Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „IULIU HAȚIEGANU‖

CLUJNAPOCA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

RESTAURĂRI ESTETICE ÎN ZONA FRONTALĂ

Doctorand,

 

Conducător Ştiinţific,

Ovidiu Păstrav

Prof. Dr. Angela Pop

 

2010

Cuprins

Introducere

 

4

Partea generală

 

1.

Materiale de obturaţie fizionomică pe bază de răşini diacrilice

6

1.1.Compoziţia materialelor de obturaţie fizionomică

9

1.2 Clasificarea materialelor compozite

 

11

1.3 Proprietăţile materialelor compozite

15

2.

Proprietăţile optice ale ţesuturilor dentare naturale — referinţă pentru evaluarea compozitelor

22

 

2.1.

Metode de alegere şi înregistrare a culorii dentare

29

2.2

Redarea (reproducerea) culorii şi materialele compozite

31

2.3.

Citirea hărţii cromatice

31

2.4.

Materiale cu transluciditate scăzută, pentru dentină

32

2.5.

Materiale de smalţ cu transluciditate crescută

33

2.6.

Existenţa unei tehnici de reconstituire anatomică

33

2.7. Concepte de stratificare

 

35

1

3.

Clasificarea leziunilor dentare anterioare şi prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu materiale fizionomice…………………………………………….36

Contribuţii personale

4.

Stabilirea indicelui de translucenţă al materialelor compozite

42

Ipoteză de lucru

42

Material şi metodă 43

Rezultate

48

Discuţii

61

Concluzii

64

5.

Studiul stabilităţii cromatice a compozitelor stomatologice……………………

66

Ipoteză de lucru

66

Material şi metodă

67

Rezultate

72

Discuţii

80

Concluzii

83

6.

Evaluarea modificărilor de culoare a materialelor compozite după aplicarea unor

agenţi de albire

84

Ipoteză de lucru

84

Material şi metodă

86

Rezultate

89

Discuţii

98

Concluzii 101

7.

Finisarea şi lustruirea răşinilor compozite………………………………………

102

Ipoteză de lucru

102

Material şi metodă

103

Rezultate

106

Discuţii

117

Concluzii

121

8.

Aprecierea comportamentului clinic al materialelor de obturaţie compozite în

restaurarea coronară directă la dinţii frontali

2

122

Ipoteză de lucru

122

Material şi metodă

123

Rezultate

125

Discuţii

131

Cazuri clinice

137

Concluzii

148

9. Concluzii generale

149

Bibilografie Cuvinte cheie: restaurări estetice, proprietăţile materialelor compozite, dinţi frontali

153

Teza de doctorat Restaurări estetice în zona frontală”este structurată în două părți importante :

PARTEA GENERALĂ, care sistematizează date din literatura de specialitate privind compoziţia, proprietăţile şi clasificarea materialelor de obturaţie fizionomică pe bază de răşini diacrilice, date despre complexitatea proprietăţilor optice ale ţesuturilor dentare, despre metode de alegere şi înregistrare a culorii dentare şi despre tehnicile de restaurare anatomică, precum şi unele caractere speciale ale preparării cavităţilor dentare în vederea restaurărilor cu materiale compozite (1,2,3) PARTEA A IIA care cuprinde contribuția personală, constând într-o serie de cercetări experimentale realizate în colaborare cu colectivul de cercetători de la Institutul de Cercetare în Chimie „Raluca Ripan” (ICCRR) din Cluj Napoca, privind gradul de translucenţă a patru materiale compozite, stabilitatea coloristică evaluată prin teste accelerate de colorare, comportamentul la agenţi de decolorare şi respectiv, comportamentul la prelucrarea prin diferite metode a suprafeţei unor eşantioane de materiale compozite. Ultimul capitol al cercetărilor personale include un studiu clinic ce a avut ca scop aprecierea comportamentului “in vivo” al răşinilor compozite urmărite pe parcursul studiului. Analiza statistică a utilizat testele Mann Whitney, Kruskal Wallis şi Anova. Pragul de semnificaţie pentru testele folosite a fost luat α = 0,05. Calculele statistice au fost efectuate cu ajutorul aplicaţiilor SPSS 13.0 şi Microsoft Excel. Principalele obiective ale tezei de doctorat au fost :

Stabilirea indicelui de translucenţă la diferite materiale compozite

3

Determinarea stabilităţii cromatice a compozitelor, prin teste accelerate de colorare

