedenta
o se apasa usor pe sacul lacrimal folosid un pansament steril timp de 1-2
minute, dupa instilatie pentru a preveni absorbtia sistemica prin canalul
lacrimal
o dupa instilare inchiderea ochilor timp de 1-2 minute, favorizeaza
absorbtia medicamentului
administrarea colirului oftalmic

o pozitia pacientului orizontala sau sezind, cu privirea spre tavan
o in sacul conjunctival se aplica cantitatea recomandata de ungvent
o administrarea medicatiei direct pe cornee poate produce discomfort sau

chiar afectarea acesteia
o ungventul formeaza pe cornee un film , tulburind trecator vederea aspect
care trebuie comunicat pacientului
o se recomanda inchiderea ocilor pe o durata de 2 3 minute dupa
tratament, aplicarea ungventului , daca este posibil se recomanda seara
la culcare
Administrarea picaturilor auriculare

o picaturile auriculare otice - trebuie sa fie incalzite la temperatura
corpului inainte de instilare
o pozitia pacientului orizontala cu urechea afectata in sus sau in picioare

cu capul usor inclinat spre partea neafectata
o pentru o mai buna vizualizare si facilitare a patrunderii picaturilor se
directioneaza canalul urechii externe
la copil
la adult
o dupa instilarea numarului recomandat de picaturi se mentine pozitia

pacientului timp de inca 2-3 min
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERAL

Generaliti
n conformitate cu prescripiile medicului, medicamentele se pot administra pe cale
bucal (oral), respiratorie, rectal, prin aplicaii locale sau pe cale parenteral (prin injecii).
Prin cale parenteral se nelege administrarea medicamentelor pe alt cale dect tubul
digestiv. n mod curent se nelege introducerea n organism a medicamentelor aflate n stare
lichid, cu ajutorul unor ace care traverseaz esuturile, deci prin injecii. Dintre avantajele
utilizrii acestei ci amintim:
absorbia uoar, cea ce determin o instalare rapid a efectului, ocolirea

tubului digestiv n cazul medicamentelor sensibile la aciunea sucurilor
digestive
dozarea precis a medicamentelor
introducerea medicamentelor n organismul bolnavului incontient, a celui
care prezint vrsturi sau are hemoragie digestiv superioar.
Scopul injeciilor poate fi:
explorator, cnd se efectueaz testarea sensibilitii organismului fa de
diferite substane (Penicilin, Histamin, etc.)
terapeutic, pentru administrarea medicamentelor
Felul, locul injeciilor poate s fie intradermic, subcutanat, intramuscular, aspiraii
venoase.
Injecia intradermic se face cu scop explorator, anestezic, curativ.

Regiunea fa interioar a antebraului, iar la nevoie oricare alt
regiune n grosimea dermului
Injecia subcutanat se face n scop curativ. Regiunea se poate efectua
n orice regiune unde nu trec n straturile superficiale trunchiuri mari
vasculare i nervoase, regiuni infectate sau supuse la presiuni de
mbrcminte. sub piele n esutul celular subcutanat
Injecia intramuscular se efectueaz n scop curativ. Regiunea ptratul
supero -extern a fesei, deasupra liniei orizontale ce trece prin
extremitatea superioar a anului interfesier fa antero- extern a
braului i a coapsei, n esutul muscular
Injecia intravenoas se efectueaz n scop explorator sau curativ i
ofer o instalare rapid a efectului dorit, administrarea n totalitate a
dozei prescrise. Regiunea se poate efectua n toate venele superficiale
utilizndu-se mai ales cele de la nivelul plicii cotului, n vasele
sanguine.
injecia intracardiac, n inim
n mduva roie a oaselor se efectueaz n cazuri de urgen
n spaiul subarahnoidian, injecia intraosoas
Injeciile.
Pregtirea injeciei. Se face prin pregtirea materialelor necesare: seringi, ace,
medicamente, alte materiale (tampoane, soluii dezinfectante, tvi renal, garou, etc.)
Seringile vor fi sterile, cu o capacitate n funcie de cantitatea de administrat. Se prefer
seringile de unic utilizare care asigur:
condiii maxime de sterilitate

risc de contaminare a pacientului redus la maxim
economie de timp
economie de personal
manipulare uoar
Medicamentul prescris se poate prezenta:
ca medicament direct injectabil, n fiole sau flacoane.
ca medicament indirect injectabil, pudre sau produse liofilizate.
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:
grosimea
dermului - injectie intadermica

sub
piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata

tesutul
muscular - injectie intramusculara

in
vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala
in
inima - injectia intracardica
in
interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor
injectia
intraosoasa - in spatiul subarahnoidaian

Pregatirea injectiei
materiale
- seringi sterile cu o capacitate in functie de cantitatea de sol medic.

medicamentul
prescris se poate prezenta :

a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai
multe doze ,in seringa gata de intrebuintare
b) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau
flacoanecu dop de cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,pile din metal pentru
deschiderea fiolelor ,lampa de spirt ,tavita renala garou din cauciuc,pernita
,musama
Pregatirea psihica a pacientului :
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va

prezenta in timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si
termenul de valabilitate al sterilizarii
-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de
valabilitate ,aspectul solutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia
,acoperit cu protectorul si se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor:
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin flambare sau prin stergere cu tamponul imbibat
in alcool - se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii
drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se trece gura deschisa a fiolei prin flacara
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand
grija ca bizoul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se
rastoarna progresiv cu orificiul in jos;
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in
sus ,prin impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de
cauciuc,se asteapta evaporarea alcoolului;
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent

prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a
fi aspirata;
-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi
se introduce aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in

seringa sub presiunea din flacon;
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;
A. Injecia intradermic
Asistenta execut tehnica. Se ntinde pielea i se ptrunde cu bizoul acului ndreptat n
sus n grosimea dermului. Se observ locul de injectare prin formarea unei papule cu aspectul
unei coji de portocal avnd un diametru de 5-6 cm. Ulterior se informeaz pacientul s nu se
spele pe antebra, s nu comprime locul injeciei i se citete reacia n cazul intradermoreaciilor
la intervalul de timp stabilit.
Se poate face pe orice suprafa a corpului n scop anestezic, cnd injecia este facut n
scop de testare asistenta va avea pregtit Adrenalin, Efedrin, Hemisuccinat de hidrocortizon.
Nu se dezinfecteaz pielea cu alcool n cazul intradermoreaciilor la tuberculin.

Se utilizeaz soluii izotone, uor rezorbabile, cu densitate mare.
Administrarea intradermica a Insulinei

Scop
terapeutic
anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;
explorator
intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Actiune
-
efect local
se injecteaza o cantitate mica astfel incit aceasta sa nu interfereze cu tesuturile
subiacente sau sa genereze efecte sistemice
- se foloseste pentru a observa o reactie inflamatorie alergica la proteine straine IDR la tuberculina, testare la medicamente sau a unor chimioterapice
anticanceroase
Locul injectiei
- locul de electie pentru administrare se alege astfel incit reactia inflamatorie post administrare sa
poata fi observata
regiuni lipsite de foliculi pilosi : fata anterioara a antebratului ; fata externa a bratului si a
coapsei ; orice regiune in scop de anestezie
Locuri de administrare intradermica
-se prefera zonele putin pigmentate sau cheratinizate fata interna a bratului, zona
subclaviculara a pieptului si zona scapulara a spatelui
Solutii administrate :
- sol izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia
foarte lenta.
Executarea :
-asistenta isi spala mainile
-dezifecteaza locul injectiei
-se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
-se prinde seringa in mana dreapta si se patrunde cu bizonul acului indreptat cu acul in sus in
grosimea dermului
Administrarea intradermica
-se observa,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un

diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm;
-se retrage brusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei;
Ingrijirea :
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat,sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente :
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului in
grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei sub
derm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
B. Injecia cubcutanat
Executarea tehnici. Asistenta se spal pe mini, dezinfecteaz locul injeciei. Pentru
injecia pe faa extern a braului, poziia pacientului este eznd cu braul sprijinit pe old. Se
prinde seringa pregtit ca un creion n mna dreapt, se face o cut a pielii ntre indexul i
policele minii tngi, care se ridic dup planurile profunde. Se ptrunde brusc cu for la baza
cutei, longitudinal 2-4 cm. Se verific poziia acului prin retragerea pistonului i se injecteaz
lent soluia de administrat prin apsarea pistonului. La terminare se retrage brusc acul cu seringa
i se dezinfecteaz locul, se maseaz uor.
medicamentul este injectat direct sub suprafata pielii

injectarea poate fi facuta prin injectare intermitenta sau prin infuzie continua
pacientii sunt invatati adesea sa foloseasca aceasta metoda atunci cind trebuie sa-si
administreze medicamente la domiciliu
procedura este destul de simpla si relativ simplu de realizat
administrarea accidentala trebuie evitata prin folosirea unor ace de marime adecvata
frectionarea circulara a locului injectarii subcutanate reduce probabilitatea iritarii s
imbunatateste absorbtia
Scop
terapeutic
Actiune
-
efect sistemic
efect persistent absorbtia se realizeaza indeosebi prin capilare de obicei mai lent
decit in cazul administrarii i. m.
Locul injectiei
regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:

fata externa a bratului,
fata sup-ext a coapsei;
fata supra- si sub-spinoasa a omoplatului;
regiunea subclaviculara;
flancurile peretelui abdominal.
Locurile de administrare a injectiei subcutanate

- sol izotone, nedureroase ; sol cristaline : insulina, cofeina, histamina
Resorbtia
incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta administrata
Executarea :
-dezinfecteaza locul injectiei
-pentru injectia pe fata externa a bratului ,pozitia pacientului este sezand,cu bratul sprijinit pe
sold
-se prinde seringa pregatita, ca pe un creion,in mana dreapta
-se face o cuta a pielii intre indexul si policele mainii,care se ridica dupa planurile profunde
-se patrunde brusc,cu forta la baza cutiei,longitudinal 2-4 cm
-se verifica pozitia acului prin retragere pistonului,daca nu sa patruns intr-un vas sangvin
-se injecteaza lent solutia medicamentoasa,prin apasarea pistonului cu policele mainii drepte
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul injectiei,masandu-se usor, pentru a
favoriza circulatia si deci resorbtia medicamentului
Accidente Interventii
-durerea violenta prin lezarea unei terminatiuni nervoase -se retrage acu putin spre suprafata
-ruperea acului -extragerea manuala sau chirurcicala a acului
-hematom prin lezarea unui vas mai mare -se previne prin verificarea pozitiei inainte de injectare
Locurile de elecie ale injeciei se vor alterna, pentru a asigura refacerea esuturilor. Se
evit injecia n regiunile infectate sau cu modificri dermatologice
n scop terapeutic se utilizeaz soluii izotone, nedureroase, soluii cristaline: insulin,
heparin, histamin, cafein, atropin, etc.
C. Injecia intramuscular
Locul eleciei constituie muchii voluminoi, lipsii de trunchiuri importante de vase i

nervi. Se execut n cadranul superoextern fesier, n poziie de culcat se caut ca repere punctuale
Smirnov i Barthelmy (la un lat de deget deasupra i napoia marelui trohanter unirea treimii
externe cu cele dou treimi interne a unei linii care unete splina iliac anterosuperioar cu
extremitatea anului interfesier. eznd se poate face n toat regiunea fesier deasupra liniei de
sprijin.
probabilitatea cea mai comuna si cea mai folositoare cale de administrare parenterala
medicamentul este injectat in muschi de obicei pe partea superioara a coapsei, in sectorul
superior, exterior fesei sau in regiunea medie a deltoidului
lungimea corecta a acului este foarte importanta pentru a se evita formarea abceselor
datorita penetrarii necorespunzatoare in muschi
muschiul trebuie sa fie relaxat, astfel incit lichidul injectat sa se poata raspindi printre
fibrele musculare , iar pentru injectare va fi ceruta o forta mai mica
Scop therapeutic
Locul injectiei
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri imortante de vase si nervi :

reg sup-ext a fesei ;
fata ext a coapsei in 1/3 mijlocie ;
fata ext a bratului, in muschiul deltoid
se aleg zonele cu masa musculara dezvoltate si cu reprezentare vasculo nervoasa
cit mai redusa
se prefera zona gluteala/ventrala sau dorsala , deltoidul, cvadricepsul
administrare in deltoid sau cvadriceps
in cazul pacientilor subponderali se vor selecta zonele cu masa musculara

suficient de bine reprezentata pentru administrare
Locul administrarii ventro gluteal
locul administrarii dorso gluteal
Administrarea intramusculara
- sol izotone; sol uleioase ; sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia
incepe imediat dupa administrare ; se termina in 3-5 min ; mai lenta pentru solutiile uleioase.
Locul injectei il constituie muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a
caror lezare ar putea provoca accidente.in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :
-cadranul super extern fesier
-rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea superioara a marelui
trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei
orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situat
la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliaca
anteroposterioara cu extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in toata regiunea fesiera,deasupra
liniei de sprijin;
Pregtirea injeciei. Se pregtesc materialele, pacientul este informat, se cere acceptul, se
recomand relaxarea muscular, se dezbrac regiunea, se ajuta pacientul s se aeze n poziie
comod.
materialele:
-ace 20-23 G
-se incarca seringa
pacientul
:
-se informeaza
-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit lateral,ortostatism,sezand(pacienti
dispneici)
Executarea :
-dezinfecteaza locul injectiei
-se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu
rapiditate si siguranta,cu acul montat la seringa
-se verifica pozitia acului prin aspirare
-se injecteaza lent solutia
-se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul
-se maseaza usor locul injectei pentru a activa circulatia,favorizand resorbtia
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute
Incidente si accidente Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :
-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic

-se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase
-se previne prin verificarea pozitiei acului
Calea intramuscular se utilizeaz pentru administrarea substanelor hidrosolubile,
liposolubile, suspensii apoase, se introduc soluii izotone, uleioase, cristaloide cu densitate mare.
De stiut:
injectia
se poate executa si cu acul detasat de seringa,respectandu-se masurile de asepsie

pozitia
acului se controleaza ,in cazul solutiilor colorate,prin detasarea seringii de la ac, dupa
introducerea acului in masa musculara
infiltratia
dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor

Tehnica Z trackc
Injectia musculara in forma de Z se foloseste pentru a evita scurgerea de substanta in
tesutul subcutanat. Se foloseste la administrarea substantelor iritante si cele care decoloreaza
tesutul subcutanat ( cum ar fi fierul, de exemplu) sau la pacientii varstnici care nu au tesut
muscular bine dezvoltat..Tragerea in lateral a pielii in timpul injectarii ajuta ca substanta sa
ramana in tesutul muscular.
Tehnica trebuie facuta cu atentie deoarece scurgerea accidentala de substanta in tesutul
subcutanat poate produce disconfort pacientului cat si patarea permaneneta a tesutului.
Materiale necesare:
medicatia prescrisa
manusi
paduri alcoolizate
seringa si ac
Pregatirea echipamentului:
se verifica prescriptia medicului

se spala mainile
se verifica ca seringa si acul sa fie potrivite pentru injectia intramusculara
se trage solutia in seringa si apoi se mai trage putin aer
se schimba acul cu care s-a tras solutia si se ataseaza cel pentru injectia intramusculara
Administrarea:
se confirma identitatea pacientului

se pozitioneaza pacientul expunandu-i zona gluteala
se dezinfecteaza zona ( cadranul supero-lateral al fesei) cu pad alcoolizat
se lasa sa se ususce pielea
se pun manusile
se trage pielea in lateral , indepartand-o de locul ales pt injectie
se introduce acul ( ca la injectia intramusculara simpla , descrisa mai sus) la un unghi de
90 de grade
se aspira pentru a verifica daca vine sange. Daca vine se va retrage acul si se va relua
tehnica
se injecteaza substanta si apoi aerul tras in seringa odata cu substanta
injectarea aerului dupa terminarea substantei ajuta la prevenirea scurgerii de substanta
din ac in tesutul subcutanat atunci cand acesta este retras
se asteapta inca 10 secunde dupa terminarea injectarii , inainte de a scoate acul
se elibereaza pielea care a fost trasa pentru a acoperi traiectul facut de ac
nu se maseaza locul deoarece poate favoriza patrunderea substantei iritante in tesutul
subcutanat
se incurajeaza pacientul sa se plimbe pentru a facilita absorbtia medicamentului
nu se recapeaza acul
se descarca materialele folosite in recipientele de colectare specifice
Consideratii speciale:
nu se va injecta mai mult de 5 ml de solutie folosind injectia intramusculara in forma de

Z
se vor alterna locurile de injectare
se incurajeaza pacientul sa se relaxeze in timpul injectarii, deaorece adminstrarea
medicamentului intr-un musch tensionat este mult mai dureroasa
daca pacientul este imobilizat la pat si nu se poate plimba dupa injectare va fi ajutata sa
faca exercitii pasive si active in pat pentru a facilita absorbtia medicamentului
D. Injecia intravenoas
Se face prin puncie venoas n scop terapeutic pentru administrarea unor medicamente.
Locul punciei:.
venele din plica cotului
venele antebraului
venele de pe faa dorsal a mini

venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugulare i epicraniene
Locuri de administrare intravenoasa la copii

- sol izotone;
- sol hipertone.
Resorbtia este instantanee
Pozitia acului in vena in timpul injectarii intravenoase

a.
b.
c.
d.
pozitie corecta
acul patrus partial in vena
acul a strapuns vena
acul a strapuns complet vena
Executia injectiei :
-asistenta se spala pe maiini
-se alege locul punctiei
-se dezinfecteaza locul punctiei

-se executa punctia venoasa
-se controleaza daca acul este in vena
se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului

-se injecteaza lent.tinand seringa in mana stanga,iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston
-se verifica periodic daca acul este in vena
-se retrage brusc acul ,cand injectarea sa terminat ;la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in
alcool,compresiv
Ingrijirea ulterioara :
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute
-se supravegheaza in continuare starea generala
Incidente si accidente Interventii
-injectarea solutiei in tesutul perivenos ,manifesta prin tumefierea
tesuturilor,durere
-se incearca patrunderea in lumenul vasului,continuandu-se injectia
sau se incearca alt loc
-flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante
iritante
-injectarea lenta
-valuri de caldura ,senzatie de uscaciune in faringe -injectare lenta
-hematom prin strapungerea venei -se intrerupe injectia
-ameteli,lipotimie,colaps -se anunta medicul
De stiut :
in
timpul injectarii se va supraveghea locul puctiei si starea generala
vena
are nevoie pentru refacere de un repaos de cel putin 24h ,de aceea nu se vor repeta
injectiile in acceasi vena la intervale scurte
daca
pacientul are o singura vena disponibila si injectiile trebuie sa se repete,

punctiile se vor face intotdeauna mai central fat de cele anterioare
daca
sau revarsat,in tesutul perivenos,solutiile hipertone (calciu colorat,calciu bromt)va fi

instiintat medicul pentru a interveni,spre a se evita necrozarea tesuturilor.
De evitat
incercarile
de a patrunde in vena dupa formarea hematomului,pentru ca acesta,

prin volumul sau ,deplaseaza traiectul obisnuit al venei;
Incidente i accidente.
injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor, durere

flebalgie, prin injectare rapid
valuri de cldur, senzaia de uscciune n gur
hematom prin strpungerea venei
ameelii, lipotimie, colaps

Venele au nevoie pentru a se reface de cel puin 24 de ore, se evita repetarea injeciei la
intervale scurte n acelai ven, daca pacienta are o singur ven atunci injecia urmtoare se va
administra mai central fa de cel anterior administrat. Se evit ncercrile de ptrundere n ven
dup formarea hematomului, pentru c acesta, prin volumul su deplaseaz traiectul venei.
E. Perfuzia intravenoas
Se nelege introducerea pe cale parenteral, pictur cu pictur a soluie
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic, hidroionic i volemic a organismului.
- Tav medical/crucior pentru tratamente
- Seringi i ace sterile adecvate
- Mnui sterile
- Soluie perfuzabil (punga sau flacon) n termen de valabilitate, cu aspect
nemodificat
- Trusa de perfuzat (perfuzor cu filtru sau fr filtru) n termen de
valabilitate, integr
- Branul/canul sau flutura
- Soluie dezinfectant, comprese sterile
- Garou, leucoplast sau band adeziv non alergic
- Etichet
- Muama, alez (o bucat de pnz)
- Stativ telescopic
- Recipiente de colectare a deeurilor
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia, senzaiile care pot s
apar, riscurile perfuziei i.v.)
- Obinei consimmntul informat
- Instruii pacientul privind:
semnele i simptomele infiltraiei, inflamaiei i flebitei
informarea nursei dac se modific debitul, dac soluia nu se mai scurge, dac
n tubul perfuzorului a aparut snge, dac are senzaie de frig
posibilitatea de micare/deplasare avnd perfuzie montat
acordai atenie persoanelor vrstnice i asigurai-v c au auzit i neles ce
li s-a spus
b) FIZIC:
- Poziia pacientului - decubit dorsal
- Asigurai intimitatea pacientului
- Alegei locul pentru puncia i.v.:
la aduli sunt preferate venele de la plic cotului (cefalica, bazilic i median cubital);
evitai vena dureroas la palpare; selectai venele bine dilatate;
la btrni, dac este posibil evitai:
- venele dorsale ale minii braul dominant pentru puncie venoas deoarece
aceste locuri interfer mult cu independena vrstnicului
examinai calitatea i starea venelor.
- Verificai prescripia medical privind cantitatea i tipul soluiei
- Identificai pacientul
- Splai minile/mbrcai mnui sterile
- Aduce i materialele lng patul pacientului
- Pregtii soluia perfuzabil i trusa de perfuzat
- Meninei asepsia cnd se deschide trusa de perfuzat steril i soluia perfuzabil
- Suspendai punga sau flaconul cu soluia perfuzabil n stativ
- Deschidei trusa de perfuzat
- Fixai clema/prestubul la o distan de 2- 5 cm mai jos de picurtor
- nchidei clema/prestubul perfuzorului, ndeprtai capacul acului i introducei-l n locul de
intrare, n pungi sau flacon
- Presai uor picurtorul (camera de scurgere a perfuzorului) i lsai s se umple pn la
jumtate
- nlturai capacul protector de la captul tubului i deschidei clema/prestubul
- Lsai lichidul s curg pn ce se elimin bulele de aer, innd tubul perfuzorului curbat cu
amboul n sus pentru a nu se pierde mult lichid
- nchidei clema/prestubul i punei capacul protector
- Selectai locul potrivit (venele distale sau proximale)
- Punei muamaua i aleza sub braul pacientului
- Aplicai garoul la 10-12 cm deasupra locului de inserie; capetele garoului
trebuie direcionate spre partea proximal - Verificai prezena pulsului distal,radial
- Recomandai pacientului s strng pumnul
- Efectuai puncia venoas:
- Dac venele nu sunt vizibile i nu se pot simi la palpare, ncercai procedeele:
a) rugai pacientul s nchid i s deschid pumnul
b) dai drumul la garou i rugai pacientul s-i coboare mna sub nivelul inimii
pentru a i se umple venele, apoi reaplicai garoul
c) nlturai garoul i punei o compres cald i umed pe ven timp de 10-15'
- Dezinfectai tegumentul (tampon cu alcool timp de 60 secunde) folosind micri
circulare de la centru n afar cu civa cm.
- Poziionai mna nedominant la 4-5 cm sub locul de puncie i cu policele se
ntinde pielea deasupra venei
- ndeprtai capacul protector de pe amboul tubului de perfuzor i adaptai
perfuzorul la ac sau
- Ataai acul perfuzorului la tubul perfuzorului i puncionai vena innd acul
cu bizoul n sus, n mna dreapt i introduceti-l la un unghi de 10-30, deasupra
venei sau dintr-o parte a venei (poziia oblic)
- Urmrii cursul venei i cnd sngele se ntoarce prin lumenul acului avansai
acul n ven, 1-2 cm
- Dezlegai garoul i cerei pacientului s desfac pumnul
- Dac se instaleaz perfuzia cu branul/canul sau, flutura, atunci fixai cu
degetul arttor de la mna stng exercitnd presiune la 3cm deasupra locului
punciei
- Extragei mandrenul de pe lumenul branulei i ataai captul branulei la tubul
perfuzorului
- Deschidei clema/prestubul i dai drumul soluiei s curg; examinai esutul
din jurul zonei de intrare pentru semne de infiltraii
- Fixai rata de curgere a soluiei de 60 picturi/minut.
- Aplicai pansament steril peste locul punciei
- Fixai acul, branula/canula, fluturaul cu benzi de leucoplast, sau band non alergic
- Aplicai eticheta pe punga sau flaconul de soluie, indicnd data, ora,medicaia adugat i doza
NGRIJIREA PACIENTULUI
- Aezai pacientul ntr-o poziie comod
- Instruii pacientul - cum se poate mica n pat i deplasa n salon cu perfuzia
- Observai starea pacientului la fiecare 1-2 ore: facies, tegumente, frison,
temperatura local a tegumentelor deasupra pansamentului, schimbri n starea
mental (nelinite, confuzie), alterarea func iilor neuromusculare, edeme.
- Inspectai locul de inserie, dac este posibil, peste 30 de minute dup nceperea perfuziei;
notai culoarea tegumentului (roea sau paloare)
- Msurai semnele vitale, greutatea corporal - greutatea zilnic confirm
reinerea sau pierderea lichidelor; creterea sau scderea greutatii corpului cu

