Tematica examen sanatate orala

1. Sanatatea oral: definitii

OMS 1947 sanatatea este o stare completa de bine din punct de vedere fizic, mental si social
si nu doar absenta bolii sau infirmitatii
OMS 1984 masura in care o persoana sau un grup sunt capabile sa isi satisfaca nevoile de
baza, dar si modul in care sunt capabile sa se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant
OMS - cea mai recenta - este o stare eliberata de durere cronica a regiunii orale si faciale, de
cancer oral si in regiunea gatului, de existenta leziunilor orale, a defectelor congenitale, de boli
parodontale, de leziuni carioase si pierderea unitatilor dentare si alte afectari si tulburari care pot
afecta cavitatea orala
2. Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare, interrelatia cu sanatatea
Calitatea vietii = concept multidisciplinar care include:
durata de viata
absenta bolii
absenta discomfortului si durerii
functii adecvate : fizica, emotionala si sociala
perceptia unei stari adecvate de sanatate
satisfactia legata de sanatate
absenta dezavantajelor sociale sau culturale corelate cu sanatatea
Evaluarea calitatii vietii
Cercetare - instrumente de masura a calitatii vietii
Ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire
Nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind alegerea tratam
Poate influenta si deciziile la nivel politic
Calitatea vieii devine un instrument de nelegere i conturare a practicii clinice,
cercetrii, educaiei pentru sntate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de
comunitate
Interrelatia cu sanatatea- patru factori i modul n care acetia afecteaz starea de bine a
individului i anume:
factori funcionali,
factori psihologici (aspectul i ncrederea n sine),
factori sociali (interaciunea cu ceilali, comunicarea)
experiena durerii discomfortului
3. Determinantii sanatatii
Lalonde a definit determinanii sntii:
a. biologia uman,
b. comportamentul sau stilul de via,
c. mediul nconjurtor
d. organizarea serviciilor de sntate.
4. Modelul conceptual al factorilor care influeneaz starea de sntate
(Dahlgren i Witehead, 1995)
(din desen)
Varsta, sex, factori ereditari stil de viata influente sociale si de comunicare conditii de trai
si munca conditii socio-economice si culturale, factori de mediu

5. Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (2003)

Politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi
modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral, dieta nesanogen, consumul excesiv de
alcool, fumatul, etc.) pentru:
bolile dentare,
cancerul oral,
tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
Dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii,
punnd accent pe grupurile populationale dezavantajate din trile dezvoltate si cele in curs de
dezv., cele cu sisteme de sntate in curs de tranzitie.
Prioritatea cea mai mare- mbuntirea snttii orale a copiilor si vrstnicilor.
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari
cranio-faciale, traume si accidente.
Accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate de
diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc pentru
bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor bolilor
orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc crescut).
6. Obiectivele OMS pentru anii 2000, 2010, 2025
2000
2010
2025
5-6 ani
50% dd indemni
90% dd indemni
12 ani
CAO maxim 3
CAO maxim 2
CAO maxim 1
18-20 ani
85% arcade integre
75% fara carii
90% fara carii
75%fara afect parod 90%fara afect parod
75% din pop tanara sa aiba suficinet cunostinte despre etiologia si preventia afect orodentare, pt a stabili sg un dg si atitudinea preventiva
Evidenta computerizata a datelor epidemiologice
7. Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, 7 etape (Modelul Ewles i Simnett
de realizare a unui program de sntate, 1999)
Reprezinta o succesiune de activitati intreprinse pentru a imbunatati unul sau mai multe aspecte
ale starii de sanatate orala ale unui grup populational
Actiunile trebuie focalizate pe
Identificarea determinantilor sanatatii
Implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sanatatii
Crearea unor baza de date care sa permita evaluarea probramelor aflate in derulare
Stabilirea unor relatii nationale si internationale de schimb de experienta privind
promovarea sanatatii orale
Tipuri de programe de promovare a sanatatii
Programe internationale
Programe nationale
Programe locale
Etape (modelul Ewels)
Identificarea necesitatilor si prioritatilor
Stabilirea scolupui si obiectivelor
Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului
Identificarea resurselor
Planificarea metodelor de evaluare

