PARTEA INTAI

CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU
CUPRINS
1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public
1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici
1.2.1.Caracteristici ale managementului public
1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania
1.3. Abordari majore ale managementului public
1.3.1.Abordarea politica
1.3.2.Abordarea legala
1.3.3.Abordarea manageriala
1.4. Principiile managementului public
1.5. Functiile managementului public
1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei
1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public
1.7.1.Interesul public
1.7.2.Serviciul public
1.7.3.Puterea publica
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Managementul public si caracteristicile sale
Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania
Abordari majore ale managementului public
Principiile managementului public
Functiile managementului public
Interdependente cu alte domenii
Caracteristici ale domeniului managementului public

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al

anexelor si al informatiilor suplimentare primite la
curs sau prin notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar
Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 1
FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC
0DQDJHPHQWXOSXEOLFVHGH]YROW FDGRPHQLXGLVWLQFWDOWLLQ HLSRUQLQGGHODHOHPHQWHOHVDOH
IXQGDPHQWDOH Q FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH FkWHYD FRQFHSWH WHRULL SULQFLSLL GH ED]  FDUH IDFLOLWHD] 
FXQRDWHUHD vQ HOHJHUHD L XWLOL]DUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DERUG ULORU LQVWUXPHQWHORU PHWRGHORU L

tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD]

IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

1HFHVLWDWHDFXQRDWHULLPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
7UDQ]L LD VSUH HFRQRPLD GH SLD

 GHWHUPLQ  SURIXQGH PXWD LL vQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH

HYLGHQW L vQ VHFWRUXO SXEOLF 3ULQ FRQ LQXWXO V X PDQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW  VXSRUWXO WHRUHWLF L
SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in

special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de
specialitate si in domeniul managementului public.
Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici
permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului
managementului public.
Figura nr. 1. Continutul managementului public
MANAGEMENTUL
PUBLIC
studiaz

3URFHVHLUHOD LLGHPDQDJHPHQW

IRUPHD]

3ULQFLSLLLOHJLW

SHUIHF LRQHD]

2UJDQL]DUHDLIXQF LRQDUHDLQVWLWX LLORU

publice

HVWHLQIOXHQ DWGH
LLQIOXHQ HD] 

Valorile economice, politice, sociale, culturale

XUP UHWH

Interesul public

1.2'HILQLUHDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLSULQFLSDOHOHFDUDFWHULVWLFL
0DQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW

 DQVDPEOXO SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW ELQH

determinate, existente ntre componente ale sistemului administrativ, prin care, n regim de putere
publLF  VH DGXF OD vQGHSOLQLUH OHJLOH LVDX VH SODQLILF  RUJDQL]HD]  FRRUGRQHD]  JHVWLRQHD]  L
FRQWUROHD] DFWLYLW
LOHLPSOLFDWHvQUHDOL]DUHDVHUYLFLLORUFDUHVDWLVIDFLQWHUHVXOSXEOLF.

'LQGHILQL LHGHVSULQGHPXUP WRDUHOH

caracteristici:
- managementXOSXEOLFUHXQHWHXQDQVDPEOXGHSURFHVHLUHOD LLGH management, care apar
ntre componentele sistemului administrativ;
-SURFHVHOHGHVI XUDWHvQVHFWRUXOSXEOLFVXQWDWkWprocese de management,FkWLGHH[HFX LH;
1.2.1. Caracteristici ale managementului public
Multidimensionalitatea managementului public atrage, n mod evident, o serie de
FDUDFWHULVWLFL FDUH FRQWULEXLH OD R EXQ  vQ HOHJHUH D FRQ LQXWXOXL DFHVWXLD YH]L ILJXUD QU 

Caracteristici ale managementului public).

Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public
Caracteristici ale managementului public

CARACTER
POLITIC

CARACTER
INTEGRATOR

CARACTER
COMPLEX

1.2.2. (YROX

CARACTER
DE
DIVERSITATE

CARACTER
DE
SIN7(=

LDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOLvQ5RPkQLD

0DQDJHPHQWXO SXEOLF FD WLLQ

 V D FRQVWLWXLW vQ GHFXUVXO WLPSXOXL GDWRULW  SUHRFXS ULORU

FRQWLQXHDOHVSHFLDOLWLORUSHQWUXSHUIHF LRQDUHDDFWLYLW

LLvQGRPHQLXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

QFHSXWXULOH WLLQ HL DGPLQLVWUD LHL VH DIO  XQGHYD vQ VHFROXO DO ;9,,
WLLQ HDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFDXDS UXWvQ*HUPDQLDL$XVWULD

-lea. Germenii viitoarei

cursuri

ULvQFDUHDXIRVWRUJDQL]DWH

GH WLLQ H FDPHUDOH UHVSHFWLY GH DGPLQLVWUDUHD ILQDQ HORU SXEOLFH 8OWHULRU FHUFHW ULOH DX FXSULQV
vQWUHDJDDGPLQLVWUD LHGHVWDW
'DWRULW  DFWLYLW

LL FDPHUDOLWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

-lea, n Austro-Ungaria a fost creat un

aparat administrativ ELQH RUJDQL]DW 'LQWUH FDPHUDOLWL V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la
XQLYHUVLW LOH
GLQ
.LHY
L
9LHQD
-1845-1885

L
L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909.
'XS  'XQVLUH  vQWU-R VRFLHWDWH GHPRFUDWLF  FHW HQLL DX GUHSWXO V  SDUWLFLSH OD
SODQLILFDUHD LPSOHPHQWDUHD HYDOXDUHD L UHIRUPD VHUYLFLLORU SXEOLFH 3ULQ XUPDUH DFHWLD SRW IL
LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF
'HLvQ5RPkQLDFRQFHSWXOGHPDQDJHPHQWSXEOLFDIRVWLQWURGXVGXS GHYLQHGLQFHvQ
FH PDL HYLGHQW  QHFHVLWDWHD GH]YROW ULL FHUFHW ULORU SHQWUX GHPRQVWUDUHD IDSWXOXL F 

managementul

SXEOLF HVWH XQ GRPHQLX GLVWLQFW FDUH VH GHOLPLWHD]  FODU GH DOWH GRPHQLL

, respectiv

DGPLQLVWUD LH

SXEOLF GUHSWDGP

inistrativ.

$ERUG

ULDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

([LVW  WUHL DERUG UL FX SULYLUH OD PDQDJHPHQWXO SXEOLF FXQRVFXWH L vQ OLWHUDWXUD DPHULFDQ  GH

specialitate.
3UREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF HVWH DERUGDW  GLQ WUHL SHUVSHFWLYH SROLWLF  OHJDO 
PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH
$ERUGDUHDSROLWLF 
$ERUGDUHDOHJDO 
$ERUGDUHDPDQDJHULDO 

$ERUGDUHDSROLWLF
$IRVWH[SOLFDW LVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ

ultLPXO UkQG R SUREOHP  GH WHRULH SROLWLF

responsabilitatea pentru un control total.

 3UREOHPD IXQGDPHQWDO  vQWU R GHPRFUD LH DILUPD HO HVWH

$ERUGDUHD SROLWLF  D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SXQH DFFHQW SH YDORUL FD

sensibilitate, receptivitate. 6H FRQVLGHU

reprezentativitate,

 F  DFHVWHD VXQW HVHQ LDOH SHQWUX PHQ LQHUHD GHPRFUD LHL

FRQVWLWX LRQDOHLSRWILLQWHJUDWHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta
permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca
un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman,
aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind
dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului
public.
$ERUGDUHDOHJDO 

$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ

vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL

PDQDJHULDOHQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDLGHILQLUHD

managementului public.
Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura
folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a
fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde.
A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea
sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente.
A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute
intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita
impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti
cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative.
1.3.3. Abordarea manageriala
Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea
teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi
figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).

Figura nr. 3.$ERUG

ULPDMRUHDOHPDQDJHPHQWXOXLDSOLFDELOHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

WEBER

LEWIS

GULICK/URWICK

ABORDAREA
BIROCRATICA

ABORDAREA
MANAGEMENTULUI

ABORDAREA

7,,1

Compartimente

Rolul accentuat al

specializate
Diviziune a muncii

,HUDUKLHELQHGHWHUPLQDW

&RQGXFHUHDDSDU LQHXQHL

persoane
PURPRYDUHDDUHODED]
UH]XOWDWHOHRE LQXWH

VWUXFWXULLFRPXQLF ULLL

managementului
Dezumanizarea
managementului ca
urmare a formalismului
accentuat
5LJLGLWDWHDUHOD LLORU

manager public subordonat

Respectarea unor
regulamente bine definite

,QVWLWX LDSXEOLF 

,QVWLWX LDSXEOLF SRDWH

determLQDVFKLPE ULvQ
structura politicului
DVLJXU VWUXFWXUDSHQWUX

Accentul se pune pe valori

HILFDFLWDWH

$WHQ LDGHRVHELW DFRU

GDW SURFHVXOXLG

FRRUGRQDUHLFRPXQLF ULL

Preocuparea pentru

YDORULILFDUHDSRWHQ LDOXOXL

FUHDWLYDODQJDMD LORU

Managementul este
realizat de un maestru

([LVWHQ DPDLPXOWRUWLSXUL
GHRUJDQL]D LLSXEOLFHvQ
IXQF LHGHDPSODVDPHQWL

2UJDQL]D LDSXEOLF 

exercitarea puterii politice

,21$/

FDHILFLHQ

UHSUH]LQW XQFDGUXvQ

care sunt realizate

obiectivele de grup

RUJDQL]D LLORU

LDSWLWXGLQL

FXQRWLQ H

Dimensiune mare a
Caracterul formal al

leadershipului
Managerul public trebuie
V DLE FDOLW

5$

,),&

RELHFWLYHOHXUP ULWH

Evaluarea angaMD LORUvQ

$ERUGDUHDVLWXD LRQDO D

VHFWRUXOSXEOLFvQIXQF LH

leadershipului

de rezultatele muncii lor

1.4. Principiile managementului public

/D ED]D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH DIO  XQ DQVDPEOX GH SULQFLSLL IRUPXODWH vQ XUPD XQRU
ULJXURDVHLDSURIXQGDWHFHUFHW ULDXQHLvQGHOXQJDWHH[SHULHQ H

Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO JHQHUDO SHQWUX R EXQ

GHVI XUDUHDDFWLYLW

LLDGPLQLVWUDWLYHYH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

Figura nr. 4. Principiile managementului public

Principiul Conducerii Unitare

Principiul Conducerii Autonome

PRINCIPIUL

Principiul FlexibiliW

LL

3ULQFLSLXO5HVWUXFWXU ULL

3ULQFLSLXO3HUIHF LRQ ULL&RQWLQXH

3ULQFLSLXOOHJDOLW

LL

)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public

constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi
figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune,
organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare.
Figura nr. 5.)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

PREVIZIUNE

MOTIVAREA
ORGANIZARECOORDONARE
CONTROL
EVALUARE

ADMINISTRARE

)81&

,,/(

MANAGEMENTULU
PUBLIC

 )XQF LD GH SUHYL]LXQH FRQVW  vQ

VH GHWHUPLQ

ansamblul

SURFHVHORU GH PXQF  SULQ LQWHUPHGLXO F URUD

 SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQ JHQHUDO PLMORDFHOH L UHVXUVHOH

necesaUHUHDOL]

ULLORU

 )XQF LD GH RUJDQL]DUH

-coordonare presupune un

DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ

LQWHUPHGLXO F URUD VH DVLJXU  FDGUXO LQVWLWX LRQDO QHFHVDU UHDOL] ULL UD LRQDOH L HILFLHQWH D

obiectivelor previzionate n domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO

DUHVXUVHORU

 )XQF LD GH PRWLYDUH UHXQHWH DQVDPEOXO SURFHVHORU GH PXQF  SULQ FDUH VH GHWHUPLQ 
SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V  FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD L VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D
OX ULLvQFRQVLGHUDUHDIDFWRULORUFDUHvOPRWLYHD] SHQWUXUHDOL]DUHDRELHFWLYHORU
 )XQF LD GH DGPLQLVWUDUH FRQVW  vQWU

-un

DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ FDUH VH

DVLJXU  R JHVWLRQDUH ULJXURDV  D WXWXURU UHVXUVHORU H[LVWHQWH L DWUDVH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL

obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale.

 )XQF LD GH FRQWURO-evaluare UHSUH]LQW  XQ DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF  SULQ FDUH VH
FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX
UHJOHPHQW ULOH MXULGLFH vQ YLJRDUH L FX PLVLXQHD DQJDMD LORU V L GH D VDWLVIDFH LQWHUHVXO JHQHUDO FX

UHVSHFWDUHDGUHSWXULORUL OLEHUW

LORUIXQGDPHQWDOHDOH SHUVRDQHORUL vQ ILQDOVHGHWHUPLQ DEDWHULOH

GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU

Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici

permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii
prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate
in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii.

