diagnostice ; Info necesare pt evaluare risc parodontal prin PRC: varsta, istoric de fumator,
diagnostic de diabet, istoric de chirurgie parodontala, adancimea pungilor parodontale, sangerare
la sondaj parodontal, restarurari la nivel subgingival, tartru pe supraf radic, inaltimea os alveolar
pe rx.
14. Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser)
Factorii de risc pentru cancerul oral : consumul de tutun, consumul de alcool, antecedentele
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale de cancer, varsta sex
Scorurile riscului de cancer oral - instrumentul Previser
1,2 - risc redus
3 - risc medium
4si 5- risc crescut
Examinarea la interval de 5 ani (risc de gradul 1, 2 sau 3), reexaminarea la 2 ani (risc 4), anual
(risc crescut).
15. Abordarea comunitara a sanatatii orale
Sntatea unei colectiviti i a mediului n care indivizii i defoar activitatea.
Sntatea public dentar - tiina i practica prevenirii afeciunilor orale, promovrii sntii
orale i mbuntirii calitii vieii prin efortul organizat al societii.
tiina - identificarea problemelor de sntate oral ale populaiei, stabilirea cauzei i efectelor
acestora i planificarea unor intervenii eficiente.
Practica - aplicarea unor soluii eficiente de rezolvare a problemelor de sntate oral ale
populaiei.
16. Sntatea oral - Abordare interdisciplinar (Stiintele)
Demografia
Epidemiologia
Statistica
tiine biomedicale
tiine sociale i comportamentale
tiina mediului exterior organismului
Managementul i administraia serviciilor de sntate
17. Epidemiologia: definitii, nivelele si etapele cercetarii epidemiologice
Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate de sanatate in populatii
specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control problemele de sanatate" (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si aspectele
pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice:
A. Nivelul cunoasterii (explicatiei) - cercetarea fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara - evitarea initierii si declansarii procesului patologic
2. Profilaxia secundara - evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara - evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
18. Domeniile de studiu ale epidemiologiei
Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul factorilor genetici, de mediu,
comportament si stil de viata in multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor epidemiologice in
practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale - utila pentru identificarea unor
programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si urmarirea evolutiei bolilor.
Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate publica, a masurilor preventive si de
promovare a sanatatii.
19. Tipuri de studii epidemiologice
A. Studii observationale (masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de sanatate, fara a
interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
B. Studii experimentale (interventie) - tentative de schimbare a unui element al bolii
(expunerea sau progresul) prin tratament.
20. Studii descriptive
Studii descriptive
-Nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre expunere si efect sau
prezenta interfentelor de tip cauzal
-Descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate
-Parametrii utilizati: morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata
Aplicatiile anchetelor descriptive
-Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei
-Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice
-Elaborarea unor programe
-Formularea unor ipoteze epidemiologice
-Descrierea istoriei naturale a bolilor
Tipuri de studii descriptive
-Seriile de caz
-Studii ecolocive (crelationale)
-Studii in sectiune (transversale)
21. Studii transversale (in sectiune)
determina prevalenta unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si efectul, problema
principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce reprezinta
caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-economica ) - evaluarea
nevoilor de sanatate a populatiilor;
recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea corespunzatoare a
esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de ancheta (chestionarul, interviul ).
22. Screeningul
Examinare de masa, consta in aplicarea unor procedee si tehnici de investigatie asupra unui grup
populational pentru identificarea de prezumtie a unei boli, anomalii sau factori de risc;
Depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profilaxie secundara;
Ipoteze: 1. intr-o populatie exista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoi neresimtite,
neexprimate sau nesatisfacute;
2. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie mai eficiente si
eficace.
Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test de screening se imparte intrun lot de persoane probabil bolnave si un lot de persoane probabil sanatoase.
Criterii de alegere ale bolilor - obiectul screeningului
-boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare: evolutie
fatala, invaliditate, absenteism);
-boala sa fie decelabila in faza de latenta sau de debut asimptomatic;
-sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de catre
populatie si cu senzitivitate si specificitate mare;
-sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala;
-tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi;
-costul actiunii sa nu fie exagerat de mare.
-sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
Performantele testelor de screening
Boal prezenta
Test
pozitiv
Test
negativ
a
Pozitiv adevarat
c
Fals negativ
Boal absent
b
Fals pozitiv
d
Negativ adevarat
Proiectarea studiului:
1. Selectionarea loturilor
4.Nevoia comparata comparatie intre ingrijirile sanitare primite de catre indivizi diferiti dar cu
caracteristici similare
5.Nevoia nesatisfacuta diferenta intre ceea ce s`a oferit si ceea ce se cerea in realitate
28. Elemente cheie care permit estimarea necesarului de tratament
-utilitatea procedurilor disponibile si resursele necesare acestor proceduri
-tb sa se tina cont de necesitatea tratamentului, de eficienta sa si de costurile acestuia
-tb evaluata si incluse rezultatele care stau la baza necesitatii
-aceste rezultate se refera la morbiditate, durere, disconfort, disfunctie, incapacitate, handicap si
mortalitate
29. Determinarea necesitilor stomatologice
Dimensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei
Evaluarea disfunciilor pentru evaluarea impactului
Determinri privind disfuncionalitatea social
Preteniile individului - percepii asupra normalului
Evaluarea tendinei individului de a ntreprinde aciuni de prevenie, mentalitti, cunotinte i
atitudini n ceea ce privete comportamentul de sntate
Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente i acceptabile
Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.
30. Indicele de dezvoltare uman
desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei parametrii:
sperana de viat la natere
produsul intern brut (n USD)
rata de alfabetizare a persoanelor adulte.
Romnia - indice76.2
(Germania 95.8, Japonia 99.3).
31. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC
Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a atrage atenia asupra
indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT.
SiC reprezint valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari
valori ale acestui indice.
Calcularea indicelui SiC are o importan deosebit i n aprecierea necesitilor de tratament,
deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea de
msuri preventive suplimentare.
32. Ci - canale de transmitere a mesajului n sntatea oral (clasificare, exemple)
Ci interpersonale - comunicare proxemic, kinezic: conferine, lecii
Ci mediatizate - comunicare telematic
Text - scris - imagine tiprit: articole, brouri, afie, pliante, reviste comunitare
Spot audio: emisiune, ad. comercial, social
Spot t.v. emisiune specializat, film, ad.comercial
Canale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator
33. Instrumentele prin care mesajul ajunge la public (D.L. Wilcox, 1992)
Mijloace vorbite: discuii, discursuri, interviuri radio, conferine de pres, zvonuri, casete audio cu
documentare, relatri, CD, DVD, spoturi audio de pe internet
Mijloace scrise: tire sau relatare de pres, articole din presa scris, ziare sau publicaii periodice,
cri, e-mail, newsletters, Internet, Intranet
Mijloace vizuale: tire sau reportaj TV, casete video, DVD, filme, clipuri, interviuri televizate,
fotografii, teleconferine, grafice, picturi.
34. Modelul Shannon-Weaver al comunicrii
Bruiaj!!
Bruiaj!!
distorsionare
Emitator-------------mesaj---------------receptor
|
(canal)
(canal)
| decodarea mesajului
|codarea mesajului
|
-------------------------------------------Feed-back
35. Obiectivele sociologiei medicale
Obiective principale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra
strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
Clasificare obiective
1.Obiectivul medical = sprijinul medicinei sociale in sesizarea factorilor sociali care pot declansa
boala sau pot prezerva sanatatea. Este un instrument de cercetare si observatie pentru medicina
sociala si prin aportul observational pentru epidemiologie
2.Obiectivul economic = sociologia medicala realizeaza studii privioare la costurile ingrijirilor
medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale si de buget, studii utile pentru cei
care realizeaza planificarea actiunilor de sanatate sub aspectul ofertei si cererii de ingrijiri de
sanatate
3.Obiectivul sociologic = prin analiza de sanatate este vizata cunoasterea societatii. Campul
medical este privit ca un loc privilegiat care codifica regulile ce prezideaza
36. Sntatea este privit din mai multe puncte de vedere: biologic, psihic i social.
Definiii
Biologic: starea unui organism neatins de boal n care toate aparatele i sistemele funcioneaz
normal (organism n homeostazie), n care funciile vitale au loc insensibil sau cu plcere (P.
Valery).
Psihic: armonia dintre comportamentul cotidian i valorile fundamentale ale vieii asimilate de
individ (personalitate autorealizat Maslow, 1976).
Social: starea organismului n care capacitile individuale sunt optime pentru ca persoana s-i
ndeplineasc n mod adecvat rolurile.
37. Definiiile si scopul sociologiei medicale
DEF=Sociologia medicala studiaza bazele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta
dintre factorii sociali si starea de boala sau de sanatate a populatiei, precum si influenta starii de
sanatate sau de boala asupra vietii sociale a indivizilor si grupurilor umane.
SCOP= ingrijirea si restabilirea sanatatii, a statutului social al bolnavilor si comportamentul
bolnavului
OBIECTIVE
o Studiul variabilelor culturale ale manifestarii sanatatii si bolii