 Stabilirea planului de actiune

Implementarea programului
8. Abordarea individuala a sanatatii orale
A. Igienizarea oral zilnic: ndeprtarea pe ct posibil a biofilmului dentar
prevenirea cariei i parodontopatiei:
RC sczut past cu F
RC mediu sau crescut - mijloace suplimentare: cltiri cu sol. F, sigilri, fluorizare
profesional
Prevenirea afeciunilor parodontale: mijloace adjuvante de ndeprtare a PDM:
firul dentar, periue interdentare, du bucal, ape de gur.
B. Stilul de via:
Dieta
Consumul de alcool i tutun
Adresabilitatea ctre cabinetele dentare
Monitorizarea strii de sntate oral i depistarea precoce a afeciunilor
(abordare minim invaziv).
9. Factorii de risc ai cariei dentare
Fizici: modificri de structur ale smalului, zone anatomice dentare susceptibile, hipoplazia de
smal, nivel crescut SM, experiena carioas anterioar, carii de biberon n antecedente, factori
genetici.
Sociodemografici: venitul, educaia prinilor (mama), vrsta mamei, etnia, ocupaia, rangul
copilului, numr mare de membrii n familie, mediul rural sau urban, lipsa serviciului, lipsa
ngrijirii materne, sntatea oral inadecvat a prinilor, fluorizare suboptimal, nivel crescut
SM la prini.
Comportamentali: lipsa alptrii naturale, folosirea biberonului n timpul somnului sau la cerere
cu buturi ndulcite, orar alimentar inadecvat, cantitate mare de dulciuri, igien oral
necorespunztoare (frecvena periajului, lipsa supervizrii prinilor i a pastei dinti cu F, vrsta
nceperii periajului, placa vizibil), periaj i flossing neregulat al mamei, transfer salivar maternal
la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet, adresabilitatea mamei ctre serv. dentare, vrsta
primului control.
Boli sau tratamente: diet special bogat n carbohidrai, administrare frecvent de
medicamente cu coninut crescut de zahr, scderea fluxului salivar datorit iradierii sau
medicaiei, purtarea ap. ortodontice.
10. Parametrii utilizai n evaluarea riscului carios
Caracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia risc carios : Sn, Sp, VP+, VPA.
Experienta carioasa anterioara: uzual cel mai semnificativ predictor singular,
exprimata prin:
1. prevalenta cariei - balanta intre factorii de rezistenta si atac in prezent si trecut ,
exprimata prin DMFT,DMFS, dmft, dmfs si SIC.
2.prezenta leziuni incipiente precavitare;
3.statusul dentitiei primare si M1 - cel mai bun predictor;
4.cea mai buna combinatie de predictori ai cresterii carioase : "nr mic de molari indemni
din dentitia primara".
B. Teste salivare - teste dg:
1.rata flux salivar(stimulat si nestimulat);
2.capacitatea tampon salivara;
3.determinarea nivelului Streptococului mutans - corelat cu statusul carios;
4. determinarea nivlului de Lactobacili;

5. determinarea concentratiei de candida Albicans;