Urmărirea modificărilor cromatice a răşinilor diacrilice după aplicarea unui agent de albire

Stabilirea modului în care finisarea şi lustruirea compozitelor influenţează suprafaţa acestora

Aprecierea comportamentului clinic al compozitelor în restaurarea coronară directă la dinţii frontali. Teza este structurată în 9 capitole la care se adaugă introducerea si referințele bibliografice (157 citații în ordinea apariției în text). Capitolul 1. Materiale de obturaţie fizionomică pe bază de răşini diacrilice Capitolul 2. Proprietăţile optice ale ţesuturilor dentare naturale — referinţă pentru evaluarea compozitelor Capitolul 3.Clasificarea leziunilor dentare anterioare şi prepararea cavităţilor în vederea restaurărilor cu materiale fizionomice Capitolul 4. Stabilirea indicelui de translucenţă al materialelor compozite În acest capitol s-a urmărit determinarea translucidităţii a patru răşini diacrilice luate în studiu, în funcţie de compoziţia chimică şi de lampa de polimerizare utilizată (lampa LED, versus lampa de halogen). Compozitele investigate au fost următoarele:

Restacril compozitul de la ICCRR Cluj-Napoca, cu microumplutură, fotopolimerizabil Tetric Evo Ceram - (Ivoclar Vivadent) - compozit hibrid fotopolimerizabil Filtek Supreme - (3M ESPE) - nanocompozit fotopolimerizabil Premise - (Kerr) - nanocompozit universal fotopolimerizabil Din fiecare tip de compozit s-au confecţionat, într-o matriţă de teflon, câte 4 epruvete cu diametrul 30 mm şi grosimea de 2 mm, în total realizându-se un număr de 16 probe.(fig.1)

grosimea de 2 mm, în total realizându - se un număr de 16 probe. (fig.1) Fig.1

Fig.1 Epruveta de compozit (30 mm/ 2 mm)

4

Probele au fost împărţite în două eşantioane a câte opt mostre, un eşantion fiind fotopolimerizat cu lampa Ultralight (cu LED), iar celălalt cu lampa Optilux (Kerr) cu bec de halogen. Polimerizarea s-a făcut pe ambele feţe ale epruvetelor, acestea fiind astfel preclucrate, încât o parte a epruvetei să aibă o suprafaţă mată, mai rugoasă, iar cealaltă o suprafaţă lucioasă şi netedă. În colaborare cu colectivul de cercetare din cadrul Institutul de Cercetare în Chimie „Raluca Ripan” din Cluj-Napoca, epruvetele astfel obţinute, au fost supuse investigaţiilor spectrale ultraviolete şi în spectrul vizibil (UV-VIS), întregistrându-se spectrele de reflexie cu un spectrofotometru marca UNICAM 4 (UV-VIS). Studiul de faţă, în concordanţă cu studiile din literatură, a demonstrat că sistemele compozite cu nanoumplutură şi hibride, au o translucenţă mai mare decât compozitele cu microumplutură, indiferent de prelucrabilitate sau de sursa de polimerizare folosită. (4,5) Rezultatele cercetărilor conduc la ideea că formularea unor materiale compozite dentare, necesită stabilirea în prealabil a proprietăţilor prioritare ce trebuie atinse. Astfel, pentru restaurările în care se urmăreşte adaptarea la estetica smalţului se utilizează compozite mai translucente, iar pentru cele care au ca suport dentina se utilizează materiale mai opace.(5) Capitolul 5 analizează modificările cromatice apărute la testele de colorare accelerată ale celor patru compozite amintite anterior. Metodologia de lucru este aceeaşi în ceea ce priveşte confecţionarea probelor şi a celor două lămpi de fotopolimerizare utilizate. Pentru colorare sunt folosite mediul de colorare cafea şi mediul de colorare suc comercial necarbogazos - Giusto de vişine - ce conţine concentrate colorante naturale din morcov şi afină, aplicându-se studii de spectrofotometrie UV-VIS. Rezultatele studiului relevă, din analiza valorilor coordonatelor tricromatice pentru compozitele investigate, o tendinţă de scădere a valorilor coordonatei de luminozitate atât în cazul probelor tratate cu suc cât şi în cazul celor tratate cu cafea.(fig.2) Conform studiului, diferenţele de culoare se datorează în principal schimbărilor care au avut loc în parametrii de culoare după expunerea probelor de compozit la agenţii coloranţi, analiza statistică precizând faptul că tipul materialului a fost cel care a influenţat cel mai mult modificările cromatice, iar materialul compozit şi lampa de polimerizare au avut un efect cumulat semnificativ asupra modificărilor de culoare.(6,7)