1.6. ,QWHUGHSHQGHQ

HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXDOWH

GRPHQLLDOHWLLQ HL

Multidimensionalitatea managementuluL SXEOLF UH]XOW  GLQ QXPHURDVHOH FRQH[LXQL FX DOWH

domenii distincte. n continuare sunt abordate doar cteva dintre acestea.
Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei

Management
general
Marketing
social

Informatica
administrativa

Alte domenii

Stiinte
politice

MANAGEMENT
PUBLIC

Drept
international

Ergonomie

Sociologie
Demografie
Psihologie

Stiinte
economice

ntre

PDQDJHPHQWXO JHQHUDO L PDQDJHPHQWXO SXEOLF H[LVW  VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H vQ VHQVXO

F  R VHULH vQWUHDJ  GH SULQFLSLL L OHJLW

L DOH PDQDJHPHQWXOXL vL J VHVF DSOLFDELOLWDWH vQ LQVWLWX LLOH

SXEOLFH /HJ WXUD vQWUH FHOH GRX  HVWH GH WLSXO SDUWH

-ntreg n care managementul public este un

domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur n forme specifice determinate
GHSDUWLFXODULW

LOHGRPHQLXOXLLRULHQWDUHDSHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSXEOLF

Q FDGUXO RUJDQL] ULL VWDWDOH WUHEXLH V  H[LVWH R SHUPDQHQW  FRODERUDUH vQWUH PDQDJHULLSXEOLFL
GLQDGPLQLVWUD LHLLQVWLWX LLOHSROLWLFHvQWUXFkWDGPLQLVWUD LDFRQVWLWXLHXQXOGLQLQVWUXPHQWHOHFHOHPDL
LPSRUWDQWH XWLOL]DWH GH LQVWLWX LLOH SROLWLFH SHQWUX FRQGXFHUHD VRFLHW

LL &RODERUDUHD

ntre factorii

SROLWLFLLDGPLQLVWUD LDGHVWDWFRQVWLWXLHRJDUDQ LHDRE LQHULLXQRUUH]XOWDWHVXSHULRDUHvQFRQGXFHUHD

VRFLHW

LL

$OWHLQWHUGHSHQGHQ HH[LVW vQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFLGUHSWXODGPLQLVWUDWLY.

In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele
manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat.
$FHVWHL FHULQ H L-D U VSXQV PDQDJHPHQWXO SXEOLF GLQ PXOWLSOH SXQFWH GH YHGHUH I U  D
QHJOLMD vQV  DVSHFWXO MXULGLF GHRVHELW GH LPSRUWDnt. n cercetarea managementului public nu se
SRDWH IDFH R VHSDUDUH vQWUH DVSHFWHOH MXULGLFH L FHOH QHMXULGLFH vQWUXFkW DFHVWHD QX SRW IL WUDWDWH

separat. Sistemul administrativ

QX SRDWH IXQF LRQD vQ DIDUD UHJXOLORU MXULGLFH ,QWUHDJD RUJDQL]DUH L

GHVI XUDUH D SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  VXQW UHJOHPHQWDWH GH
QRUPH MXULGLFH 'H DFHHD FHUFHWkQG PDQDJHPHQWXO SXEOLF DGPLQLVWUD LD WLLQ D DGPLQLVWUD LHL
WUHEXLH vQGUHSWDW  L VSUH FHUFHWDUHD UHJOHPHQW ULORU MXULGLFH I

cnd apel la rezultatele oferite de

WLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY
,QWHUGHSHQGHQ HH[LVW LvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFLVRFLRORJLH
'HVLJXU F SURFHVXOLUHOD LLOHGHPDQDJHPHQWVHGHUXOHD] vQWU
FDGUXO F UXLD VH GHVI RDU  DFWLYLW

-un mediu social organizat, n

LOH VWDELOLWH SULQ QRUPH MXULGLFH 'H DLFL UH]XOW  QHFHVLWDWHD

DFFHQWX ULL SUHRFXS ULORU SHQWUX FHUFHWDUHD SUREOHPHORU VRFLDOH FDUH LQIOXHQ HD]  SURFHVHOH GH

management.
n acest sens, putem exemplifica

LQWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX WLLQ HOH HFRQRPLFH

FDUHVWXGLD] vQGHWDOLXWRDWHDVSHFWHOHDFWLYLW

LLHFRQRPLFR

-financiare.

([LVW RVHULHGHLQWHUGHSHQGHQ HvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFLSVLKRORJLH

. Managerii publici,
hologice, la instrumentarul specific acestui

L QX QXPDL HL DSHOHD]  OD UH]XOWDWHOH FHUFHW ULORU SVL

GRPHQLX SHQWUX D YHULILFD DSWLWXGLQLOH FDUDFWHUXO HWF DO FHORU FDUH XUPHD]  V  LQWUH vQ VLVWHPXO
DGPLQLVWUDWLY $VWIHO VXQW XWLOL]DWH WHVWH YDULDWH FDUH V  HYLGHQ LH]H GH SLOG  FDSDFLWDWHD GH
UD LRQDPHQW ORJLF DO XQHL SHUVRDQH FDSDFLWDWHD GH DQDOL]  L VLQWH]  FUHDWLYLWDWHD L LQYHQWLYLWDWHD
VWDUHDHPR LRQDO HWF
8Q DOW GRPHQLX GLVWLQFW FX FDUH VH DIO  vQ VWUkQV  OHJ WXU 

ergonomia &HUFHW

managementul public, este

ULOH vQ DFHVW GRPHQLX DX FD VFRS SULQFLSDO DGRSWDUHD GH P VXUL SULQ FDUH V  ILH

FUHDWH FRQGL LL GH PXQF  FRQIRUWDELOH SHQWUX RE LQHUHD XQHL HILFLHQ H PD[LPH )RORVLQG FRQFOX]LLOH
HUJRQRPLHLLFRQFOX]LLOHSURSULLORULQYHVWLJD LLFHUFHW WRULLvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFRIHU 
VROX LL SHQWUX FRQWLQXD SHUIHF LRQDUH D SURFHVHORU L UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW DF LRQkQGX

-se, n acest

VFRSLDVXSUDFRQGL LLORUGHPXQF GLQDGPLQLVWUD LH

0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH DIO  vQ LQWHUGHSHQGHQ

variate aspecte UHIHULWRDUHODSRSXOD LH$FHVWHDLQWHUHVHD]

 L FX

demografia 'HPRJUDILD VWXGLD]

vQWU RDQXPLW P VXU LIXQF LRQDULLGLQ

LQVWLWX LLOH SXEOLFH $VWIHO GHPRJUDILD FHUFHWHD]  VWUXFWXUD SRSXOD LHL SH JUXSH GH YkUVW  SH VH[H
DPSODVDUHD SRSXOD LHL vQ GLIHULWHOH ]RQH DOH

ULL vQ PHGLXO UXUDO VDX XUEDQ SUHFXP L WHQGLQ HOH

DPSODV ULL GLIHULWH SUREOHPH VRFLRSURIHVLRQDOH SHUVSHFWLYHOHQDWDOLWD LLPRUELGLW

LL LPRUWDOLW

LL

QLYHOXO FXOWXUDO DO SRSXOD LHL HWF 'DWHOH RE LQXWH GLQ FHUFHW ULOH GHPRJUDILFH VXQW XWLOL]DWH vQ

managementul publiF vQVFRSXODGDSW ULLDGPLQLVWUD LHLODFRQGL LLOH VSHFLILFHGHORFLWLPSSHQWUX

satisfacerea ntr-XQJUDGWRWPDLULGLFDWDFHULQ HORUVRFLDOH
'HVLJXU F  H[LVW  L DOWH GRPHQLL DOH WLLQ HL FDUH VH DIO  vQ LQWHUGHSHQGHQ

public, noiDPVXSXVDWHQ LHLGRDUFkWHYDGLQWUHDFHVWHD

 FX PDQDJHPHQWXO

1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a

managementului public
) U  vQGRLDO  vQ HOHJHUHD DFHVWXL GRPHQLX GLVWLQFW SUHVXSXQH FXQRDWHUHD XQRU DVSHFWH
SDUWLFXODUH PHQLWH V  SHUPLW  R SUH]HQWDUH D FDGUXOXL JHQHUDO vQ FDUH VH GHUXOHD]  SURFHVHOH GH

management din adPLQLVWUD LD SXEOLF  GLQ 5RPkQLD

domeniului de aplicabilitate al managementului public).

YH]L ILJXUD QU (OHPHQWH FDUDFWHULVWLFH

1.7.1. Interesul public

Astfel, scopuO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ LQVWLWX LLOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH satisfacerea
interesului general,I U DVHDYHDvQYHGHUHXQSURILWvQWLPSFHPDQDJHULLGLQRUJDQL]D LLOHSDUWLFXODUH
XUP UHVFvQPRGFRQVWDQWXQFvWLJPDWHULDO.
Este foarte important GH SUHFL]DW F  RELHFWLYXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH HVWH VHUYLUHD LQWHUHVXOXL
SXEOLF ([LVW  vQV  FHULQ H SH FDUH LQL LDWLYD SDUWLFXODU  QX OH-DU SXWHD VDWLVIDFH L FDUH VXQW HVHQ LDOH
SHQWUX VRFLHWDWH vQ JHQHUDO L SHQWUX ILHFDUH PHPEUX vQ SDUWH $VHPHQHD FHULQ H FDUH DOF WXLHVF
LQWHUHVXOSXEOLFFRQVWLWXLHGRPHQLXOSURSULXDOPDQDJHPHQWXOXLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF 
&RQ LQXWXO LQWHUHVXOXL SXEOLF YDULD]  vQ UDSRUW GH SHULRDGHOH LVWRULFH DOH VRFLHW

sociale, tehnicile folosite n fiecare peULRDG

LL IRUPHOH



'HLFRQ LQXWXOYDULD] RELHFWLYXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFU PkQHDFHODVL

Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public

ELEMENTELE
CARACTERISTICE
MANAGEMENTULUI PUBLIC

INTERESUL PUBLIC

SERVICIUL PUBLIC

AUTORITATEA

1.7.2. Serviciul public

8Q DOW DVSHFW GLQ SUREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DVXSUD F UXLD LQVLVW P vQ FRQWLQXDUH
HVWH QR LXQHD GH VHUYLFLX SXEOLF Q 5RPkQLD DFHDVW  QR LXQH GH ED]  HVWH IRORVLW  DWkW vQ
PDQDJHPHQWXOSXEOLFFkWLvQGUHSWXODGPLQLVWUDWLY

Corelat strns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu
L RUJDQL]DWH L DXWRUL]DWH GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF  SHQWUX D VDWLVIDFH Qevoi sociale n
interes public.

GH DFWLYLW

7UHEXLHUH LQXWIDSWXOF QXRULFHDFWLYLWDWHGHLQWHUHVSXEOLFHVWHVHUYLFLXSXEOLFFLQXPDL

DFHOHDFWLYLW

LFDUHDDFXPDPPDLSUHFL]DWVXQWQHFHVDUHSHQWUXVDWLVIDFHUHDXQRUQHYRLVRFLDOH

apreciate de puterea politLF

FDILLQGGHLQWHUHVSXEOLF

Q DFHVW FRQWH[W HVWH LPSRUWDQW GH H[SOLFDW FRQFHSWXO GH SXWHUH SXEOLF  UHVSHFWLY vQ FH FRQVW 
SXWHUHDPDQDJHULORULDDXWRULW

LORUDGPLQLVWUDWLYH

3XWHUHDSXEOLF

3XWHUHD SXEOLF  UHSUH]LQW  DQVDPEOXO GUHSWXULORU VSHFLDOH SH FDUH OH DUH R LQVWLWX LH
DGPLQLVWUDWLY vQVHQVGHDXWRULWDWHFHUHSUH]LQW
WUHEXLHV VHLPSXQ

LDS U LQWHUHVXOSXEOLFFDUHvQPRGREOLJDWRULX

FHOXLSDUWLFXODUDDFXPUH]XOW GLQ&RQVWLWX LHLOHJLOHRUJDQLFH

CAPITOLUL 1: REZUMAT
I. Definitia managementului public:
Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor
si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea
formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii
structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale,
de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor
servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public.
Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de
diversitate, caracter complex, caracter de sinteza.
II. Abordari ale managementului public
1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori
ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate
Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite
grupuri care cauta permanent reprezentare.
2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis.
Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret
care precizeaza autoritatea acestuia.
Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii
legii.
3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand
realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a
coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca
natiunea.
In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta.
III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul
conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii
continue, principiul legalitatii.
IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizarecoordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare.
V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea
publica, autoritatea publica, serviciul public.