6. Testul surazei
C. Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici
1.rezultatele unor studii arata ca relatia consum zahar - aparitie CD e mult mai atenuata in era mod
erna a expunerii la fluoruri decat in trecut;
2.periajul este eficent in reducerea cariei doar in combinatie cu pasta fluorizata intr`un procentaj
mult mai mare decat restrictionarea consumului de zahar;Fluorizarea apei potabile este
recunoscuta si implementata in multe comunitati, efectul benefic fiint recunoscut particular in
cazul copiilor deprivati material cu risc carios crescut;3. jumatate din adolescentii din 11 tari din
UE consuma dujlciuri zilnic, in contrast cu cei din tarile nordice, unde consumul este mai scazut.
Indivizii cu SES ridicat au mai putine carii decat cei cu SES sczut (indicatori de risc :clasa sociala,
obiceiul de fumator al mamei, nr de frati)
D. Boli generale asociate :1.modificari in formarea sau compozitia salivei(SIDA, diabet,
Parkinson, HTA, tumori craniene) ; 2. modificari ale obiceiurilor alimentare, cu potential cariogen
si administrarea medicamentelor :antihipertensive, analgetice, neuroleptice, diuretice, citostatice,
somnifere ; 3. Rx care afect regiunea cap - gat ; 4. dizabilitati fizice si psihice
11. Grupele de risc carios
Risc scazut : fara leziuni noi /leziuni incipiente in ultimu an ;
Risc mediu : o leziune noua/incipienta/recurenta in ultimu an ; fisuri si gropite adanci sau lipsite
de coalescenta; experienta carioasa mare la parinti sau frati; carii in antecedente in fisuri sau
gropite ocl; carii in copilaria timpurie; igiena orala defectuasa; vizite neregulate in cabinet dentar;
expunere neadecvata la fluoruri; radiotrasnparenta proximala
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni noi/incip/recurente sau 2 din urmatoarele conditii : fisuri si
gropite adanci /fara coalescenta ; parinti, frati cu rata carioasa mare ; carii in antecendete in fisuri
/gropite ocl ; carii aparute in copilaria timpurie, Expuneri frecvente la zahr, Flux salivar sczut,
Igiena oral defectuoas, Vizite neregulate la cabinetul dentar, Expunere neadecvat la fluoruri,
Radiotransparene proximal.
12. Cariograma
-Cel mai nou si performant model de evaluare a RC, program computerizat, interactiv si
educational;
-conceput pt intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD
-scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin "sansa de a evita noile
carii", ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea
metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
-factorii cuprinsi in evaluare sunt :"dieta"(sectorul albastru), "bacterii(rosu), "sustecptibilitate" alc
din programul fluorizare, capacitate tampon salivara si rata fluxului salivar (bleu) so
"Cirucumstante" alc din experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate(galben). "sansa
actuala de evitare a cariilor" este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea
riscului carios.
-se poate demonstra modul in care s poate reduce "sansa" si se ofera sugestiipt metodele de
reducere a risc carios.
13. Evaluarea riscului parodontal (metoda Previser)
Factori de risc :igiena orala precara, bacterii parodontogene, fumat, malnutritia, consum excesiv
de alcool, stres, diabet mellitus, alte afect sistemice, status socioeconomic
Metoda Periodontal Risk Calculator : evaluare obiectiva , cantitativa a riscului de boala
parodontala si a stadiului BP ; cuantificat pe o scara de la 1 la 100 cu o corespondenta de 17

diagnostice ; Info necesare pt evaluare risc parodontal prin PRC: varsta, istoric de fumator,
diagnostic de diabet, istoric de chirurgie parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare
la sondaj parodontal, restarurari la nivel subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os alveolar
pe rx.
14. Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser)
Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de tutun, consumul de alcool, antecedentele
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral - instrumentul Previser
1,2 - risc redus
3 - risc medium
4si 5- risc crescut
Examinarea la interval de 5 ani (risc de gradul 1, 2 sau 3), reexaminarea la 2 ani (risc 4), anual
(risc crescut).
15. Abordarea comunitara a sanatatii orale
Sntatea unei colectiviti i a mediului n care indivizii i defoar activitatea.
Sntatea public dentar - tiina i practica prevenirii afeciunilor orale, promovrii sntii
orale i mbuntirii calitii vieii prin efortul organizat al societii.
tiina - identificarea problemelor de sntate oral ale populaiei, stabilirea cauzei i efectelor
acestora i planificarea unor intervenii eficiente.
Practica - aplicarea unor soluii eficiente de rezolvare a problemelor de sntate oral ale
populaiei.
16. Sntatea oral - Abordare interdisciplinar (Stiintele)
Demografia
Epidemiologia
Statistica
tiine biomedicale
tiine sociale i comportamentale
tiina mediului exterior organismului
Managementul i administraia serviciilor de sntate
17. Epidemiologia: definitii, nivelele si etapele cercetarii epidemiologice
Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate de sanatate in populatii
specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control problemele de sanatate" (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si aspectele
pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice:
A. Nivelul cunoasterii (explicatiei) - cercetarea fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara - evitarea initierii si declansarii procesului patologic
2. Profilaxia secundara - evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara - evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
18. Domeniile de studiu ale epidemiologiei

Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul factorilor genetici, de mediu,
comportament si stil de viata in multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor epidemiologice in
practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale - utila pentru identificarea unor
programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si urmarirea evolutiei bolilor.
Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a masurilor preventive si de
promovare a sanatatii.
19. Tipuri de studii epidemiologice
A. Studii observationale (masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de sanatate, fara a
interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) - tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.
20. Studii descriptive
Studii descriptive
-Nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre expunere si efect sau
prezenta interfentelor de tip cauzal
-Descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate
-Parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata
Aplicatiile anchetelor descriptive
-Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei
-Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice
-Elaborarea unor programe
-Formularea unor ipoteze epidemiologice
-Descrierea istoriei naturale a bolilor
Tipuri de studii descriptive
-Seriile de caz
-Studii ecolocive (crelationale)
-Studii in sectiune (transversale)
21. Studii transversale (in sectiune)
determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul, problema
principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce reprezinta
caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-economica ) - evaluarea
nevoilor de sanatate a populatiilor;
recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea corespunzatoare a
esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de ancheta (chestionarul, interviul ).
22. Screeningul
Examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup
populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii sau factori de risc;
Depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;
Ipoteze: 1. intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi neresimtite,
neexprimate sau nesatisfacute;
2. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai eficiente si
eficace.

Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se imparte intrun lot de persoane probabil bolnave si un lot de persoane probabil sanatoase.
Criterii de alegere ale bolilor - obiectul screeningului
-boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare: evolutie
fatala, invaliditate, absenteism);
-boala sa fie decelabila in faza de latenta sau de debut asimptomatic;
-sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de catre
populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
-sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
-tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
-costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
-sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
Performantele testelor de screening
Boal prezenta
Test
pozitiv

Test
negativ

a
Pozitiv adevarat
c
Fals negativ

Boal absent
b
Fals pozitiv
d
Negativ adevarat

Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie sa

identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). Poate fi interna sau externa.
Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive n masa bolnavilor (complementara cu proportia
fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina o proportie a falsnegativilor mica.
Specificitatea - este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala
procentajul rezultatelor negative n masa nonbolnavilor (complementara cu proportia falspozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp =
d/d+b 100 sau RN/NB 100, unde RN sunt real negativii (persoanele nonbolnave la care
rezultatele au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii. Specificitatea este complementar cu
proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1).
Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului.
Valoarea predictiva:
VP+ = probabilitatea prezentei unei bolicand testul este + VP+= a/a+bx100
VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - VP-= d/d+cx100
23. Tipuri de studii epidemiologice analitice
a. Studiile caz-control
b. Studiile de cohorta (1. Prospective, 2. Retrospective)
Studii tip caz-control (anamnestice):
cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu latenta mare.

Proiectarea studiului:

1. Selectionarea loturilor

a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu

formularea criteriilor de diagnostic;
b. alegerea cazurilor de control (test) compus din persoane care sa esantioneze
prevalenta de expunere din populatie care a generat cazurile;
c. raportul grup test-martor - depinde de prevalenta expunerii in grupul martor ,
marimea riscului relativ si de erori;
in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un caz
(cresterea puterii testului de comparare).
2. Culegerea informatiilor - determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de biochimie.
3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si riscul
atribuibil populatiei;
4. Analiza si interpretarea datelor - statistic
Studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etiologice):
Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup expus si
unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii de boala.
Scop:
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor observatii clinice, a unor
anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau falsa.
24. Metode de ancheta in caria dentara
anchete transversale (de prevalenta)
anchete caz - control
anchete de cohorta
anchete ecologice
anchete epidemiologice experimentale
25. Definitiile promovarii sanatatii
Strategia de mediere ntre indivizi i mediu, combinnd alegerea personal cu responsabilitatea
social pentru sntate. Abordeaz sntatea individului legat de stilul de via, dar i politic susinere mod sntos de via i prevenire sau interzicerea comportamentelor riscante pentru
sntate
Stiina care permite indivizilor separat i comunitilor s creasc controlul asupra determinanilor
sntii i astfel s i mbunteasc starea de sntate.
26. Definii conceptul de necesitate de tratament (3 definiii)
Donabedian (1973): stare a individului care l face s solicite ngrijire, transformndu-l ntr-un
potenial utilizator al serviciilor de sntate.
Cooper (1975): o modificare a strii de sntate apreciat de ctre un specialist ca necesitnd
tratament.
Mathew : nevoia de ngrijiri medicale apare atunci cnd individul prezint o afeciune sau
disfuncie pentru care exist un tratament sau o ngrijire eficient i acceptabil.
27. Necesitatea de tratament: terminologia propus de Bradshow (1972)
1.Nevoia normativa necesitatea in acceptiunea expertilor, specialistilor
2. Nevoia simtita dorinta in acceptiunea individului
3.Nevoia exprimata punerea in practica a nevoii simtite de catre individ prin solicitarea
asistentei de specialitate