1kg corespunde la un litru de lichid reinut sau pierdut
- Colectai urina - msurai diureza
- Colectai deeurile n containere speciale, conform PU
- ndeprtai mnuile
- Splai-v minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai n planul de ngrijire :
- Administrarea perfuziei
- Ora cnd a nceput perfuzia, locul, tipul de soluie, cantitatea, debitul
- Reacia pacientului
- Evaluarea rspunsului pacientului Ia administrarea soluilor perfuzabile la fiecare or arat c
Semnele vitale sunt normale, greutatea normal
Balana hidro-electrolitic normal
Linia venoas accesibil
Infiltraia i inflamaia sunt absente
Absena edemelor periferice
Absena frisonului
Pacientul a neles scopul i riscurile terapiei i.v.
Rezolute nedorite/ce facei ?
- Accidente ale punciei venoase (vezi Proceduri de nursing , partea I ).
- Deficitul de volum al fluidelor manifestat prin: descreterea cantitii de urin, mucoase uscate,
hipotensiune, tahicardie.
- Excesul de volum al fluidelor- hiperhidratarea care poate duce la edem pulmonar
acut (respiraii scurte, edeme, raluri pulmonare)
- Embolia gazoasa
- Infiltraie - inflamaie, posibil edem, nici cald nici rece, durere
- Flebita - durere, crete temperatura tegumentelor, eritem de-a lungul venei anunai medicul
- Coagularea sngelui pe ac sau branul - se previne prin introducerea pe lumen a
soluiei de heparin
- Venele nu sunt vizibile - ncercai urmtoarele procedee de la efectuarea punciei venoase
- Lichidul nu se scurge, dei acul este n ven:
- verificai poziia acului, mobilizai puin
- verificai presiunea lichidului
ATENIE
- Friciunea viguroas i multiplele loviri uoare ale venelor, n special la persoanele n vrst pot
cauza hematoame i sau constricii venoase
- Venele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale membrelor
inferioare (posibilitate de trombozare)
- La btrni, dac este posibil evitai venele dorsale ale minii, braul dominant
pentru puncia venoas deoarece aceste locuri interfer mult cu independena
vrstnicului
- Evitai venele dorsale fragile, la pacienii n vrst sau venele de la o extremitate cu circulaie
compromis (n cazuri de mastectomie, dializ, gref sau paralizii)
- Evitai zona care este dureroas la palpare
- Aplicai principiile bunei comunicri, deoarece comunicarea clar la persoanele
n vrst este foarte important cnd facei instruirea pacientului
- Fi i siguri c pacientul a auzit i a n eles ce i s-a explicat.
- Dac pacienii sunt copii cu care se poate colabora, permitei-le s selecteze locul pentru
puncia i.v., deoarece poate crete cooperarea
Accidente:
hiperhidratarea- prin administrare de flux rapid i cantitate mare de soluie pefuzabil
embolia gazoas- ptrunde aer n patul vascular
revrsatul lichidian paravenos- apare la perforarea venei
coagularea sngelui pe ac- embolie cu cheag, se schimb locul de elecie
frisonul si stare febrile - apare dac soluia de perfuzat este rece sau soluia este
necorespunztoare
flebita si necroza in cazul revarsarii solutilor hipertonice in tesuturi perivenoase
coagularea singelui pe ac datorita infundarii acestuia sau bizoul calc ape peretele venei
limfanfita - aparitia traiectului dureros , colorat in rosu si cald la atingere datorita
intolerantei la solutii sau greseli de asepsie
refluare masiva sanguine punctionarea unei artere
dispnee si dureri precordiale supraincarcarea inimii la introducerea brusca de cantitati
mari de solutie, intrerupem perfuzia si asiguram un ritm lent al perfuziei
compresia vaselor sau a nervilor datorita folosirii diferitelor aparate sau obiecte de
sustinere a bratului
pentru a preveni complicatiile toate solutiile administrate iv vor fi etichetate cu nume,
prenume, data, ora, medicatia si doza
Toate fluidele administrate intravenos (i.v.), perfuzabil trebuie s fie etichetate cu data,
ora medicaia adugat i doza, numele bolnavului, coninutul, cantitatea, fluxul sau ritmul
perfuziei i durata.
Calea intravenoas de administrare a medicamentelor este de preferin de utilizat in

situaii de urgen sau cnd substana de administrat pe alt cale se distruge.
Repartizarea n esuturi este rapid. Se administreaz soluii apoase, se evit substane
care produc coagularea, hemoliza, ca soluiile hipotonice, soluii care produc embolii pulmonare:
soluiile uleioase suspensiile, emulsii, care defapt nu se administreaz intravenos.
F.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN ABORDARE INTRAOSOASA
Cand perfuzarea venoasa rapida este imposibila, alternativa de administrare intraosoasa
presupune intrarea lichidelor, medicamentelor si transfuziilor direct in cavitatea medularaa
osului, cu o retea vasculara bogata.
Calea intraosoasa de abord este folosita in urgente majore( stop cardio-respirator, colaps,
traumatisme etc) sau la copii. Pe calea intraosoasa pot fi administrate orice medicamente si
lichide, fiind o alternativa salvatoare de multe ori.
Abordul se face de obicei pe fata anterioara a tibiei, in portiunea proximala si mediala,
datorita suprafetei late si ntinse precum si tegumentelor subtiri care acopera osul. Aceasta
manevra este facuta de medic asistat de asistenta.
Abordarea intraosoasa este contraindicata la pacientii cu osteogeneza imperfecta,
osteoporoza, fracture, datorita riscului de extravazare subcutanata a substantelor administrate
Materiale necesare:
ac special pentru punctie osoasa ( la copii se poate folosi unul pentru punctie lombara) la
care sa se poata adapta seringa sau perfuzor, transfuzor
paduri cu betadina sau iod
comprese
mansi sterile
camp steril
solutie de heparina
medicatia de administrat si seringa sau perfuzor, in functie de ce se doreste
xilina 1%
se pregateste solutia de perfuzat astfel incat sa poata fi imediat atasata
se eticheteaza solutiile care se adminstreaza

Administrare:

daca pacientul este constient si nu este copil, se explica procedura pacientului si locul de
punctionare
se va obtine consimtamantul pacientului sau a familiei pentru efectuarea manevrei
se intreaba pacientul daca este alergic la lidocaina ( xilina) sau se testeaza daca nu a mai
folosit, daca nu stie, sau daca este copil
se spala mainile
se poate adminstra un sedativ, daca medicul indica
se pozitioneaza pacientul in functie de locul ales pentru punctie
se ofera medicului manusile sterile, si padurile cu betadina sau iod. Acesta, in mod steril,
va dezinfecta locul punctiei si va lasa sa se usuce, apoi va acoperi cu un camp steril cu o
deschizatura la locul de punctionare
se ofera medicului seringa cu doza indicata de lidocaina pentru efectuarea anesteziei
locale
dupa efectuarea anesteziei se va oferi medicului in mod steril acul de punctionare
dupa ce introduce acul, se va verifica cu ajutorul unei seringi atasate, prin aspirare de
maduva, corectitudinea manevrei, apoi se va spala cu o seringa cu heparina
dupa permeabilizare, se va atasa perfuzorul

asistenta isi va pune manusi sterile si va curata locul punctionarii, va securiza si va fixa
acul cu fixatoare sau comprese, va regla ritmul perfuziei conform indicatiilor si va
supraveghea locul de punctionare pentru a observa eventualele semne de sangerare sau
extravazare
Consideratii speciale
perfuzia intraosoasa trebuie sistata cat mai curand posibil, imediat ce se poate obtine
abord venos ( preferabil sa nu dureze mai mult de 2-4 ore) deoarece creste riscul de
infectie
dupa ce se scoate acul intraosos se va mentine presiune ferma timp de 5 minute si se va

pansa steril
Complicatii:
cele mai comune complicatii sunt etravazarea lichidelor in tesutul subcutanat sau
subperiostal datorita unei gresite amplasari a acului
alte complicatii pot fi abcesele subcutanate, osteomielitele
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR NTR-O SOLUIE PERFUZABIL

- Introducerea ntr-un mod sigur a dozei prescrise dintr-un medicament.
- Tava medical sau cruciorul pentru tratamente
- Soluii perfuzabile indicate de medic, etichet
- Trusa de perfuzie
- Medicamentul prescris
- Solvent dac este necesar

- Seringi/ace sterile adecvate
- Tampoane
- Soluie dezinfectant
- Mnui sterile
- Verificai indicaia medicului privind tipul de soluie perfuzabil
- Verificai ambalajul soluiei, claritatea i termenul de expirare
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului
- Informai pacientul despre medicamentul prescris i.v., ntr-o soluie
perfuzabil i potenialele efecte adverse
- Obinei consimmntul informat
b) FIZIC:
- Aezai pacientul n decubit dorsal
- Identificai pacientul i prescripia medical
- Verificai compatibilitatea ntre medicamentele prescrise
- Transportai materialele lng pat
- Splai manile/mnui sterile
a) Introducerea medicamentului n soluia perfuzabil nainte de montarea
perfuziei
- Dac medicamentul de adugat este o pulbere, aspirai corect n sering
cantitatea de diluent/solvent i injectai n flaconul cu medicament, dup
dezinfecia dopului
- Agitai flaconul ntre mini ca s se dizolve toate particulele
- Aspirai soluia medicamentoas n sering
- Dezinfectai capcelul de la pung/flaconul de soluie perfuzabil
- Desfacei capcelul de la pung/flacon
- nepai dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul ataat la sering
- Injectai medicamentul n pung/flacon
- Rotii, rsturnai uor punga/flaconul pentru a se amesteca medicamentul cu
soluia perfuzabil
- Aplicai eticheta peste punga sau flaconul de soluie, indicnd data, ora
administrrii, medicaia adugat i doza
- Examinai soluia pentru precipitate, decolorare, tulburare dup adugarea
fiecrui medicament
- se monteaza perfuzia
b) Introducerea medicamentului ntr-o pung/flacon de soluie perfuzabil care
deja a fost suspendat n stativ si la care a fost montat perfuzorul:
- Verificai dac volumul pungii /flaconului de soluie este adecvat
- nchidei clema/prestubul pentru a preveni injectarea n bolus a medicamentului
- Dezinfectia i apoi se inteapa dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul ataat la sering
- Injectai medicamentul n pung/flacon
- Ridicai punga/flaconul de soluie din stativ si nvrtii/agitai ncet soluia
pentru a se amesteca cu medicamentul i suspendai apoi n stativ

- Examinai soluia pentru precipitate, decolorare, tulburare dup adugarea
fiecrui medicament
- Deschidei clema/prestubul i reajustai debitul de curgere al soluiei
- Ataai eticheta peste pung sau flaconul de soluie, indicnd data, ora
administrrii, medicaia adugat i doza
- Evaluai semnele vitale
- Observai starea pacientului, dac au aprut reacii adverse
- Verificai periodic debitul soluiei
- Evaluai rspunsul pacientului la administrarea medicamentului, la fiecare or,
dac este posibil
- Colectai deeurile n recipiente speciale
- ndeprtai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai n planul de ngrijire:
- Administrarea medicamentului n soluia perfuzabil, ora, doza, tipul de soluie
perfuzabil, durata perfuziei
- Numele nursei care a administrat medicamentul
- Eventualele reacii adverse, alergii
- Administrarea medicamentului n soluia perfuzabil este corect, nu sunt
incompatibiliti, nu sunt precipitate
- Nu au aprut reacii adverse
- Efectul terapeutic este rapid sau se manifest n timpul preconizat
- Linia venoas rmne accesibil - se asigur perfuzarea soluiei n spaiul i.v.
Rezultate nedorite /Ce facei dac :
- Concentraia mare a dozei de medicament n soluia perfuzabil poate cauza
complicaii: scleroza, tromboza, flebita, hemoliza
- Extravazarea medicamentului n esutul subcutanat poate cauza necroza esutului:
Evitai administrarea n aceeai ven
Verificai frecvent locul
Informai medicul
- Ritmul rapid poate determina suprancrcarea inimii manifestat prin dispnee,
dureri precordiale:
reducei debitul sau ntrerupei pn dispar fenomenele suprancrcrii
reluai administrarea ntr-un ritm mai lent
supravegheai permanent pacientul
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN LINII VENOASE SECUNDARE
O linie venoasa secundara este o linie venoasa completa care se conecteaza la o linie
venoasa primara, deja existenta. Linia venoasa secundara este folosita la adminstrarea
intermitenta sau continua de medicamente, atunci cand se pastreaza tot timpul o linie venoasa
principala pentru intretinere sau din alte motive. Antibioticele sunt cele mai folosite
medicamente care se pot administra intermitent, prin linii venoase secundare.
Atunci cand se conecteaza perfuzia secundara si se vrea sa mearga doar aceasta, ea
trebuie pozitionata deasupra celei primare.Daca se vrea sa mearga ambele perfuzii, ele trebuie
pozitionate la acelasi nivel si reglat ritmul uneia si apoi al celeilalte. De asemenea, injectomatele
si infuzomatele pot fi folosite ca linii venoase secundare pentru administrare intemitenta sau
continua, avand avantajul ca se poate doza exact cantitatea de medicament adminstrata.
Materiale necesare:
medicatia prescrisa
perfuzor
adaptator special sau ac pentru atasare la linia primara
paduri alcoolizate
fixator sau leucoplast
etichete
injectomat sau infuzomat
solutie salina
se verifica medicatia prescrisa de medic

se spala mainile
se verifica solutia care trebuie adminstrata pe linia venoasa secundara pentru data de
expirare si aspectul sau
se verifica daca medicamentul care trebuie adminstrat secundar este compatibil cu cel din
linia venoasa primara
daca este necesar, se adauga si alt medicament in solutia pentru adminstrare pe calea
secundara , conform indicatiilor medicului (se sterge cu alcool orificiul flaconului, se
injecteaza substanta care trebuie adaugata si se agita pentru o buna omogenizare si
dizolvare) dar se va eticheta neaparat si specifca substanta adaugata
unele medicamente ( cum ar fi tienam-ul, de exemplu) sunt preparate pulbere in flacoane

care pot fi perfuzate dupa dizolvare
Administrarea:
daca substanta care trebuie administrata secundar nu este compatibila cu cea de pe linia
venoasa primara, aceasta din urma va fi inlocuita cu solutie salina, compatibila cu orice,
pana la administrarea celeilalte substante
se agata in stativ cea de-a doua substanta, se ataseaza perfuzorul, se scoate aerul si apoi,
capatul perfuzorului fie printr-un ac , fie printr-un dispozitiv special, va fi atasat la
sistemul de cuplare (dupa ce a fost dezinfectat in prealabil cu un pad alcoolizat) al primei
linii de perfuzare
se ajusteaza rata de perfuzare si se regleaza adecvat in functie de ce se doreste ( sa

mearga amandoua liniile venoase sau doar cea secundara)
dupa terminarea medicamentului de pe linia venoasa secundara fie se va decupla tot

sistemul secundar si se va arunca in recipientele specifice de colectare, fie, daca doza
trebuie repetata la intervale de timp, se va mentine pe loc , etichetat cu data primei
utilizari, pana cand o noua perfuzie va fi instituita pe linia secundara
daca sistemul de perfuzare al liniei secundare se pastreaza pe loc pana la o noua folosire,
trebuie atent etichetat cu data primei utilizari si schimbat obligatoriu la 48 ore
dupa inlaturarea sistemului secundar de perfuzare se va verifica si se va dezinfecta locul
de cuplare cu sistemul primar astfel incat aceasta sa nu fi fost afectat si sa se scurga lichid
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN CATETER VENOS PERIFERIC

Administrarea tratamentului intravenos cu ajutorul unei branule scuteste pacientul de
multiple intepaturi, permite mentinerea unei linii venoase continue, perfuzare continua,
administrarea de bolusuri etc
Dupa fiecare injectare se spala cu solutie diluata de heparina sau solutie normal salina
pentru a preveni formarea cheagurilor. Daca se spala cu solutie diluata de heparina sa se
adminstreaza heparina ca tratament, inaintea fiecarei administrari de alt medicament se va spala
intai cu solutie normal salina in eventualitatea in care heparina nu este compatibila cu
medicamentul care trebuie adminstrat
Materiale necesare:
medicatia prescrisa si eventual setul de perfuzare daca este vorba de perfuzie
manusi
paduri alcoolizate
seringa 3 ml
solutie normal salina
garou
fixator sau leucoplast
solutie diluata de heparina

se verifica medicatia
se spala mainile
se pregateste dilutia de heparina ( se poate pregati cu 10 pana la 100 unitati pe ml)si se
trage in seringa de 3 ml
se dezinfecteaza gatul fiolei sau dopul flaconului de cauciuc
se ataseaza perfuzorul la flaconul de perfuzat si se scoate aerul, sau se trage substanta din
flacon sau fiola in seringa
Administrare:

se pun manusile
se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat capatul branulei unde se va atasa seringa sau
perfuzorul
se aspira intai cu seringa pentru a verifica daca apare sange.
Daca apare, branula este corect pozitionata si este permeabila, daca nu apare sange la
aspirare, se aplica un garou nu foarte strans deasupra lcului unde este branula, se tine
aproximativ un minut si apoi se aspira inca o data.Daca sangele tot nu apare , se desface
garoul si se injecteaza cativa ml de solutie normal salina.Daca se intampina rezistenta la
injectare nu se va forta ci se va administra heparina diluata.Daca nu se intampina
rezistenta se va administra apoi solutie normal salina ( pentru a spala eventualele urme de
heparina care pot fi incompatibile cu unele medicamente) observand cu atentie daca apare
durere sau semne de infiltrare a substantei. Daca insa apare durerea, semnele de rezistenta
la injectare si se observa infiltratie, se va scoate branula si se va monta una noua
dupa administrarea medicatiei cu seringa se va spala cu solutie normal salina si apoi cu

heparina diluata pentru a nu se forma trombi
daca se adminstreaza perfuzie pe branula, se va adapta perfuzorul la branula, se va regla

rata de curgere si dupa inlaturare se va proceda in acelasi fel ca la injectarea cu seringa
daca trebuie adminstrate atat perfuzie cat si medicament, compatibile sau nu, se institui o
linie venoasa secundara care se va atasa la cea primara. Astfel daca substantele sunt
compatbile si se doreste sa mearga in paralel, cele doua solutii se vor situa la acelasi nivel
si se va regla rata de curgere. Daca pacientul are o linie venoasa continua care trebuie
mentinuta si trebuie adminstrata o substanta care nu este compatibila cu respectiva
perfuze, se va institui linia venoasa secundara cu respectiva substanta, situata mai sus
decat cea principala si se va porni doar cea secundara, la terminarea adminstrarii
repornindu-se perfuzia de intretinere
chiar daca ramane functionala, branula trebuie schimbata la 48-72 ore, schimbandu-se
locul insertiei
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE INTRAVENOASA
DIRECTA
Injectia intravenoasa directa permite o abordare rapida si un efect imediat.Este folosita in

urgente( bolusuri) sau in cazurile in care nu se poate face intramuscular administrarea. Pacientul
trebuie supravegheat deoarece efectele sunt rapide si imediate.
Materiale necesare:
medicatia prescrisa
manusi
seringa si ac
ser pentru dizolvat
garou
paduri alcoolice si cu betadina sau iod
comprese sterile
bandaj adeziv
solutie normal salina si solutie diluata de heparina

se verifica medicatia prescrisa
se verifica data expirarii
se trage solutia in seringa si se dilueaza daca e necesar

Administrare:

se selecteaza o vena accesibila si destul de larga ( cu cat vena e mai larga si solutia mai
diluata cu atat e mai putin iritanta)
se aplica un garou deasupra locul de punctionare pentru destinderea si evidentierea
venelor
se dezinfecteaza locul punctionarii cu un pad cu betadina sau iod, prin miscari circulare
dinspre locul punctiei inspre afara, pentru a evita contaminarea locului de punctionare
se asteapta sa se usuce dezinfectantul si se punctioneaza vena cu acul la un unghi de 30
de grade cu amboul in sus
se aspira in seringa pentru a vedea daca este introdus corect in vena ( apare sange)
se indeparteaza garoul si se injecteaza substanta
la terminarea injectarii se aspira din nou pentru a vedea daca acul a fost tot timpul in vena
si daca intreaga medicatie a fost corect introdusa. Dupa verificare se schimba seringa
goala cu una cu solutie normal salina pentru a spala vena
se scoate acul din vena printr-o miscare rapida si se preseaza locul punctionarii cu
compresa sterila timp de 3 minute
se aplica un bandaj adeziv
deoarece medicamentele administrate prin injectie intravenoasa directa au efect imediat,

in cazul pacientilor alegici poate aparea socul anafilactic. In aceasta situatie ( cand
pacientul devine dispneic, cianotic etc) trebuie chemat imediat medicul si se incep
manevrele de resuscitare
daca apar semne de extravazare se intrerupe injectarea si se reia tehnica tinand cont de
substanta pierduta prin extravazare
MENTINEREA SI INGRIJIREA UNEI LINII VENOASE:

Ingrijirea unei linii venoase presupune rotatia locurilor de punctionare, schimbarea
pansamentelor si fixatoarelor, schimbarea perfuzoarelor si a solutiilor perfuzabile.
De obicei, fixatoarele sau pansamentlele se schimba odata cu insertia unui nou cateter sau
atunci cand se uda sau se murdaresc. Perfuzoarele, la pancientii cu administrare intrevenoasa
continua, se schimba la 48 ore iar solutiile la 24 ore. Locul de insetie a cateterului trebuie
schimbat la fiecare 72 de ore si trebuie inspectat la fiecare 4 ore prin fixatorul transparent si
semipermeabil.
Materiale necesare:
Pentru scimbarea pansamentului sau fixatorului:
manusi sterile
paduri alcoolizate sau cu betadina
bandaj adeziv
comprese sterile sau fixator transparent si semipermeabil
leocoplast
Pentru schimbarea solutiilor:
flaconul cu solutia de administrat
paduri alcoolizate
Pentru schimbarea perfuzorului:
perfuzor steril
manusi
etichete
comprese sterile
Se va merge cu carucioarul de lucru chiar daca trebuie schimbat doar pansamentul sau
fixatorul, deoarece , la schimbarea acestuia se poate constata ca trebuie schimbat locul de insertie
a cataterului din diverse motive.
Implementarea:
se spala mainile
se va tine cont ca trebuie folosite intotdeauna manusi sterile atunci cand se lucreaza in
zona locului de insertie a cateterului
se explica pacientului fiecare procedura pentru a-i diminua anxietatea si a ne asigura de

cooperarea sa
Schimbarea pansamentului sau fixatorului:
se indeparteaza vechiul fixator, se pregateste cel nou si se pun manusile

se fixeaza cateterul cu mana nondominanta pentru a preveni miscarile accidentale, iesirea
acestuia din vena,s au perforarea venei
se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele semne de infectie (roseata

si durere la locul punctiei), infiltratie (edem), si tromboflebita (roseata,durere de-a lungul
venei,edem) .Daca oricare din aceste semne este prezent se acopera zona de punctionare
cu un pansament steril si se scoate cateterul. Se face compresie pana cand se opreste
sangerarea si se aplica un bandaj adeziv. Apoi se introduce un alt cateter intr-o alta zona.
Daca insa zona de punctionare este intacta se va curata cu grija cu paduri alcoolizate sau
cu betadina prin miscari circulare, dinspre interior spre exterior. Se lasa pielea sa se usuce
inainte de a se aplica un alt fixator sau pansament.
Schimbarea solutiei de perfuzat:
se spala mainile
se inspecteaza flaconul de solutie care trebuie administrat pentru a vedea eventualele
nereguli, cum ar fi: decolorarea solutiei, aspect tulbure, data expirarii , flacoane perforate,
sparte
se clampeaza perfuzorul avand camera de picurare pe jumatate plina pentru a impiedica
aerul sa intre pe prelungirea perfuzorului
pe caruciorul de lucru sau pe masuta de lucru se indeparteaza capacul sau dopul
flaconului nou de solutie si se dezinfecteaza cu pad alcoolizat
se indeparteaza flaconul vechi din stativ, se aseaza langa cel nou, se scoate capatul
perfuzorului din el si se introduce in flaconul nou din stativ
se agata flaconul cu solutie perfuzabila in stativ
Schimbarea perfuzorului:
se clampeaza perfuzorul (se intrerupe perfuzia) cu camera de picurare pe jumatate

plina,se scoate capatul sau din flacon si se agata in stativ deasupra nivelului inimii
pacientului, timp in care se introduce noul perfuzor in flacon, se evacueaza aerul din el,
se clampeaza
se pun manusi sterile
se pune o compresa sterila sub capatul exterior al cateterului. Se preseaza cu un deget pe
cateter pentru a preveni sangerarea
se deconecteaza cu grija vechiul perfuzor, evitand sa se scoata accidental branula
se indeparteaza capacul protector al noului perfuzor si se va adapta la cateter
se ajusteaza rata de adminstrare
se eticheteaza perfuzorul cu data si ora schimbarii
SCHIMBAREA SOLUIILOR PERFUZABILE

Meninerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptic.
- Tav medical sau cruciorul pentru tratamente
- Soluie dezinfectant, tampoane, etichet
- Soluii perfuzabile recomandate, n termen de valabilitate, n cantitatea prescris
- Seringi/ace sterile adecvate, mnui sterile
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului
- Informarea pacientului despre o nou soluie perfuzabil i potenialele efecte
adverse
b) FIZIC:
- Verificai poziia pacientului
- Splai minile i mbrcai mnui
- Pregtii soluia pentru schimbare - dac este pung de soluie se desface ambalajul protector i
se deschide capacul metalic, iar la flacon se ndeprteaz
capacul.
- nchidei prestubul perfuzorului pentru a stopa curgerea soluiei
- ndeprtai din stativ punga/flaconul gol pstrnd civa ml de soluie
- Scoatei rapid acul perfuzorului din punga/flaconul gol i introducei-l n
punga/flaconul plin cu soluie dup ce dezinfectai dopul
- Suspendai n stativ punga/flaconul cu soluie
- Redeschidei prestubul i ajustai debitul
- Verificai prezena aerului pe tubul perfuzorului i ndeprtai-l dac este
cazul astfel: nchidei prestubul, lovii tubul cu degetul pentru ca bulele mici
s se ridice n picurtorul perfuzorului
- Pentru o cantitate mare de aer nepai cu un ac i seringa tubul de latex al
perfuzorului, de la captul perfuzorului, dup ce a fost dezinfectat, i aspirai
aerul n sering
- Reglai din nou debitul de curgere al soluiei
- Asigurai-v c picurtorul perfuzorului este plin cu soluie o treime sau jumtate
- Aplicai eticheta pe pung sau flaconul de soluie, indicnd data, ora schimbrii, medicaia
adugat, doza
- Evaluai semnele vitale
- Observai semnele pentru rehidratare i deshidratare
- Verificai periodic debitul soluiei
- ndeprtai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notati n planul de ngrijire :
- Schimbarea soluiei perfuzabile
- Ora, cantitatea
- Tipul de soluie perfuzabil
- Eventuale modificri n starea pacientului
- Evaluarea rspunsului pacientului la administrarea soluiilor perfuzabile la
fiecare or arat c:
- Administrarea soluiei este corect, pacientul primete volumul de lichide
corect
- Linia venoas rmne accesibil
- se asigur perfuzarea soluiei n spaiul i.v.
Rezultate nedorite/Ce facei
- Debitul de curgere al soluiei este incorect
- Verificai permeabilitatea branulei
- Verificai presiunea de scurgere a lichidului, modificai la nevoie nlimea
- Micai puin acul pentru a ndeprta bizoul acului de peretele venei
- Pacientul primete mai puin sau mai mult din cantitatea de soluie prescris
- Respectai cantitatea perfuzabil prescris
SCHIMBAREA PERFUZORULUI
- Meninerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptic.
- Tav medical sau cruciorul pentru tratamente
- Eticheta
- Trusa de perfuzie integr, n termen de valabilitate
- Seringi/ace sterile adecvate

- Tampoane
- Soluie dezinfectant
- Mnui sterile
a) PSIHIC:
- Informarea i explicarea procedurii pacientului i inofensivitatea
b) FIZIC:
- Asigurai-v c st n poziia corect, avnd n vedere c timpul de meninere a
perfuziei crete
- Splai minile/mbrcai mnui sterile
- Pregtii trusa de perfuzie pentru schimbare
-Desfacei ambalajul protector
- nchidei clema/prestubul perfuzorului nou
- nlturai capacul protector al acului tubului perfuzorului
- Inserai rapid acul perfuzorului n punga/flaconul cu soluie
- Apsai pe camera perfuzorului pentru a fi umplut cu cel puin o treime sau
jumtate soluie - nlturai capacul protector de la cellalt capt al tubului
- Deschidei clema i lsai s curg soluia pn cnd bulele de aer au disprut
- nchidei clema/prestubul i punei la loc capacul protector al tubului
- nchidei clema/prestubul vechiului perfuzor
- Scoatei rapid acul perfuzorului folosit
- Detaai tubul perfuzorului folosit de la branul/canul i ndeprtai-l
- Meninei sterilitatea, ndeprtai rapid capacul protector al tubului perfuzorului nou i ataai
branula/canula
- Deschide i clema/prestubul i fixa i debitul de curgere al soluiei
- Aplicai pansamentul steril
- ncurajai pacientul - diminueaz anxietatea promoveaz cooperarea i previne
micrile brute ale extremitilor care pot disloca acul sau cateterul,branula/canula
- Supravegheai n continuare perfuzia

- Colectai deeurile n recipiente speciale conform P.U.
- ndeprtai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai n planul de ngrijire :
- Schimbarea perfuzorului
- Ora, data
- Pacientul a neles nevoia de continuare a perfuziei
- Administrarea soluiei este corect,
- Pacientul primete un volum de lichide conform cu prescripia
- Perfuzorul este accesibil
- Tubul perfuzorului este ataat corect i soluia nu curge pe lng tub
Rezultate nedorite/Ce facei
- Scderea sau absena curgerii soluiei care este indicat prin descreterea ratei
- Soluia curge pe lng tub
Reglai debitul la valoarea indicat de medic
Verificai racordul, eventual schimbai
COMPLICAIILE TERAPIEI INTRAVENOASE
- Comlicaiile terapiei intravenoase sunt:
Infiltraia
Tromboflebitele
Bacteriemia
Suprancrcarea circulatorie
Embolia
Eecul mecanic (ncetinirea fluxului i.v.)
INFILTRAIA
Cauza - deplasarea canulei/branulei i.v. dintr-o ven rezultnd perfuzarea de
fluide n esuturile din jur.
Manifestri clinice:
Umflarea, albirea i rcirea tegumentelor din jur
Disconfort - depinde de natura soluiei
Ritmul de curgere este mai ncet sau se oprete
Absena ntoarcerii sngelui n cateterul i.v. i pe tubul perfuzorului
Msuri preventive:
Asigurai-v c tubulatura distal este suficient securizat cu band adeziv
pentru a preveni deplasarea canulei/branulei la unele micri ale pacientului
Punei atel la bra sau mn dac este necesar
Verificai locul pentru terapia i.v. frecvent n vederea evitrii complicaiilor
TROMBOFLEBITELE
Cauze:
Rnirea venei n timpul puniei venoase, calibrul mare al acului/cateterului
utilizat sau utilizarea prelungit a acului/cateterului

Iritarea venei datorit perfuzarii rapide sau solutiilor care produc iritaie
(ex. Soluii de glucoz hipertonic, potasiu).
Cheag format la captul acului sau cateterului (din oel sau material plastic)
datorit ncetinirii ritmului de perfuzare
Manifestri clinice:
Sensibilitate, apoi durere de-a lungul venei
Umfltur, cldur i roea la locul unde este instalat perfuzia; vena poate
apare ca o dung roie deasupra locului de inserie
Msuri preventive: "

Fixarea sigur a acului / cateterului la locul de inserie
Schimbarea locului de inserie cel puin odat la 72 ore
Folosirea venelor mari pentru perfuzarea soluiilor iritante, modereaz iritaia
Diluarea suficienta a agenilor iritani nainte de perfuzare
Interveniile nursing:
Aplicarea compreselor reci imediat pentru a reduce durerea i inflamaia
Mai trziu punei comprese calde pentru a stimula circulaia i promova absorbia
Notai interveniile i evaluarea
BACTERIEMIA
Cauze:
Cele care stau la baza flebitelor cresc de 18 ori riscul
Materiale contaminate sau soluii
Meninerea prelungit a unui dispozitiv IV (cateter, branul/canul, ac, tub,
pung cu soluie)
Inseria i.v. sau schimbarea pansamentului nonaseptic
Contaminarea ncuciat de ctre pacient cu alte zone infectate ale corpului
Pacientul cu boli critice sau imunodepresiv este supus cel mai mult riscului de
bacteremie
Manifestri clinice:
Creterea temperaturii, frisoane
Grea, vrsturi
Indispoziie, puls crescut
Durere de spate, de cap
Poate duce la ocul septic cu hipotensiune arterial
Posibile semne ale infeciei locale, la locul de inserie i.v. (ex. roea,durere, scurgere
mirositoare)
Msuri preventive:
Urmai aceleai msuri subliniate la tromboflebite
Utilizai asepsia strict la inseria i.v. sau la schimbarea pansamentului
Utilizai perfuzorul cu filtru
Soluiile nu ar trebui inute mai mult de 24 de ore
Schimbai locul de inserie i.v. la 48-72 de ore
Schimbai pansamentul la locul de inserie i.v. la 24-48 de ore
Schimbai perfuzorul la 24-48 de ore
Meninei integritatea sistemului de perfuzare
Intervenii nursing:
ntreruperea perfuziei i retragerea canulei/branulei/cateterului
Retragerea canulei/branulei/cateterului:
- se face n condiii de asepsie
- se taie cu o foarfec steril extremitatea acestora,
- se introduce ntr-o epubet steril
- se trimite imediat la laborator pentru analiz
Se verific semnele vitale
Se ncurajeaz pacientul
Se recolteaz leucocitoza, la indicaia medicului
Se evalueaz pentru infecie (urin, sput, plgi)
Se noteaz interveniile
SUPRANCRCAREA CIRCULATORIE
Cauza:
Introducerea unei cantit i excesive de fluid i.v. (n special riscul este pentru pacienii n
vrst, copii i pentru pacienii cu insuficien cardiac sau renal)
Manifestri clinice:
Crete TA i pulsul
Crete presiunea venoas central, distensia venelor (venele jugulare)
Dureri de cap, anxietate
Respiraie scurt, tahipnee, tuse
Durere n piept (dac are istoric de boal coronarian)
Msuri preventive:
Trebuie s tii dac pacientul a avut boli de inim sau rinichi
Se monitorizeaz ritmul de curgere al perfuziei
Se pune atel la bra sau mn dac sunt fluctuaii mari ale ritmului de curgere
date de micrile pacientului
Interveniile nursing:
Se ncetinte ritmul perfuziei i se anun medicul
Se monitorizeaz ndeaproape pentru semnele de suprancrcare
Se ine pacientul cu trunchiul ridicat pentru a favoriza respiraia
Se noteaz interveniile i evaluarea
EMBOLIA
Cauze:
Riscul este mare n liniile venose centrale, cnd aerul intr n cateter/branul/flexur pe durata
schimbrii perfuzorului (aerul aspirat pe durata
inspiraiei datorit presiunii negative intratoracice)
Bulele de aer scpate din tubulatur i mpinse n circulaia venoas

Manifestrile clinice:
Scderea TA, creterea pulsului
Cianoza, tahipneea
Creterea presiunii venoase centrale
Schimbri n procesul de gndire, n starea de contient
Msuri preventive:
Se scoate aerul din tubulatur nainte de a perfuza pacientul
Se schimb pungile cu soluie nainte de a se termina
Se asigur c toate conexiunile sunt sigure
Intervenii nursing:
Imediat se ntoarce pacientul pe partea stng i cu capul mai jos pe pat, n aceast poziie aerul
se va ridica n atriul drept
Se anun medicul
Se linitete pacientul
Se noteaz interveniile i se evalueaz permanent
INCIDENTE MECANICE (NCETINIREA FLUXULUI I.V.)
Cauze:
Acul poate poate fi lipit de peretele venei sau poate iei din ven i se oprete curgerea soluiei
Acul se poate nfunda cu un cheag
Rsucirea, cudarea tubului sau cateterului
Evaluarea nursing i intervenii:
Se evalueaz semnele infiltraiei locale (umfltur, rcirea tegumentului)
Se deslipete banda adeziv i se verific dac tubulatura i cateterul sunt
rsucite
Se retrage canula/branula dac acestea s-au lipit de peretele venei sau dac a
ieit n afara venei
Se ridic sau se coboar acul pentru a preveni astuparea, blocarea prin poziia
oblic
TERAPIE VENOASA CENTRALA
Un cateter venos central este un cateter venos steril facut din cauciuc poliuretanic sau
silicon. Este inserat printr-o vena mare, cum ar fi subclavia sau jugulara, iar varful sau ajunge in
vena cava superioara. Oferind acces la venele centrale, terapia prin cateter venos central are
anumite beneficii. Astfel, permite monitorizarea presiunii venoase centrale (care indica volumul
sangvin ), recoltarea de analize de laborator fara a mai fi nevoie de punctionare. De asemenea ,
permite administrarea unor cantitati crescute de fluide in urgente sau cand scaderea circulatiei
venoase periferice face imposibil accesul la venele periferice, este folosita la paicentii care
necesita tratament intravenos indelungat, la pacientii care necesita nutritie parenterala.
Terapia venoasa centrala are si dezavanaje prin faptul ca are un risc cresut de complicatii
( pneumotorax, sepsis, formarea de trombi, perforarea de organe si vase), scade gradul de
mobilizare al pacientului, este dificil de efectuat, este mai costisitoare decat terapia venoasa
periferica. Cateterul venos central este inserat de catre medic ajutat de asistenta.
Scoaterea cateterului este o manevra sterila si poate fi efectuata si de catre asistenta. Se

va proceda la indepartarea cateterului fie la terminarea terapiei, fie din cauze care necesita
aceasta decizie ( semne de infectie la nivelul insertiei, de exemplu, cand capatul cateterului, taiat
cu o foarfeca sterila, va fi trimis la laborator pentru a fi analizat).
Materiale necesare:
Pentru insertia unui cateter venos central:
manusi sterile , halate, masti

campuri sterile
paduri alcoolizate
perfuzoare
solutii normal saline
unguent cu antibiotic daca este necesar
seringi de diverse dimensiuni
xilina 1%
fire de sutura
2 catetere venoase centrale
foarfeca sterila
comprese sterile
fixator transparent si semipermeabil
solutie diluata de heparina
leucoplast si etichete
Pentru verificarea si spalarea cateterului:
solutie normal salinan sau solutie diluata de heparina
paduri alcoolizate
alcool 70%
Pentru indepartarea cateterului venos central:
manusi
pensa sterila
bisturiu
paduri alcoolizate
comprese serile
pansament transparent si semipermebil
unguent cu betadina
foarfeca sterila si recipient pentru cultura varfului cateterului daca este necesar
Cateterul va fi ales in functie de terapia care se vrea initiata. De cele mai multe ori
cateterul este livrat ca un set care contine toate materialele necesare montarii sale mai putin
solutiile saline.
se cere confirmarea medicului privitoare la marimea cateterului ales ( de obicei se

folosesc catetere 14 G sau 16 G)
se selecteaza solutile de administrat care se vor atasa la cateter
se eticheteaza solutiile
Implementare:

se spala mainile
se obtine consimtamantul pacientului sau familiei
se va explica procedura pacientului si ise va raspunde la intrebarile pe care le are
se face anamneza referitoare la istoricul alergenic al pacientului la iod, latex, xilina
se aseaza pacientul in pozitie Trendelenburg pentru a se dilata venele si pentru a reduce
riscul de embolism
se va aseza o aleza rulata pe lungime intre umerii pacientului atunci cand se va insera
cateterul prin subclavie si sub umarul opus pentru a tine gatul in extensie si a avea o buna
vizibilitate a zonei atunci cand se insereaza prin jugulara
se aseaza o aleza desfacuta sub capul si gatul pacientului pentru a impiedica murdarirea
patului
se pozitioneaza capul pacientului in partea opusa interventiei pentru a preveni posibila
contaminare cu agenti aerieni patogeni si pentru a face zona mai accesibila
se pregateste zona de interventie( sa nu aiba par; se va rade pacientul cu o seara inainte
daca este necesar pentru a nu se interveni pe pielea iritata ceea ce ar creste riscul de
infectie)
se pune un camp steril pe masuta de lucru pe care se aseaza materialele
medicul isi va pune masca, manusi sterile si halat
se dezinfecteaza locul zonei de insertie cu miscari viguroase
medicul va acoperi capul si gatul pacientului cu un camp steril decupat in mijloc, lasand
deschizatura campului peste zona de interventie
se ofera medicului seringa cu xilina pentru a efectua anestezia locala
se deschide si se ofera medicului in mod steril cutia cu cateterul
in timpul cat medicul introduce cateterul asistenta va pregati solutia de perfuzat pentru a
fi atasata imediat la cateter
dupa ce medicul introduce cateterul si ii ataseaza solutia perfuzabila pregatita se va regla
rata de administrare a perfuziei pentru a mentine permeabilitatea cateterului daca este
necesar, sau se heparinizeaza, se clampeaza si pune dopul. Cateterele pot avea o cale,
doua sau trei, in functie de ceea ce se doreste
medicul va coase urechile cateterului la piele pentru a-l fixa
se poate confirma radiologic amplasarea corecta a cateterului daca se doreste

se acopera apoi cu un fixator transparent si semipermeabil, dupa ce se dezinfecteaza si
curata zona si se lasa sa se usuce. In primele 24 de ore poate aparea o secretie serosanguinolenta normala
se va eticheta data efectuarii insertiei cateterului, pansamentului
se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila si se reevalueaza starea sa generala
pentru a mentine permeabilitatea si buna functionare a cateteruluipe care se adminstreaza
intermitent medicatie, acesta trebuie spalat in mod regulat pe toate caile sale cu solutie
diluata de heparina ( se recomda dilutii de 10 pana la 100 unitati pe ml) sau cu solutie
normal salina
pentru a spala caile cateterului se va dezinfeta cu alcool 70% capacul si se va indeparta,
apoi prin tehnica sterila se va atasa seringa si se va injecta solutia indicata dupa ce se
aspira initial pentru confirmarea pozitionarii corecte a cateterului cat si a permeabilitatii
sale
Indepartarea cateterului:
se explica procedura pacientului

este nevoie de inca o asistenta in eventualitatea in care apare sangerare masiva deaorece
este dificl de facut compresie pe subclavie, de exemplu
se aseaza pacientul lungit cu fata in sus pentru a preveni embolismul
se spala mainile si se pun manusi nesterile si masca
se intrerupe orice perfuzie
se indeparteaza si se arunca pansamentul vechi
se pun manusi sterile
se inspecteaza zona pentru a vedea daca apar semne de drenaj si inflamatie
se taie firele de sutura cu o pensa sterila si un bisturiu
se scoate cateterul printr-o miscare inceata si uniforma
se aplica unguent cu betadina la locul insertiei pentru a-l acoperi si a preveni

contaminarea
se acopera apoi cu o compresa si apoi se aplica un fixator transparent si semipermeabil
peste compresa
se eticheteaza fixatorul cu data si ora indepartarii cateteruluisi efectuarea pansamentului

se va tine pansamentul pana cand apare epitelizarea
se inspecteaza cateterul indepartat pentru a vedea daca nu s-a sectionat vreo parte si a
intrat in circulatia sangvina a pacientului. Daca se suspecteaza acest lucru se va anunta
medicul imediat si se va monitoriza cu atentie pacientul
daca se suspecteaza infectie se va taia cu o foarfeca sterila varful cateterului si se va duce

la laborator intr-un recipient specific, steril, pentru analizare
materialele folosite si cele indepartate se vor descarca in recipientele de colecatre a