CUVINTE CHEIE

Autoritate publica

Interes public

Putere publica

Sreviciu public

Stabiliment public

Stabiliment de utilitate publica

Institutie publica

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA




Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996

Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917

Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978

Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980

Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991

Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996

Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public?

2. Enumerati caracteristicile managementului public
3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing?
4. Ce este interesul public?
5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.

Capitolul 2
PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC
AL MANAGEMENTULUI PUBLIC
,QVWLWX LLOHGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF VHFRQVWLWXLHFDVXEVLVWHPDOVLVWHPXOXLVRFLDOJOREDOLDX
FD VFRS VHUYLUHD PHPEULORU VRFLHW

LL 3HQWUX D VHUYL VRFLHWDWHD HVWH QHFHVDU  RUJDQL]DUHD ILHF UHL

FRPSRQHQWH D VLVWHPXOXL Q FRQWLQXDUH SUH]HQW P QR LXQLOH GH ED]  UHIHULWRDUH OD DFHDVW 
SUREOHPDWLF 

2.1.1R

LXQHDGHRUJDQL]DUH

7HUPHQXO D RUJDQL]D SURYLQH GLQ OLPED IUDQFH]  RUJDQLVHU L vQVHDPQ  D DF LRQD PHWRGLF
SHQWUXDVLJXUDUHDGHVI XU ULLHILFLHQWHDXQRUDFWLYLW

L

Figura nr. 8. CriterLLLIRUPHGHRUJDQL]DUH

Organizarea compartimentelor
2UJDQL]DUHDLQVWLWX LHL

NIVELUL
Organizarea domeniului
Organizarea sistemului
Criterii de
organizare

Organizarea structurii
OBIECTUL
Organizarea proceselor

Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit

cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu
si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin
componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara
sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.

2.2.

$ERUG

UL

IXQGDPHQWDOH

DOH

JkQGLULL

IRUPDOLVWH

FX

SULYLUH

OD

RUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH
([LVW WUHLDERUG ULIXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULLIRUPDOLVWHFXSULYLUHODRUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORU
SXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH

2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920)

n general, procesele administrative HYROXHD]

:HEHU FRQVLGHUD F 

 vQ SURJUHVLH JHRPHWULF 

VSUH UD LRQDOLVPXO WHKQRORJLF FHHD FH vQVHDPQ  F  SH P VXUD HYROX LHL LGHLOH FkWLJ  vQ FRHUHQ

devin sistematice. Prin urmare,:HEHUVXV LQHDF

 L

ELURFUD LDHVWHXQHOHPHQWPDMRUvQDFHDVW HYROX LH

FRPSOH[ 

2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915)

7D\ORU L-D GHUXODW FHUFHW ULOH vQWU-R SHULRDG  vQ FDUH LQHILFLHQ D LPRUDOLWDWHD SROLWLF  L
exploatarea resurselor naturale DOH $PHULFLL GHVFULDX R ID]  SUHPHUJ WRDUH SUREOHPHL PDL ODUJL D
HILFLHQ HLQD LRQDOH

2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925)

QDLQWHGHDILXQPDQDJHUGHVXFFHVLXQVSHFLDOLVWGHVHDP DOPDQDJHPHQWXOXL)D\RODIRVW

un bun inginer, care a reuLWV

UHGXF ULVFXULOHGHLQFHQGLXvQPLQHOHGHF UEXQLGLQ68$

$SOLFDELOLWDWHD LGHLORU OXL )D\RO vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH ED]HD]  SH FLQFL HOHPHQWH

planificare-SUHYL]LXQHRUJDQL]DUHFRPXQLFDUHFRRUGRQDUHLFRQWURO

2.3. 1R

LXQHDGHVWUXFWXU

DGPLQLVWUDWLY

6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH UHSUH]LQW  FRQILJXUD LD LQWHUQ  L UHOD LLOH FDUH VH VWDELOHVF

ntre componentele sistemului n procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ.

2 EXQ  VWUXFWXUDUH D DGPLQLVWUD LHL GHVWDWWUHEXLHV DVLJXUHDWkWHYLWDUHDVXSUDGLPHQVLRQ ULL
DSDUDWXOXL DGPLQLVWUDWLY VLWXD LH FDUH JHQHUHD]  DFWLYLW

L SDUDOHOH UH]ROY UL JUHRDLH L FKHOWXLHOL

EXJHWDUH VXSOLPHQWDUH LQXWLOH L QHMXVWLILFDWH FkW L VXEGLPHQVLRQDUHD DSDUDWXOXL FDUH SURYRDF  R

VXSUDDJORPHUDUH FX VDUFLQL L DWULEX LL 3ULQ XUPDUH DFHHDL LQVWLWX LH HVWH QHYRLW  V  GHVI RDUH XQ
QXP U H[DJHUDW GH PDUH GH DFWLYLW

L FHHD FH SRDWH DYHD FD UH]XOWDW R UH]ROYDUH VXSHUILFLDO  LVDX

SDU LDO DSUREOHPHORUFXFDUHVHFRQIUXQW LQVWLWX LDSXEOLF LVRFLHWDWHDvQDQVDPEOXOHL

27LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD

LDGHVWDW

6WUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLGHVWDWSRDWHILDERUGDW VXEGRX IRUPHIXQF LRQDOL

teritorial. (vezi

figura nr. 97LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

8QVLVWHPDGPLQLVWUDWLYVHSRDWHRUJDQL]DVXEIRUPDXUP WRDUHORU

tipuri de structuri:

6WUXFWXUD LHUDUKLF

-IXQF LRQDO

 DVLJXU  vQ SULQFLSDO XQLWDWHD GH GHFL]LH L DF LXQH vQ

FDGUXO VLVWHPXOXL L HVWH GHWHUPLQDW  GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU GH DFWLYLWDWH

DGPLQLVWUD LH

reunite n

6WUXFWXUD WHULWRULDO  HVWH GHWHUPLQDW  GH GLVSXQHUHD GLIHULWHORU FRPSRQHQWH DOH VWUXFWXULL

VLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQXQLW

LDGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte;
- Structura de tip mixtvPELQ WLSXULOHSUHFHGHQWHGHVWUXFWXUi.
Figura nr. 9.7LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

Structura

,HUDUKLF

)XQF LRQDO

Mixta

7HULWRULDO

2.4.1. 6WUXFWXUDLHUDUKLF -IXQF LRQDO

3UHVXSXQHRUJDQL]DUHDDGPLQLVWUD LHLGHVWDW
IXQF LHGH

domeniul vQFDUHvLGHVI

pe niveluri ierarhiceSHFDWHJRULLGHLQVWLWX LLvQ

RDU DFWLYLWDWHD

$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ

 PDWHULDO  JHQHUDO  FDUH vL GHVI RDU 

DFWLYLWDWHD SULQFLSLDO vQ WRDWH VIHUHOH YLH LL VRFLDOH 2 DVWIHO GH LQVWLWX LH HVWH JXYHUQXO 3ULQFLSLDO
GHRDUHFHLvQWUHDFHVWHLQVWLWX LLH[LVW GLIHUHQ LHULvQFHHDFHSULYHWHYROXPXOLQDWXUDDWULEX LLORUvQ
UDSRUWFXUROXOLQVWLWX LHLUHVSHFWLYHvQFDGUXOVLVWHPXOXLLQVWLWX LLORUDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

26WUXFWXUDWHULWRULDO
6WUXFWXUDWHULWRULDO

GHVHPQHD] RUJDQL]DUHD

sistemului administrativ n raport cu teritoriul pe

FDUHvLGHVI RDU DFWLYLWDWHDLvLH[HUFLW FRPSHWHQ DLQVWLWX LDRUJDQXODGPLQLVWUD LHLGHVWDW

QFDGUXOVWUXFWXULLWHULWRULDOHDGPLQLVWUD LDGHVWDWFXSULQGHLQVWLWX LLFXFRPSHWHQ
JHQHUDO  GHQXPLWH L LQVWLWX LL FHQWUDOH L RUJDQH FX FRPSHWHQ

 WHULWRULDO

WHULWRULDO 

 OLPLWDW  OD XQLW

LOH

administrativ-WHULWRULDOHGHQXPLWHLLQVWLWX LLORFDOHDOHDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului

administrativ
)XQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ 5RPkQLD

presupune luarea n considerare a unor

componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia
publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice.
NIVELUL IERARHIC VH GHILQHWH FD DQVDPEOXO FRPSRQHQWHORU VWUXFWXULL SODVDWH SH OLQLL
RUL]RQWDOHODDFHHDLGLVWDQ

LHUDUKLF ID

321'(5($ ,(5$5+,&

GHPDQDJHPHQWXOGHYkUIDODGPLQLVWUD LHLGHVWDW

 UHSUH]LQW  QXP UXO SHUVRDQHORU FRQG

use nemijlocit de un
publica de conducere si/sau de un reprezentant ales.
COMPARTIMENTUL HVWH R FRPSRQHQW  UH]XOWDW  GLQ DJUHJDUHD XQRU SRVWXUL L IXQF LL
SXEOLFH FX FRQ LQXW VLPLODU LVDX FRPSOHPHQWDU &RPSDUWLPHQWXO HVWH GHfinit prin ansamblul
IXQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH

SHUVRDQHORU FDUH GHVI RDU  DFWLYLW

L UHODWLY RPRJHQH FDUH VROLFLW  FXQRWLQ H VSHFLDOL]DWH GH XQ

DQXPLW WLS SUHFXP L XQ DQVDPEOX GH PHWRGH L WHKQLFL DGHFYDWH VLWXDWH vQWU-XQ DQXPLW VSD LX L
subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH publica de conducere.
POSTUL HVWH DOF WXLW GLQ DQVDPEOXO RELHFWLYHORU VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU L
UHVSRQVDELOLW

LORUGHVHPQDWHSHDQXPLWHSHULRDGHGHWLPSXQRUIXQF LRQDULSXEOLFLSHUPDQHQ LVLVDX

reprezentantilor numiti sau alesi.

)81& ,$ PUBLICA FRQVWLWXLH IDFWRUXO GH JHQHUDOL]DUH DO XQRU SRVWXUL DVHP
SXQFWXO GH YHGHUH DO DULHL GH FXSULQGHUH D DXWRULW
PLQLVWUX vL FRUHVSXQG vQ FDGUXO XQHL LQVWLWX L

LL L UHVSRQVDELOLW

i publice un

Q WRDUH GLQ

LL 'H H[HPSOX IXQF LHL GH

QXP U GH SRVWXUL  vQ IXQF LH GH

GLPHQVLXQLOHJXYHUQXOXLLGHYDULHWDWHDGRPHQLLORU
$WkW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  FkW L vQ FHD ORFDO  H[LVW  SRVWXULIXQF LL GH FRQGXFHUH L GH
H[HFX LH 2 SDUWH GLQWUH DFHVWHD VXQW RFXSDWH GH IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L DQJDMD L vQ VLVWHPXO
DGPLQLVWUDWLY vQ WLPS FH DOW  SDUWH HVWH RFXSDW  GH

reprezentanti

QRL YHQL L vQ VLVWHP

alesi si/sau

numiti.

Relatiile administrative si relatiile organizatorice

Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale
componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte
componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile
administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand
diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc.
Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii
interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor
organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte

autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe
principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea.
Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:
1. Relatiile autoritatilor puterii legislative
Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua
camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control
parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in
legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive.
Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in
anumite conditii sa il dizolve.
2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o
parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte,
au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti.
3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si
ale celorlalte autoritati.
In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in
urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul
legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi
si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului
sistem administrativ, dar si din strainatate.
Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si
alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice.
Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome;
- relatiile cu organizatiile neguvernamentale;
- relatiile cu agentii economici;
- relatiile cu persoanele fizice.
In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice
reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea
reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice
de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice.
Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in:
1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind
deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri:
- Relatii ierarhice
- Relatii functionale;
- Relatiile de stat major.
2. Relatii de cooperare
3. Relatii de control
4. Relatii de reprezentare
Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de
componentele intre care se stabilesc.
Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca
structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare
programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in
postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in
vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu
de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt

frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra

functionalitatii sistemului administrativ, economic si social.
Q FRQVHFLQ

 GHYLQH GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW  LQWURGXFHUHD XQRU FULWHULL QRL SHQWUX

SURPRYDUHD L QXPLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LLSRVWXUL SXEOLFH vQ IXQF LH GH FRPSHWHQ D ORU
SURIHVLRQDO  L PDQDJHULDO  'RPLQDUHD XQXL VLVWHP GH PDQDJHPHQW GH ODWXUD SROLWLF  RULHQWDW 
QHFRUHVSXQ] WRUDUHGHVLJXUFRQVHFLQ HGLQWUHFHOHPDLQHSO FXWHSHWHUPHQOXQJLDUSHWHUPHQVFXUW
vQVHDPQ VDWLVIDFHUHDXQRULQWHUHVHP UXQWHGHJUXSVRFLDOVDXILHFKLDULGRDUGHSDUWLGSROLWLF

CAPITOLUL 2 REZUMAT

I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin

care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele
care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara
sistemului.
II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor
publice din administratie.
Exista trei abordari:
1)Abordarea lui Max Weber Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in
progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile
castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta
evolutie complexa.
2)Abordarea lui Frederich Taylor Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care
ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza
premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale.
3)Abordarea lui Henry Fayol Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se
bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control.
III. Structura administratiei publice reprezinta configuratia interna si relatiile care se
stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului
administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial.
Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri:
structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt.
Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic,
ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica.
Relatiile administrative si relatiile organizatorice:
Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:
1. Relatiile autoritatilor puterii legislative;
2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti;
3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale
celorlalte autoritati.
Relatiile externe, care pot fi:
1. Relatii de autoritate ierarhice, functionale, de stat major;
2. Relatii de cooperare;
3. Relatii de control;
4. Relatii de reprezentare.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa
Nivel ierarhic
Pondere ierarhica
Compartiment
Post
Fuctie
Relatii administrative
Relatii organizatorice
Autoritate
Cooperare
Control
Reprezentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999.

Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990.
Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980.
Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity
and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University
Press, nr.34, 1986.
Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984
Decretul nr.115/1938
Legea nr.1/1970
Legea nr.30/1990
Constitutia Romaniei/1991
Legea nr.10/1991
Legea nr.40/1991
Legea nr.69/1991
Legea nr.70/1991
H.G.nr.281/1992
Ordonanta nr.69/1994
Legea nr.83/1995

NTREB RI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin organizarea managementului public?

2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public?
3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din
administratie?
4. Ce reprezinta structura administrativa?
5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat?
6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti?
7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL

MANAGEMENTLUI PUBLIC

MOD DE LUCRU
CUPRINS
3.1.Conceptul de sistem informational
3.2.Tipologia componentelor
3.3.Functiile sistemului informational
3.4.Principiile sistemului informational
3.5.Tendinte ale sistemului informational
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Sistem informational
Tipologia informatiilor in managementul public
Functiile sistemului informational
Principiile sistemului informational
Tendinte

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si

al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele
de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 3
PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI,1)250$
AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

,21$/

6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF  DUH R VHULH GH SDUWLFXODULW

L FDUH VXQW

determinate de specificul domeniului studiat.

3&RQFHSWXOGHVLVWHPLQIRUPD

LRQDO

'DWHOH LQIRUPD LLOH PLMORDFHOH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU FD GH DOWIHO L FLUFXLWHOH L IOX[XULOH

LQIRUPD LRQDOH VXQW LQIOXHQ DWH GH UHOD LLOH FDUH H[LVW  vQWUH LQVWLWX LLOH FRPSRQHQWH DOH VLV

temului

DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGDUVLLQFDGUXODFHVWRUD
([HUFLWDUHD DXWRULW

LL OHJLVODWLYH MXULGLFH L H[HFXWLYH GH F WUH

institutiile abilitate determina

,

H[LVWHQ D XQRU FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH FDUH SHUPLW YHKLFXODUHD DQXPLWRU FDWHJRULL GH LQIRUPD LL

generale si/sau clasificate.

6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO FXSULQGH DQVDPEOXO GH GDWH LQIRUPD LL FRQ LQXWH vQ GRFXPHQWH
FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH IOX[XUL LQIRUPD LRQDOH L PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU LPSOLFDWH vQ

procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHLFDUHFRQWULEXLHSULQFRQ LQXWXOORUODVDWLVIDFHUHDQHFHVLW

(vezi figura nr. 106LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

SRSXOD LHL

)LHFDUH FRPSRQHQW  D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH DWkW XQ HPL

beneficiarGHLQIRUPD LLFDUHGHVHUYHWHVLVWHPXOvQDQVDPEOXOOXL
Figura nr. 10.6LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

DATE

INFORMA-

FLUXURI
INFORMA,21$/(

,,

COMPONENTELE
SISTEMULUI
INFORMATIONAL

CIRCUITE
INFORMA,21$/(

PROCEDURILE
INFORMA,2NALE

MIJLOACE DE
TRATARE A
,1)250$ ,,LOR

LORUJHQHUDOHDOH
WRU FkW L XQ

3.2. Tipologia componentelor

([LVW RFODVLILFDUHDLQIRUPD LLORU

(vezi figura nr. 11. TipologiaLQIRUPD LLORUFDUHFLUFXO

VIHUDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHOXkQGX

-se n considerare mai multe criterii:

1. Modul de exprimare:
- Orale,
- Scrise,
- Audiovizuale.
2. Gradul de prelucrare:
- Primare,
- Intermediare,
- Finale.
'LUHF LDYHKLFXO ULL

- Descendente,
- Ascendente,
- Orizontale.
'HVWLQD LH

- Interne,
- Externe.
5. Obligativitatea pentru beneficiar:
- Imperative,
- Nonimperative.
6. Natura proceselor reflectate:
- Financiare,
- Comerciale,
- Culturale,
- Turistice,
- Sportive.
0RGXOGHHYLGHQ

- (YLGHQ

FXUHQW

- Statistice.

DLQIRUPD LLORU

vQ

Figura nr. 11.7LSRORJLDLQIRUPD LLORUvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF

ORALE
MODUL DE
EXPRIMARE

SCRISE
AUDIOVIZUALE
PRIMARE

GRADUL DE
PRELUCRARE

INTERMEDIARE
FINALE
DESCENDENTE

',5(&

CRITERIUL

TIPUL

,$

9(+,&8/

5,,

ASCENDENTE
ORIZONTALE

'(67,1$

,(

INTERNE
EXTERNE

OBLIGATIVITATEA PENTRU
BENEFICIAR

IMPERATIVE
NONIMPERATIVE
FINANCIARE
COMERCIALE

NATURA
PROCESELOR
REFLECTATE

CULTURALE
TURISTICE
SPORTIVE
ALTELE

MODUL DE
(9,'(1

'((9,'(1
&85(17

STATISTICE

8WLOL]DUHDLQIRUPD LHLvQSURFHVXOGHHODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYHLWUDQVPLWHUHDDFHVWRUDGLQ
XUP F WUHDXWRULW

LOHDGPLQLVWUDWLYHORFDOHVSUHH[HFX LHLPSOLF XQFLUFXLWLVDXIOX[LQIRUPD LRQDO

(vezi figura nr. 12&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLQIRUPD LRQDO

Figura nr. 12.&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLFLUFXLWXOXLLQIRUPD LRQDO

Fiabilitate

Vite]

GHGHSODVDUH

Cost




 

Lungime




&,5&8,78/,1)250$

*UDGGHvQF UFDUH

,21$/

'H IDSW FLUFXLWXO LQIRUPD LRQDO GHVHPQHD]  WUDLHFWXO SH FDUH vO SDUFXUJH LQIRUPD LD GH
HPL

WRU SkQ  OD EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH

la
(vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor

LQIRUPD LRQDOH

Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH

ORIZONTALE
VERTICALE

OBLICE

',5(&

,$

VEHICU/

5,,

OCAZIONALE PERIODICE

)5(&9(1

PRODUCERII

8Q DOW FRPSRQHQW DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO HVWH IOX[XO LQIRUPD LRQDO

, care

FDQWLWDWHDGHLQIRUPD LHYHKLFXODW vQWUHHPL

UHSUH]LQW 

WRULEHQHILFLDUXOGHLQIRUPD LH

Acesta este caracterizat de OXQJLPHYLWH]

.
asare, fiabilitate, cost etc.

GHGHSO

7LSRORJLDFLUFXLWHORULQIRUPD LRQDOHHVWHVWUXFWXUDW
 'LUHF LD GH YHKLFXODUH FDUDFWHULVWLFLOH HPL

GXS

XUP

WRDUHOHFULWHULL

WRUXOXL L UHVSHFWLY DOH

beneficiarului de

LQIRUPD LL

verticale, orizontale, oblice.

2. FrecYHQ DSURGXFHULL periodice, ocazionale.

3URFHGXULOH LQIRUPD LRQDOH GHVHPQHD]  vQ HVHQ

VWDELOHVF PRGDOLW



un ansamblu de elemente prin care se

LOH GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH L SUHOXFUDUH D XQHL FDWHJRULL GH

LQIRUPD LL FX SUHFL]DUHD RSHUD LLORU GH HIHFWXDW L VXFFHVLXQHD ORU D VXSRU LORU L PLMORDFHORU GH
WUDWDUHDLQIRUPD LLORU
'RFXPHQWDUHD vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH R DFWLYLWDWH FHO SX LQ OD IHO GH
LPSRUWDQW  FD L FHOHODOWH DFWLYLW

L GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH

FRQVWLWXLH XQ VXSRUW SHQWUX HODERUDUHD GLIHULWHORU UDSRDUWH G UL GH VHDP  VWDWLVWLFL L QX vQ XOWLPXO

rnd, acte normative.

Q FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH H[LVW  R VHULH GH mijloace de
culegere DLQIRUPD LLORU de nregistrare a acestora, de transmitereLprelucrare a lor.
Aceste PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUXWLOL]DWHL vQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFHVXQW
de trei tipuri:
- ManualePDLQDGHVFULVPDLQLGHFDOFXOLQVWUXPHQWHFlasice;
- Mecanizate: minicalculatoare;
- AutomatizateFRPSXWHUHWHUPLQDOHUH HOHGHFDOFXODWRDUHHWF

3)XQF

LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

QYHGHUHDVDWLVIDFHULLQHYRLORU VRFLDOH DOHPHPEULORUVRFLHW

LLDIXUQL] ULLGHVHUYLFLLSXEOLFH

Q DQXPLWH FRQGL LL QX VXQW VXILFLHQWH GRDU UHVXUVHOH XPDQH PDWHULDOH L WHKQLFH HVWH QHFHVDU GH
asemenea, un permanent contact cu realitatea GLQ PHGLXO VRFLDO SH FDUH vO VHUYHWH PDQDJHPHQWXO
public.
Prin urmare, VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQGHSOLQHWH XUP WRDUHOH IXQF LL
(vezi figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
Figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
23(5$

'(&,=,21$/

)81&

,21$/

DE
DOCUMENTARE

,,/(6,67(08/8,,1)250$

,21$/

)XQFWLDGHFL]LRQDO FRQVW vQDFHHDF VLVWHPXOLQIRUPD LRQDOWUHEXLHV DVLJXUHHOH

mentele

LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH IXQGDPHQW ULL DFWHORU DGPLQLVWUDWLYH L WXWXURU FDWHJRULLORU GH GHFL]LL

administrative.
Q IRQG GHFL]LD DGPLQLVWUDWLY  HVWH UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH
WUDQVPLWHUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU ) U  LQIRUPD LL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU I U 
IOX[XULOHLFLUFXLWHOHLQIRUPD LRQDOHGHVFULVHGHFLUFXOD LDLQIRUPD LLORUvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYQXVH
SRDWH YRUEL GH FRQGL LL PLQLPH SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XQRU GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH HILFLHQWH L D XQRU

DFWH QRUPDWLYH FDUH V  FRQWULEXLH OD FUHDUHD XQXL FDGUX FRUHVSXQ] WRU DSOLF ULL GHFL]LLORU GHVI XU ULL
DFWLYLW

LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFHLvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF vQJHQHUDO

 )XQF LD RSHUD LRQDO  HVWH FHD SULQ FDUH VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DVLJXU  RSHUD LRQDOL]DUHD

DFWHORUDGPLQLVWUDWLYHOHJLGHFUHWHKRW UkUL

si a tuturor deciziilor administrative etc.

3ULQ XUPDUH WRWDOLWDWHD GDWHORU LQIRUPD LLORU FDUH FLUFXO  vQ VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHFLUFXLWHOHL IOX[XULOH LQIRUPD LRQDOHH[LVWHQWHFRQWULEXLHvQPRGGHFLVLYDWkWOD
vQ HOHJHUHD FRUHFW  D FRQ LQXWXOXL XQXL DFW QRUPDWLY VDX DO XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH FkW PDL DOHV OD
DSOLFDUHD DFHVWRUD 'LQ SXQFW GH YHGHUH SUDFWLF VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO LQIOXHQ HD]  vQ PDUH P VXU 
GHVI XUDUHDDFWLYLW

LORULPSOLFDWHvQH[HFXWDUHDVDUFLQLORUFXFDUHDXIRVWLQYHVWL LIXQF LRQDULLSXEOLFL

LvQDSOLFDUHDXQRUDFWHQRUPDWLYHLVDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH
 )XQF LD GH GRFXPHQWDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[SULP  P
vQUHJLVWUD

LQIRUPD LL

QHFHVDUH

SHUVRQDOXOXL

SHQWUXDIXQGDPHQWDVLVWHPXOGHRELHFWLYHLLPSOLFLWGHFL]LLOH

enirea acestui sistem de a

DQJDMDW

vQ

VLVWHP

administrative derivate din acesta.

