Referat Statistic

Tem
Situaia turismului n Romnia pe segmentul
cazare,transport,agrement i ci de redresare a acestuia

Profesor
Ene Dumitru

Student
Grigoriu Cosmin Constantin
Grupa 8115

Situaia turismului n Romnia pe segmentul

cazare,transport,agrement i ci de redresare a acestuia

Industria turistic cuprinde o varietate de activiti i ramuri ale economiei

a cror funcie comun este satisfacerea nevoilor turitilor.
Exist o convergen de preri n literatura de specialitate privind rolul
major al turismului n consumul omului modern i deci, n randul activitilor
menite s acopere acest consum. Turismul ca activitate comercial valorific
att output-ul unor ramuri ale produciei materiale ct i cel alsectorului
serviciilor
tiina economic este preocupat de realizarea unei utilizri optime a
resurselor limitate, multe dintre ele rare sau chiar unice.
n ultimele decenii, pe plan mondial, economiile moderne au dat ctig de
cauz dezvoltrii serviciilor. Structura i rolul acestora s-au amplificat n mod
continuu i ascendent, contribuind n mod deosebit la reorientarea forei de
munc spre sectorul teriar i dezvoltare regional. Turismul este consumator de
resurse naturale, umane i culturale,de servicii directe i indirecte fiind la rndul
su iniiator de servicii proprii. Prin coninutuli funciile lor, serviciile din
turism rspund att industriei de profil ct i celor aleconsumatorilor .
In prezent, turismul se situeaz printre cele mai de seam componente ale
economiei mondiale, participnd cu aproape 12% la realizarea produsului
mondial brut, cu circa 11% la ocuparea forei de munc, fiind cel mai important
capitol al comerului internaional i mobiliznd circa 11% din cheltuielile de
consum ale populaiei. Nu pot fiignorate efectele negative generate de
dezvoltarea necontrolat a turismului, mai alesasupra palierelor sociale i de
mediu, chiar daca turismul este adesea privit ca o form inofensiv a dezvoltarii
industriale comparativ cu alte industrii.

Calitatea deosebit a turismului n realizarea unor efecte sociale i

economice presupune urmtoarele:

 Valorificarea superioar a resurselor turistice;

Dinamizarea schimburilor economice i sociale
Accelerarea aciunilor de amenajare a teritoriului i mbuntirea
infrastructurii generale;
Mijloc activ de educaie i instruire, n utilizarea timpului liber i ambogir
ii orizontului informaional i cultural;
nelegerea nevoii de participare i susinere a aciunilor de protecie
amediului inconjurtor.
Turismul contribuie lavalorificarea superioar a resurselor sau la dezvoltarea
unor zone mai puin bogate n resurse capabile s asigure dezvoltarea unor
ntreprinderi sauindustrii prelucrtoare, dar bogate n resurse turistice naturale
sau antropice.
Cltoriile i turismul constituie una dintre principalele surse de creare
de locuride munc ntr-un numar mare de ri,aproximativ un total de 101
milioane de persoane,adic un lucrtor din 16 n lume se afl n sectorul
serviciilor din turism. Impactuleconomic al turismului i al cltoriilor este
considerabil, fiind la originea a circa 7% din
vestiiile mondiale de bunuri i echipamente, investiia iniial din turism
incluznd investiii n hoteluri, restaurante, zone comerciale, porturi,
aeroporturi .a. Turismul contribuie cu peste 150 miliarde USD la
ncasrile fiscale, ca urmare afaptului c turitii pltesc uneori (pe lng costul
serviciilor turistice) taxe indirecte cum ar fi taxe de aeroport, de obinere a
vizelor, cheltuieli vamale etc.
Turismul, una dintremarile industrii ale lumii, are un
impact sizabil asupra balanei de plia multor ri (posibilitate de echilibrare
i creare a unui sold pozitiv), prin aportul de valut obinut din participarea
acestora pe piaa turistic internaional.Veniturile sale au o proporie
semnificativ n economia multor ri i este una dincele mai mari productoare
de locuri de munc. Contribuia sa la PNB, angajarea i dezvoltarea regional
sunt bine documentate i spre deosebire de alte sectoare, este prevzut s creasc
n importan n urmtoarele decenii ca urmare a creterii timpului liber.
Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc, avand in vedere conjunctura
economica specifica perioadei, a depus eforturi pentru a diminua efectele

negative ale crizei asupra agentilro economici din domeniu. Principalele directii
de actiune au vizat:
- Ameliorarea cadrului normativ si institutional in care isi desfasoara
activitatea agentii economici din turism, printr-o interactiune adecvata cu
factorii implicati in acest proces - autoritati publice, sindicate, organizatii
patronale membre, etc. Participarea activa a reprezentantilor F.P.T.R. la
procesul de elaborare a noului proiect a Legii turismului si a altor reglementari
specifice domeniului.
- Sprijinirea agentilor economici din turism in derularea activitatilor
economice curente.
Acest sprijin s-a concretizat in participarea la cele doua editii ale Targului
de Turism al Romaniei, in organizarea celor doua editii ale programului special
"O saptamana la mare", in organizarea celor doua editii ale programului "O
saptamana la munte". Organizarea, impreuna cu organizatiile patronale de pe
litoral, a Bursei de Turism Litoral cat si participarea, alaturi de organizatie
Patronala a Turismului Balnear, la Bursa Balneara de la Calimanesti Caciulata.
Anul 2010 se asteapta a fi, din punct de vedere turistic, similar anului 2009.
in aceste conditii se impune o interventie mai energica a autoritatilor in sprijinul
acestui sector. in opinia F.P.T.R. acest sprijin ar trebui sa se materializeze in:
- sustinerea activitatii de turism ca prioritate nationala, in orice forma de
organizare guvernamentala (minister sau autoritate);
- aplicarea reglementarilor privind tichetele de vacanta;
- definitivarea si adoptarea Legii turismului;
- promovarea sustinuta de catre Ministerul Turismului a turismului intern;
- reducerea fiscalitatii in domeniu prin stabilirea cotei unice de T.V.A. de 9%
pentru toate serviciile turistice.