deseurilor specifice fiearuia in parte
pana cand se va confirma radiologic plasarea corecta a cateterului se poate porni perfuzia
cu glucoza 5% sau solutie normal salina sau se va spala cateterul cu solutie diluata de
heparina
pacientul va trebui monitorizat cu atentie pentru a observa precoce semnele de embolism
( paloare apoi cianoza, dispnee, tuse, tahicardie pana la sincopa si soc). Daca apar aceste
semne pacientul va fi pozitionat pe in pozitie Trendellenburg, intors pe partea stanga si se
va anunta medicul imediat
dupa insertie se va monitorza pacientul pentru a depista precoce semnele de pneumotorax
( respiratii scurte, miscari inegale ale pieptului, tahicardie, durere in piept). Daca apar
aceste semne va fi chemat medicul imediat
pentru a preveni embolia se vor clapa intotdeauna caile cateterului sau apcietul va fi
invatat sa faca manevra Valsalva (cresterea preiunii intratoracice reduce riscul emboliei in
timpul insertiei sau indepartarii cateterului. Astfel se cere pacientului sa inspire adanc, sa
tina aerul 10 secunde apoi sa expire si apoi sa respire linistit, normal. Aceasta manevra,
Valsalva, creste presiunea intrstoracica, de la un nivel normal de 3-4 mm Hg la 60 mmHg
sau mai mult, scade pulsul si intoarcerea sangelui la inima si creste presiunea venoasa)
se schimba pansamentul din comprese la fiecare 48 ore iar fixatorul transparent la 3 pana
la 7 zile sau ori de cate ori devine ineficient , murad sau ud.Se schimba perfuzorul la
fiecare 72 ore si solutiile perfuzbile de lunga durata la fiecare 24 ore.Toate aceste
manevre se fac folosind tehnici sterile.Se verifica periodic locul de insertie pentru a
observa din timp semele de inflamare,deconectare , roseata, drenaj etc
pot apare complicatii precum: infectiile, pneumotoraxul, embolia, trombosa, dar care pot
fi prevenite prin efectuarea corecta a tehnicilor strict sterile de insertie, indepartare si
manevrare a cateterului venos central
NUTRITIA PARENTERALA
Cand un pacient nu poate primi hrana pe cale orala sau enterala se recomanda sustinerea
nutritionala parenterala. In general aceasta este recomndata pacientilor care nu pot absorbi
nutrienti prin tractul gastro-intestinal mai mult de 10 zile. Alte indicatii de aelare la nutritia
parenterala sunt: pierderea in greutate mai mult de 10% inaintea depistarii bolii, boli debilitante
indelungate, nivelul seric al albuminei sub 3,5g/dl, insuficienta hepatica sau renala etc.
Cele mai comune boli care necesita sustinere nutritionala parenterala sunt: boli intestinale
inflamatorii, enterite, diaree severa, varsaturi refractare la tratament, pancreatite moderate si
severe, rezectii intestinale, transplant maduva osoasa, post chimioterapie si radioterapie,
interventii chirurgicale majore.De asemenea se administreaza copiilor cu malformatii congenitale
pentru a a junge la dezvoltarea si greutatea normala, in fistule taheoesofagiene, atrezie
duodenala, fibroza cistica, hernie diafragmatica, volvulus.
Nutritia parenterala se administreaza prin vena periferica sau centrala. Depinzand de
solutia administrata, nutritia parenterala se foloseste pentru sprijinirea aportului caloric al
pacientului, suplimentarea nevoilor calorice sau depasirea acestora.
Tipurile de solutie pentru nutritia parenteala difera in functie de conditia fizica a pacientului,
nevoile metabolice si de calea de administrare.In mod normal, solutiile contin proteine,
carbohidrati, electroliti,vitamine, minerale. Emulsiile lipidice ofera necesarul de grasimi.
Astfel solutiile de nutritie parenterala sunt :
cele standard pentru nutritia intravenoasa ( dextroza 5%, solutii normal saline, vitamine).
Ofera o nutritie incompleta , cu prea putine calorii pentru mentinerea unui status
nutritional adecvat
solutie parenterala totala ( dextroza25%, aminoacizi,electrolit, vitamine,

minerale,insulina, emulsii lipidice) ofera o nutritie completa, se administreaza pe vena
centrala
nutritie proteica ( aminoacizi, electroliti, vitamine) ofera nutritie completa
solutii nutritive totale amestecate( combina emulsiile lipidice cu alte componete ale
solutiilor parenterale, o punga de astfel de solutie contine necesarul de nutrienti pentru o
zi, necesita un filtru special, mai larg, ofera nutritie completa)
nutritie parenterala periferica ( dextroza 5% si 10%, aminoacizi, electroliti, minerale,

vitamine, emulsi lipidice, heparina si hidrocortizon daca se indica) ofera nutritie completa
pentru un timp scurt, poate fi folosita la pacientii care au restrictie de lichide deoarece nu
necesita adminstrarea unei mari cantitati de lichide ca in nutritia parenterala totala, nu
produce crestere in greutate, poate cauza flebite si complicatii metabolice
Nutritia parenterala totala contine anumiti nutrienti, incluzand lipide, si se adminstreaza

pe vena centrala deoarece este de 6 ori mai concentrata decat sangele si necesita o cale de
administrare larga. Nutritia parenterala periferica se adminstreaza pe vena periferica, suplineste
nevoile calorice.
Materiale necesare:
medicatia prescrisa
perfuzor steril
filtre speciale pentru emulsiile lipidice
paduri alcoolizate
infuzomat
kituri de testare a glicozuriei si cetonuriei
manusi sterile
se scoate solutia de la frigider cu cel putin o ora inainte de administrare pentru a evita
durerea, hipotermia, spasmul vascular, constrictia venelor care pot aparea datorita
administrarii unor solutii reci
se verifica medicatia prescrisa cu cea ridicata de la farmacie, data expirarii si formula

componenta
se verifica solutia pentru a observa aspectul ( daca este tulbure, precipitat etc).Daca
prezinta dubii se va returna farmaciei
se va explica procedura pacientului
se pun manusi si eventual, o masca
tehnica va fi strict sterila
se ataseaza perfuzorul la solutie si apoi la infuzomat, golindu-l de aer
se arunca manusile
se pun alte manusi si se verifica cateterul pacientului asezat culcat in pat, se dezinfecteaza
cu un pad alcoolizat capacul caii pe care se va administra solutia si apoi se heparinizeaza
calea
Implementare:
se ataseaza perfuzorul la cateter printr-o tehnica sterila
se declampeaza calea cateterului si se regleaza rata de adminstrare a infuzomatului
se eticheteaza perfuzorul cu data si ora schimbari sale
deoarece solutiile nutritionale parenterale contin multa glucoza
se va incepe
adminstrarea cu precautie pentru a permite celulelor pancreatice sa se adapteze si sa isi
creasca secretia de insulina ( sunt anumite solutii unde se recomnda aduagarea de
insulina). De obicei se incepe cu o rata de 40-50 ml/h si apoi cu 25 ml/h pana cand se va
ajunge la rata de administrare dorita
solutiile nutritionale parenterale pot merge continuu timp de 24ore

solutiile nutritionale parenterale se vor administra cu o rata constanta ( stabilita pe

infuzomat) , fara intrerupere, pentru a nu produce fluctuatii ale nivelului glucozei din
sange
se va monitoriza starea pacientului la fiecare 4 ore sau oricat de des este nevoie pentru a
observa din timp schimbarile survenite cum ar fi cresterea temperaturii, un semn precoce
al sepsisului de cateter venos central
se masoara glicemia la fiecare 6 ore deoarece unii pacienti vor necesita administrare
suplimentara de insulina subcutanat fata de cea continuta in solutie
se va monitoriza cu atentie ingestia si adminstrarea de fluide cat si excretia acestora
se recolteaza periodic analize de laborator uzuale pentru a sesiza schimbarile survenite in
starea generala a pacientului si a statusului sau nutritional
pacientul va fi avertizat asupra eventualelor efecte adverse datrate administrarii nutritiei
parenterale ( leziuni bucale prin stoparea alimentatiei orale, constipatie etc)
pacientul va fi incurajat sa-si pastreze independenta de miscare pentru a facilita absorbtia
eficienta si folosirea nutrientilor
complicatiile administrarii nutritiei parenteale pot fi: disfunctii heaptice, hipecapnia,
hiperglicemia, hiperosmolaritatea, hipocalcemia, alcaloza si acidoza metabolica,
adminstrare prea rapid, embolie, extravazarea solutiei, flebite, pneumotorax, septicemie,
tromboze.Toate acestea pot fi evitate printr-o corecta si sterila tehnica de adminstrare si
prin supravegherea atenta a pacientului si evaluarea starii sale generale cat mai des
EMULSIILE LIPIDICE:
De obicei adminstrate ca substante separate, completand nutritia parenterala, emulsiile

lipidice sunt o sursa de calorii si acizi grasi esentiali. Lipidele pot fi insa adminstrate si separat pe
o vena periferica sau centrala. Sunt contraindicate in pancreatite acute, hiperlipidemie patologica.
Materiale necesare:
substanta lipidica
perfuzor cu filtru de diametru mai mare
paduri alcoolizate
se inspecteaza emulsia lipidica pentru a-i verifica opacitatea, consistenta, culoarea
daca aspectul sau ridica dubii se va returna la farmacie
nu se va agita pentru a preveni agregarea celulelor
se va verifica daca corespunde cu prescriptia medicului

Implementarea:
se explica procedura pacientului

de obicei, emulsiile lipidice se administreaza in paralel cu alta solutie, putandu-se folosi
pentru aceasta tehnica folosirii unei linii venoase secundare fie pentru emulsiile lipidice
fie pentru solutia care este adminstrata in paralel
o linie venoasa secundara este o linie venoasa completa care se conecteaza la o linie
venoasa primara, deja existenta. Linia venoasa secundara este folosita la adminstrarea
intermitenta sau continua de medicamente, atunci cand se pastreaza tot timpul o linie
venoasa principala pentru intretinere sau din alte motive. Atunci cand se conecteaza
perfuzia secundara si se vrea sa mearga doar aceasta, ea trebuie pozitionata deasupra celei
primare. Daca se vrea sa mearga ambele perfuzii, ele trebuie pozitionate la acelasi nivel si
reglat ritmul uneia si apoi al celeilalte. De asemenea, injectomatele si infuzomatele pot fi
folosite ca linii venoase secundare pentru administrare intemitenta sau continua, avand
avantajul ca se poate doza exact cantitatea de medicament adminstrata
avand in vedere ca unele emulsii lipidice necesita 24 de ore de adminstrare se pot folosi
acestea pe prima linie venoasa si solutiile de administrat in paralel pe linia venoasa
secundara. De asemenea, pentru o dozare corecta a ratei de administrare se indica
folosirea infuzomatului
se pun manusile
se verifica flaconul cu lipide, se introduce printr-o tehnica sterila capatul perfuzorului, se
scoate aerul apoi se adapteaza la cateterul venos central sau periferic daca este linie
principala sau se conecteaza la perfuzorul primei linii daca se administreaza pe linie
secundara. Daca se foloseste infuzomat, perfuzorul va fi adaptat la acesta inainte de a se
cupla la cateter
daca pacientul este la prima administrare de lipide se va efectua un test ajustandu-i-se
rata de adminstrare la 1 ml/minut timp de 30 de minute
se monitorizeaza semnele vitale ale pacientului si se va supraveghea pentru a observa
daca apar efecte adverse: greata, ameteala, presiune oculara, durere de cap, tahicardie,
dispnee, cioanoza, durere in spate si in piept. Aceste reactii alergice pot apare datorita
surselor de lipide sau agentilor emulsificatori folositi in emulsiile lipidice
daca pacientul nu are reactii adverse, se poate incepe adminstrarea cu rata prescrisa
se va folosi neapart infuzomatul daca rata de adminstrare trebuie sa fie mai mica de
20ml/ora. Rata maxima de perfuzare este de 125ml/ora pentru emulsiile lipidice de 10%
si de 60 ml/orapentru cele de 20%
se va mentine intotdeauna o tehnica sterila de pregatire si administrare a perfuziei
se vor observa senzatiile pacientului: unii sustn ca au o senzatie de satieitate, altii acuza
un gust metalic neplacut in gura
se schimba perfuzorul si flaconul de administrat la fiecare 24 ore petru pacientii cu

tratamente indelungate
se vor lua teste de laborator cel putin o data pe saptamana in timpul unei terapii
indelungate pentru a evalua functiile ficatului,timpul de protrombina, numarul de
trombocite, nivelul trigliceridelor.De preferat ca nivelul trigliceridelor sa se testeze la cel
putin 6 ore de la intreruperea administrarii deoarece pot da rezultate false
emulsiile lipdice sunt un excelent mediu pentru cresterea bacteriior. Din aceasta cauza nu
se va readministra, de exemplu, un flacon pe jumatate plin care a fost intrerupt la un
moment dat. Odata intrerupta perfuzia, se va arunca flaconul chiar daca nu este gol
medicul trebuie anuntat imediat daca pacientul prezinta schimbari ale starii sale sau
reactii adverse la solutile lipidice
Complicatii:
reactiile adverse imediate sau intarziate apar la aproximativ 1% din pacienti si includ:
febra, cianoza, dispnee, ameteala, greata, varsaturi, durere de cap, letargie, iritatie la
nivelul perfuzarii, presiune oculara, durere in spate si in piept, hiperlipidemie,
hipercoagulabilitate,trombocitopenie.Trombocitopenia a fost mai des intalnita la copii
care au primit intravenos emulsii lipidice de 20%
ca si complicatii intarziate sau rar intalnite mai sunt: hepatomegalia, splenomegalia, icter
secundar colestazei
la copii nascuti prematur sau cu greutate mica nutritia periferica parenterala cu emulsii
lipidice poate determina acumularea de lipide in plamani
se va raporta medicului orice reactie adversa ale pacientului
ADMINISTRAREA DE MEDICAMENTE INTRAVENOASE PE INJECTOMAT

Introducere
Pentru obinerea unei concentraii constante a unui medicament (mai
ales dac medicamentul are un timp de njumtire scurt) este necesar
administrarea continu care se poate face cu ajutorul seringii automate
(injectomat) sau administrarea n perfuzie.
Administrarea cu ajutorul seringii automate prezint avantajul c necesit o cantitate mai

mic de solvent pentru diluia medicamentului, fapt important mai ales la pacienii cu
hipervolemie.
Reguli generale de pregtire i administrare
1) Verificarea instrumentelor
- se controleaz integritatea ambalajelor seringilor, acelor, tubulaturii conectoare, robineilor i
data de expirare a sterilitii;
- se controleaz funcionalitatea injectomatului i se alege tipul de sering compatibil cu
injectomatul.
2) Utilizarea de materiale sterile: tampoane de vat, tifon, mnui de protecie.

3) Verificarea medicamentelor de injectat:
- se controleaz eticheta i nu se va folosi medicamentul al crui ambalaj nu are etichet sau are
termenul de valabilitate expirat;
- soluiile injectabile trebuie s fie clare, transparente, fr precipitate;
- substanele precipitate nu trebuie confundate cu emulsiile injectabile; acestea din urm trebuie
s fie bine agitate nainte de utilizare;
- fiolele de sticl, odat deschise, nu mai pot fi pstrate; acest lucru nu este valabil i pentru
flacoanele nchise cu dop de cauciuc.
4) ncrcarea seringilor:
- exteriorul fiolei se dezinfecteaz cu alcool;
- fiola se rupe la nivelul punctului sau gulerului (este bine ca vrful fiolei s fie rupt cu ajutorul
unui tampon de vat pentru a evita rnirea degetelor); dac ptrund cioburi n interior, fiola se
arunc;
- scoaterea seringii din ambalaj trebuie fcut n aa fel nct sse pstreze integritatea amboului,
apoi se scoate acul acoperit de teaca de protecie i se ataeaz la amboul seringii
- se scoate teaca de pe ac, se introduce acul n fiol i se aspirsoluia din sering avnd grij ca
vrful acului s fie sub nivelul lichidului pentru a nu aspira aer; pentru a nu atinge cu acul fundul
fiolei, fiola se va nclina progresiv cu vrful n jos pe msur ce se golete; soluiile uleioase,
care se ncarc cu greu n sering, pot fi uor nclzite n ap cald pentru a le fluidifica;
- flacoanele nchise cu dop de cauciuc se dezinfecteaz cu alcool; dup ce soluia dezinfectant sa uscat la suprafaa dopului, se ncarc seringa cu o cantitate de aer egala cu aceea a lichidului pe
care vrem s l scoatem din flacon (sau cu o cantitate de solvent - NaCl 0,9% sau Glucoza 5% dac n flacon se gsete pulbere; se introduce solventul n flacon, se aspir din flacon o cantitate
de aer egal cu cea a solventului i se agit flaconul pn la dizolvarea pulberii); acul se
introduce prin dopul de cauciuc pn sub nivelul dopului (nu mai profund) i se introduce aerul
n flacon; se rstoarn flaconul innd acul sub nivelul lichidului i se aspir; dac se folosesc
mai multe flacoane se folosete cte un ac pentru fiecare flacon;
- nu se recomand ncrcarea seringilor fr ac, prin introducerea directa a amboului n fiol,
deoarece sterilitatea este deficitar;
5) Conectarea seringii la canul/cateter
a) tubulatura conectoare:
- se deschide ambalajul tubului conector (se prefer tuburile cu dimetru redus/capacitate redus);
- acul seringii ncrcate se scoate cu o pens steril (nu se recapioneaz pentru a fi apoi
ndeprtat cu mna);
- se ataeaz tubul conector la amboul seringii i cu seringa orientat cu amboul n sus (pentru
ndeprtarea aerului) se injecteaz pn cnd soluia ajunge la captul liber al tubului conector;
b) robinetul se scoate din ambalaj; aerul se va scoate prin injectare de NaCl 0,9% pe una din
ramuri pn ce se exteriorizeaz lichid pe celelalte dou ramuri; apoi comutatorul se pune n
poziie intermediar (toate ramurile nchise) pentru a evita ieirea lichidului i ptrunderea
aerului;
c) "vehiculul":
- deoarece ritmul de administrare cu seringa automat este redus, existnd riscul colmatrii
canulei/cateterului, se recomand folosirea unei soluii cu ritm mai rapid de administrare care s
vehiculeze medicamentul n circulaia sanguin;"vehiculul" trebuie s fie compatibil cu
medicamentul;
d) administrarea medicamentului cu seringa automat:

- se ataeaz trusa de perfuzie a "vehiculului" la robinet;
- se ataeaz robinetul la captul liber al tubului conector;
- se ataeaz robinetul la canul/cateter;
- se pune comutatorul robinetului n poziia care permite comunicarea "vehiculului" cu sngele
pacientului, tubul conector fiind blocat, i se pornete perfuzarea "vehiculului";
- se aeaz seringa ncrcat n injectomat i se seteaz la injectomat (n funcie de
complexitatea acestuia): tipul de sering, volumul seringii, denumirea medicamentului, ritmul de
injectare;
- se pornete injectomatul i se deschide ramura robinetului corespunztoare tubului conector

(braele comutatorului vor fi orientate spre canul/cateter, trus de perfuzie, tub conector);
- la terminarea coninutului seringii se recomand folosirea unui nou set sering+tub conector
pentru continuarea tratamentului.
Complicaii locale
1) Injectarea paravenoas produce tumefiere local, durere care se intensific dac se continu
administrarea, reducerea ritmului de perfuzie a "vehiculului", creterea presiunii la injectare,
imposibilitatea de a aspira snge de pe canula; dac se injecteaz substane iritante apar dureri
foarte 50 accentuate iar reacia local poate merge pn la necroze extinse; din acest motiv
substanele iritante i cele vasoconstrictoare se administreaz pe cateter central.
Tratament: oprirea administrrii i ndeprtarea canulei; n cazul soluiilor iritante se recomanda
infiltrarea regiunii cu NaCl 0,9% pentru diluarea substanei iritante, aplicare de comprese sterile,
administrare de analgetice
2) Hematomul (prezena de infiltrat sanguin la nivelul locului de puncie) se produce de regul
n momentul abordului vascular;
Tratament: ndeprtarea canulei i compresiune local cu pansament steril;
3) Tromboflebita produce tumefacie local, roea (uneori se poate observa un cordon dur,
roietic, ce corespunde traiectului venos), cldur, durere, reducerea ritmului de perfuzie, cianoza
extremitii.
Tratament: ndeprtarea canulei, aplicarea de heparin local (Lioton sau Hepatrombin),
comprese reci, analgetice. Dac tromboflebita este profund se administreaz heparinoterapie
intravenos.
4) Infecia local produce local roea, tumefacie, durere, exsudat purulent.
Tratament: ndeprtarea canulei, antiseptic local, antibiotic sistemic dac este necesar.
5) Spasmul vascular (contracia involuntar a venei) este cauzat de injectarea prea rapid a unei
substane iritante; local se constat reducerea ratei de infuzie i durere.
Tratament: administrarea de Xilin pe canul.
6) Lrgirea orificiului de puncie cu exteriorizarea lichidului injectat, apare dup cteva zile de
la montarea canulei (de regul n plica cotului) la pacieni agitai cu obstrucie venoas
(contracie muscular, decubit, tromboflebit).
Prevenire: schimbarea canulei la 2-3 zile, evitarea montrii canulei n plicile de flexiun.
Tratament: ndeprtarea canulei i aplicarea de pansament steril.
Complicatii sistemice
1) Infecia de cateter cu bacteriemie se manifest clinic prin febr, alterarea strii generale,
polipnee, tahicardie.
Tratament: local + antibioterapie sistemica; suprimarea cateterului venos.
2) Embolia gazoas: injectarea intravenoas de cantiti mici de aer nu produce tulburri clinic
manifeste; cantiti mai mari de aer pot produce alterarea brusc a strii generale, dispnee,
cianoza, wheezing, tuse, palpitaii, tahicardie, distensia venelor jugulare, anxietate, ameeli,
cefalee, confuzie, convulsii, com.
Tratament: poziia Trendelenburg, oxigenoterapie; n cazurile severe intubaie orotraheal,
ventilaie mecanic, tratament inotrop.
3) Embolizarea cateterului (desprinderea unei buci din canul / cateter i embolizarea n
circulaia pulmonar). Simptomele i tratamentul sunt asemntoare trombembolismului
pulmonar.
4) Anafilaxia: se produce prin injectarea intravenoas a unei substane alergizante. Clinic se
manifest prin alterarea strii generale, anxietate, palpitaii, hipotensiune, tahicardie, rash
cutanat, bronhospasm.
Tratament: reechilibrare volemic, adrenalin, corticosteroizi, oxigenoterapie.
Administrarea neadecvata a medicamentelor cu injectomatul
- malfuncia injectomatului;
- prepararea incorect a concentraiei soluiilor;
- manipularea nesteril a soluiilor i instrumentelor;
- setarea incorect a tipului/volumului seringii, a ritmului de injectare;
- poziionarea incorect a robinetului:
- nchis spre canul: soluiile injectate ptrund n trusa de perfuzie a vehiculului;
- nchis spre sering; creterea presiunii la injectare, oprirea seringii i declanarea alarmei.
REACII DEVIATE ANORMALE LA MEDICAMENTE
Reacii de hipersensibilitate - cnd organismul reacioneaz violent la administrarea unor
medicamente dect n mod obinuit, printr-un mecanism alergen ajungnd chiar i la oc
anafilactic
Reacii de rezisten .- tolerana acut (tahifilaxia), apare n administrarea la intervale
scurte, n decursul unei experiene la administrarea unor medicamente, apare o diminuare a
efectelor pn la dispariia lor
Reacia de toleran se manifest prin faptul c administrarea unui compus cu aciune
terapeutic produce la repetarea dozei efecte din ce n ce mai reduse.
Dependena este definit ca o stare de intoxicaie cronic , caracterizat prin necesitatea de

folosire imperioas a unor medicamente sau toxice.
-
dependena psihic este necesitatea de ordin psihologic de a folosi un anumit

toxic sau medicament
- tolerana, diminuarea progresiv a efectului la repetarea administraiei,
respectiv necesitatea creteri dozei pentru a obine acelai efect
- dependena fizic este necesitatea de a continua folosirea medicamentului
pentru a evita tulburri grave, care apar la ntreruperea administrrii,
tratamentului i care se numete sindrom de abstinen
Capacitatea de a produce dependenta imparte medicamentele, drogurile n cinci grupe:
-
1. dependenta psihica moderata (marihuana)