$VWIHO SXQFWXO GH YHGHUH VXV LQXW GH PDMRULWDWHD VSHFLDOLWLORU vQ GRPHQLX SRWULYLW F UXLD
VLVWHPXOLQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFVHUHGXFHODDFWLYLWDWHDGHGRFXPHQWDUHUHSUH]LQW vQ
DFFHS LXQHDQRDVWU XQDGLQFHOHPDLLPSRUWDQWHIXQF LLDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

n siVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
GLIHULWHcriterii de clasificare a documentelor:

PDUWLFXODULW
([LVW

LDOHGRFXPHQW

ULL

D&RQ LQXW
E)RUP 
F'DW 

d. Alfabet;
H/LPE HWF

Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILJUXSDWHvQGRX FDWHJRULL

PriPD FDWHJRULH HVWH DOF WXLW  GLQ GRFXPHQWHOH IRORVLWH H[FOXVLY GH IXQF LRQDULL SXEOLFL
LQWHUHVD L
$ GRXD FDWHJRULH FXSULQGH DFHOH GRFXPHQWH IRORVLWH PDL UDU L FDUH U PkQ OD GLVSR]L LD
IXQF LRQDULORUGLQFRPSDUWLPHQWXOGHGRFXPHQWDUHDOLQVWLWX LLORUSXE

lice.

&D L DFWLYLWDWH FDUH SHUPLWH H[HUFLWDUHD XQHLD GLQ IXQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ
DGPLQLVWUD LD

SXEOLF 

GRFXPHQWDUHD

DGPLQLVWUDWLY 

HVWH

LQWHJUDW 

vQ

VLVWHPXO

QD LRQDO

GH

documentare.
Q DFHVW VHQV vQ 5RPkQLD H[LVW  XQ &RQVLOLX /HJLVO

ativ, care a preluat sarcina de a organiza

HYLGHQ D RILFLDO  D OHJLVOD LHL L GH D SXEOLFD FROHF LL L UHSHUWRDUH OHJLVODWLYH SUHFXP L EXOHWLQH
SHULRGLFHGHLQIRUPDUHOHJLVODWLY 
&RQVLOLXO /HJLVODWLY D LQWURGXV vQ VLVWHPXO GH HYLGHQ

 D OHJLVOD LHL

metode moderne de

vQUHJLVWUDUHLDSHODUHDLQIRUPD LLORUUHXQLWHvQWU RED] GHGDWH

6DUFLQLFRQFUHWHvQDFHVWVHQVDUH'LUHF LDGH'RFXPHQWDUHL,QIRUPDUH/HJLVODWLY 
QWUH FHOH WUHL IXQF LL DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[LVW  VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H %XQD
IXQF LRQDUH D DFHVWXLD HVWH GHWHUPLQDW  GH XWLOL]DUHD FX SURIHVLRQDOLVP GH F WUH PDQDJHULL SXEOLFL D
WXWXURUFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOLGHUHYDORULILFDUHDIXQF LLORUDFHVWXLD

33ULQFLSLLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD

LRQDO

SistemuO LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH VH IXQGDPHQWHD]

care permit reali]DUHDIXQF LLORUVDOHVSHFLILFH.

 SH XQ DQVDPEOX GH

principii

 3ULQFLSLXO FRQFHSHULL L UHVWUXFWXU ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO SRWULYLW FHULQ HORU
PDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLS

ublice

&RQFHSHUHD L UD LRQDOL]DUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO VH IXQGDPHQWHD]  vQ PRG H[SUHV SH
FHULQ HOHVSHFLILFHDOHPDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHFDUHVXQWVWUkQVFRUHODWHFXVLVWHPHOHGH
QHYRL UHVSHFWLY GH LQWHUHVH DOH VRFLHW

LL 5D LXQHD H[LVWHQ HL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO R UHSUH]LQW 

DVLJXUDUHD ED]HL LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH SHQWUX GHUXODUHD HILFLHQW  DWkW D SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW
FkWLGHH[HFX LHvQFDGUXOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHVDXDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQDQVDPEOXOOXL

3ULQFLSLXOFRUHO ULLVWUkQVHDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOFXRUJDQL]DUHDVWUXFWXUDO LFX

VLVWHPXOGHFL]LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFHFDUHFRPSXQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYLQXQXPDL

Q SURLHFWDUHD VWUXFWXULORU RUJDQL]DWRULFH VSHFLILFH LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ DUD QRDVWU  WUHEXLH
V VH LQ VHDPDGHIDSWXOF ILHFDUHFRPSRQHQW DVLVWHPXOXLUHSUH]LQW LXQHPL

WRULXQEHQHILFLDU

GH LQIRUPD LL F  WLSXULOH GH UHOD LL RUJDQL]DWRULFH FDUH DSDU vQWUH SRVWXUL vQWUH FRPSDUWLPHQWH vQWUH
LQVWLWX LLLVDXDXWRULW

LDOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGHVFULXFLUFXLWHLQIRUPD LRQDOH

)LHFDUH FRPSRQHQW  D VLVWHPXOXL GLVSXQH SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU DWULEXLWH GH DQXPLWH
PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORULWUHEXLHV IRORVHDVF DQXPLWHSURFHGXULLQIRUPD LRQDOH

3ULQFLSLXOXQLW

LLPHWRGRORJLFHDWUDW ULLLQIRUPD LLORU

Q YHGHUHD DVLJXU ULL FRPSDWLELOLW

LL vQWUH WRDWH FRPSRQHQWHOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO

DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH QHFHVDU FD PRGXO GH FXOHJHUH L SUHOXFUDUH DLQIRUPD LLORU V ILHXQLWDU GLQ

punct de vedere metodologic.

2 DVHPHQHD DERUGDUH DVLJXU  VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH L IDFLOLWHD] 
IXQF LRQDOLWDWHDVD
7UDWDUHDXQLWDU DLQIRUPD LLORUSHUPLWHWUHFHUHDODSUHOXFUDUHDDXWRPDW DGDWHORU
$SOLFDUHD DFHVWXL SULQFLSLX DWUDJH DSHODUHD OD IXQF LRQDULL SXEOLFL VSHFLDOL]D L vQ GRPHQLXO

informatic.
Respectarea principiului FRQIHU

 VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWHLIDFLOLWHD] 

DWkW FRQWUROXO FRQGXFHULL DVXSUD IXQF LRQ ULL VDOH VFKLPE ULOH vQ VWUXFWXUD L IXQF LRQDUHD VD FkW L
H[WLQGHUHDXWLOL] ULLVLVWHPHORUDXWRPDWHGHSUHOXFUDUHDGDWHORUvQVLVWHPXO

administrativ.

3ULQFLSLXOFRQFHQWU ULLDVXSUDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH

3RWULYLW DFHVWXL SULQFLSLX LQIRUPD LLOH WUHEXLH WUDQVPLVH RUL GH FkWH RUL HVWH SRVLELO VHOHFWLY
vQWUXFkW DFHDVWD vQVHDPQ  HFRQRPLH GH WLPS UHVXUVH L LPSOLFLW RSHUDWLYLWDWH vQ

fundamentarea unor

GHFL]LL LVDX HODERUDUHD XQRU GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH 0DL PXOW GHFkW DWkW SULQ WUDQVPLWHUHD
LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH VH DVLJXU  GHJUHYDUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH LQIRUPD LL QHUHOHYDQWH FDUH
DIHFWHD] FDOLWDWHDSURFHVHORUGHvQUHJLVWUDUHWUDQVPLWHUHLSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH

3ULQFLSLXODVLJXU ULLXQXLWLPSFRUHVSXQ]

WRUGHUHDF LHFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXL

DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

3RUQLQGGHODSUHPLVDF GHVI XUDUHDGLYHUVHORUSURFHVHGHPXQF GLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL

SXEOLFH SUH]LQW  FDUDFWHULVWLFL WHPSRUDOH HVWH QHFHVDU FD L YLWH]D GH UHDF LH D FRPSRQHQWHORU
VLVWHPXOXLV ILHGLIHULW 3ULQXUPDUHLWLPSLLGHFXOHJHUHYHKLFXODUHSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORULGH

fundamentare a documentelor administUDWLYHWUHEXLHGLIHUHQ LD L

$FHDVWD VH UHDOL]HD]  vQ PRG H[SUHV SULQ XWLOL]DUHD XQRU SURFHGXUL L PLMORDFH YDULDWH SHQWUX
WUDWDUHDLQIRUPD LLORU

 3ULQFLSLXO DVLJXU ULL GH PD[LPXP GH LQIRUPD LL ILQDOH GLQWU

-un fond limitat de

LQIRUPD LLSULPDUH

(VWH FXQRVFXW IDSWXO F  FHOH PDL LPSRUWDQWH GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH VH IXQGDPHQWHD]  SH
LQIRUPD LL ILQDOH 'H DFHHD VH LPSXQH R HILFLHQW  YDORULILFDUH L SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORUFDUHSURYLQ
GHODQLYHOXULOHDGPLQLVWUD LHLORFDOHLGLQDOWHWHU HVXUV

e.

$FWHOH QRUPDWLYH HPLVH GH LQVWLWX LLOH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  VH IXQGDPHQWHD]  SH
LQIRUPD LL VLQWHWLFH vQGHRVHEL ILQDOH FDUH VXQW UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH GRFXPHQWDUH
DGPLQLVWUDWLY 

3ULQFLSLXOIOH[LELOLW

LL

Presupune adaptarea cRQWLQX

DSDUDPHWULORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF 

OD FDUDFWHULVWLFLOH PHGLXOXL H[WHUQ (VWH QHFHVDU  vQ DFHVW VHQV R DERUGDUH PRGXODU  D VLVWHPXOXL
LQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LH$FHVWDDUIDFLOLWDDFFHVXOUDSLGLVHOHFWLYODLQIRUPD LLOHUHOHYDQWH'H
DVHPHQHDHVWHSRVLELO DFWXDOL]DUHDSHUPDQHQW DGDWHORULLQIRUPD LLORUFDUHFRPSXQVLVWHPXOODXQ

moment dat.
3ULQFLSLXOIOH[LELOLW

LLQHFHVLW RSHUPDQHQW UHDF LHDLQVWLWX LLORUGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF vQ

special a celRU GLQ DGPLQLVWUD LD ORFDO

 ID

 GH RSLQLLOH PHPEULORU VRFLHW

LL L DGRSWDUHD UDSLG  D

GHFL]LLORUSHFDUHOHDWUDJHVLVWHPXOGHQHYRLLQWHUHVHLSUHIHULQ HDOHSRSXOD LHL

(VWH HYLGHQW  QHFHVLWDWHD DOLPHQW ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL
FHQWUDOH FX LQIRUPD LL DFWXDOL]DWH LVDX UH]XOWDWH GLQ DSOLFDUHD vQ WLPS D XQRU DFWH QRUPDWLYH
$FWXDOL]DUHDLQIRUPD LLORUDUHI U vQGRLDO UROXOGHDDWUDJHGHVHRULFKLDUPRGLILFDUHDFRQ LQXWXOXL

unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.

37HQGLQ

HDOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO

3UH]HQW P vQ FRQWLQXDUH FkWHYD WHQGLQ H LPSRUWDQWH FDUH VH PDQLIHVW  vQ FDGUXO VLVWHPXOXL
LQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
 8WLOL]DUHD FRPSXWHUHORU vQ UH HD

, care s

 SHUPLW  DFFHVXO FRQFRPLWHQW DO PDL PXOWRU

XWLOL]DWRULGLQGLYHUVHFRPSRQHQWHDOHDGPLQLVWUD LHLODFDWHJRULLOHGHLQIRUPD LLGRULWHLQHFHVDUH

2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice

MHQ LRQ P DSDUL LD GRPHQLXOXL QRX DO informaticii administrative, FDUH DUHXWLOLWDWH SUDFWLF

GHRVHELW LMXVWLILF WHQGLQ DHQXQ DW 

,QIRUPDWLFD SRDWH L WUHEXLH V  FRQWULEXLH OD FUHWHUHD HILFLHQ HL VFKLPEXOXL GH LQIRUPD LL
GHRDUHFH VH FRQFUHWL]HD]  vQ VLVWHPH GH WUDQVPLVLH UDSLG  GH FRGLILFDUH L GHFRGLILFDUH D
LQIRUPD LLORU SURJUDPH GH GHSLVWDUH DXWRPDW  D HURULORU OLPEDMH VLPEROLFH WUDQVODWRDUH DXWRPDWH

etc.
3. AFFHQWXDUHD

FDUDFWHUXOXL SUHYL]LRQDO DQWLFLSDWLY DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ

DGPLQLVWUD LDSXEOLF 

Sistemul inIRUPD LRQDO SULQ IRQGXO GH LQIRUPD LL GH FDUH GLVSXQH L FX DMXWRUXO WHKQLFLL
PRGHUQH GH HYLGHQ

 SUHOXFUDUH L WUDQVPLWHUH D GDWHORU L LQIRUPD LLORU WUHEXLH V  DVLJXUH XQ WLPS

PLQLPQHFHVDUGHU VSXQVODQHYRLOHYLLWRDUHDOHPHPEULORUVRFLHW

LLODV

atisfacerea interesului public.