5

7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7
7 6 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7
7
6
5
4
3
2
1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10 11 12 13 14 15 16
Fig. 2 Diferenţa de culoare (ΔE * ) a probelor pe partea lucioasă
RESTACRIL
visine
visine
cafea
cafea
visine
visine
TETRIC
cafea
cafea
visine
PREMISE
visine
cafea
cafea
visine
visine
FILTEK
cafea
cafea

Lampa UltralightLampa Optilux

Lampa OptiluxLampa Ultralight

Capitolul 6 observă modificările cromatice şi eventualele modificări structurale, ce apar pe suprafeţele unor epruvete realizate din cele patru răşini diacrilice compozite studiate, care după colorare cu diverşi pigmenţi, au fost supuse acţiunii de albire utilizând două geluri experimentale produse de echipa de cercetători de la Institutul de Cercetare în Chimie „Raluca Ripan” (ICCRR) din Cluj-Napoca (gel cu peroxid de hidrogen 15% - GA şi cu gel cu peroxidază 15% - GAP). Diferenţele de culoare apărute la nivelul compozitelor studiate, au fost corelate ulterior cu compoziţia lor chimică, cu gradul de prelucrabilitate al acestora (suprafaţa mată şi lucioasă a epruvetelor analizate) şi cu sursa de lumină utilizată pentru fotopolimerizare. La fel ca şi în alte cercetări similare, modificările cromatice au fost analizate prin studii de spectrofotometrie UV-VIS, iar modificările structurale ale compozitelor, apărute după aplicarea gelurilor de albire, au fost puse în evidenţă prin imagini de microscopie electronică. (8,9) (fig.3, fig.4) Au existat modificări ale ΔE în funcţie de gelurile de albire folosite, la toate compozitele, indiferent de lampa de polimerizare şi gradul de prelucrabilitate. Din punct de vedere statistic, modificări cromatice semnificative s-au obţinut doar la Tetric Evo Ceram, media ΔE la GA a fost semnificativ mai mare decât media ΔE la GAP, pe partea mată a probelor.

6

Fig. 3 c Imagine SEM Restacril iniţial (a), după imersare în cafea (b) şi după
Fig. 3 c Imagine SEM Restacril iniţial (a), după imersare în cafea (b) şi după
Fig. 3 c Imagine SEM Restacril iniţial (a), după imersare în cafea (b) şi după

Fig. 3

c Imagine SEM Restacril iniţial (a), după imersare în cafea (b) şi după albire (c)

a

b

(a), după imersare în cafea (b) şi după albire (c) a b a b c Fig.4.

a

(a), după imersare în cafea (b) şi după albire (c) a b a b c Fig.4.

b

după imersare în cafea (b) şi după albire (c) a b a b c Fig.4. Imagine

c

Fig.4. Imagine SEM Premise iniţial (a), după imersare în cafea (b) şi după albire (c)

Capitolul 7 face referire la proprietăţile şi comportamentul celor patru materiale compozite studiate, în ceea ce priveşte modificările de suprafaţă şi structură obţinute în urma mai multor procedee de lustruire (10,11). Evaluarea compozitelor s-a făcut prin măsurarea înălţimii epruvetelor şi cântărirea lor, atât înainte, cât şi după prelucrare, pentru a observa pierderile de substanţă, iar modificările de suprafaţă apărute la compozite în urma finisării şi lustruirii au fost studiate prin scanare cu microscopie electronică SEM (FEI- Company) al Laboratorului de Compozite Dentare din cadrul ICCRR Cluj-Napoca.(fig.5,6,7) Din datele obţinute se desprinde ideea că au existat modificări de greutate şi înălţime la toate probele analizate, iar după scanare cu microscopie electronică se observă că cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte modificările structurale de suprafaţă în cazul finisării şi lustruirii, le au nanocompozitele, urmate de compozitele hibride şi de cele cu microumplutură. (fig. 8,9,10)