2. dependenta psihica intense,fara dependenta fizica
3. dependenta psihica intense si o usoara dependenta fizic (amfetamine,
anorexigene, cocaine)
- 4. dependenta psihica puternica si dependenta fizica moderata (alcoolul,
barbituricele,solventi organici)
- 5. dependenta psihica si fizica intensa (opiacee de sinteza, opiul, morfina, heroina)
Obinuina se caracterizeaz prin dorina dar nu irezistibil de a consuma pentru senzaia
de confort psihic sau fizic pe care o produce. Tendin redus sau absent de a crete doza, d un
grad anumit de dependen cu efecte duntoare mai reduse asupra societii dar duntoare
pentru individ.
Reacii farmacogenetice efecte teratogene. Sunt definite ca mari defecte structurale
prezente la natere. Embriogeneza este perioada de maxim teratogenitate , dup a 9 sptmn
cnd embrionul trece n fetus nu mai apar malformaii majore. Producerea malformaiilor
congenitale depinde de stadiul de dezvoltare embrionar, constituia genetic a embrionului,
condiii fiziopatologice ale mamei i specificitatea substanei administrate.
Medicamente cu risc teratogen: Litiu, Iodura de K, Streptomicina, Tetraciclina,
amfetamine, unele antidepresive, antiepilepticele, chinina, unele droguri(LSD, marijuana,
morfina, alcoolul, fumatul), etc.
TRANSFUZIA
- Introducerea n siguran de snge sau derivate de snge n circulaia venoas
Scop
-
Substituirea volumului circulant de masa sanguina
Cresterea capacitatii de transport a oxigenului prin cresterea numarului de globule

rosii in caz de hemoragie , anemie sau stare de soc
Imbunatatirea coagulabilitatii in caz de hemofilie, hemoragii repetate, scorbut,

trombocitopenie
Aport nutritiv pentru proteine, vitamine, hormoni, saruri minerale
Mentinerea si stimularea reactiilor metabolice din organism
Intensificarea schimburilor celulare
Stimularea hematopoezei prin transfuzii mici si repetate
Epurarea organismului de substante toxice exogene, endogene prin inlocuire

sanguina partiala sau totala (esangvinotransfuzie)
Indicatie absoluta de terapie transfuzionala este pierderea unui volum

sanguin de peste 25% la adult , iar valoarea limita /critica a hematocritului
este de 30%
Pentru a fi compatibil (transfuzabil), ntre sngele donatorului i cel al primitorului trebuie s

existe o identitate aglutinogenic. n practic, cele mai violente reacii produc sistemele ABO i
sistemul Rh. Cunoaterea lor este obligatorie pentru instituirea unei transfuzii.
Sistemul ABO cuprinde 4 grupe sanguine clasificate dup izoaglutinogenele i izoaglutininele pe
care le conin. Exist 2 izoaglutinine principale notate cu alfa i beta i 2 izoaglutinogene
denumite A i B. Aglutininele se gsesc n ser sau plasm iar aglutinogenele sunt legate de
suprafaa globulelor roii. Din combinarea celor 2 izoaglutinogene A i B i a celor 2 izoaglutine
i rezult cele 4 grupe sanguine principale:
grupa 0 (I) conine izoaglutininele i i nici un aglutinogen, subiectul este

donator universal.
- grupa A (II) conine izoaglutinina n ser i aglutinogenul A pe globulele roii.
- grupa B (III) conine aglutinina n ser i aglutinogenul B pe globulele roii.
- grupa AB (IV) conine ambele aglutinogene A i B pe hematii iar n plasm nici o
aglutinin, subiectul este primitor universal.
Observnd repartiia aglutininelor i aglutinogenelor n diferitele grupe sanguine, deducem
compatibilitatea acestora. Subiecii din grupa 0(I) pot primi numai snge aparinnd aceleiai
grupe, sngele lor putnd fi transfuzat celorlalte grupe.
Sngele grupelor A (II) i B (III) poate fi transfuzat grupei respective sau celor din grupa AB
(IV), putnd primi sngele de la grupa 0(I).
Grupa AB (IV) nu poate furniza snge altor grupe, n schimb poate primi snge fr pericolul
hemolizei de la oricare dintre celelalte grupe.
Cantitatea de snge care poate fi transfuzat la sugar i copilul mic, este de 10-20 ml/kg corp. n
cazul exsangvinotransfuziei se va nlocui de 3 ori masa sangvin.
Sistemul Rh: aglutinogenul Rh este prezent n 85% din cazuri denumite i Rh+ (pozitive) i
lipsete n 15% din cazuri, care se numesc Rh (negative). Aglutinogenul Rh este independent
de sistemul AOB i apare n primele luni ale vieii intrauterine persistnd toat viaa.
Aglutinogenul sau factorul Rh se gsete numai pe hematii. Determinarea sistemului Rh este

obligatoriu la toi bolnavii care urmeaz s primeasc o transfuzie, dar mai ales la pacienii cu
transfuzii repetate n antecedente i la copiii de sex feminin.
a. Stabilirea grupelor sanguine
naintea efecturii unei transfuzii, se va determina n mod obligatoriu grupa sanguin. n acest
scop, se va recolta snge venos cu o sering steril. Determinarea grupelor sangvine se face prin
2 metode: cu seruri hemotest i cu globule roii splate. n ambele cazuri, testele sunt cunoscute
dinainte. Serul test este preparat de ctre un centru de hematologie i transfuzie. Serurile 0 (I), A
(II) i B (III) sunt nfoliate i ambalate n cutii. Aceste seruri trebuie pstrate la rece.
Proba direct Beth Vincent (cutarea aglutinogenului)
Tehnica probei: pe o lama de sticla se pun 3 picaturi de ser test. La stnga lamei se pune 1
pictur de ser test 0 (I), la mijloc 1 pictur de ser test A (II), iar la dreapta ser B (III). Cu colul
unei lame sau o pipet, se pun peste picturile de ser test, cte 1 pictur de snge. Pentru fiecare
ser test, pictura de snge va fi pus cu un alt col al lamei, sau cu o alt pipet. Se recomand ca
sngele s fie n prelabil citratat n scopul eliminrii fibrinei, a crei prezen poate determina o
imagine n reea care s fie confundat cu aglutinarea. Dup ce s-a pus pictura de snge peste
serul test, se mic lama circular amestecndu-se astfel serul cu sngele. Rezultatul se citete
dup 2-3 minute. La citirea lamei pot apare 4 eventualiti:
-
aglutinarea nu apare n nici una din cele 3 picturi, sngele este grup 0(I)
aglutinarea apare la serurile test 0(I) i B(III), sngele face parte din grupa A(II);
aglutinarea apare la serurile 0 (I) i A (II), sngele face parte din grupa B(III);
aglutinarea apare n toate 3 picturile, sngele face parte din grupa AB(IV);
Proba cu hematii splate Simonin

Se pun ntr-o eprubet 1-2 picturi de citrat de Na5% i 6-8 picturi de snge, apoi se
centrifugheaz i se recolteaz plasma cu o pipet. Din plasma obinut se pun cte 2 picturi pe
o lam. Peste pictura de plasm din partea stng a lamei se pun cu colul unei lame, eritrocitele
cunoscute din grupa A (II), iar peste picturile din dreapta eritrocite din grupul B(III). Rezultatul
se citete peste 2-4 minute, putnd indica 4 posibiliti:
- aglutinarea apare n ambele picturi, serul examinat aparine grupei 0(I)
- aglutinarea apare numai pe globulele B (III), sngele examinat aparine grupei A (II);
- aglutinarea apare numai pe globulele A (II), sngele examinat aparine grupei B (III);
- nu apare nici o aglutinare, sngele de examinat aparine grupei AB (IV).
Este indicat s se efectueze ambele probe iar cercetarea s se practice la temperatura de 16-18 0C
pentru a impiedica apariia unor false reacii prin aglutinogenele la rece
Proba Jambreau const din punerea n contact pe o lam de sticl a unei picturi din serul
bolnavului cu 1 pictur din sngele de transfuzat, urmrindu-se absena sau apariia aglutinrii.
O prob se efectueaz la temperatura camerei (la rece) iar alta la termostat (la cald). n caz
de aglutinare transfuzia nu poate fi efectuat datorit existenei unor anticorpi la rece sau la
cald.
Proba Oehleker care const n administrarea iniial a sngelui ntr-un ritm lent, observndu-se
atent reacia bolnavului la administrarea sngelui.
b. Determinarea factorului Rh
Tehnica
Pe o lam de sticl se pun 3 picturi de ser anti-Rh () negativ provenit de la un donator
universal. Pictura din partea stng a lamei se amestec cu eritrocite Rh(+) (Rh pozitiv),
pictura din mijloc cu eritrocitele pe care le cercetm i ceea din dreapta cu eritrocite Rh(-).
Dup omogenizarea picturilor de ser anti-Rh cu eritrocitele, se introduce lama ntr-o cutie Petri
pe fundul creia se pun 2 baghete scurte de sticl pentru ca lama s fie suspendat. Sub lam se
introduce o rondela de hartie de filtru mbibat n ser fiziologic pentru a menine umiditatea n
cutia Petri. Se nchide cutia Petri i se pune n termostat la 37 0C. Citirea reaciei se face dup 30
minute. Dac se produce aglutinarea, hematiile sunt Rh(+). Citirea se va face comparativ cu
hematii martor.
Dup efectuarea probelor de compatibilitate i a Rh se va putea efectua transfuzia. Cel mai

indicat este a se transfuza snge izogrup i izo-Rh (donator cu primitor).
Sngele integral se poate transfuza proaspt sau conservat (cel mai frecvent).
Se mai pot transfuza derivai ai sngelui: plasm integral, plasm defibrinat, plasm uscat,
plasm antihemofilic, soluii de albumin uman, mas eritrocitar. n absena sngelui sau a
plasmei, pentru a nlocui plasma pierdut, se pot transfuza substitueni artificiali. Se folosesc
soluii cristaline (Ringer, Ringer-Looke) sau soluii coloidale (Dextran, Macrodex, Marisang etc).
PREGTIREA I VERIFICAREA MATERIALELOR NECESARE
- Tava medical sau crucior pentru tratamente
- Seringi/ace, mnui sterile adecvate
- Punga sau flaconul de snge izo-grup, izo-Rh

- Trusa de transfuzie (perfuzor cu filtru)
- Branul/flexur
- Soluie dezinfectant, tampoane
- Garou, leucoplast sau band adeziv non alergic
- Etichet
- Muama, recipiente de colectare a deeurilor
- Flanel sau ptur, stativ
- Veriflcai trusa de perfuzie privind integritatea ambalajului, data expirrii
- Verificai integritatea pungii de snge, termenul de valabilitate, aspectul
macroscopic al sngelui
a) PSIHIC:
- Informai i explicai procedura pacientului pas cu pas (scopul acesteia,
senzaiile care pot s apar, riscurile transfuziei)
- Obinei consimmntului informat, folosind o form scris de consimmnt
informat
- Informai pacientul privind: senzaia de frig, mncrime, iritaie, sau simptome
anormale
b) FIZIC:
- Poziia pacientului - decubit dorsal
- Instruii pacientul s nu mnnce cu cel puin 2ore nainte sau dup terminarea
transfuziei
- Alegei locul pentru puncia i.v. - se examineaz calitatea i starea venelor
- Venele cele mai abordabile sunt cele ale membrelor superioare, nu cele ale
membrelor inferioare (posibilitate de trombozare)
- Verificai indicaia medicului privind transfuzia i cantitatea de snge sau
deriva ii acestuia
- Verificati identitatea pacientului
- Splai minile/mnui sterile
- n ziua efecturii transfuziei se recolteaz 2-4 ml de snge pentru proba de
compatibilitateJEANBREAU
- Trimitei la punctul de transfuzii o cerere de snge care cuprinde:
numele spitalului
numele clinicii unde este internat pacientul
numele i prenumele pacientului
vrsta
grupa de snge a pacientului
cantitatea de snge cerut
numele medicului care a indicat transfuzia
numele nursei care administreaz sngele
ziua, luna, anul
- nclzii sngele la temperatura corpului, meninei asepsia cnd se deschide
trusa de perfuzat steril
- Aezai punga sau flaconul cu snge n stativ

- Deschidei trusa de transfuzat
- Fixai clema/prestubul la o distan de 2- 5 cm mai jos de camera perfuzorului
- nchidei clema/prestubul perfuzorului, dai jos capacul acului i inserai-l la
locul de intrare al pungii sau flaconului
- Apsai, strngei camera de scurgere a perfuzorului i lsai s se umple pn
la jumtate cu snge
- nlturai capacul protector de la cellalt capt al tubului, deschidei
clema/prestubul i lsai sngele s curg pe tub pn ce se elimin bulele de aer
- inei perfuzorul la nlimea corpului pentru a elimina bulele de aer, nu n jos
- nchidei clema/prestubul i punei capacul protector
- Selectai locul potrivit (de preferin venele de la plic cotului)
- Punei muamaua sub braul pacientului
- Aplicai garoul la 10- 12 cm deasupra locului pentru puncie; capetele garoului
trebuie direcionate departe de zona de puncie
- Verificai prezena pulsului distal, radial
- Recomandai pacientului s strng pumnul
- Dezinfectai tegumentul (tampon cu alcool), 60 de secunde
- Poziionai mna nedominant la 4- 5 cm sub locul de puncie i cu policele
ntindei pielea deasupra venei
- nlturai capacul acului i capacul protector al perfuzorului
- Ataai acul la perfuzor i punctionai vena
- Urmrii cursul venei i cnd sngele se ntoarce prin lumenul acului avansai
acul n ven, 1-2 cm
- Dezlegai garoul i spunei pacientului s deschid pumnul
- Dac se instaleaz transfuzia cu branul, flutura, atunci fixai cu degetul
arttor de la mna stng exercitnd presiune la 3cm deasupra locului punciei
- Extragei mandrenul de pe lumenul branulei i ataai captul branulei la tubul
perfuzorului
- Deschidei clema/prestubul i dai drumul sngelui s curg
- Fixai acul (branula, flexura, fluturaul) cu benzi de leucoplast sau band non
alergic
- ncepei administrarea sngelui
- Efectuai proba biologic Oelecker; lsai s curg 20 - 30 ml de snge i
reglai ritmul la 10- 15 picturi/minut timp de 5'; supravegheai pacientul i
dac nu apar semne de incompatibilitate repetai operaia
- Aplicai eticheta peste pung sau flaconul de snge indicnd ora la care a
nceput transfuzia
- Dac transfuzia s-a terminat, nchidei clema/prestubul
- Retragei acul i aplicai un tampon cu alcool sau un pansament steril
- Punga sau flaconul n care trebuie s rmn aprox. 5-6 ml de snge se
pastreaza , n eventualitatea unor verifica n caz de accidente posttransfuzionale tardive
- Aezai pacientul ntr-o poziie comod i se acoper
- Verificai semnele vitale la fiecare 15', n prima jumtate de or dup
nceperea transfuziei, i la fiecare jumtate de or sau la o or dup transfuzie.
- Informai pacientul/familia s anune nursa n caz de mncrime, dispnee,

ameeli, dureri n spate sau n piept, deoarece acestea pot fi reacii ale
transfuziei
- Instruii pacientul s informeze nursa dac durerea sau roeaa apar la locul
punciei venoase, deoarece acestea sunt indicative ale infiltraiei
- Temperatura camerei s fie cu 1 -2 mai ridicat
- Oferii pacientului lichide calde i acoperii-l cu pledul
- ndeprtai mnuile
- Splai minile
NOTAREA PROCEDURII
Notai n planul de ngrijiri:
- Administrarea transfuziei
- Numrul scris pe punga sau flaconul de snge, ora la care a nceput transfuzia,
ora la care s-a terminat i eventualele reacii ale pacientului
- Evaluai rspunsul pacientului la administrarea sngelui
- semnele vitale sunt normale
- absena frisonului, mncrimii, urticariei sau iritaiei
- analizele de laborator n limite normale
- mucoasele i tegumentele sunt colorate roz, pacientul a neles scopul i riscurile transfuziei
Rezultate nedorite/Ce facei:
- Embolia pulmonar - manifestat prin agitaie, cianoz, dureri toracice, tuse
chinuitoare, hemoptizie
- Hemoliza intravascular cu blocaj renal, oc posttransfuzional, acidoza
metabolic, stop cardiac prin hipotermie - se pot produce datorit sngelui
nenclzit
nclzii sngele nainte de a-l perfuza
Supravegheai pacientul
Anunai medicul
ntrerupei perfuzia
- ocul hemolitic - incompatibilitatea de grup - frison, tahicardie, dispnee,
cianoz, dureri lombare, retrosternale, stare general alterat
Anunai medicul
- nfundarea perfuzorului i acului cu cheaguri - se schimb perfuzorul i acul
- Hipotermia
nclzii bolnavul prin suplimentarea numrului de pturi, aplicarea de buiote cu ap cald
ATENIE
- Nu nclzii sngele n ap cald, sau deasupra surselor de cldur, evitai
agitarea pungii/flaconului
- Dac apar reacii posttransfuzionale returnai punga/flaconul de snge la punctul de transfuzii
- Respectai asepsia
- Nu umplei camera perfuzorului cu snge - nu se mai poate urmri ritmul de curgere
- Dac acul s-a nfundat nu permeabilizai acul prin presiune
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI CU REACTII ADVERSE LA TRANSFUZIE

Prevenirea reaciilor adverse pe perioada transfuziei si dup transfuzie.
Instituirea msurilor pentru a reduce reaciile la transfuzie.
REACIILE ADVERSE
- Reaciile adverse pot s apar n primele 15 min ale transfuziei i dup transfuzie.
- Sunt reacii sistemice la administrarea sngelui i derivatelor de snge,
incompatibile cu cel al beneficiarului, care conin alergeni, sau sunt contaminate
cu bacterii
- Reaciile adverse generale pot avea simptome variind de la: febr, frison,
urticarie, hipotensiune i stop cardiac. Alte posibile reacii adverse care pot
rezulta din terapia transfuziei includ suprancrcarea circulatorie i transmiterea unor boli ca:
hepatitele, citomegalovirui sau virusul imunodeficienei umane (HIV).
- Reacia hemolitic acut - incompatibilitate ABO, Rh i se produce n primele 515' de la instituirea transfuziei. Aceasta ncepe cu creterea temperaturii,
ritmului cardiac, senzaie de cldur i durere de-a lungul venei pe care sngele
este transfuzat, frison, durere de cap, gra, durere n piept i spate, dispnee,
hipotensiune, homoglobinemie, hemoglobinurie. Se oprete transfuzia.
- Reacia hemolitic ntrziat - rspunsul imun dezvoltat de ctre primitor
mpotriva antigenilor donatorului non ABO. Febra este inexplicabil, descrete
inexplicabil Hb, Ht, testul Coombs este pozitiv. Se oprete transfuzia.
- Reacia febril nonhemolitic - 1 % din transfuzii; o posibil sensibilitate a
primitorului la leucocitele i trombocitele din sngele donatorului. Aceasta se
produce la 30' dup iniierea transfuziei i la 6h dup terminarea transfuziei. Se
manifest prin febr mai mare cu 1 , nroirea feei, frisoane, durere de cap.
- Reacia alergic (uoar sau moderat) cauzat de alergia primitorului la
proteinele din plasma donatorului. Aceasta se produce pe durata transfuziei i la
1h dup transfuzie. Apar eritem local, erupie cutanat, urticarie.
- Reacia alergic sever - cauzat de alergia primitorului la un antigen al
donatorului (uzual IgA). Aglutinarea celulelor roii obstrueaz capilarele i
blocheaz fluxul sanguin, cauznd simptome majore la toate marile organe de
sistem. Aceasta se produce n primele 5- 15' de la iniierea transfuziei. Apar
tusea, greaa, vrstura, distresul respirator, hipotenshinea, pierderea
cunotinei i posibil stopul cardiac. Aceasta este o reacie care amenin viaa.
Se opete transfuzia, se menine linia venoas, se informeaz medicul, se
administreaz medicamentele prescrise (antihistaminice, corticosteroizi,
epinefrina, antipiretice). Se msoar semnele vitale la fiecare 5- 15' i se
iniiaz resuscitarea cardiopulmonar dac este nevoie.
- Suprancrcarea circulatorie - poate conduce la edemul pulmonar i se produce
din cauza volumului excesiv sau ritmului rapid al transfuziei. Aceasta poate apare
n orice moment, sau la 1 -2h dup terminarea transfuziei. Apar dispneea, tusea,
tahipneea, tahicardia, creterea presiunii venoase centrale. Se respect ritmul de
administrare de 2-4ml/kg/h. Se acord atenie special ritmului i volumului de
administrare la pacienii n vrst. Se ncetinete sau se oprete transfuzia, se
administreaz la indicaia medicului diuretice, oxigen i morfin.
- Sepsis bacterian - datorit contaminrii bacteriene a produsului transfuzat.

Aceasta apare pe durata transfuziei i la 2h dup terminarea transfuziei. Se
manifest prin febr, frison, crampe abdominale, vrstur, diaree, hipotensiune.
Se aplic ngrijiri corespunztoare. Se oprete transfuzia i se menine linia
venoas, se informeaz medicul, se monitorizeaz semnele vitale, se recolteaz
hemocultura. La indicaia medicului se administreaz fluide i.v., antibiotice cu
spectru larg antimicrobian, vasopresoare i steroizi.
EVALUAREA PACIENTULUI
- Observai pacientul pentru febr cu sau fr frison. Febra poate indica debutul
unei reac ii hemolitice acute, reac ii febrile nonhemolitice, sau septicemie
bacterian
- Observai pacientul pentru tahicardie i/sau tahipnee i dispnee. Acestea pot
indica reacie hemolitic acut sau suprancrcare circulatorie. Aceste simptome
pot fi nsoite de tuse n caz de suprancrcare circulatorie.
- Observai pacientul pentru urticarie sau erupie cutanat. Acestea pot fi
indicii timpurii ale unei reacii alergice, anafilactice, care se produc dup
transfuzie.
- Observai pacientul pentru nroirea feei. Inroirea feei poate fi prezent
ntr-o reacie hemolitic acut, sau o recie nonhemolitic.
- Observai pacientul pentru simptomele gastrointestinale. Greaa i vrstura pot
fi prezente n reaciile transfuzionale hemolitice acute, reaciile anafilactice,
sau sepsis.
- Observai pacientul pentru scderea TA. Hipotensiunea poate fi o reacie acut
hemolitic, anafilactic, sau sepsis.
- Observai pacientul pentru wheezing, durere n piept i stop cardiac. Acestea
toate sunt reacii anafilactice.
- Fii ateni la plngerile pacientului pentru dureri de cap sau dureri musculare
n prezena febrei. Amndou pot fi indicii ale unei reacii nonhemolitice
febrile.
- Monitorizai pacientul pentru diseminarea coagulrii intravasculare,
insuficiena renal., hemoglobinemie/hemoglobinurie. Toate acestea sunt semne
trzii ale reaciei hemolitice acute.
- Monitorizai valorile de laborator pentru anemia refractar la terapia
transfuziei. Aceasta ar putea semnifica o reacie hemolitic ntrziat.
- Observai pacienii care primesc transfuzii masive de snge pentru hipotermie
uoar, tulburri de ritm cardiace, hipoteosiune si hipocalcemie, hiperkalemie.
Produsele de snge reci pot afecta sistemul de conducere cardiac rezultnd
disaritmii ventriculare. Alte disaritmii cardiace, hipotensiunea i furnicturile
pot indica hipocalcemia, care apar atunci cnd citratul (utilizat drept conservant
pentru produsele de snge) se combin cu calciul pacientului. Hiperkalemia duce la
colici intestinale, diaree, oligurie, spasme musculare, modificri pe ECG,
bradicardie premergtoare stopului cardiac.
CE FACEM N CAZUL UNOR REACII LA TRANSFUZIE?
- Oprirea transfuziei. Severitatea reaciilor este legat de cantitatea introdus.
- Schimbai perfuzorul care conine cheaguri de snge i nlocuii-l cu altul nou,
excepie cazul n care este numai o reacie uor alergic..
- Informai medicul. Reaciile la transfuzie cer imediat intervenii medicale. n