7HQGLQ D LQIOXHQ HD]  FDOLWDWHD GHFL]LLORU DGPLQLVWUDWLYH DGRSWDWH SHUPLWH R PDL EXQ 
FRUHODUH D FRQ LQXWXOXL ORU FX UHDOLWDWHD GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDO  XQGH XUPHD]  D IL

DSOLFDWH DFFHOHUHD]  SURFHVXO GH H[HFXWDUH D DFHVWRUD L LPSOLFLW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYXOXL

fundamental al managementului public-FUHWHUHD

interesului public general.

FDOLW

LL

VHUYLFLLORU

SXEOLFH

L

VDWLVIDFHUHD

CAPITOLUL 3 REZUMAT

I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in

documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor,
implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul
administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale
populatiei.
Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator
pana la beneficiarul de informatii.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si
beneficiarul de informatie.
Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime
-viteza de deplasare
-fiabilitate
-cost
Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc
modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu
precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a
informatiilor.
II. Functiile sistemului informational
Sistemul informational indeplineste trei functii:
1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure
elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul
Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative.
2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea
actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc
3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare
personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii.
III. Principiile sistemului informational:
Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor
managementului unei institutii publice
Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu
sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai.
Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor
Principiul flexibilitatii
Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale
Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului
administratiei publice

CUVINTE CHEIE

Circuit informational
Flux informational
Emitator
Beneficiar
Mijloace de tratare a informatiilor
Functia decizionala
Functia operationala
Functia de documentare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985
Burkhead J. Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987
Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal,
1996
Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998
Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State
University Press, Chicago, 1991
Douglas F. Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988.
Flynn N.-Maniging Public Services, Martins Press, New York, 1990
Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational?

2. Ce sunt procedurile informationale?
3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica?
4. Ce functii indeplineste sistemul informational?
5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor?
6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor?
7. Care sunt tendintele sistemului informational?

CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL

MANAGEMENTULUI PUBLIC

MOD DE LUCRU
CUPRINS
4.1. Fundamentarea deciziilor administrative
4.2. Tipuri de decizii administrative
4.3. Participantii la decizia administrativa
4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative
4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor
administrative
4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional
4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor
administrative
4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional
4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Decizii administrative
Tipologia deciziilor
Procesul de fundamentare a deciziilor
Abordari ale procesului decizional
Participantii la decizia administrativa

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar
Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 4
PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL
AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii

managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative

Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii.
Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista
mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale.
In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti
numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de
conducere si/sau executie din institutiile publice.
Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante
decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice
si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau
juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general.
Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei
institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop.
Particularitati ale deciziei administrative :
- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ;
- Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti
alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ;
- Implica un volum mare de munca ;
- Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ;
- Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;
- Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de
conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;
- Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii
publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor.
Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :
1. Sa fie fundamentata stiintific
In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta
a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte
categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada
actuala si in viitor.
2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ
O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.
3. Sa aiba caracter realist
Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative
care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului
national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi
aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin
urmare a intereselor sociale generale locale.

4. Sa intervina in timp util

Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia
trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau
specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o
previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor
sociale dar si in mediul international.
5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior
Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate
pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii.
6. Sa fie oportuna
Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a
fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia,
respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea
si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o
problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul
potrivit pentru adoptarea deciziei administrative.
In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea
noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele
administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general,
format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale,
in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.
7. Sa fie finalizata
Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.

4.2. Tipuri de decizii administrative

Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il
reprezinta managementul public din administratie.
1. Dupa situatia concreta la care se refera :
a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate
si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general
al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului
comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma
actelor normative ;
b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre
functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si
responsabilitati in acest sens.
2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul :
a) Decizii de nivel superior,
b) Decizii de nivel mediu,
c) Decizii de nivel inferior,

Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative

6,78$

,$&21&5(7

/$

&$5(6(5()(5

DECIZII NORMATIVE
DECIZII SPECIFICE
DECIZII PE TERMEN NELIMITAT
DECIZII PE TERMEN LUNG

ORIZONTUL
DE TIMP

DECIZII PE TERMEN MEDIU

DECIZII CURENTE

)5(&9(1

$$'237

5,,

DECIZII PERIODICE
DECIZII ALEATOARE
DECIZII UNICE

CRITERIUL
TIPUL DEC.
ADMINISTRATIVE

AMPLOAREA SFEREI
DECIZIONALE A
DECIDENTULUI
180

58/

PERSOANELOR
PARTICIPANTE LA
FUNDAMENTARE

DECIZII INTEGRATE
DECIZII AVIZATE
DECIZII INDIVIDUALE
DECIZII DE GRUP
DECIZII GENERALE
DECIZII NOMINALE

&21

,1878/8,

DECIZII DETERMINATE
DE CEREREA DE SERVICII

DECIZII DETERMINATE DE
6&+,0%

&203(7(1

(,

DECIDENTULUI

5,16758&785

DECIZII EXECUTORII
DECIZII DE ADMINISTRARE
DECIZII DE NIVEL SUPERIOR

NIVELUL IERARHIC

DECIZII DE NIVEL MEDIU

DECIZII DE NIVEL INFERIOR

3. Dupa orizontul de timp la care se refera :

a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse
deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma
legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc.
b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale.
c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul
administratiei locale.
d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care
vizeaza orizonturi scurte de timp.
e) Decizii administrative pe termen scurt.
4. Dupa frecventa adoptarii :
a) Decizii periodice,
b) Decizii aleatorii,
c) Decizii unice,
Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei.
5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului :
a) Decizii integrale,
b) Decizii avizate.
6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare :
a) Decizii de grup
b) Decizii individuale
7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea
juridica se disting :
a) Decizii generale,
b) Decizii nominale,
c) Decizii determinate de cererea de servicii publice,
d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice.
8. Din punct de vedere al competentei decidentului :
a) Decizii executorii,
b) Decizii de administrare

4.3. Participantii la decizia administrativa

Figura nr. 16.3DUWLFLSDQ LLODSURFHVXOGHFL]LRQDOvQDGPLQLVWUD LH
DE DECIZIE
'(&,'(1

)81&
3$57,&,3$1

,/$

,21$5,

PUBLICI

EXECUTAREA
DECIZIILOR
3$57,&,3$1

,/$

PREG 7,5($
DECIZIILOR
Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus,
presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al
institutiilor publice.

Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si

adoptarea deciziilor administrative, in functie de :
1. Modul de implicare ;
2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica.
1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt :
a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de
conducere si executie) ;
b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie);
c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect.
De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt
doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa.
Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele
consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in
ceea ce priveste decizia administrativa respectiva.
Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea
unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de
contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior.
2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici
din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi
grupati in doua catergorii :
- Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti
alesi/numiti ;
- Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti.
Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate
pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun
solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale.
In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la
nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea,
cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta
imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a
posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un
dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare
a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca.
Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de
competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii
tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza,
elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative
Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in
organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care
le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea
celor in curs de adoptare sau executate deja.
Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intrun cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat
democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si
economice ale societatii.

4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative

Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul
deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor
normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de
servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape.
Figura nr. 17. Etapele procesului decizional n managementul public

INITIEREA DECIZIEI
1

DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL

,$0,-/2$&(/25'(5($/,=$5(

DOCUMENTAREA
3
6(/(&7$5($,$1$/,=$
,1)250$

,,/25

&21785$5($,$1$/,=$

5
ETAPELE
PROCESULUI
DECIZIONAL

ALTERNATIVELOR DECIZIONALE
6

ADOPTAREA DECIZIEI

850

5,5($$3/,&

5(63(&7

5,,,

5,,'(&,=,(,

FORMULAREA CONCLUZIILOR
5(=8/7$7('83

$3/,&$5($

DECIZIEI
1. Initierea deciziei administrative
Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul
este constituit din initiativele decizionale.
2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia
Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie
satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este
evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor
corespunzatoare.
Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii
unei anumite nevoi sociale.
3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative
Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui
volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va
creste si calitatea deciziei.

4. Selectarea si analiza informatiilor culese

Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de
importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza
acestora.
5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate
pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea
carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale
atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost.
6. Adoptarea deciziei
Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care
corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea
propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le
poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor
rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate.
Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in
considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie
rezolvata.
7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative
Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita
functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in
mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate.
8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative
In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu
reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au
initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta
decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe
care societatea le suporta foarte greu.
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata,
necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice
ale societatii in perioade distincte de timp.

4.5. Abordari
administrative

privind

procesul

de

fundamentare

deciziilor

In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul

de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in
considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.

4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional

Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza
necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a
fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura
nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).

Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

Accentuarea necHVLW

LLSHUPDQHQWHLUD LRQDOL] UL

&RQVLGHUDUHDXQRUDVSHFWHGHHILFLHQ

LHILFDFLWDWH

3URLHFWDUHDXQXLVLVWHPFRHUHQWGHFRUHOD LLvQWUH
HOHPHQWHFDUHV RIHUHDGPLQLVWUDWRULORUSXEOLFL

posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime;

ReducereaQXP UXOXLGHDOWHUQDWLYHGHFL]LRQDOH
*UDGXOULGLFDWGHLQIRUPDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

Luarea n considerare a ierarhiei;

Gradul ridicat de formalizare n procesul de
fundamentare a deciziilor;
$WUDJHUHDvQSURFHVXOGHFL]LRQDODXQRUIXQF LRQDUL

publLFLFXDQXPLWHFDOLW LFXQRWLQ HDSWLWXGLQLL

deprinderi de management;

6WLPXODUHDIRUP ULLXQHLFXOWXULDRUJDQL]D LHL

publice;

$XWRULWDWHDPDQDJHULDO LQIOXHQ HD] KRW UkWRU

derularea procesului decizional.

Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de

conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.

4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative

In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de
specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o
institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).

Figura nr. 19.0RGHOXOUD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional

CARACTERISTICI

Derularea procesului decizional n trei etape distincte:

Determinarea obiectivelor;
Formularea alternativelor decizionale;
Alegerea celei mai bune alternative;
$FFHQWXOSXVSHPD[LPL]DUHDHILFLHQ HLLHILFDFLW

LL

(ODERUDUHDXQXLSURJUDPFXFDUDFWHUSUDFWLFvQIXQF LHGHWUHL

cULWHULLHILFLHQ

HILFDFLWDWHLUD LRQDOLWDWH

6SHFLDOL]DUHDDFFHQWXDW DIXQF LRQDULORUSXEOLFLLPSOLFD L

Luarea n considerare a costului total;

3UHFL]DUHDFODU DRELHFWLYHORUGHFL]LRQDOHFDUHWUHEXLHV ILH
FRQFLVHLQHFRQWUDGLFWRULLHWF

Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv.

Principalele caracteristici ale modelului rational comprehensiv sunt urmatoarele :
- Este cuprinzator ;
- Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ;
- Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca
experienta sa ;
- Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime.
Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite.
-Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor
administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ;
- Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de
realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ;
- Atrage costuri ridicate ;
- Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie
pentru personalul institutiilor publice.
4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional
Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt
model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative.
Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in
institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in
considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat,
motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20.
Abordarea politica a procesului decizional).

Figura nr. 20.$ERUGDUHDSROLWLF

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

Luarea n considerare a sistemului de obiective ale politicii

)RUPDUHDXQHLFRDOL LLSROLWLFH

Derularea n trei etape distincte:

5HGHILQLUHDRELHFWLYHORULPRGDOLW LOHGHUHDOL]DUH
2E LQHUHDFRQVHQVXOXL
Fundamentarea unei decizii acceptabile
Constituirea unor pachete de probleme
Luarea n considerare a elementelor de cost
QFXUDMDUHDIXQGDPHQW ULLXQRUSURJUDPHFXUROVLPEROLF

4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional

Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o

procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor
reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din
opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.
Exista doua tipuri de adjudecare :
1. Prospectiva

-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune

modificari in serviciile oferite de acestea.
2. Retrospectiva
-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta
se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea
organizatiilor administrative.
Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia
impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid.
Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in
considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa
permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.

