aceasta e o proba

asdas petnara
asdjasdjad
asflafalj
ascmiemv kvrkvmr
orgekvk e
weofkwv wevweji
gerivjerver
v
ere
rverjkver
ber
Radacina florii-soarelui este pivotanta, pivotul putnd ajunge la adncimi de peste
2 m. Numeroase radacini laterale, cu o buna capacitate de folosire a potasiului
si a fosforului (cu exceptia fazelor initiale de crestere), chiar din combinatii
mai putin solubile din sol, se ntind pe lungimea de 70-125 cm. La nceputul vegeta
tiei, radacina creste cu un ritm mult mai pronuntat dect tulpina, mai ales pna la
formarea a 10 frunze. Masa principala a radacinilor se gaseste, n general, pna la
50-70 cm adncime (50-70% din greutatea totala), dar planta are nsusirea de a se ad
apta, prin cresterea sistemului radicular, la rezervele de apa din sol; nradacina
rea mai superficiala, cnd straturile superioare sunt mai bogate n apa, si nradacina
rea mai adnca, n caz de seceta, valorifica astfel rezervele de umiditate din strat
urile profunde ale solului si rezista la seceta.
Tulpina creste foarte ncet la nceput, apoi n ritm intens pna la nflorit, dupa care cr
esterea practic nceteaza. Sunt valoroase formele care, la acelasi numar de frunze
, au o tulpina mai scunda (rezistenta la cadere, valorificare superioara a apei
si ngrasamintelor). Tulpina este prevazuta cu peri scurti si aspri, iar n interior
are un tesut medular dezvoltat, n care poate nmagazina apa. Ambele caracteristici
confera plantei rezistenta la seceta. Frunzele (25-32 la numar) sunt dezvoltate
, asigurnd o buna asimilatie clorofiliana (indice foliar, la densitate normala de
cultura - 3,2, ajungnd la culturile irigate pna la 3,8; J.R. Marty, 1972). Aparat
ul foliar se formeaza pna la aparitia inflorescentei (38-50 de zile de la semanat
), dar cresterea intensa continua pna la nflorire (uneori frunzele