cazul unei reacii alergice uoare, transfuzia ar trebui stopat i administrate
antihistaminice, la indicaia medicului. Transfuzia poate fi reluat.
- Meninei linia venoas pentru administrarea de medicamente i soluii la nevoie.
- Notai sngele i produsele de snge, timpul n care au aprut reaciile
transfuziei, dar i interveniile nursei.
- Recoltai snge simplu. Se recolteaz o prob snge nainte de transfuzie pentru
proba de compatibilitate. A doua prob (dac este necesar) se recolteaz din braul opus
transfuziei i se va verifica hemoglobina liber n ser, indicnd hemoliza i deasemenea ar trebui
verificat nivelul bilirubinei.
- Returnai la punctul de transfuzii punga de snge, oprind civa ml de snge,
pentru o eventual verificare n cazul n care se produc reacii postransfuzionale
severe.
- Monitorizai semnele vitale la fiecare 15' sau mai frecvent dac trebuie.
Meninei evaluarea continu a strii cardiopulmonare a pacientului.
- Administrai medicaia prescris n acord cu tipul i severitatea reaciei la
transfuzie:
antihistaminice - diminueaz unele aspecte ale rspunsului alergic prin blocarea
receptorilor histaminici. In unele cazuri pot fi administrate pretransfuzional, la
indicaia medicului
antipiretice/analgezice - se administreaz pentru a sc dea febra i diconfortul
n: reaciile hemolitice acute, reaciile febrile nonhemolitice, sepsisul bacterian
corticosteroizi - stabilizeaz membranele celulei, descresc eliberarea histaminei; se
administrez n reacii alergice severe
fluidele - administrarea rapid a fluidelor i.v. poate ajuta la contracararea unor simptome ale
ocului anafilactic
diuretice/morfin - pot fi administrate n suprancrcarea circulatorie pentru a
reduce volumul intravascular
antibiotice - se administreaz cnd este suspectat contaminarea bacterian
n cazul unui stop cardiac - se iniiaz resuscitarea cardiopulmonar
recoltai prima prob de urin - se poate produce hemoglobinuria datorit
reaciilor hemolitice. Gradul de deteriorare al rinichilor este influenat de pHul
urinar i de rata excreiei urinare. Dac deteriorarea rinichilor este sever,
se recomand dializ
REZULTATE ATEPTATE
- Pacientul va avea mucoase roze. Perfuzia tisular este mbuntit
- Debitul cardiac va reveni la valorile de baz. Volumul intravascular este
restabilit
- TA se va menine stabil. Volumul intravascular este restabilit. Absenta
reaciilor transfuziei.
- Pacientul va fi calm i exprim confort. ngrijirile nursing sunt aplicate
corespunztor pentru a menine sigurana i confortul pacientului.
- Pacientul i menine temperatura corpului n limite normale
- Pacientul va elimina urin 0,5 - 1 ml/kg/h - reflect starea optim a fluidelor.
- Pacientul i va menine saturaia de oxigen mai mare de 95%
AUTOTRANSFUZIA:
Autotransfuzia este reinfuzia propriului sange dupa ce a fost colectat si filtrat. Este
efectuata inainte, in timpul si dupa interventiile chirurgicale sau traumatisme.
Autotransfuzia are cateva avantaje fata de transfuziile cu sange de la donatori. Astfel, nu
apar reactii postransfuzionale datorita incompatibilitailor sau greslilor de stabilire a grupelor de
sange, nu se transmit boli iar pierdera de sange este inlocuita imediat. Spre deosebire de sangele
din centrele de transfuzii recoltat de la donatori, sangele autotransfuzat contine un nivel normal
de 2,3 diposfoglicerat care ajuta la oxigenarea tesuturilor (aceasta cauzeaza o reducere a afinitatii
Hb pentru oxigen si, in consecinta, o crestere a eliminarii oxigenului la nivelul tesuturilor).
Recoltarea de sange pentru autotransfuzie se poate face preoperator si este recomandata
pacientilor cu interventii chirurgicale ortopedice, in timpul carora se pierde mult sange.
Colectarea de sange se poate face cu 4 pana la 6 saptamani inainte de operatie.
De cele mai multe ori, insa, in interventiile chirurgicale sangeroase, se foloseste cellsaver-ul, un aparat conectat intraoperator si postoperator la tubul de dren al plagii , care preia
sangele pacientului, il proceseaza si il autotransfuzeaza. Trebuie monitorizata si notata cantitatea
de sange care se autotransfuzeaza.
Pacientii care au donat preoperator sange (se poate dona cu 4-6 saptamani inainte) vor fi
sfatuiti sa ramana in repaus la pat inca 10 minute dupa donare, sa bea cat mai multe lichide in
orele imediat urmatoare. Daca acasa, in ziua cand au donat sange, vor simti ameteala si stare de
lipotimie, vor fi invatati sa se aseze in pozitie Trendellenburg( cu capul mai jos decat picioarele)
pana cand vor dispare acuzele respective.
Complicatii:
Complicatiile autotransfuziei pot fi: hemoliza, reactiile vasovagale ( hipotensiune,
bradicardie), trombocitopenie, coagulopatii, hipovolemie ( in special la pacientii varstnici),
sepsis ( in cazul nefolosirii tehnicilor sterile).
PARTICULARITI DE ADMINISTRARE A UNOR MEDICAMENTE
ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR
DEFINIIE
- Anticoagulantele sunt medicamente care mpiedic procesul de coagulare, fiind
administrate pentru prevenirea i tratarea diferitelor forme ale maladiei tromboembolice.
FACTORII CARE FAVORIZEAZ BOALA TROMBOEMBOLIC
- Alterarea peretelui vascular
- Staza circulatorie din cauza imobilizrii
- Hipercoagulabilitatea
INDICAII
- Flebitele membrelor inferioare n:
Obstetric - dup natere sau avort
Chirurgie - pentru bolnavul imobilizat n aparat gipsat, intervenii pelvine la
femei cu obezitate sau cu boli venoase; dup intervenii pentru protez de old
sau genunchi
Medical - bolnavi cardiaci, cu flebite latente, n imobilizarea prelungit
- Embolie: pulmonar, periferic n membrele inferioare, n teritoriul mezenteric,
n cardiopatii embolice
- Tromboza coronarian: infarct miocardic
- Arterite i tromboze arteriale ale membrelor inferioare
- Chirurgia cardiac, a vaselor mari
MEDICAMENTE UTILIZATE
FORME DE PREZENTARE
A. SOLUII INJECTABILE
HEPARINA
- Se administreaz strict intravenos, n amestec cu soluie salin izoton urmat
de perfuzie continu
- Acioneaz prin blocarea ultimei faze a coagulrii, inhib trombina i mpiedic
transformarea fibrinogenului n fibrin
- Nu se amestec n perfuzie cu preparate de calciu, papaverin, sau cu alte
medicamente.
- Heparina este inactivat de sucurile digestive i nu trece prin membrane.
FORME DE PREZENTARE:
Heparin soluie injectabil, fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml
Heparin Sandoz 25000ui/5ml - soluie injectabil, fiole de 1ml, 5ml - 5000ui/ml
Heparine sodique - soluie injectabil - flacoane de 5ml - 5000ui/ml Reviparinum,

Enoxaparinum, Nadroparinum, Dalteparinum
- Solutii apoase injectabile pentru administrare S.C. i I.V.
- Pentru administrare i manevrare corect se citete cu atenie prospectul
- Locuri de administrare: deasupra crestei iliace, la nivelul abdomenului (la 5 cm
distan de ombilic), la nivelul braului i coapsei
- Dup dezinfecia local se face un pliu cutanat care va fi meninut tot timpul
injectrii, pentru a evita introducerea soluiei intramuscular
- Dup injectare se menine acul n esut aproximativ 5 secunde pentru a evita
refularea medicamentului prin neptur
- Nu se maseaz locul pentru a nu favoriza apariia hematoamelor
- Nu se amestec n soluie cu alte preparate
- Administrarea se face la interval de 12 h, conform indicaiei medicale
- Locul injectrii nu influeneaz rata de absorbie
Reviparinum prezentat sub form de:
- Clivarin MULTI - soluie injectabil, flacoane de 6ml - 5726unit/ml
- Clivarin PEN - soluie injectabil 5726unit/ml, cartu pen umplut cu 10 doze
0,25 ml, 0,25ml= 1432 ui
Se administreaz n pliul cutanat prin neptur perpendicular, fr aspiraie
Dezinfecia se face ntr-un singur sens
Dup injectare dispozitivul de administrare se ine n poziie 10 secunde, apoi
se d drumul la pliu
- Clivarin 0,25 ml/1432 ui; 0,6 ml/3346 ui;
se prezint n seringi preumplute unidoz
se administreaz naintea edinei de dializ n bolus intraarterial sau n pliu
cutanat ntre ombilic i creasta iliac, pe faa anterioar a coapsei,
perpendicular, fr aspiraie. Enoxaparinum prezentat sub form de :
- Clexane - soluie injectabil - 100 mg enoxaparin sodic/ml, flacoane de 3 ml
- Clexane 10 000 ui/ml - soluie injectabil n seringi preumplute de 1 ml (100

mg/ml - 1 mg enoxaparin sodic = 0.01 ml soluie injectabil)
- Clexane injectabil n seringi preumplute de 0,2 ml/ 2000 ui, 0,4 ml/4000 ui, 0,6
ml/6000 ui, 0,8 ml/8000 ui
Nu se administreaz i.m.
Nu se elimin bula de aer nainte de injectare
- Nadroparinum prezentat sub denumirea de Fraxiparine - 2850 u.i./0,3 ml - seringi
preumplute de 0,3 ml/2850u.i., 3800u.i./0,4 ml; 5700 u.i/0,6 ml; 7600u.i./0,8 ml
- Deltaparinum prezentat sub denumirea de Fragmin, seringi preumplute (10000
ui/ml)
Fragmin : 0,2 ml/2500 ui, 0,2ml/5000 ui, 0,3ml/7500 ui, 0,6ml/1500ui
Se administreaz S.C. n peretele abdominal prin neptur perpendicular. Se
poate administra i i.v. prin perfuzie continu i intrarterial n bolus, la
nceputul edinei de dializ.
B. FORME PENTRU ADMINISTRARE PE CALE ORAL
Anticoagulante cumarinice (Antivitamine K)
- mpiedic sinteza hepatic a factorilor coagulrii dependent de vitamina K
- Se recomand n profilaxia trombozelor venoase i accidentelor tromboembolice
dup intervenii chirurgicale la pacienii cu risc crescut, la bolnavii cu proteze
valvulare, grefe vasculare, stenoz mitral.
Acenocumarolum produs sub denumirea de:
- Acenocumarol - cp. - 2 mg
- Sinirom - cp. - 4 mg
- Trombostop - cp.- 2 mg;
se pstreaz la 15-25, ferit de lumin
atenie - vrsturi - disfuncii hepatice
Reacii adverse:
Hemoragii - gastrointestinale, cerebrale, la nivelul tractului urogenital
(hematurie), uter (menoragii sau metroragii)
Reacii adverse: grea, vrsturi, reacii alergice, urticarie, dermatite,
febra , alopecie reversibil
PRECAUIUNI SPECIALE PRIVIND ADMINISTRAREA SUBCUTANAT
- Injectarea subcutanat se preteaz la cantiti mici de soluie
- Se folosesc ace subiri, lungi de 12mm, care garanteaz injectarea
medicamentului n esutul subcutanat
- Acul subire scade riscul antrenrii germenilor
- Se prefer introducerea vertical la 90 scznd riscul lezrii unor filete
nervoase i vaselor de snge, ceea ce face ca durerea s fie mai mic i riscul de
hematom sczut
- Acele mai lungi pot fi introduse sub un unghi de 45, cu atenie, pentru a nu
ajunge n grosimea muchiului.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI
A. naintea tratamentului
- Se determin gropul sanguin i Rh
- Medicul stabilete bolnavii cu risc de hemoragie: ulcerul gastroduodenal, boli
hemoragice, insuficiena hepatic i renal, AVC recent; gravide, hipotensiunea
arterial sever
- Se determin timpul de protrombin naintea tratamentului cu anticoagulante
cumarinice (este crescut n ciroz i hepatit)
B. n timpul tratamentului
- Nu se fac injecii i.m. i s.c, exist risc de hematom
- Se supraveghez apariia hemoragiilor
gingivoragii, epistaxis
hemoragii dup ras
hematuria
- se colecteaz urina ntr-un borcan i se examineaz

scaunul cu snge
- n cazul sngerrilor, la recomandarea medicului, se administreaz PROTAMINA n
tratamentul cu Heparin i Fitomenadion n tratamentul cu trombostop
- Nu se fac endoscopii i nici puncii
- Se face controlul biologic al coagulrii: timpul Howell n heparinoterapie i
timpul de protrombin n tratamentul cu anticoagulante orale
- n timpul perfuziei, recoltarea sngelui se face de la cellalt bra
- n cazul administrrii subcutanate recoltarea se face la 6-8 ore de la injecie
- Se monitorizeaz starea general ntruct pot apare: frison, febr, vom.
- Pacientul este informat s nu ia alte medicamente fr recomandare medical
deoarece unele poteneaz efectul iar altele l diminueaz
- Atenie deosebit se acord pacientului tratat cu anticoagulante cumarinice,
deoarece tratamentul se face ambulator i nu poate fi supravegheat permanent
- Medicamentele care cresc efectul anticoagulantelor: salicilai, paracetamol,
fenilbutazon, laxative, hormoni tiroidieni, unele antibiotice (tetraciclin,
cloramfenicol), sulfamide, analgetice
- Medicamente care scad efectul anticoagulante lor: pansamentele gastrice,
antiacide, barbiturice, unele tranchilizante i neuroleptice, diuretice ,mercuriale, digitalice,
inhibitori tiroidieni.
EDUCAIA PACIENTULUI
Se instruiete pacientul:
- S ia medicamentele dup orarul stabilit de medic; administrarea se face mai
ales seara pentru ca medicul s poat corecta la nevoie doza dup valoarea
timpului de protrombin determinat n timpul zilei
- Dac omite o doz, o poate lua n interval de 8 ore, dup care se sare peste
priz i se ia doza la ora obinuit n ziua urmtoare
- S nu-i modifice singur dozele
- S nu ntrerup brusc tratamentul, exist risc de hipercoagulabilitate i tromboembolie
- S se autosupravegheze i s depisteze semnele de supradozare (hemoragii)
- S se prezinte cu regularitate la medic pentru recoltarea probelor de coagulare
- S anune stomatologul sau alt medic, dac este cazul, c este n tratament cu
anticoagulante orale (ACO)
- Sa nu practice sporturi violente care presupun lovituri, cderi sau munci
intense
- S continue autosupravegherea pe perioada ntreruperii treptate a tratamentului
(2-4 sptmni) pentru c aciunea se menine ntre 2-5 zile dup ncetarea
administrrii, n funcie de anticoagulantul folosit
- S evite expunerea la cldur, canicula crete efectul
- S consume o alimentaie echilibrat i s nu exagereze cu alimente bogate n
vitamina K: brocoli, spanac, varz, conopid, sparanghel, mrar, mazre verde,
soia, tomate, urzici, glbenu de ou, ficat (porc, vit), salat verde, suc de
grape-fruit.
- S nu consume alcool n exces, poteneaz efectul ACO
- S nu foloseasc plante medicinale care influeneaz efectul ACO:
scad timpul de protrombin: suntoarea, lucerna, ceaiul verde, gingseng, coacze
negre
cresc timpul de protrombin sau riscul de hemoragie: usturoiul, ceaiul verde,
ginko biloba
- S evite fumatul, deoarece fumul de igar poate scdea efectul ACO
- S informeze familia asupra tratamentului anticoagulant
- S evite tieturile; n caz de hemoragie s aplice un pansament compresiv i s
se prezinte de urgen la spital
- S poarte asupra lui cartea de identitate, un card cu grupa sanguin i
anticoagulantul folosit; data nceperii tratamentului i durata probabil, doza
administrat, modul de administrare (un comprimat seara, sau dou administrri pe
zi la 12 ore preferabil la aceeai ora )
ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR
DEFINIIE
- Antibioticele sunt ageni antimicrobieni care introduse n organism exercit
efecte toxice specifice fa de anumite microorganisme, parazii sau celule
atipice, avnd efecte toxice mult mai reduse sau absente fa de celulele
organismului gazd.
EFECTE I MOD DE ACIUNE

ANTIBIOTICE BACTERICIDE
Produc distrugerea germenilor, sunt indicate n infecii grave, supraacute, sau
cnd mecanismele imunitare sunt reduse (nou nscui, btrni, infecii cronice),
n urma administrrii citotoxicelor, corticoterapicelor, dup radioterapie.
Principalele antibiotice bactericide sunt: penicilinele, cefalosporinele, aminoglicozidele,
rifampicina, polimixinele i bacitracina.
ANTIBIOTICE BACTERIOSTATICE
Inhib multiplicarea germenilor i favorizeaz aciunea forelor de aprare ale
organismului.
Principalele antibiotice bacteriostatice sunt: tertraciclina, clofamfenicolul,
eritromicina. Sunt recomandate n infecii uoare sau medii.
- Antibioticele pot avea:
1 Spectru ngust - asupra cocilor i bacililor gram-pozitivi i gramnegativim.
Permit terapia bine intit.
2 Spectru larg - tip tetraciclin i cloramfenicol care acioneaz asupra cocilor i bacililor grampozitivi i gram-negativi, a rickettsiilor, micoplasmelor, chlamidiilor.
3 Spectru limitat (antituberculoase) - active numai fa de bacterii.
- Eficacitatea depinde de:
Rezistena germenilor - care reprezint insensibilitatea la un anumit antibiotic,
i care poate fi natural sau dobndit (urmare a unei transformri genetice
stabile transmise de la o generaie la alta). Realizarea concentraiei active - la
locul de aciune care trebuie s se menin un timp suficient pentru a intoxica
microorganismele, fiind condiionat de absorbia antibioticului din tubul
digestiv sau de la locul injectrii.
INDICAII
- Prevenirea i tratamentul infeciilor.
Tratamentul poate fi
- prin terapia direct (mpotriva unui organism specific identificat prin cultur i
antibiogram), sau empiric (mpotriva agenilor patogeni cel mai probabil pn
cnd organismul specific este identificat).
n general sunt utilizate ca profilactice urmtoarele:
Penicilina pentru prevenirea infecilor streptococice din grupul A, a gonoreei
i sifilisului imediat dup expunere. Antibiotice pentru a preveni endocarditele
bacteriene la pacienii cu boli cardiace valvulare.
Antibiotice pentru prevenirea infeciilor postoperatorii la pacienii cu
rezisten sczut datorit vrstei, nutriiei deficitare, naintea interveniilor
chirurgicale cu risc crescut (chirurgia cardiac, chirurgia gastrointestinal,
proceduri chirurgicale n ortopedie).
PRINCIPIILE TERAPIEI MEDICAMENTOASE ANTIINFECIOASE
- Limitele utilizrii
Sunt indicate numai cnd o infecie bacterian semnificativ este diagnosticat
sau suspectat puternic, sau cnd exist o indicaie stabilit pentru profilaxie.
Nu trebuie utilizate pentru infeciile virale i infecii nensemnate. Sunt
ineficiente n infeciile virale, permit creterea rezistenei.
- Colectarea probelor
Colectarea pentru cultur i antibiogram nainte de a se administra prima doz
de antibiotic
Culturile trebuiesc recoltate corect i duse la laborator, n timp util. Dac se
ntrzie poate crete contaminarea
- Selectarea medicamentului
Alegerea antibioticului ar trebui s fie bazat pe rezultatului de la cultura
microbian i antibiogram, pe studii privind sensibilitatea, pentru a putea
determina care medicamente sunt cele mai eficiente. Unele microorganisme sunt n
ntregime sensibile la anumite medicamente i n cazul unor infecii, nu mai este
necesar efectuarea testelor de sensibilitate.
Culturile i studiile de sensibilitate sunt importante pentru suspectarea
infeciilor gram negative datorit incidenei mari a rezistenei la microorganisme
Deoarece aceste teste cer 48 - 72 de ore, medicul prescrie imediat administrarea
unui medicament care s fie eficient
- Calea de administrare
Depinde mult de severitatea infeciei
Calea oral - administrarea oral este preferat pentru iniierea terapiei nomai
n infeciile relative uoare
Calea injectabil (I.M., I.V., intrarahidian) - n infeciile serioase este
preferat ruta i.v.
Aplicare local (pe tegumente)
- Durata terapiei
Variaz de la o singur doz la ani
n infeciile acute durata medie este de 7-10 zile sau pn cnd pacientul este
afebril i asimptomatic 48-72 h
- Utilizarea perioperatorie
Se administreaz preventiv cu o or nainte de operaie. Furnizeaz concentraia
eficient a esuturilor pe perioada procedurii chirurgicale, cnd contaminarea
este mare. Alegerea medicamentului depinde de agentul patogen, o singur doz este suficient,
putnd fi repetat dac intervenia se amn sau se prelungete
Utilizarea n insuficiena renal
Se cere precauiune extrem, deoarece multe medicamente sunt excretate primar
prin rinichi, unele fiind nefrotoxice. Totui n doze reduse sunt necesare.
- Utilizarea n bolile hepatice
n bolile severe ale ficatului medicamentele antiinfecioase care sunt
excretate prin ficat ar trebui s fie reduse ca doz, unele sunt hepatotoxice.
Acestea includ eritromicina, clidamycin i cloramfenicolul.
- Utilizarea la copii
Medicamentele antimicrobiene sunt utilizate n spital i ambulatoriu pentru
otite medii i infec ii ale tractului respirator. Penicilinele i cefalosporinele
sunt considerate sigure pentru cele mai multe grupe de vrst, totui ele sunt
eliminate mult mai ncet la nou nscui datorit funciei renale imature i de
aceea trebuie administrate cu precauiune. Aminoglicozidele (ex. gentamicina) pot
cauza nefrotoxicitate i ototoxicitate. La nou nscui riscul este mare datorit
funciei renale imature. Tetraciclinele sunt contraindicate la copii sub 8 ani,
datorit efectelor asupra dinilor (nglbenire) i oaselor.
- Utilizarea la persoanele n vrst
Peniciline sunt sigure, dar pot produce hiperkalemia dup administrarea dozelor
mari i.v. de penicilin G potasic i hipenatremia dup administrarea de
carbenicilin.
Cefalosporinele sunt n general considerate sigure, dar pot cauza sau agrava
insuficiena renal, n special cnd sunt utilizate i alte medicamente
nefrotoxice.
Aminoglicozidele sunt contraindicate.Persoanele n vrst au un risc mare de
nefrotoxicitate i ototoxicitate.
Tetraciclinele exceptnd doxicilina i nitrofurantoinul sunt contraindicate.
PRECAUII SPECIALE
- Se face o anamnez amnunit privind funciile renal, hepatic, auditiv i
eventuale antecedente alergice
- Se respect medicamentul recomandat avnd n vedere efectele i reaciile adverse
- Se respect orarul, doza i calea de administrare pentru a menine o
concentraie activ la locul de aciune
- Se respect durata tratamentului pentru prevenirea dezvoltrii germenilor
rezisteni
- Se vor urmri reaciile adverse:
Reacii alergice mai frecvente la penicilin, apar n cadrul aceleiai grupe de
antibiotice sau apropiate ca structur. ntre 5-10% din pacienii sensibili la
penicilin pot prezenta alergie la cefalosporine.
Reacii toxice - intereseaz unele organe; aminoglicozidele sunt ototoxice i
nefrotoxice, iar tetraciclinele, eritromicinele sunt hepatotoxice, cloramfenicolul
este toxic pentru hematopoeza, penicilinele n doze mari i polimixinele au efect
neurotoxic.
Reacii idiosincrazice - ca urmare a unor enzimopatii genetice (ex.hemoliza
produs de sulfamide sau manifestrile polinevritice la izoniazid)
Reacii de ordin biologic:

o Reacii de exacerbare (Herxheimer) - rezultatul distrugerii masive de
germeni cu eliberare de endotoxine in tratamentul cu penicilin al luesului sau cu
cloramfenicol n febra tifoid. Medicul prescrie la nceput doze mici.
o Rezistena microbian la un anumit antibiotic, favorizat de concentraia
sczuta la locul aciunii, tratament de scurt durat.
o Fenomene de dismicrobism - distrugerea unor germeni concomitent cu
nmulirea celor rezisteni care pot fi sau pot deveni patogeni, pot produce
suprainfecii grave mai frecvent la copii, btrni i la antibiotice cu spectru
larg. Administrarea local a antibioticelor trebuie limitat, exist risc mare de
sensibilitate i dezvoltare de tulpini rezistente. Se prescriu cele care nu se
administreaz pe cale general datorit toxicitii mari, cu capacitate
alergizant redus, bine tolerat de esuturi.
INTERACIUNI MEDICAMENTOASE
- Cloramfenicolul reduce metabolismul anticoagulantelor i anticonvulsivantelor
- Ototoxicitatea aminoglicozidelor este potenat de diuretice (ex.furosemid)
- Combinarea substanelor "in vitro" poate modifica starea fizico-chimic i
activitatea antimicrobian (amestecarea soluiei de meticilin i gentamicin sau
kanamicin).
- Soluiile cu pH prea alcalin sau prea acid folosite pentru perfuzie inactiveaz
antibioticul (ex. benzilpenicilina). Heparina i hidrocortizonul hemisuccinat
(HHC) sunt incompatibile cu: penicilina, meticilina, kanamicina, cloramfenicolul,
tetraciclina. Dac nu se cunosc date suficiente cu privire la incompatibilitatea
antibioticelor cu aceste substane, este preferabil ca acestea s fie administrate
pe cale intravenoas separat sau n perfuzii scurte, intermitente.- Sulfamidele
poteneaz efectul sulfamidelor antidiabetice cu hipoglicemie consecutiv,
poteneaz anticoagulantele cumarinice; substanele acidifiante favorizeaz
precipitarea n cile urinare.
ACIUNILE NURSING GENERALE
Administrarea cu acuratee
- Stabilirea orarului de administrare la intervale egale - pentru meninerea
nivelului terapeutic n snge
- Se administreaz pe stomacul gol (cu 1h nainte de mas sau la 2h dup mas) pentru a preveni inactivarea de ctre secreia gastric i a favoriza absorbia
- Se citesc recomandrile de amestecare i stocare din prospect..
- Medicamentele antimicrobiene ambalate sub form de pulbere sunt instabile n
soluii, se dizolv naintea administrrii folosind o cantitate adecvat de
solvent, concentraia fiind exprimat n mg/ml. Cele mai multe soluii se
pstreaz la frigider pentru perioade lungi de stabilitate.
- Nici o soluie nu trebuie utilizat dup termenul de expirare deoarece este
posibil descompunerea.
- Parenteral soluii cu antibiotice se administreaz singure, nu se amestec cu
nici un alt medicament n sering sau soluii i.v. - pentru a evita
incompatibilitile chimice i fizice care pot cauza precipitarea sau inactivarea
medicamentelor
- Antibioticele se administreaz i.m., profund n masa muscular i se rotete
locul de injecie
- Pentru administrarea i.v. a antibioticelor.
Se utilizeaz soluii pentru diluie
Se administreaz ncet
Dup administrare se mai introduc i.v.cel puin 10 ml de soluie pentru a nu
rmne o parte din doza de medicament n tubul perfuzorului (10% din doza
amestecat n 100ml poate rmne pe tubul perfuzorului).
Este de preferat administrarea separat i intermitent, diluate cu 50-100 ml
ser fiziologic i introdus n 20-60 min.
Administrarea lent i intermitent determin mai puin iritaie la nivelul
venelor, evit dezactivarea medicamentului i asigur nivelul terapeutic.
- Observarea efectelor terapeutice
Se observi reducerea roelii, edemului, cldurii i durerii. Semnele i
simptomele inflamaiei i infeciei uzual se diminueaz sau dispar n aproximativ
48 de ore de la nceperea terapiei cu antibiotice.
n infeciile sistemice se observ scderea febrei i a leucocitelor, crete
apetitul i pacientul se simte mai bine.
n plgile infectate se observ descreterea semnelor locale de inflamaie i
scderea drenajului. Lichidul de drenaj se poate schimba de la purulent la seros.
n infeciile respiratorii se observ scderea dispneei, tusei i secreiilor.
Secreiile pot s se schimbe de la gros la subire i de la colorate la alb.
n infeciile tactului urinar se observ scderea frecvenei miciunilor i
dispariia disuriei. Se verific rezultatul examenului de urin, pentru a observa
scderea bacteriilor i leucocitelor.
- Observarea interaciuni medicamentelor - cele mai semnificative interaciuni
sunt cele care altereaz eficiena antiinfecioaselor sau cresc toxicitatea
medicamentelor
- Observarea efectelor adverse
Hipersensibilitatea - se poate produce dup administrarea celor mai multe
antiinfecioase, dar cea mai comun este penicilina.
o Anafilaxia - hipotensiune, distress respirator, urticarie, angioedem,
vrsaturi, diaree. Anafilaxia uzual se produce n primele minute dup
administrarea medicamente lor. Hipertensiunea se datoreaz vasodilataiei i
colapsului circulator. Distressul respirator se datoreaz bronhospasmului i
edemului laringian.
o Boala serului - febr, vasculit, limfadenopatie generalizat, edeme ale
articulaiilor, bronhospasm, urticarie. Aceasta este o reacie alergic
ntrziat, care se produce la o sptmn sau mai mult dup ce a nceput
administrarea medicamentului. Semnele i simptomele sunt cauzate de inflamaie.
Suprainfecia este o infecie nou sau secundar care se produce pe durata
terapiei infeciei primare. Suprainfeciile sunt relativ comune i potenial grave
deoarece microorganismele responsabile stafilococii, germenii gram negativ
(Proteus sau Pseudomonas) sau fungi (Candida) sunt adesea rezistente la
medicamente. Infeciile cu aceste microorganisme sunt greu de tratat.
o Stomatitele - gura inflamat, pete de culoare alb pe mucoasa bucal.
o Diareea
o Vaginita pustuloas infecioas - iritaie n zona perineal, mncrime,

scurgeri vaginale
o Semne i simptome noi localizate - roea, cldur, edem, durere, drenaj,
expectoraie.
o Revenirea semnelor i simptomelor sistemice - febr, indispoziie.
Flebit la locul punciei venoase, durere la locul injeciei i.m.. Soluiile
parenterale i multe medicamente antiinfecioase sunt iritante pentru esuturi.
Simptome gastrointestinale - greaa, vrstura, diareea
Educaia pacientului
- Se informeaz pacientul asupra riscurilor i beneficiilor
- Se monitorizeaz starea pacientului
- Se instruiete pacientul privind administrarea oral sau local:
respectarea dozei i orarului (pentru a menine nivelul eficient in snge), a
cii de administrare
evitarea asocierii cu alte medicamente
respectarea administrrii n raport cu mesele, alimentele scad absorbia mai
multor antinfecioase orale. Dac medicamentele cauzeaz grea i vrstur
intolerabil, pot fi luate cteva nghiituri de alimente.
- Se explic pacientului s ia medicamentele cu un pahar plin cu ap, pentru a
scdea iritaia gastric i a crete ritmul dizolvrii i absorbiei (tablete i
capsule).
- Se explic pacientului efectul medicamentului i faptul c tratamentul nu
trebuie ntrerupt chiar dac manifestrile au disprut i trebuie continuat pe
toat perioada indicat.
- S ia toate medicamentele antiinfecioase prescrise chiar dac simptomele au
disprut, pentru a preveni revenirea infeciei i apariia rezistenei
microorganismului la medicament.
- Se informeaz pacientul care sunt reaciile adverse mai frecvente: tulburri
digestive (greuri, vrsturi, uneori sngerri intestinale), manifestri cutanate
(erupii, urticarie), tulburri urinare (la sulfamide - oligurie, anurie),
tulburri nervoase (nevrite periferice, cefalee, insomnie), tulburri
respiratorii (bronhospasm), reacii anafilactice
- Se instruiete pacientul s raporteze greaa, vrstura, diareea, erupia
cutanat, revenirea simptomelor pentru care au fost prescrise antiinfecioasele,
sau semnele unei infecii noi (ex. febr, tuse, gur inflamat, drenaj). Aceste
probleme pot indica efecte adverse ale medicamentului, lipsa rspunsului
therapeutic la medicament, sau suprainfecia. Unele din acestea cer evaluare i
pot indica schimbri n terapia medicamentoas.
- Se instruiete pacientul:
s anune medicul dac este n tratament cu alte medicamente pentru a
evitaincompatibilitile
s pstreze medicamentele n condiii recomandate de productor (n prospect)
s se adreseze medicului la apariia primelor semne de intoleran cunoscute sau
a altor manifestri ieite din comun
Tehnica dizolvarii medicamentelor
ndeprtai capacul de protecie (1).

Curai dopul de cauciuc al flaconului cu tamponul pentru dezinfectare.
Scoatei seringa din ambalaj. Nu atingei vrful seringii.
Scoatei protecia acului fr s-l atingei i inei seringa cu ac n mn. (2)
Introducei acul prin dopul de cauciuc al flaconului (3).
inei flaconul i seringa ntr-o mni ntoarcei flaconul i seringa n jos (4).
innd seringa cu acul ndreptat n sus, asigurai-v c vrful acului se gsete n

soluia. Cealalt mn v este liber s mite pistonul seringii.
Tragei ncet napoi pistonul pentru a trage n sering puin mai mult dect doza prescris
de medicul dumneavoastr.
inei seringa cu acul n flacon ndreptat n sus, detaai seringa de la acul lung, pstrnd
acul n flacon i fr s atingei vrful seringii.
Luai acul scurt i ataai-l bine la vrful seringii (5).
Scoatei protecia acului de pe acul seringii.
Verificai prezena bulelor de aer din sering. Dac observai bule, tragei pistonul uor
napoi. Pentru a scoate bulele de aer din sering, inei seringa cu acul ndreptat n sus.
Lovii uor cu degetul seringa pentru a aduce bulele la vrful acesteia. mpingei pistonul
uor n sus pn la doza corect. Punei la loc protecia acului i aezai seringa n poziie
orizontal pn cnd este gata de utilizare.
nainte de injectare, ateptai ca soluia s ajung la temperatura camerei sau nclzii

seringa ntre palme.
Inspectai vizual soluia nainte de administrare: nu o folosii dac prezint modificri de

culoare sau particule. Acum suntei gata s v injectai doza.
Pentru personalul care administreaza atibioticele exista pericolul de sensibilizare ,

recomandidu-se sa se lucreze cu manusi si masca
ADMINISTRAREA CORTIZONULUI
DEFINIIE
- Glucocorticoizii sunt hormoni ai corticosuprarenalei sau analogi de sintez cu
efect antiinflamator marcat i aciuni importante asupra metabolismului glucoproteic.
EFECTE
- Inhib procesele inflamatorii, diminueaz formarea edemului local i menin
rspunsul vaselor la catecolamine
- Au proprieti antialergice marcate
- Sunt eficace n toate tipurile de oc circulator
- Influeneaz constantele hemogramei
- Scad aprarea organismului la infecii intrziind cicatrizarea

- Cresc secreia gastric de HCl
- Stimuleaz sistemul nervos central crend o stare de bine dar pot declana
reacii psihotice
- Favorizeaz retenia de sare i ap
- Favorizeaz gliconeogeneza pe seama proteinelor
INDICAII
- Boli reumatismale, lupus eritematos sistemic
- Scleroza multipl
- Stri edematoase (glomerulonefrita sau nefrita lupic)
- Boli neoplazice n stadiul terminal pentru mbuntirea calitii vieii i
pentru profilaxia strilor de grea i vrsturi provocate de chimioterapia
antineoplazic
- Boli alergice
MEDICAMENTE UTILIZATE. FORME DE PREZENTARE
A. CORTIZON
1. Dexametasonul - soluie injectabil, fiole de 8 mg - 2 ml.
2. Hidrocortisonum
Flebocortid - pulbere 100 mg + 1 fiol de 2 ml solvent
HHC (Hidrocortizon hemissuccinat) - soluie injectabil i.v. 25 mg/5 ml - 1
fiol HHC a 1 ml +1 fiol solvent de 4 ml
Hidrocortisone Na succin - pulbere 100mg - 1 fiol solvent 2 ml
Hidrocortisone - liofilizat pentru soluie injectabil 100mg + 1 fiol solvent 2
ml
Hidrocortisone 500 mg - liofilizat pentru soluie injectabil + 1 fiol solvent
de 4 ml.
3. Methylprednisolon
- Depo-medrol suspensie injectabil i.m. apoas steril 40 mg/1ml, 80 mg/2ml
Nu se amestec cu alte medicamente ,
- Lemod solu 20 mg, 40 mg - flacoane cu liofilizat i fiole de 1 ml cu solvent
125 mg + 1 fiol solvent 2 ml
500 mg + 1 fiol solvent 7,8 ml
Soluia reconstituit se pstreaz cel mult 48 de ore la 15 - 25, ferii de
lumin
- Medrol comprimate (cp) de 16 mg, 32 mg, 4mg

- Solu medrol ACT-O-VIAL (liofilizat i solvent pentru soluie injectabil): 40
mg/1ml solvent, 125 mg/2 ml solvent, 250 mg/4 ml solvent, 500 mg/7,8 ml. Flacoane
bicompartimentate:
o Inferior liofilizatul iar n cel superior solventul
o Dizolvarea se face prin apsarea pe activatorul de plastic pentru a fora
ptrunderea solventului n compartimentul inferior; se agit uor.
4. PREDNISOLON
Decortin - 5mg i 20mg/cp
Solu- decortin - pulbere pentru suspensie injectabili 50 sau 250 mg, flacon +1
fiol de 5ml solvent
5. PREDNISON
N. Prednison - comprimate 5 mg
Prednison - comprimate 5mg

PRECAUII SPECIALE
- Doza este strict individualizat de ctre medic
- Preparatele cortizonice se administreaz 2/3 din doza zilnici dimineaa i 1/3
dup amiaza pentru a respecta nivelul maximal al secreiei fiziologice a cortizolului
- Doza de ntreinere se administreaz dimineaa
- n boli reumatismale, lupus eritematos sistemic (LES), scleroza multipl (SM) se
face puls-terapie 1g/zi timp de 3 zile n perfuzie cu glucoz 5% n cel puin 30
minute
- Dozele sub 250mg se pot administra i.v. lent n cel puin 5', iar cele peste 250
mg n PEV, n cel puin 30'
- Suspensiile apoase nu se administreaz i.v. nici IR.
- Doza se scade treptat conform recomandrii medicale
- Soluia obinut prin dizolvarea liofilizatului se pstreaz maximum 48h.
- Se monitorizeaz TA, exist risc de cretere prin retenie hidrosalin. Se
recomand diet hiposodat.
- Se cntrete periodic n timpul tratamentului de lung durat, exist risc de
obezitate
- Apar pirozisul i epigastralgii, se administreaz inhibitori ai secreiei
gastrice i regim alimentar de protecie.
- Se supravegheaz scaunul, exist risc de acutizare a ulcerului gastro duodenal.
- Se monitorizeaz glicemia - crete prin gluconeogenez. Se recomand regim

hipoglucidic, se supravegheaz atent pacienii cu diabet. Exist risc de diabet
cortizonic.
- Pacientul poate acuza slbiciune muscular, se pierde potasiu n timpul
tratamentului. Se recomand dieta hiperpotasic i hiperproteic
- Se supravegheaz comportamentul pacientului; pot apare stri de agitaie,
insomnie, tulburri psihotice
- Se observ aspectul tegumentelor, pot apare edeme.
EDUCAIA PACIENTULUI
Pacientul trebuie instruit:
- S ia medicamentele dup mas sau mpreun cu gustarea
- S respecte orarul de administrare: 2/3 din doz la ora 8 i 1/3 din doz la ora
16
- S nu omit nici o doz de medicamente
- S aib asupra lui i la ndemn medicamentele pentru a putea fi folosite n
caz de urgen
- S evite situaiile de stres accentuate (febr, infeciile, lucrri dentare,
accidente, crize personale sau familiale)
- S nu modifice dozele fr acordul medicului
- S-i monitorizeze semnele i simptomele care pot apare: anorexie, grea,
vrsturi, slbiciune, depresie, ameeal, poliurie, pierdere n greutate i s
anune medicul
- S se cntreasc periodic, s observe modificarea feei (fa n lun plin),
prezena edemelor, s-i msoare TA. n cazul creterii ponderale s se adreseze
medicului
- S consume o diet hiposodat i hiperproteic n timpul tratamentului i s
consume moderat glucide.
- S echilibreze efortul fizic cu repausul
- S evite activitile suprasolicitante
- S nu fac vaccinri, exist risc de complicaii neurologice
- S nu ntrerup tratamentul brusc sau fr acordul medicului, scderea dozelor
se face treptat
- Se atentioneaza pacientul nu ia medicamente fr acordul medicului
ADMINISTRAREA INSULINEI
DEFINIIE
- Insulina este medicamentatul care asigur supravieuirea pacienilor cu diabet
zaharat tip 1 i controlul glicemiilor pentru un numr semnificativ (n cretere)
dintre pacienii cu diabet zaharat 2 i gravide cu diabet gestaional.
OBIECTIVE
- Promovarea i meninerea strii de bine, clinic i psihologic al pacienilor
- Evitarea hipoglicemiilor severe, a hiperglicemiei simptomatice i a
cetoacidozei.
INDICAII
- Diabet zaharat tip 1 (indicaie absolut)

- Diabet zaharat tip 2:
Atunci cnd cu dozele maxime tolerate ale preparatelor antihiperglicemice
orale combinate cu dieta nu se ating obiectivele terapeutice
Episoade de stres metabolic acut (infarct miocardic, AVC, infecii
moderate sau severe)
Pre- i intra- i postoperator cnd se suspend medicaia oral
n cazul contraindicaiilor preparatelor orale (insuficiena hepatic i
renal)
Reacii adverse ale unor preparate orale
- Diabetul zaharat gestaional care nu se rezolv prin diet
- Urgene hiperglicemice (cetoacidoz, hiperglicemie osmolar
TIPURI DE INSULIN
- Insuline rapide: Actrapid, Humalog, cu aciune scurt sunt singurele care se
folosesc n situaii de urgen metabolic pentru c se pot administra intravenos
acionnd n mai puin de 10 min.
- Insuline intermediare (cu aciune prelungit): Monotard, Insulatard, Humulin

basal, Insuman basal
- Insuline lente: Ultratard, Humulin lente, Huminsulin Long.
- Insuline premixate (cu aciune rapid i intermediar). Mixtard. Humulin.
Insuman Comb .
FORME DE PREZENTARE
INSULINE UMANE (Productor LILY France SAS)
- Humulin M 3
Suspensie injectabil 40 u/ml i 100 u/ml - flacon de 10 ml, cartue de 3 ml,

pen-uri preumplute 3 ml
- Humulin N
Suspensie injectabil 100 u/ml-flacon de 10 ml, cartue de 3 ml, pen-uri
preumplute 3 ml
Suspensie injectabil 40u/1 ml - flacon de 10 ml
- Humulin R
Suspensie injectabil 100 u/ml, flacon 10 ml, cartue de 3 ml
Suspensie injectabil 40 u/ml - flacon 10 ml
INSULINE UMANE - Productor NOVO NORDISK
- Insulatard - suspensie injectabil 100 u/ml, flacon 10 ml
- Insulatard Novolet 100 u/ml - suspensie injectabil pen-uri (stilouri) preumplute a 3 ml
- Insulatard Penfill - 100u/ml - suspensie injectabil, cartue a 3 ml
- Mixtard 30 - suspensie injectabil 100 u/ml, flacoane de 10 ml
- Mixtard 30 Novolet - suspensie injectabil 100u/ml, cartue a 3 ml
- Mixtard 20 PENFILL -100 u/ml, Mixtard 30 penfill, Mixtard penfill 40,suspensie injectabil,
cartue 3 ml.
- Actrapid 100 u/ml - suspensie injectabil, flacoane a 10 ml
- Actrapid novolet 100 ui/ml - suspensie injectabil , stilouri injectoare (penuri)
preumplute a 3 ml
- Actrapid penfill - suspensie injectabil 100 u/ml, cartue a 3 ml
INSULINE UMANE - Productor AVENTIS PHARMA
- Insuman basal - suspensie injectabil n flacon 5 ml -(100u/ml)
- Insuman basal Optiset - suspensie injectabil cu dispozitiv de administrare tip
"pen" preumplut cu 3 ml (300u/insulin per pen).
- Insuman comb 25 i Insuman comb 25 Optiset - suspensie injectabil n flacon de

5 ml, sau cartue de 3 ml, respectiv pen preumplut cu 100 u/ml.
- Insuman comb 50, nsumau comb 50 Optiset - suspensie injectabil - n flacoane
de 5 ml i cartue sau pen-uri preumplute de 3 ml - 100 u/ml
- Insuman rapid si Insuman rapid Optiset - soluie injectabil n flacoane de 5 ml
(100 u/ml), sau pen-uri preumplute - 3 ml (100u/ml)
INSULINUM ASPART - Productor Novo Nordisk
- Novomix 30 - Flexpen, 30 PENFILL - suspensie injectabil n dispozitiv tip pen
preumplut de 3 ml i respectiv cartue de 3 ml
- Novorapid, Novorapid Flexpen, Novorapid penfill (100u/ml) - soluie injectabil
n flacoane de 10 ml, pen-uri cu cartu de 3 ml
INSULINUM DETEMIR - Productor Novo Nordisk