Figura nr. 21.$ERUGDUHDOHJDO

DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO

CARACTERISTICI

([LVWHQ DDGRX WLSXULGHDGMXGHFDUHSURVSHFWLY 

Luarea n considerare a intereselor partidelor din

Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare

i

UHWURVSHFWLY
,GHQWLILFDUHDIDFWRULORUVLWXD LRQDOL

RSR]L LH
&RUHODUHDLQWHUHVHORUSROLWLFHFXOHJLVOD LD
2ULHQWDUHDF WUHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSROLWLF

Considerarea interesului public pe termen lung

Orientarea pentru crearea unor pachete de legi
$GDSWDUHDSHUPDQHQW DFRQ LQXWXOXLSDFKHWHORUGHOHJL

la nevoile sociale generale n schimbare

Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor

administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite
tipuri de institutii publice.

CAPITOLUL 4: REZUMAT

I.Definitiile deciziei administrative

Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai
multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel
putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in
general.
II.Particularitatile deciziei administrative
a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii
administrative
b) presupune derularea unui proces in mai multe etape
c) este rezultatul activitatii mai multor persoane
d) este avizata de una sau mai multe persoane
e) volum mare de munca
III.Cerintele deciziei administrative
Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa
intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna.
IV.Tipologia deciziilor administrative
*Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ;
*In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii
pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ;
*Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ;
*Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ;
*Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de
grup ;
*In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de
schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ;
*Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ;
*Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ;
V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor,
functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor.
VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative
Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape :
1) Initierea deciziei
2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare
3) Documentarea
4) Selectarea si analiza informatiilor
5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale
6) Adoptarea deciziei
7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei
8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei
VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative
Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de
fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.

CUVINTE CHEIE

Decizie administrativa

Participant la decizia administrativa

Alternativa decizionala

Obiectiv decizional

Abordare manageriala a procesului decizional

Abordare politica a procesului decizonal

Organizatie nestatala

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984

Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994

Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York,
G.P.Putnams Sons, 1995

Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987

Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993

Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and

Commitment, Free Press, New York, 1987

Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press,

Toronto, 1993

Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,

1988

Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New
York, 1994

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce se intelege prin decizie administrativa ?

2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ?
3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ?
4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ?
5. Care sunt participantii la decizia administrativa ?
6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ?
7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?

CAPITOLUL 5 : METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL

PUBLIC

MOD DE LUCRU
CUPRINS
5.1. Notiunea de metoda
5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public
5.2.1. Metodele de executare
5.2.1.1. Metoda constrangerii
5.2.1.2. Metoda convingerii
5.2.1.3. Metoda cointeresarii
5.2.2. Metodele de organizare si functionare
5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative
5.2.2.2. Metoda sedintei
5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente
5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca
5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului
functionarilor publici
5.2.3. Metodele de cercetare

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Notiunea de metoda
Tipologia metodelor

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari

(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 5
METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC
Desfasurarea activitatii in institutiile publice presupune utilizarea unui ansamblu de metode
si tehnici, care sa permita realizarea obiectivelor stabilite la toate nivelurile administratiei. In
procesul de exercitare a functiilor managementului public, functionarii publici cu functii de
conducere si reprezentantii alesi sau numiti se confrunta cu o larga varietate de nevoi sociale
generale si/sau specifice pentru satisfacerea carora este necesara folosirea unor metode si tehnici de
management public generale si specifice.

5.1. Notiunea de metoda

Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati care
faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica.
De asemenea, metoda administrativa reprezinta un instrument utilizat de functionarii publici,
pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea.
In managementul public se aplica o serie de metode si tehnici specifice alaturi de cele care se
regasesc si in alte domenii ale stiintei.
Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea
obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime.

5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public

In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicate in administratia de stat sunt grupate in 3
categorii in acceptiunea lui Dumitru Brezoianu (vezi figura nr.22. Principalele metode utilizate in
managementul public):
Figura nr. 22. Principalele metode utilizate n managementul public
METODE




ORGANIZA
 
 


EXECUTARE

CONSTRNGEREA

CONVINGEREA

COINTERESAREA

ORGANIZAREA

7,,1

,),&

z (',1
z

CONDUCEREA
VALORIFICAREA

(;3(5,(1

(,1

081&
z

ANALIZA
DIAGNOSTIC

(),&,(17
z

CERCETARE

STRUCTURAREA

&25(6381=

72$5($

SIMULAREA

DIAGRAMA
&$8= -EFECT
z

ALTELE

1 Metode de executare;
2 Metode de organizare si functionare;
3 Metode de cercetare.
Consultarea mai multor materiale de specialitate ne indreptateste sa facem inca de la inceput
o precizare referitoare la aceste metode.
Desi in cele mai multe lucrari de specialitate din domeniu aceste metode sunt prezentate ca
instrumente la indemana celor care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei publice,
totusi, dupa parerea noastra, ele reprezinta in mare parte cateva modalitati practice, adesea activitati
chiar determinate de anumite situatii aparute in realizarea obiectivelor administrative.
5.2.1. Metodele de executare
In acceptiunea noastra metodele din aceasta categorie sunt de fapt diverse forme de
exercitare a functiei de motivare a managementului public, se face distinctie intre metodele aplicate
in sistemul administratiei publice din diferite tipuri de state.
In categoria metodelor de executare sunt cuprinse:
- Metoda constrangerii;
- Metoda convingerii;
- Metoda cointeresarii.
5.2.1.1. Metoda constrangerii
Se aplica in mod expres in statele totalitare, care au fost transformate in instrumente de
dominare de catre o minoritate sociala privilegiata asupra majoritatii societatii, lipsita de drepturi si
asuprita. In statele nedemocratice, metoda constrangerii este principala metoda de asigurare a
executarii deciziilor administrative, a actelor organelor statului, in general.
5.2.1.2. Metoda convingerii
In tarile democratice in care organele de stat apara si promoveaza interesele cetatenilor si
actioneaza cu consecventa pentru cresterea bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii
este folosita metoda convingerii.
In statele in care se foloseste cu precadere metoda convingerii, deciziile administrative,
actele organelor statului sunt respectate si executate de bunavoie de catre functionarii publici si de
membrii societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor interes.
Consecinta fireasca a unei astfel de situatii o constituie faptul ca, in statele democratice,
principala si cea mai frecvent folosita metoda de executare a actelor organelor de stat este metoda
convingerii.
5.2.1.3. Metoda cointeresarii
Statul poate sa utilizeze si alte metode pentru a determina functionarii publici si cetatenii sasi indeplineasca obligatiile ce le revin, iar personalul implicat in sistemul administratiei sa fie
eficace.
Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizari deosebite in propria activitate.
Stimulentele folosite amplifica gradul de cointeresare a functionarilor publici, in special. Metoda
cointeresarii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea angajatilor
institutiilor publice fata de realizarea intereselor publice generale.

5.2.2. Metodele de organizare si functionare

Din aceasta categorie fac parte cinci metode cunoscute in literatura de specialitate ca
instrumente folosite in procesul de organizare a activitatii desfasurate in cadrul institutiilor
administratiei publice. Prin metodele de organizare si functionare folosite in administratia de stat
prezentam in continuare:
-

Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative;

Metoda sedintei;
Metoda conducerii eficiente;
Metoda valorificarii experientei in munca;
Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici.

Consideram oportuna o precizare referitoare la metodele din aceasta categorie. Cu exceptia

metodei sedintei, care, dupa parerea noastra, constituie principala metoda folosita in sistemul
administratiei publice de catre functionarii publici situati pe diferite niveluri ierarhice, toate celelalte
descriu de fapt cateva proceduri si activitati prin care obiectivele administratiei publice pot fi
realizate.
5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative
Aceasta metoda descrie, de fapt, modul in care activitatile administrative trebuie sa se
desfasoare pentru a servi realizarii obiectivelor managementului public.
Metoda presupune conceperea unui plan de activitate, care sa fie orientat, pe de o parte, catre
realizarea obiectivelor sociale si pe de alta parte, sa detalieze, la nivelul institutiilor administrative,
o serie de activitati menite sa sustina indeplinirea misiunii sociale a managementului public.
Metoda organizarii rationale a activitatii administrative presupune conceperea unor planuri
de activitate pe ansamblul sistemului administrativ si a unor planuri de detaliu pentru fiecare
institutie publica.
5.2.2.2. Metoda sedintei
Intrucat cea mai mare parte a deciziilor administrative sunt adoptate in cadrul grupului,
respectiv prin consultarea managerilor publici in comisii si/sau plenuri, o deosebita importanta
prezinta metoda sedintei.
In esenta, utilizarea sedintei in institutiile publice consta in reunirea mai multor persoane din
sistemul administrativ, pentru un interval de timp, in vederea solutionarii, in comun, a unor
probleme cu caracter decizional, informational, de analiza si cercetare.
Sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feedback-ului de la un numar mare de componenti ai sistemului administratiei publice.
Pot fi identificate cateva precizari referitoare la numarul de sedinte si tipul acestora in
administratia publica.
Dupa cum stim, parlamentul si guvernul isi desfasoara, in cea mai mare parte, activitatea in
cadrul unor sedinte, care sunt de informare, de analiza sau decizionale.
In consecinta, ori de cate ori este necesar, Primul Ministru, Presedintele Camerei Deputatilor
si/sau Presedintele Senatului reunesc ministrii, respectiv parlamentarii, pentru o sedinta in plen.
De asemenea, sunt frecvente situatiile in care activitatea Parlamentului se desfasoara pe
Comisii si in cadrul acestora se organizeaza sedinte cu un numar restrans de parlamentari care fac
parte din comisiile de resort.

Desigur, metoda sedintei se foloseste si la nivelul administratiei locale de catre functionarii

publici si reprezentanti alesi si numiti in institutiile publice din administratia locala.
Aceste sedinte au loc ori de cate ori functionarii publici si reprezentantii alesi sau numiti cu
functii de conducere considera necesar.
In institutiile publice, utilizarea metodei sedintei, are o serie de particularitati, determinate de
specificul domeniului.
Astfel, durata unei sedinte poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, in functie de tipul sedintei
si/sau de nivelul administrativ pe care se utilizeaza.
Numarul participantilor la sedinta variaza, de asemenea, in functie de nivelul pe care se
utilizeaza metoda si de tipul deciziilor administrative care urmeaza a fi adoptate.
In utilizarea acestei metode se constata o serie de abateri de la regulile generale si universale
cu influente atat asupra calitatii deciziilor administrative, a functionalitatii sistemului administrativ
si a eficacitatii managementului public.
5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente
Metoda consta intr-un ansamblu de modalitati orientate spre desfasurarea unor activitati
eficiente de catre managerii publici implicati in procesele de management si de executie din
institutiile publice.
Pentru aceasta, ei trebuie sa posede cunostinte in domeniul in care isi desfasoara efectiv
activitatea, in domeniul administrativ juridic, calitati morale, dar si calitati si cunostinte in domeniul
economic, al managementului, sociologiei si psihologiei.
Pentru o conducere eficienta este necesara o foarte buna cunoastere a realitatii sociale, a
intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ.
De asemenea, metoda conducerii eficiente presupune stabilirea unor raporturi de munca
eficiente intre functionarii publici cu functii de conducere in sistem si ceilalti colaboratori si
subordonati.
5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei de munca
O influenta considerabila asupra calitatii proceselor de management si de executie din
sistemul administrativ si asupra rezultatelor activitatii functionarilor publici are experienta in munca
care provine din derularea intr-un timp indelungat a acelorasi operatii sau a unora foarte apropiate in
ceea ce priveste particularitatile lor.
Experienta imprima functionarului public o foarte buna abilitate, ceea ce conduce la
realizarea rapida si eficienta a sarcinilor.
Efectuarea permanenta a acelorasi operatii poate avea insa si efecte negative in momentul in
care intervine rutina, comoditatea, lucrarile fiind executate in mod mecanic fara nici un fel de efort
intelectual.
Rutina poate atrage pasivitatea, elimina nu numai dorinta imbunatatirii muncii, introducerii
de modalitati noi, superioare de indeplinire a sarcinilor, ci genereaza chiar o atitudine refractara fata
de inovatii, tendinta de limita orice fel de schimbare in activitatea desfasurata.
Prin folosirea metodei valorificarii experientei in munca, personalul din sistemul
administratiei publice este incurajat sa-si valorifice potentialul profesional dobandit in timp, dar si
capacitatea creativa pentru gasirea unor solutii eficiente la ineditele probleme sociale care apar in
diferite perioade.