Punctele slabe ale turismului romanesc:

Serviciile de proast calitate, tarifele prea mari i infrastructura rutier sunt
principalele puncte slabe ale turismului romnesc, potrivit unui chestionar
realizat pe 18 martie 2016, de ivox.ro, care se ocup cu realizarea de sondaje de
opinie. Peste 36% din respondeni cred c serviciile de slab calitate reprezint
principala hib a turismului romnesc n timp ce peste 20% consider c tarifele
prea mari practicate de operatorii din turism sunt de vin pentru starea
turismului actual.
n proporie de 18,84% respondenii declar c infrastructura rutier proast
din Romnia este principalul punct slab n turismul romnesc.
Alte nemulumiri ale turitilor romni sunt lipsa unei imagini puternice,
pozitive a Romniei n strintate ca destinaie turistic (12,6% sunt
nemulumii de acest lucru) i starea de degradare a numeroase cldiri i
monumente istorice (11,06%).

BUSINESS-UL ROMNESC DIN TURISM VA ATINGE UN RECORD

N 2016
2016 ar putea fi cel mai bun an pentru turismul romnesc din ultimii 10 ani,
relev un studiu realizat de analitii de la KeysFin. Cifra de afaceri a ageniilor
de turism i a tur-operatorilor ar urma s treac, n premier, de 4,5 miliarde de
lei, un nivel care ar putea atinge dublul ncasrilor din 2010.
Revenirea economic din ultimii ani se vede i n turismul romnesc.
Potrivit datelor de la Registrul Comerului i Ministerul de Finane, prelucrate
de analitii de la agenia de servicii financiare KeysFin, numrul companiilor
care activeaz n domeniul turismului romnesc a depit grania de 3000 de
firme, n cretere cu peste 1000 fa de nivelul din 2010.

Avansul business-ului n sectorul turismului se vede i n cifra de afaceri a

firmelor care activeaz n domeniu. Aceasta a atins nivelul de 4,31 miliarde de
lei n 2014, n cretere cu aproape 2 miliarde de lei fa de anul de referin
2010.
Datele statistice pariale indic faptul c, n 2015, afacerile din acest sector
au depit nivelul din anul precedent, iar 2016 se anun a fi cel mai bun an
pentru turismul romnesc din ultimii 10, estimeaz analitii de la KeysFin.
Creterea ncrederii romnilor n economie, dezgheul determinat de
mbuntirea condiiilor macro-economice, efectele reducerii TVA, relativa
stabilitate a monedei naionale i evoluia pozitiv a ofertelor operatorilor din
turism,attla nivel de palet de servicii ct i n privina tarifelor, toi aceti
factori au influenat n sens pozitiv dinamica unui sector n care ne punem mari
sperane n viitor, spun analitii de la KeysFin.
Potrivit datelor KeysFin, tur-operatorii au realizat n 2014 afaceri de 2,035
miliarde de lei, n timp ce ageniile de turism au raportat un business de 1,95
miliarde lei. Alte 320 de milioane de lei au nsemnat alte servicii de rezervare i
asistenturistic.
Cele mai mari afaceri n sectorul turismului le-a realizat Touring EuropaBus
Romania SRL (Eurolines), de 297,9 milioane de lei, firm urmat, n TOP 10
operatori din turism, de Perfect Tour SRL (226,5 milioane lei), Christian '76
TourSRL(213,5 mil.lei), Eximtur SRL (175,2 mil.lei), Happy Tour SRL (168,4
mil.lei) i Vola.ro SRL (122,3 mil.lei).
n clasament s-au mai situat, pe locurile urmtoare, Hotelair SRL, Fly Go
Voyager SRL, Paravion Tour SRL i Business Travel Turism SRL, toate cu
afaceri de peste 60 milioane de lei.

Tabelul 1: Cltorii turistice ale rezidenilor

Tabelul 2: Structuri de cazare turistic, 2014

Tabelul 3: Venituri i cheltuieli generate de cltorii n balana de pli, 20102014

Cai de redresare a acestuia

Pregatirea corespunzatoare si continua a personalului in domeniu

Modernizarea insfrastructurii rutiere
Modernizarea cailor de acces catre obiectivele turistice
Tururi turistice de promovare a regiunilor subdezvoltate cu atractii
turistice
Investitii in modernizarea hotelurilor,pensiunilor,cabanelor
Promovarea corespunzatoare a obiectivelor turistice prin campanii de
promovare in presa si televiziune
Incurajarea noilor antreprenori in turism prin subventii si programe
guvernamentale de ajutor
Informarea publicului privind atragerea de fonduri europene
Investitii in modernizarea si repararea obiectivelor turistice
Prezentarea obiectivelor turistice romanesti la targuri internationale de
catre personal calificat in turism si publicitate
Investitii in promovarea obiectivelor turistice in afara Romaniei prin
informare corecta si completa dar si prin consiliere a potentialilor turisti
straini