7

Fig.5 Epruvete de compozit Fig.6 Discuri abrazive( diferite granulaţii) Fig.8 Filtek Supreme înainte de lustruire
Fig.5 Epruvete de compozit Fig.6 Discuri abrazive( diferite granulaţii) Fig.8 Filtek Supreme înainte de lustruire

Fig.5 Epruvete de compozit Fig.6 Discuri abrazive( diferite granulaţii)

de compozit Fig.6 Discuri abrazive( diferite granulaţii) Fig.8 Filtek Supreme înainte de lustruire şi finisare

Fig.8 Filtek Supreme înainte de lustruire şi finisare

Fig.8 Filtek Supreme înainte de lustruire şi finisare Fig.9 Filtek Supreme după lustruire cu polipant de

Fig.9 Filtek Supreme după lustruire cu polipant de granulaţie mare

Supreme după lustruire cu polipant de granulaţie mare Fig.7 Polipanturi ( diferite granulaţii ) Fig.10 Filtek

Fig.7 Polipanturi (diferite granulaţii)

granulaţie mare Fig.7 Polipanturi ( diferite granulaţii ) Fig.10 Filtek Supreme după lustruire polipant de

Fig.10 Filtek Supreme după lustruire polipant de granulaţie fină

Capitolul 8 - Aprecierea comportamentului clinic al materialelor de obturaţie compozite în restaurarea coronară directă la dinţii frontali, include un studiu clinic derulat pe o perioadă de trei ani, ce a avut ca scop aprecierea comportamentului răşinilor compozite experimentate anterior „in vitro”. De aceea, un număr de 234 restaurări frontale au fost analizate printr-o metodologie consacrată - criteriile USPHS ( ale serviciului de sănătate publică a Statelor Unite), la un interval de 6 luni, 1an, 2 ani, şi 3 ani, rezultatele oferind o imagine de încredere în performanţele răşinilor compozite, în condiţiile în care sunt aplicate corespunzător şi se ţine seama de indicaţiile şi contraindicaţiile lor (fig.11-14). (12,13,14)

şi contraindicaţiile lor (fig.11-14). (12,13,14) Fig.11. 1.1;1.2;2.1;2.2; situaţia iniţială, asp ect
şi contraindicaţiile lor (fig.11-14). (12,13,14) Fig.11. 1.1;1.2;2.1;2.2; situaţia iniţială, asp ect

Fig.11. 1.1;1.2;2.1;2.2; situaţia iniţială, aspect

vestibular

Fig. 12. 1.1;1.2;2.1;2.2; situaţia iniţială, aspect palatinal

8

Fig.13. 1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, imediat după restaurare Fig.14 1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, la doi

Fig.13. 1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, imediat după restaurare

1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, imediat după restaurare Fig.14 1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, la doi ani după

Fig.14 1.1;1.2;2.1;2.2; aspect vestibular, la doi ani după restaurare

Capitolul 9. Concluzii generale

1. În funcţie de materialul compozit studiat, rezultatele au demonstrat, că la polimerizarea cu lampa Optilux, indicele de translucenţă la Restacril nu a fost semnificativ diferit de Premise; indicele de translucenţă de la Restacril şi Premise a fost semnificativ mai mic decât cel de la Filtek Supreme XT şi Tetric Evo Ceram, iar IT la Filtek Supreme XT a fost semnificativ mai mic decât IT la Tetric Evo Ceram pe ambele suprafeţe polimerizate.

2. Indicele de translucenţă nu a variat semnificativ în funcţie de gradul de prelucrabilitate al compozitelor (suprafaţa mată sau lucioasă), indiferent de lampa de fotopolimerizare utilizata.

3. Analiza statistică a precizat faptul că tipul materialului a fost cel care a influenţat cel mai mult modificările cromatice, iar materialul compozit şi lampa de polimerizare au avut un efect cumulat semnificativ asupra modificarilor de culoare.

4. Mediul de colorare nu a influenţat semnificativ statistic modificările cromatice ale materialelor compozite luate în studiu.

5. Substanţele de albire utilizate în studiul de faţă ( GA -gel de albire cu peroxid de hidrogen 15% si GAP- gel cu peroxidază 15%) au dus la modificări cromatice ale compozitelor studiate, influenţând semnificativ valoarea ΔE.

6. Lămpile de fotopolimerizare utilizate nu au influenţat semnificativ modificãrile cromatice apărute după albire, indiferent de materialul compozit, gelul de albire şi de gradul de prelucrabilitate a celor două suprafeţe a epruvetelor.