- Levemir Penfill (100 u/ml), Levemir flexpen (100 u/ml) - soluie injectabil n
pen-uri preumplute de 3 ml, cartue de 3 ml
INSULINUM GLARGINE - Productor Aventis Pharma
- Lantus (100u/ml), Lantus Optiset- soluie injectabil, cartu de 3 ml, pen-uri
preumplute de 3 ml
INSULINUM GLULIZINA
- Apidra (100u/ml)-cartu de 3 ml
INSULIN LISPRO - Productor Eli Lilly - Nederland
- Humalog Pen (100 u/ml)- soluie injectabil n stilou injector - pen i n
cartue de 3 ml.
- HumalogMix 25 Pen, Humalog Mix 25, - suspensie injectabil, pen-uri de 3 ml,
cartue de 3 ml
- Humalog Mix 50 Pen, Humalog Mix 50 - suspensie injectabil n pen-uri sau
cartue a 3 ml
PSTRAREA INSULINEI
- Se pstreaz de regul la frigider ntre 2 - 8, nu n congelator sau aproape de
acesta.
- n vederea administrrii flaconul se scoate din frigider cu 60 min nainte. Nu
se nclzete nainte de administrare.
- Flaconul integru i/sau cel din care se face administrarea se poate pstra sub
30 la ntuneric, nu mai mult de 28 de zile. Dac timpul este depit se pierde
valabilitatea.
STABILIREA DOZEI I TIPULUI DE INSULIN
- Se face de ctre medic, individualizat
- Medicul instruiete pacientul cum s-i ajusteze dozele n funcie de coninutul
de hidrocarbonai din diet
- Tipul de insulin este ales n funcie de tolerana pacientului
- Administrarea insulinei se face conform unei scheme stabilite de medic
PRECAUII GENERALE
- Se verific aspectul pentru a observa dac nu au aprut modificri: insulinele
rapide au aspect limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect
lactescent, turbid, fr flocoane. Prezena flocoanelor presupune schimbarea
flaconului.
- Insulinele intermediare sau lente se omogenizeaz prin culcarea flaconului n
poziie orizontal i rulare blnd ntre palme de 30-40 de ori. Agitaia n
poziie vertical produce bule i imperfeciuni la dozare. Dac nu se
omogenizeaz, nu se administreaz.
- Nu se amestec insuline cu concentraii diferite i nici tipuri diferite de
insulin. Dac este necesar se folosesc seringi separate.
PRECAUII SPECIALE
- Insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc n situaii de
urgen metabolic, n stri febrile, boli infecioase, traumatisme, intervenii
chirurgicale.
- Insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrnd n
aciune n mai puin de 10 minute. Deasemenea se pot administra pe cale S.C. i
I.M.
- Alegerea locului n funcie de tipul de insulina:
Pentru insulinele rapide - abdominal - cu excepia a 5 cm n jurul ombilicului, zon n care
absorbia e cea mai rapid
Insuline intermediare: coaps, fes,
Pentru pacienii slabi, normoponderali, copii, injectarea se face n zona

deltoidian i coaps, ntr-un unghi de 45
n regiunea abdominal sau fesier injectarea se face nepnd sub un

unghi de 90
- Exerciiul fizic crete rata absorbiei prin creterea fluxului sanguin
- Deasemenea expunerea la cldur (baie, masarea zonelor, plaj) favorizeaz
absorbia mai rapid i glucidele se administreaz cu cteva minute mai devreme
- Expunerea la frig ncetinete absorbia, alimentele fiind administrate cu cteva
minute mai trziu.
- Rotaia locului de injecie (n aceeai arie innd seama de timpul de absorbie
al insulinei) este important pentru prevenirea complicaiilor (lipohipertrofia depunere excesiv de grsime sau lipoatrofia - topirea esutului grsos
subcutanat).
- Dac sngereaz sau iese lichid se aplic un tampon pentru 5-8 secunde fr s
se maseze pentru a nu grbi absorbia insulinei
- Reducerea durerii este posibil dac:
Soluia se injecteaz la temperatura camerei
Aerul se elimin corect
Zona se spal sau se d cu alcool i se ateapt evaporarea
Zona trebuie s fie relaxat
Ptrunderea n piele se face rapid
Nu se schim direcia acului
Se folosesc ace adecvate (6, 8,12,16 mm) n funcie de regiune
- Pot apare complicaii:
Hipoglicemia - pacientul trebuie s aib asupra lui 15 gr hidrocarbonai (3
buci de zahr)
Edemul insulinie - apare la pacienii nou descoperii din cauza reteniei
hidrosaline la nceputul iniierii tratamentului cu insulina
Lipodistrofia hipertrofic - creterea n volum a esutului adipos
nevascularizat ceea ce ncetinete mult absorbia insulinei
Lipodistrofia atrofic - diminuarea esutului adipos subcutanat la locul
administrrii insulinei, mai frecvent la femeile tinere
Alergia local - edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros
Alergia generalizat - de la urticarie pn la ocul anafilactic
- Cu excepia hipoglicemiei pe care o sesizeaz bolnavul, celelalte vor fi
interpretate i evaluate de medicul specialist
Concluzii
asistentele medicale sunt responsabile de administrarea corecta a medicamentelor

au nevoie de cunostiinte solide privind
utilizarea
actiunea
doza uzuala
efecte secundare
din pacate nu intotdeauna e asa
lipsa unei baze solide de cunoastiinte poate contribui la multe reactii adverse
un studiu facut la un spital despre erorile de medicatie a aratat ca asistentele au
facut de 10 ori mai multe erori decit au raportat
datorita faptului ca in cadrul profesiei nu exista toleranta fata de greseli de
medicatie am fost educate sa credem ca toate erorile sunt nedemne, rusinoase de
aceea de multe ori se ascund si nu sunt raportate
in mod corect organele statutare de nursing si managerii spitalelor privesc
protectia pacientilor impotriva pericolelor ca fiind responsabilitatea lor principala
ar tebui sa existe un sistem care sa poata permite ca erorile de medicatie sa fie
raportate si corectate de catre personalul sanitar adecvat, fara sa se promoveze un
climat de teama si disimulare
unele spitale au creat linii fierbinti pentru asistente unde apelurile sunt tratate cu
confidentialitate
in aceste imprejurari o incercare de a ascunde o greseala poate duce la cele mai
severe sanctiuni disciplinare si profesionale
cind survine o greseala cel mai bun lucru este sa fie anuntata asistenta sefa si
medicul cit mai repede posibil
erorile de medicatie trebuie notate in fisa pacientului precum si intr-un formular
de incidente specificindu-se numele persoanei implicate precum si detalii despre
incident
APLICAREA AGENILOR FIZICI
Frigul si caldura agenti fizici care pot actiona atit local cit si asupra intregului organism , au o
importanta influienta terapeutica.
Actionind asupra intregului organism , frigul produce vasoconstrictie periferica si o vasodilatatie
compensatorie in profunzime.
Actionind asupra intregului organism , caldura poate avea un efect calmant .
APLICAII CALDE
- Activarea circulaiei prin dilataia vaselor de snge
- Calmarea durerii prin reducerea spasmului muscular
- Creterea secreiei gastrice i a excreiei renale
- Scderea inflamaiei i grbirea formrii coleciei purulente
- Promovarea confortului i grbirea procesului de vindecare
TIPURI DE CLDUR
Cldura direct poate fi:
- uscat
- utilizarea caldurii sub forma uscata se face la o temperature conditionata de tolerant bolnavilor
care variaza dupa felul caldurii utilizate
- organismul tolereaza apa calda pina la 40-500 C, vaporii de apa pina la 50-600C, iar aerul uscat
pina la 85-900C
furnizat la o temperatur mai mare i pentru un timp ndelungat cu ajutorul
unor dispozitive: sticla cu ap cald, termofoare, punga cu ap cald, perna electric
- umed
estompeaz, atenueaz crustele i exudatele, penetreaz mai adnc dect cldura
uscat, nu usuc pielea, produce mai puin transpiraie i uzual este mai
confortabil pentru pacient
dispozitivele pentru aplicarea cldurii umede includ: comprese calde pentru zone
mici ale corpului sterile sau nesterile, materiale absorbante mpturite pentru
zone mai mari ale corpului (ex. pentru priniul toracic)
SCOP
- are o actiune
stimulanta,
resorbanta,
antispastica,
calmanta,
hipotensiva
PRECAUII
- Nu se utilizeaz la pacienii cu risc hemoragiic
- Este contraindicat la pacienii cu luxaii n stadiu acut (deoarece
vasodilataia poate crete durerea i umfltura, edemul), sau cu procese
inflamatorii acute .
- Cldura se aplic cu precauie la copii i pacienii n vrst cu insuficien
renal , cardiac , sau respiratorie; arterioscleroz sau ateroscleroza.
- Se aplic cu precauie extrem n zone sensibile la cldur (cicatrici sau stome, proteze
articulare, zone cu implanturi metalice) ntruct crete riscul de arsuri i determin efecte
sistemice (hipotensiune, polipnee).
- Temometru, prosop, band adeziv
- Mnui dac pacientul are o leziune deschis
- Pentru sticla cu ap fierbinte: ap fierbinte de la robinet, termometru de baie,
material absorbant textil, protector pentru nvelirea sticlei.
Se ajusteaz temperatura: 46,1C - 51,7C pentru aduli i 40,6C - 46,1C
pentru copiii sub 2 ani i pacienii n vrst;
Se verific rezistena sticlei la cldur.

Se umple sticla pn la jumtate sau 2/3 i se nvelete cu materialul
textil pentru a nu veni n contact direct cu pielea.
- Pentru o pern electric: material protector pentru nvelire
Se verific cablu s fie integru i s nu fie un defect de izolaie
Se conecteaz la priz i se controleaz poziia monturii
Se nfoar perna cu o pnz sau un prosop pentru protecie
- Pentru o compres cald: vas cu ap fierbinte sau un recipient cu ap steril,
normal salin sau alte soluii, la indicaia medicului; sticl cu ap fierbinte.
Acestea pot fi sterile sau nesterile, depinde de prodedura cerut: comprese sau
material absorbant, prosop absorbant, tifon mpturit, pens, bol sau bazin,
termometru de baie, prosop, material impermeabil care acoper compresa,
mbrcminte.
Recipientul cu ap steril fierbinte sau soluii sterile se aeaz la
chiuvet
Se msoar temperatura cu un termometru steril de baie
Dac nu exist un termometru steril, se toarn soluie steril nclzit
ntr-un vas curat i se verific temperatura cu un termometru obinuit i apoi se
arunc soluia testat
Se ajusteaz temperatura unei soluii sterile prin adugarea de ap
fierbinte sau rece de la chiuvet, pn cnd soluia ajunge la 55C pentru aduli
sau 40,1C pentru copii i pacienii n vrst i pentru compresele de pus la
ochi.
Golirea soluiei ntr-un bol sau bazin
Apoi se utilizeaz tehnici sterile, umezirea compreselor n soluia
fierbinte
- Comprese calde nesterile
Se umple un bol sau bazin cu ap fierbinte sau alt soluie i se msoar
temperatura cu un termometru de baie
Se ajusteaz temperatura - 55C pentru aduli, 40,10C pentru copii i
pacieni n vrsta, i pentru comprese pentru ochi
Se umezete compresa n lichidul fierbinte, se stoarce i se aplic
- Prinitul toracic
Se utilizeaz pentru bolnavii febrili
Se folosete un ceraf de pat din bumbac mpturit n trei
Se umezete cu ap fierbinte 2/3 din suprafa, apoi se stoarce
Se stropete cu alcool sanitar i se aplic pe toracele bolnavului prin rulare
astfel nct partea umezit s vin n contact direct cu tegumentele, iar partea
uscat a cearafului sau materialului folosit s vin n jurul toracelui peste
partea umezit
- Identificai pacientul i procedura indicat
- Evaluai starea pielii unde se va aplica cldura.
- Camere s fie nclzit
- Scoatei aerul care a rmas n punga astfel presnd-o uor pe o suprafa plan,
apoi nchidei punga, sau inei punga sus, strngei poriunea neumplut pentru a
iei aerul, apoi nchide i punga. Strnge i bine capacul. Verificai s nu aib
fisuri.
- Avertizai pacientul s raporteze durerea sau disconfortul imediat, sau s
ndeprteze singur dispozitivul, dac este necesar
- Msurai temperatura, pulsul i respiraia nainte de a se face aplicaia
- Dac tratamentul cald a fost aplicat pentru a crete temperatura corpului
pacientului, se monitorizeaz tot timpul aplicaiei temperatura, pulsul i
respiraia
- Se expune numai zona tratat deoarece vasodilataia va face ca pacientul s nu
aib frison
- Splai minile meticulos
EFECTUAREA PROCEDURII
- Sticla cu ap cald, Punga cu apa cald, perna electric
Evaluai frecvent starea pielii pacientului i ndeprtai dispozitivul (sticla
cu ap cald, punga cu ap cald, perna electric) dac observai umflare excesiv
sau roea excesiv, vezicule, macerare sau paloare pronunat, sau dac
pacientul raporteaz durere sau disconfort
Umplei din nou punga, sticla dac este necesar pentru a menine temperatura
corect
ndeprtai dispozitivul extern (sticla cu ap cald, punga cu ap cald, perna
electric) dup 20-30'
tergei pielea pacientului cu un prosop
Msurai temperatura, pulsul i respiraia pentru a face comparaie cu valorile
dinaintea aplicaiei
Poziionai confortabil pacientul n pat
Dac tratamentul trebuie repetat depozitai materialele n camera pacientului,
iar dac nu, depozitai materialele ntr-un loc adecvat
- Aplicarea unei comprese calde
Punei lenjerie de protecie sub zona de tratament, ntindei gel (steril dac
este necesar) peste zona afectat. Evitai apucarea direct pe unele zone distruse
i la nivelul ochilor (putei aplica comprese sterile). Gelnl reduce macerarea i
riscul de arsuri prin descreterea ratei de penetrare a cldurii.
Ridicai compresele calde din bol sau bazin (utilizai o pens steril pentru o
procedur steril).
Stoarcei excesul de soluie din compres (utilizai o pens steril pentru o
procedur steril). Excesul de umezeal crete riscul de arsuri.
Aplicai compresa cu blndee pe locul afectat i dup cteva secunde, ridicai
compresa i verificai aspectul pielii, macerare sau vezicule.
Mulai rapid compresa pe piele, ca s nu intre aer, dac suntei sigur c nu sau
produs arsuri. Aplicai un material impermeabil peste compres i fixai-l cu
banda adeziv.
Plasai o sticl, pung cu ap cald peste compres i impermeabil pentru a
menine temperatura corect
Verificai pielea pacientului la fiecare 5' pentru a identifica semnele de
intoleran ale esuturilor. Ridicai compresa cald dac pielea arat roea
excesiv, macerare sau vezicule, sau dac pacientul simte durere sau disconfort.
Schimbai compresa dac este necesar s meninei temperatura corect.
- Dup 15-20 de minute ridicai compresa (utilizai pensa, dac este necesar).
Aruncai compresa ntr-un recipient de deeuri.
- tergei pielea pacientului cu un prosop (steril, dac este necesar): Notai
starea pielii.
- Msurai temperatura, pulsul i respiraia pentru a face comparaie cu valorile
dinaintea aplicaiei
- Asigurai confortul pacientului
- Aruncai lichidele i materialele folosite. Ducei la sterilizare materialele
pentru sterilizare.
- Dac tratamentul trebuie repetat depozitai materialele n camera pacientului,
iar dac nu depozitai materialele ntr-un loc adecvat
CONSIDERAII SPECIALE
- Suprimai tratamentul dup 30 de minute deoarece, pn la acest timp probabil
vasodilataia s-a produs; apoi urmeaz vasoconstricia, efect revers al tratamentului cald.
- Nu utilizai un dispozitiv electric de cldur lng oxigen deoarece o scnteie
de la un cablu zdrenuit poate provoca explozie i incendiu. De altfel pentru a
preveni ocul electric, evitai utilizarea unei perne electrice lng lichid
(incluznd pe cel al pacientului cu incontinen) i evitai mnuirea dispozitivului cu minile
umede.
- Dac pacientul este incontient, anesteziat, cu probleme neurologice, sau
insensibil la cldur, verificai frecvent locul pentru a evita complicaii ca: edemul, macerarea,
pete roii, vezicule.
- Aplicaia trebuie s acopere o zon suficient de mare pentru a crete volumul de
snge de la nivelul suprafeei pielii arunci cnd se urmrete reducerea congestiei organelor
interne.
- Utilizai tehnica steril cnd aplicai cldur umed pe o plag deschis
- Utilizai separat materiale pentru fiecare ochi, pentru a preveni contaminarea
- Utilizai mnui sterile n loc de pens steril pentru aplicarea compreselor
umede.
NOTAREA PROCEDURII:
- Notai n planul de ngrijire
timpul i data aplicrii cldurii, tipul de aplicaie
temperatura, durata, locul unde se aplic cldura
temperatura pacientului, pulsul, respiraia
starea pielii nainte, pe durata i dup tratament
semnele complicaiilor
APLICAII RECI
- Promovarea vasoconstriciei capilare prin inhibarea circulaiei locale
- Controlarea i ncetinirea sngerrii
- Reducerea edemelor
- ncetinirea activitii bacteriene n infecii
- Scderea inflamaiei
- Reducerea durerii
- Scderea temperaturii
TIPURI DE APLICAII RECI
- uscat
dispozitivele pentru aplicaia rece uscat includ: punga cu ghea sau
colarul, sau pachete de ghea
- umed
este mult mai penetrant dect cea uscat
dispozitivele pentru aplicaia umed rece includ: compresele reci pentru
zone mici ale corpului i comprese mari reci pentru zone mari
PRECAUII
Se aplic cu precauiune tratamentele reci pentru pacienii cu:
insuficien circulatorie
pentru copii i btrni
pacienii cu arterit deoarece exist riscul de distrugere al esutului
ischemic.
- Termometru, prosop, band adeziv
- Mnui sterile
- Pentru punga cu ghea sau colar: cuburi de ghea, ap rece de la chiuvet,
material absorbant pentru protecie
- Pentru comprese reci: recipient cu cuburi de gheata , recipient cu ap rece de la
chiuvet, termometru de baie, comprese, lenjerie de protecie, material
impermeabil pentru acoperire.
- Pentru punga cu ghea sau colar
Selectai o pung de gheaa sau un colar de mrime potrivit
Umplei punga de ghea sau colarul cu ap rece de la chiuvet pentru a verifica
integritatea
Golii apa i umplei apoi colarul pn la jumtate cu ghea mrunit pentru a
se putea mula pe corpul pacientului.
Strngei de punga cu ghea sau colar pentru a elimina aerul care poate reduce
conducerea.
Punei capacul i tergei umezeala de pe punga cu ghea sau colar
nvelii punga cu ghea sau colarul cu un material textil protector i punei o
band adeziv peste material. Acoperirea de protectie previne trauma esuturilor
i absoarbe condensarea.
- Pentru comprese reci
Punei apa rece de la chiuvet ntr-un recipient cu ghea sau adugai gheaa
n ap
Utilizai un termometru de baie pentru ghidare
Ajustai temperatura apei la 15C
SCOP
- terapeutic
- hipotermizant
- antiinflamator
- tonifiant
- efect anesteziant
- diminueaza secretia gastrica
- Identificai pacientul
- Verificai indicaia medicului i evaluai starea pacientului
- Explicai procedura pacientului
- Camera s fie nclzit
- Msurai i notai temperatura, pulsul i respiraia nainte de a se face
aplicaia rece
- Se expune numai zona tratat pentru a evita frisonul
- Splai minile riguros
Aplicarea pungii de ghea sau colarului
Plasai punga cu ghea sau colarul pe locul de tratat i ncepei cronometrarea
Observai frecvent locul pentru semne de intoleran a esuturilor: albire,
marmorare, paliditate, cianoz, macerare sau vezicule.
Observai pacientul pentru tremurturi i pentru plngerile privind arsura sau
amorelile.
Oprii tratamentul dac apar aceste semne sau simptome i anunai medicul
Ridicai punga sau colarul dup perioada de tratament prescris (uzual 30 de
minute).
OBSERVATII
-
daca punga este plina , nu se poate adapta dupa formele regiunii pe care se aplica
si in plus prin greuatatea ei apasa asupra regiunilor bolnave
contactul direct si prelungit cu pielea bolnavului poate produce leziuni de

congelare
cind nu dispunem de gheata , punga se poate umple cu apa rece sau zapada
apa se schimba din ora in ora
Aplicarea compreselor reci

Punei lenjerie de protecie sub zona de tratat
Scufundai compresa n ap
Scoatei compresa din ap
Stoarcei compresa pentru a preveni curgerea picturilor de ap
Aplicai compresa pe locul de tratat i ncepei cronometrarea aplicaiei
Acoperii compresa cu un material impermeabil
Punei o band adeziv
Verificai frecvent locul de aplicare pentru semne i simptome de intoleran a
tesuturilor
Notai plngerile pacientului - arsuri sau amoreli
Oprii tratamentul dac se dezvolt aceste semne sau simptome i anunai
medicul
Ridicai compresa dup perioada de tratament prescris (uzual 20 de minute)
CONSIDERAII SPECIALE
- Aplicai rece imediat dup o rnire pentru a minimaliza edemele
- Temperaturile reci pot fi tolerate pentru un timp lung cnd locul de tratat este
mic
- Nu continuai nici o aplicaie mai mult de o or, pentru a preveni vasodilataia
reflexiv
- Cnd se aplica rece pe o plaga deschisa sau o leziune care se poate deschide pe
perioada tratamentului, utilizai tehnica steril
- Meninei tehnica steril pe durata tratamentului la ochi, cu material steril
pentru fiecare ochi separat, pentru a preveni contaminarea
OBSERVATII
-
compresele trebuie schimbate dupa 5-10 minute, altfel se incalzesc , producind un

effect contrar celui scontat
in congestii si inflamatii durata de aplicare a compreselor este mai lunga -2 ore
compresele mai groase si stoarse mai putin au un effect de racire mai indelunga
efectul compreselor reci poate fi mult prelungit , daca peste acestea se aplica un
aparat racitor
in hiperpirexie , schimbarea compreselor trebuie facuta din minut in minut pina la

obtinerea efectului dorit
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti
1999.
2. IRWIN, R.S.; RIPPE, J.M.: Intensive care medicine, 2nd Edition, Lippincott
Williams and Wilkins 2003.
3. COMAN, O.A.; et al.: Agenda Medical 2003, Editura Medical, Bucureti 2003.
4. HALL, J.B.; SCHMIDT, G.A.; WOOD, L.D.H.: Principles of critical care, 2nd
Edition, McGraw-Hill 1998.
5.LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI ACORDATE DE
ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical Romneasc
6.LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical Romneasc
7.GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A BOLNAVILOR Editura
didactic i pedagogic
8.CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII
9. Florian Chiru ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Bucuresti 2001, editura CISON

Limbă

Administrarea Medicamentelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Administrarea Medicamentelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADMINISTRAREA

administraia n raport cu alimentaia, iar persoanele care le administreaz trebuie s

este un factor important care influienteaza increderea persoanei in tratament si in ultima

de ce a fost prescrisa o anumita medicatie

Dezvoltarea unui plan de instruire a pacientului

identificati un pacient pe care il veti ingriji in mod curent si caruia i se

Circuitul medicamentelor in spital

condica de prescriptii a medicamentelor trebuie completata in triplu exemplar

numarul de inregistrare al paginilor corespunzatoare

condica de prescriptii a medicamentelor este predate la farmacie de catre

la eliberarea si preluarea mdicamentelor, asistenta medicala are obligatia de a

cantitatea si dozele prescrise pentru fiecare pacient

medicamentele sunt depozitate in dulapuri compartimentate

Dulap pentru medicamente

semnatura, parafa si numarul de cod al medicului

regim special au solutiile perfuzabile, stupefiantele, vaccinurile si acele

Dulap pentru stupefiante

Asistenta medicala informeaza si anunta

pacientul pentru medicamentele prescrise in ceea ce priveste modul de

medical asupra efectelor secundare si eventualele greseli de administrare a

Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena, asepsie,

ESTE INTERZISA DEPOZITAREA MEDICAMENTELOR IN NOPTIERA

Organizarea si functionarea aparatului de medicamente

Aparatul de medicamente este un mic deposit de medicamente si materiale

1) Aparatul este organizat intr-un dulap special tinut incuiat

introducerea medicamentelor peroral sau peros constituie calea naturala de

Nu se ating medicamentele fara manusa

favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive,patrund

introducerea in organism pe cale orala a unei cantitati de medicamente care sa actioneze

Forme farmaceutice lichide

administrarea formelor farmaceutice lichide poate implica necesitatea

o agitarii inainte de utilizare suspensia

Citirea meniscului unei solutii

medicatia orala nu se administreaza la pacientii cu varsaturi, in coma, fara reflex de

medicamentele iritante nu se administreaza pe stomacul gol

Pregatirea administrari medicamentelor:

Administrarea medicamentelor cu lingurita

-se dezinfecteaza,se spala;

inaintea administrarii se verifica medicamentul

Administrarea siropului cu gust de zmeura

pacientii inconstienti sau cei cu tulburari de deglutitie medicamentul va fi introdus prin

o manipularea medicamentelor direct cu mina dupa scoaterea lor din ambalaj

Administrarea medicamentelor pe cale rectala

Introducerea medicamentelor rectal constituie alta cale digestiva de administrare

medicamentele menite sa aib un efect sistemic pot fi administrate si sub forma de

o pozitia pacientului culcat pe partea stinga

Insertia supozitorului rectal

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE VAGINAL

Introducerea ovulului in vagin

- repetai cu atenie manevra de introducere i asigurai-v c s-a atins

Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie

-isi spala mainile

Modalitati de efectuare a aerosolului

-este ferit de curentii de aer rece

sunt forme medicamentoase administrate prin instilare , in cantitati mici sub

o pozitia pacientului orizontala sau sezind, cu privirea spre tavan

o in sacul conjunctival se administreaza o picatura de colir, cantitatea

administrarea colirului oftalmic

o administrarea medicatiei direct pe cornee poate produce discomfort sau

Administrarea picaturilor auriculare

o pozitia pacientului orizontala cu urechea afectata in sus sau in picioare