4.Nevoia comparata comparatie intre ingrijirile sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta diferenta intre ceea ce s`a oferit si ceea ce se cerea in realitate
28. Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament
-utilitatea procedurilor disponibile si resursele necesare acestor proceduri
-tb sa se tina cont de necesitatea tratamentului, de eficienta sa si de costurile acestuia
-tb evaluata si incluse rezultatele care stau la baza necesitatii
-aceste rezultate se refera la morbiditate, durere, disconfort, disfunctie, incapacitate, handicap si
mortalitate
29. Determinarea necesitilor stomatologice
Dimensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei
Evaluarea disfunciilor pentru evaluarea impactului
Determinri privind disfuncionalitatea social
Preteniile individului - percepii asupra normalului
Evaluarea tendinei individului de a ntreprinde aciuni de prevenie, mentalitti, cunotinte i
atitudini n ceea ce privete comportamentul de sntate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente i acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.
30. Indicele de dezvoltare uman
desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei parametrii:
sperana de viat la natere
produsul intern brut (n USD)
rata de alfabetizare a persoanelor adulte.
Romnia - indice76.2
(Germania 95.8, Japonia 99.3).
31. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC
Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a atrage atenia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT.
SiC reprezint valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari
valori ale acestui indice.
Calcularea indicelui SiC are o importan deosebit i n aprecierea necesitilor de tratament,
deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea de
msuri preventive suplimentare.
32. Ci - canale de transmitere a mesajului n sntatea oral (clasificare, exemple)
Ci interpersonale - comunicare proxemic, kinezic: conferine, lecii
Ci mediatizate - comunicare telematic
Text - scris - imagine tiprit: articole, brouri, afie, pliante, reviste comunitare
Spot audio: emisiune, ad. comercial, social
Spot t.v. emisiune specializat, film, ad.comercial
Canale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator
33. Instrumentele prin care mesajul ajunge la public (D.L. Wilcox, 1992)
Mijloace vorbite: discuii, discursuri, interviuri radio, conferine de pres, zvonuri, casete audio cu
documentare, relatri, CD, DVD, spoturi audio de pe internet
Mijloace scrise: tire sau relatare de pres, articole din presa scris, ziare sau publicaii periodice,
cri, e-mail, newsletters, Internet, Intranet

Mijloace vizuale: tire sau reportaj TV, casete video, DVD, filme, clipuri, interviuri televizate,
fotografii, teleconferine, grafice, picturi.
34. Modelul Shannon-Weaver al comunicrii
Bruiaj!!
Bruiaj!!
distorsionare
Emitator-------------mesaj---------------receptor
|
(canal)
(canal)
| decodarea mesajului
|codarea mesajului
|
-------------------------------------------Feed-back
35. Obiectivele sociologiei medicale
Obiective principale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra
strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
Clasificare obiective
1.Obiectivul medical = sprijinul medicinei sociale in sesizarea factorilor sociali care pot declansa
boala sau pot prezerva sanatatea. Este un instrument de cercetare si observatie pentru medicina
sociala si prin aportul observational pentru epidemiologie
2.Obiectivul economic = sociologia medicala realizeaza studii privioare la costurile ingrijirilor
medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale si de buget, studii utile pentru cei
care realizeaza planificarea actiunilor de sanatate sub aspectul ofertei si cererii de ingrijiri de
sanatate
3.Obiectivul sociologic = prin analiza de sanatate este vizata cunoasterea societatii. Campul
medical este privit ca un loc privilegiat care codifica regulile ce prezideaza
36. Sntatea este privit din mai multe puncte de vedere: biologic, psihic i social.
Definiii
Biologic: starea unui organism neatins de boal n care toate aparatele i sistemele funcioneaz
normal (organism n homeostazie), n care funciile vitale au loc insensibil sau cu plcere (P.
Valery).
Psihic: armonia dintre comportamentul cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de
individ (personalitate autorealizat Maslow, 1976).
Social: starea organismului n care capacitile individuale sunt optime pentru ca persoana s-i
ndeplineasc n mod adecvat rolurile.
37. Definiiile si scopul sociologiei medicale
DEF=Sociologia medicala studiaza bazele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta
dintre factorii sociali si starea de boala sau de sanatate a populatiei, precum si influenta starii de
sanatate sau de boala asupra vietii sociale a indivizilor si grupurilor umane.
SCOP= ingrijirea si restabilirea sanatatii, a statutului social al bolnavilor si comportamentul
bolnavului
OBIECTIVE
o Studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si bolii

o Relatiile medicale si sociale in grupurile mici

o Bazele economice ale serviciilor medicale
o Influenta industriilor medicale asupra starii de sanatate a populatiei
o Conexiunea intre structura sociala si boala
o Influenta factorilor socio-economici
38. Calcularea Sn, Sp, VP, riscul relativ - exercitiu practic