9

7.

La nivel microscopic, studiul nostru a demonstrat producerea unor fisuri în compozit în

urma procesului de albire, fapt care determină apariţia rugozităţii şi eliberarea unor

componente anorganice din răşina compozită producând o scădere a durităţii

materialului de restaurare dentară.

8. Finisarea şi lustruirea răşinilor compozite se realizează pentru a le creşte calităţile

estetice, dar şi pentru a le proteja de microorganismele din mediul oral care pot coloniza

o suprafaţă insuficient lustruită.

9. Indiferent de mărimea granulaţiei discurilor şi polipanturilor folosite, nu au existat

diferenţe statistic semnificativ, între mediile parametrilor testaţi (înălţime şi greutate) la

cele patru tipuri de materiale compozite utilizate.

10. Indiferent de mărimea granulaţiei discurilor şi polipanturilor folosite, cea mai mică rată

de abrazie au demonstrat-o compozitele cu nanoumplutură (Filtek Supreme) şi cele

hibride (Tetric Evo Ceram).

11. Discromia marginilor apare mai frecvent la RDC cu microumplutură decât la

comopzitele hibride. Acest criteriu poate fi evaluat prin observaţie clinică, subliniind

însă faptul că apariţia colorării marginale nu înseamnă întotdeauna o soluţie de

continuitate, aşa cum e percepută de multe ori

12. Pierderea formei anatomice prin uzură cuantifică de fapt rezistenţa la abrazie a

diferitelor materiale compozite. Din studiul de faţă se desprinde ideea că pierderea

formei anatomice este mai mare în cazul compozitelor cu microumplutură faţă de cele

hibride.

13. Reuşita în realizarea unei restaurări odontale cu RDC se obţine atunci când operatorul

cunoaşte proprietăţile, aspectul, culoarea şi tehnicile de aplicare a materialelor

compozite.

Bibilografie selectivă

1. Românu M., Bratu D.- Materiale dentare. Noţiuni teoretice şi aplicaţii clinice. Ed.

Brumar, Timişoara,2003,183-339.

2. Roberson T.M., Heyman H.O., Swift F.Y. –Sturdevant’s art & Science of operative

dentistry, Mosby, 2002.

10

3.

Vanini L. Light and Colour in Anterior Composite Restorations.Practical

Periodontology and Aesthetic Dentistry, 1996, 8(7):673-682.

4. Ikeda T., Sidhu S.K., Omata Y., Fujita M., Sano H., Color and translucency of

opaque-shades and body-shades of resin composites. Eur. J. Oral. Sci. 2005,

113(2):170-173.

5. Ryan E.A., Tam L. E., McComb D., Comparative Translucency of Esthetic Composite

Resin Restorative Materials, J. Can .Dent. Assoc. 2010;76:84.

6. Fulya Toksoy Topcu, Gunes Sahinkesen, Kivanc Yamanel, Ugur Erdemir et all,

Influence of Different Drinks on the Colour Stability of Dental Resin Composites,

Eur.J. Dent. 2009; 3(1): 5056.

7. Villalta P., Lu H., Okte Z., Garcia-Godoy F., Powers J.M., Effects of staining and bleaching on colour change of dental composite resins. J. Prosthet. Dent. 2006,95:137142.

different esthetic restorative materials, Journal of Prosthetic Dentistry,2003, 89; 5,

466473.

9. Campos A., Briso L.F., Pimenta F., Ambrosano G., Effects of bleaching with

carbamide peroxide gels on microhardness of restoration materials, Journal of

Esthetic and Restorative Dentistry,2003, 15; 3, 175182.

10. Uctasli M.B., Arisu H.D., Omurlu H.,et all., The effect of different finishing and

polishing systems on the surface roughness of different composite restorative

materials. J. Contemp. Dent. Pract. 2007,8:89-96.

11. Halim N.F., Maria Tereza Fortes Soares D'Azevedo, Haline Drumond Nagem,

Fernanda Pátaro Marsola, Surface roughness of composite resins after finishing and

polishing,,Braz. Dent. J. 2003,14,1.

12. Cvar J.F., Ryge G., Criteria For the Clinical Evaluation of Dental Restorative

Materials, USPHS Publication, San Francisco, 1971; 790, 244.

13. Roberson T.M., Heymom H.O., Swift E.J., Sturdevont’s Art and Science of Operative

Dentistry, 4-th Ed., Mosby St.Louis, USA, 2002.

14. Păstrav O.,Pop A.,Păstrav M., Aprecierea comportamentului clinic al materialelor

compozite în restaurarea coronară la dinţii frontali, Clujul Medical, Nr. 3, Vol.

LXXXII, 2009, 420-425.

11

CURRICULUM

VITAE

Nume: PĂSTRAV Prenume: OVIDIU CRISTIAN Vârsta: 34 ani Locul şi data naşterii: Băileşti, jud. Dolj; 11. 05. 1976 Domiciliul stabil: str. Plopilor, nr. 20, ap.29, Cluj-Napoca Stare civilă: căsătorit Părinţi: Păstrav Tudor Păstrav Elena

Studii: 1982-1990:Şcoala Generală Galda de Jos, jud. Alba 1990-1994:Colegiul Naţional „ Horea, Cloşca şi Crişan”Alba-Iulia (profil real, secţia Chimie-Biologie) 1995-2001:Facultatea de Stomatologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie ”IULIU HAŢIEGANU” Cluj-Napoca, absolvită cu media de licenţă 9,73. Activitate profesională :

1 ian.-31 dec 2002: medic stomatolog stagiar la Catedra de Odontologie Parodontologie

1 oct. 2003- 1 oct 2006 : preparator universitar la Catedra de Odontologie Parodontologie

1 ian.2004- 31 dec 2006 : medic rezident pe specialitatea Stomatologie Generală

1 oct 2006- prezent : asistent universitar la catedra de Odontologie

Mai 2007 : sustinerea examenului de specialitate pe domeniul stomatologie generală Cursuri de perfecţionare postuniversitară absolvite :

27.05-28.05. 2004 :Supuraţia,complicaţie a afecţiunilor în tratamentul stomatologic (Conf.Dr.Virgil Vască) 27.05-28.05.2004 : Curs de implantologie ( Dr. Adrian Vasiloiu) 27.05-28.05.2004 : Perspective în tratamentul cariilor şi pulpopatiilor la dinţii temporari (Conf. Dr. Rodica Jianu) 9.10. 2004-15.01.2005 : Radiodiagnosticul maxilo-dentar (Catedra de Radiologie

12

Stomatologică a U.M.F. Cluj –Napoca) 17.01-29.01.2005 : Mijloace de protecţie a parodonţiului apical în tratamentul endodontic (Prof.Dr.Angela Pop) 5.12.2005 : Reconstituirea coronară a fracturilor dinţilor frontali prin tehnica stratificării , cu materiale compozite ( Conf. Dr. Alexandra Roman) 05. 2005 : Restaurări estetice în regiunea frontală. Tehnica indirectă (fațete, coroane); Restaurări estetice în regiunea frontală. Tehnica directă tradițională și tehnica stratificării (Prof.Dr. JeanLouis Brouillet) 14.04. 2009 : Principii fundamentale ale tratamentului endodontic ( Şef Lucr. Dr. Ileana Cîmpean)

Activitate ştiinţifică :

1.Cărţi publicate: Odontologie restaurativă: ghid teoretic şi clinic. Roman A, Popovici A,

Păstrav O., Condor D. , Editura

2.Lucrări publicate in extenso:

Medicală, ClujNapoca, 2006

Caries among a group of Romanian intellectually impaired children.Roman A, Ţigan S, Păstrav O.; Journal of Disability and Oral Health 5/2,2004,80-82.

Abordări terapeutice ale copiilor instituţionalizaţi. Roman A,Păstrav O,Szatmari S.; Transilvania Stomatologică, anul IV, nr.4, dec.2004.

.Principii moderne de tratament a leziunilor coronare frontale, Păstrav O.,Pop A., Păstrav M., Clujul Medical, Nr. 2, Vol. LXXXII, 2009,282-284.

Aprecierea comportamentului clinic al materialelor compozite în restaurarea coronară la dinţii frontali, Păstrav O.,Pop A.,Păstrav M., Clujul Medical, Nr. 3, Vol. LXXXII, 2009,

420-425.

Statusul odontal al molarului de 6 ani si frecventa anomaliilor dento-maxilare in faza a doua a dentatiei mixte. Studiu pe un lot de copii din Cluj-Napoca, Păstrav M., Ţărmure V., Păstrav O., Cocarla E.,Clujul Medical, 2009, vol.82, nr.2, 275-278,

Influenţa patologiei molarului prim permanent în alegerea planului terapeutic în diferite tipuri de anomalii dento-maxilare, Păstrav M., Tărmure V., Cocârlă T., Păstrav O., Clujul Medical, 2009, vol.82, nr.3, 415-420.

Effect of bioactive nanopowders upon mechanical properties of some experimental

13

dental composites, Trif M., Moldovan M

O. , Antoniac I., Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Chemia, 2010, in press

Prejmerean

C , Furtos G. , Musat O., Păstrav

3. Lucrări publicate în volum de rezumate:

Aspecte epidemiologice şi terapeutice ale cariei secundare şi cariei recidive.Roman A,Păstrav O.;Zilele Stomatologiei Mureşene,ediţia a III-a, 23-25 aprilie 2003,13

Posibilităţi de refacere morfo-funcţională ale dinţilor frontali la copii cu handicap.Roman A, Păstrav O.; Zilele UMF Cluj-Napoca,5-8 dec.2005

Les restaurations complexes à l’amalgame chez les personnes déficientes mentales. Roman A,Păstrav O.,Popovici A.;25èmes Journèes du Collège National des Enseignants en Odontologie Conservatrice, Bordeaux, 13-14 iunie 2005.

The study of some experimental and commercial nanocomposites used in dentistry, M.Moldovan, A.Almasi, C.Prejmerean, O.Musat, L.Silaghi-Dumitrescu, C.Nicola, I.Cojocaru,Păstrav O. Materiale Plastice, MPLAAM, nr. 46(4), p. 404-409, 2009, ISSN

0025/5289

SEM analyse for morphological aspect of dental restorative composites after mechanical polishing, M.Trif, M.Moldovan, O.Păstrav, O.Musat, C.Sarosi, G.Furtos, L.Silaghi- Dumitrescu, L.Colceriu, International Congress on Dentistry NAPOCA BIODENT 5-7 nov., 2009, Cluj-Napoca Romania

The study of discoloration of some composite resins light cured with different light sources, Silaghi L., Dumitrescu L., Păstrav O., Moldovan M., Prejmerean C., Dudea D.,.Nicola C, Prodan D., Alb F., International Congress on Dentistry NAPOCA BIODENT 5-7 nov., 2009, Cluj-Napoca Romania

Efectul tehnicilor de finisare asupra compozitelor hibride, utilizate în restaurări dentare, Păstrav O., Moldovan, M. Trif M., Boboia S., Pop A., Păstrav M International Congress on Dentistry NAPOCA BIODENT 5-7 nov., 2009, Cluj-Napoca Romania

Studiul adeziunii a trei materiale de sigilare autohtone prin microscopie optică şi evaluare SEM, Păstrav M., Cocârlă E., Moldovan M., Trif M., Nicola C., Păstrav O., International Congress on Dentistry NAPOCA BIODENT 5-7 nov., 2009, Cluj-Napoca România

14

Alte activităţi :- martie 1999: participant la programul studenţesc Interdentis, într-un schimb de experienţă cu studenţii Facultăţii de Stomatologie din Timişoara - decembrie 1999 : voluntariat în cadrul Organizaţiei World Vision România pentru şcolarizarea copiilor proveniţi din familii cu probleme sociale - februarie 2000 : participant la programul „ Sănatatea Reproducerii”

Cluj-Napoca,

organizat

de

Universitatea

„Jonhs

Hopkins”

S.U.A. Limbi straine: - engleza (nivel mediu) - franceza (nivel mediu) Alte aptitudini:- cunoştinţe de operare PC(WINDOWS XP,WORD,EXCEL) şi de navigare internet Hobby-uri : - literatura - sport (înot, ciclism, echitaţie ) - călătorii

15

UNIVERSITY

OF

MEDICINE

AND

PHARMACY

―IULIU

HAȚIEGANU‖

CLUJNAPOCA

FACULTY OF DENTAL MEDICINE

DOCTORAL THESIS

SUMMARY

AESTHETIC RESTORATIONS IN THE ANTERIOR TEETH

Candidate

Scientific Advisor

Ovidiu Păstrav

Prof. Dr.Angela Pop

2010

Contents Introduction ………………………………………………………………………………4 General Part

1. Aesthetic filling materials based on diacrylic resins……………………………….6

1.1. Composition of aesthetic filling materials ………………………………………

9

1.2. Classification of composite materials……………………………………………

11

1.3. Properties of composite materials………………………………………………… 15

2. Optical properties of natural dental tissues reference for evaluating composite materials ……………………………………………………………………………. 22

2.1. Methods for choosing and recording dental colour……………………………… .29

2.2. Reproduction of colour and composite resins …………………………………… 31

2.3. Read-out of the chromatic map ……………………………………………………31

2.4. Low translucency materials used for dentin reconstruction……………………… 32

2.5. High translucency materials used for enamel reconstruction……………………

33

2.6. Technique of anatomic reconstruction…………………………………………

33

16

2.7. Layering concepts …………………………………………………………………….35

3. Classification of anterior crown lesions and preparation of cavities for restoration with aesthetic materials ……………………………………………………………….36

Personal Contribution

4. Determination of translucency index of composite materials …………….…………42

Working hypothesis

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

42

Material and method

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

43

Results

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

48

Discussions

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

61

Conclusions .

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

64

5. Study of the chromatic stability of dental composites

 

66

Working hypothesis

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

66

Material and method

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

67

Results

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.72

Discussions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

80

Conclusions.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

83

6. Evaluation of colour changes of composite materials following the application of

84

some bleaching agents

Working hypothesis

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

84

Material and method

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

86

Results

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

89

Discussions.

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

98

Conclusions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

101

7. Finishing and polishing of composite resins

 

.102

Working hypothesis

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

102

Material and method

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

103

Results

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

106

Discussions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.117

Conclusions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

121

17

8.

Assessment of the clinical behaviour of composite resins used in direct crown

restorations of anterior teeth ………………………………………………………

122

Working hypothesis

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

122

 

Material

and

method

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

123

Results

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.125

Discussions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.131

Clinical cases

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

137

Conclusions

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

148

9.

General conclusions

 

.149

Bibliography .

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

153

Key words: aesthetic restorations, properties of composite resins, anterior teeth

The Doctoral thesis “Aesthetic Restorations in the Frontal Area” is structured into two important parts:

THE GENERAL PART which systematizes data from the literature regarding the composition, properties and classification of aesthetic filling materials based on diacrylic resins; data about the complex character of the optical properties of dental tissues; methods of choosing and recording dental colour; anatomical restoration techniques, as well as some special characteristics of dental cavity preparation in view of restoration with composite materials. (1, 2, 3) PART II, comprising personal contribution, consists of a series of experimental research, accomplished in collaboration with a team of research workers at The Institute of Chemical Research “Raluca Ripan” (ICCRR) Cluj-Napoca, regarding the degree of translucency of four composite materials, the colour stability evaluated by accelerated colouring tests, the behaviour towards discolouration agents and towards processing of the surfaces of samples of composite materials by various methods. The last chapter of personal research comprises a clinical study having the aim of assessing the “in vivo” behaviour of the composite resins followed up during the study. The statistic analysis used the tests Mann Whitney, Kruskal Wallis and Anova.The significance level was α = 0,05. All data were statistically analysed using Excel and SPSS.

18

The main objectives of the present thesis were the following:

- To establish the translucency index of various composite materials

- To determine the chromatic stability of composites by accelerated colouring tests

- To assess the chromatic changes of diacrylic resins following the application of a bleaching agent

- To establish the way in which finishing and polishing of composites has an influence upon their surface

- To assess the clinical behaviour of composite resins used in direct crown restoration of anterior teeth. The thesis is structured in 9 chapters, in addition with an introduction and the bibliography (157 titles quoted in order of appearance in the text). Chapter 1 Aesthetic filling materials based on diacrylic resins Chapter 2 Optical properties of natural dental tissues reference for evaluating composite materials Chapter 3 Classification of anterior dental lesions and preparation of cavities for restoration with aesthetic materials Chapter 4 Determination of translucency index of composite materials In this chapter the aim was to determine the translucency of four diacrylic resins studied, according to chemical composition and the polymerization lamp which was used. (LED lamp versus halogen lamp). The studied composites were the following:

Restacryl a composite from ICCRR Cluj-Napoca, with microfilling, photoactivated Tetric Evo Ceram (Ivoclar Vivadent) a hybrid photoactivated composite Filtek Supreme (3M ESPE) a photoactivated nanocomposite Premise (Kerr)