5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici

Aceasta metoda constituie o importanta modalitate de sporire a eficacitatii muncii tuturor
functionarilor publici.
In structura programului de activitate al functionarilor publici cu functii de conducere apar o
serie de particularitati, date de specificul activitatii de administratie, comparativ cu alte activitati.
Aceasta metoda a aparut ca urmare a multiplelor situatii de prelungire exagerata a duratei
zilei de munca, in special a functionarilor publici cu functii de conducere si de utilizarea
necorespunzatoare a timpului de catre functionarii publici implicati atat in procesele de
management, cat si de executie.
Principalele cerinte care sa permita desfasurarea corespunzatoare a programului
functionarilor publici sunt:
- Confort;
- Climat organizational deschis, stimulativ;
- Dotare tehnica adecvata etc.
Este cunoscut faptul ca orice activitate desfasurata fara intrerupere un interval mai mare de
timp, in conditii de concentrare nervoasa, are drept consecinta o puternica stare de oboseala, ceea ce
conduce in mod direct la scaderea capacitatii de munca, deci a eficacitatii functionarului public.
Programarea corespunzatoare a timpului de lucru al functionarilor publici presupune si
stabilirea unui raport optim intre consumul efectiv de energie si perioada de odihna necesara.
Pentru a se putea preintampina aparitia oboselii exagerate si premature a personalului din
administratie este necesar, in primul rand, sa fie cunoscute cauzele care o provoaca, pentru ca, in
functie de ele, sa se adopte masurile corespunzatoare de eliminare sau, daca nu este posibil, cel
putin pentru diminuarea intensitatii acestora.
Utilizarea metodei structurarii programului de lucru al functionarilor publici implica si
cunoasterea influentei factorilor de solicitare fizica si nervoasa ai mediului ambiant care au un
impact direct asupra calitatii si productivitatii muncii angajatilor din sistemul administrativ.
Intre factorii de solicitare fizica amintim factorii de microclimat, temperatura, umiditatea,
circulatia aerului, radiatiile, iluminatul si nu in ultimul rand, zgomotul.
Crearea unei ambiante placute necesita imbinarea influentei acestor factori mai ales intre
culoare si lumina, in sensul utilizarii unor combinatii de culori care, dincolo de gust, trebuie sa
satisfaca si alte cerinte, sa se coreleze cu gradul de iluminare a incaperii etc.
Acestora li se adauga unii factori psihosociali, cu influenta hotaratoare asupra stilului de
management, a calitatii procesului de conducere din administratia publica.
Desi in sistemul administrativ din Romania asemenea factori sunt putin luati in considerare
in actiunile de rationalizare a activitatii functionarilor publici cu functii de conducere, totusi ele
prezinta utilitate practica deoarece influenteaza in mod considerabil eficacitatea managementului.

5.2.3. Metodele de cercetare

Asa cum am precizat la inceputul acestui capitol, in cadrul tipologiei metodelor utilizate in
sistemul administratiei de stat am prezentat o a treia categorie, cea a metodelor de cercetare.
Desi in literatura romana de specialitate, Alexandru Negoita mentioneaza doua metode,
respectiv: metoda analitica si metoda critica. In opinia noastra, cele doua asa-zis metode reprezinta
doua etape ale procesului complex de cercetare, care se deruleaza in sistemul administratiei publice.
In consecinta, in opinia noastra, din a treia categorie face parte metoda analizei diagnostic.
Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza:
1. Documentarea sau investigarea domeniului care urmeaza a fi abordat;
2. Identificarea simptomelor pozitive si negative;
3. Analiza cauzala detaliata a disfunctionalitatilor si aspectelor pozitive;
4. Formularea propunerilor de perfectionare.

Imbunatatirea, perfectionarea continua a organizarii si functionarii sistemului administrativ

impune o continua observare si investigare a proceselor de management si de executie.
Schimbarile rapide din cadrul societatii contemporane impun ca fiecare institutie din
sistemul administratiei publice sa se adapteze noilor conditii pentru a servi in mod corespunzator
cerintelor prezente si de viitor ale societatii.
Simularea permite experimentarea unor idei, noi sisteme, metode, tehnici si proceduri noi,
pentru a se identifica impactul social si gradul in care noul contribuie mai rapid si mai eficient la
realizarea obiectivelor managementului public, respectiv la satisfacerea nevoilor sociale generale si
specifice ale cetatenilor.
Diagrama cauza-efect faciliteaza extinderea procesului de analiza a mediului intern al
administratiei si fiecarei institutii publice dar si a celui extern, international care influenteaza
semnificativ continutul proceselor de management si de executie din sectorul public in perioade
diferite.
Metodele administrative prezentate constituie cateva dintre cele mai potrivite mijloace care
stau la dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati
propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei
tari.

CAPITOLUL 5: REZUMAT

I. Definitii: Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati

care faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia
publica.
Metoda administrativa mai poate fi definita si ca un instrument utilizat de
functionariipublici pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care
isi desfasoara activitatea.
Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea obtinerii
unor rezultate maxime cu eforturi minime.
II. Tipologia metodelor utilizate in managementul public
In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicabile in administratia de stat se pot grupa in
trei categorii:
1) Metode de executare care sunt: a) constrangerea
b) convingerea
c) cointeresarea
2) Metode de organizare si functionare: a) organizarea stiintifica
b) sedinta
c) conducerea eficienta
d) valorificarea experientei in munca
e) structurarea eficienta a programului
3) Metode de cercetare, cum sunt: a) analiza diagnostic
b) simularea
c) diagrama cauza-efect
d) altele
Toate aceste metode reprezinta cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la
dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria
activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.

CUVINTE CHEIE

Metoda administrativa

Metode de executare

Metode de organizare si functionare

Metode de cercetare

Conducere eficienta

Eficacitatea muncii

Valorificarea experientei in munca

Diagnostic

Diagrama cauza-efect

Simulare

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Lawton A.- Publishing Sector Management, Theory Critique and Practice, St. Martin Press,

New York, 1994

Malcomson P.- The Canadian Regim, Broadview Press, Montreal, 1996.

Martinez M.- The Management of Change, ICSA Publishing, London, 1990.

Maurice D.- Readings in Public Administration, Chapman & Hall, London, 1986.

Mosher F.- American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University

Press, 1984.

Nicolescu O. s.a.- Management, Economica, Bucuresti, 1997.

Oliver D.- Public Administration: Concepts, Readings, Printice Hall, Chicago, 1982.

Owen Hughes- Public Mangement & Administration, St. Martin Press, New York, 1994.

Painter I.- Management in The Public Sector, Chapman & Hall, Maxwell, 1989.

Pal L.- How Ottawa Spends 1998-1999, Oxford University Press, Ottawa, 1998.

Pollit, Ch.- Management Techniques for The Public Sector: Pulpit and practice International

Journal Press, Montreal, 1995.

Ranson S.- Management for the Public Domain, St. Martin Press, New York, 1994.

Raw R.- The New Public Management, Special Edition of Public Administration, vol.69, nr.1

1993.

Legea nr.189/1998

Legea nr.191/1998

H.G. nr.775/1998

Normele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3242/26.10.1995.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce reprezinta metoda administrativa? Ce presupune aceasta?

2. Care sunt principalele metode utilizate in managementul public?
3. Cele trei metode de executare sunt?
4. Care sunt metodele de organizare si functionare?
5. Care sunt metodele de cercetare?
6. Metoda constrangerii se aplica exclusiv in statele totalitare?
7. Caror tari le este specifica metoda de convingere?
8. Care sunt etapele analizei diagnostic?

CAPITOLUL 6: PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI

PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE

MOD DE LUCRU
CUPRINS
6.1. Functionarul public, concept, tipologie
6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici
6.2.1. Pregatirea medie
6.2.2. Pregatirea universitara
6.2.3. Pregatirea posuniversitara
6.3. Recrutarea functionarilor publici
6.4. Selectia functionarilor publici
6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie
6.6. Numirea functionarilor publici
6.7. Motivarea functionarilor publici
6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici
6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Functionarul public
Pregatirea profesionala a functionarilor publici
Procesul de recrutare
Selectia functionarilor publici
Numirea functionarilor publici
Motivarea functionarilor publici
Evaluarea activitatii functionarilor
Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

MOD DE LUCRU

(1) Manual , notite

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor
si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 6

PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL

RESURSELOR UMANE
6.1. Functionarul public, concept, tipologie
In general, in administratia de stat persoanele care detin functii publice poarta denumirea
generica de functionari publici.
Functionarul public este o persoana care, in conformitate cu dispozitiile actelor normative,
este numita de autoritatea publica competenta sau aleasa potrivit normelor legii si investita in mod
legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura
functionarea continua a unui serviciu public.
Din punctul de vedere al competentei decizionale, stabilita de lege, functionarii publici pot fi
grupati astfel (vezi figura nr. 23. Tipuri de functionari publici):
- Functionari de decizie;
- Functionari care participa la pregatirea deciziilor;
- Functionari care participa la executarea deciziilor.
Figura nr. 23.7LSXULGHIXQF LRQDULSXEOLFL

3DUWLFLSDQ LOD

De decizie

SUHJ WLUHD

3DUWLFLSDQ LOD

executarea

)81&

,21$5,,

PUBLICI

Functionarii de decizie sunt aceia care detin functii publice de conducere in sistemul
administratiei publice centrale de specialitate, in administratia publica locala sau in unele
compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: directiile generale, directiile, serviciile etc.
La acestia se adauga reprezentantii alesi sau numiti care detin functii de conducere: ministrii,
prefectul, primarul in localitati, precum si unii conducatori ai compartimentelor organizatorice ale
administratiei publice centrale si locale care au anumite atributii, competente decizionale si
responsabilitati.
Functionarii care participa la pregatirea deciziilor sunt, de asemenea, stabiliti de lege si
isi desfasoara activitatea in diferite compartimente organizatorice precum acelea de studii si
documentare administrativa. O categorie distincta o formeaza reprezentantii alesi.

Functionarii care participa la executarea deciziilor administrative sunt titulari de posturi,

functii publice de executie din institutiile publice.
Principala sarcina a acestora este de a aplica si/sau de a urmari executarea deciziilor
administrative, astfel incat interesul general si nevoile persoanelor fizice si juridice sa fie
satisfacute.

6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici

Fara indoiala ca personalul care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei de stat
trebuie sa aiba o anumita pregatire, deoarece eficienta serviciilor publice este determinata si de
nivelul de pregatire a functionarilor publici implicati in desfasurarea proceselor de management si
de executie.
Este evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari majore in statutul functionarului public.
Astfel, functionarul public cu functie publica de conducere trebuie sa devina un manager public cu
urmatoarele categorii de competente:
-Competenta profesionala;
-Competenta manageriala;
-Competenta politica;
-Competenta etica.
Competenta este capacitatea unei persoane de a realiza, in mod corespunzator si cu eficienta
maxima, sarcinile care ii revin. Competenta este cea care genereaza performanta, respectiv
productivitatea si eficacitatea. De altfel, performanta unui manager public se reflecta in performanta
institutiei publice pe care o conduce.
De altfel, competenta profesionala se imbina in mod armonios cu competenta manageriala,
respectiv capacitatea unui functionar de a conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o
institutie publica sau un sistem format din mai multe institutii specializate.
Pentru functionarii publici cu functii de conducere, care trebuie sa actioneze ca manageri
publici, sunt necesare cateva calitati esentiale indiferent de profesia lor de baza, nivelul ierarhic pe
care se situeaza, respectiv specificul activitatii.
Specialistii englezi si americani considera ca definitorii pentru un manager public de succes
sunt:
- Tripla profesionalizare: economica-manageriala, juridica si psihosociologica;
- Competenta manageriala;
- Competenta politica.
De altfel, punctul de pornire al acestei abordari asupra managementului public il reprezinta
experienta britanica reflectata in trei lucrari importante apartinand lui Metcalfe si Richards (1990),
Pollitt (1993), si Flynn (1997).
Fara indoiala, se contureaza din ce in ce mai mult o noua abordare a problematicii
functionarului public, in care performanta este criteriul cel mai important pentru aprecierea
eficacitatii unui manager public. Devine evident faptul ca o cunoastere a obiectivelor de realizat si a
mijloacelor folosite pentru realizare nu mai sunt suficiente. Prin urmare, sunt necesare abilitati, care
inseamna indemanare, capacitatea de a conduce, talent, capacitatea de a comunica, capacitatea de
inovare, capacitatea de rationament logic.
Astfel, este necesara o pregatire medie, de baza, pe care trebuie sa o aiba orice functionar
public, indiferent de postul si/sau functia publica pe care le ocupa. La acestea se adauga pregatirea
de specialitate, intr-un domeniu distinct si nu numai pentru functionarii publici cu functii de
conducere, iar corolarul este reprezentat de pregatirea in domeniile managementului si
psihosociologiei.
Este necesara o abordare detaliata a acestor aspecte, deoarece majoritatea specialistilor
ignora elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor functionari publici. Astfel, unii

specialisti considera pregatirea in domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru
profilul unui functionar public. Altii considera ca este suficienta o pregatire de baza intr-o institutie
publica sau pe langa o institutie publica din sistemul administrativ.
Dincolo de aceste abordari limitate se poate considera ca procesul de pregatire a
functionarilor publici este complex si continuu.
Complexitatea rezulta din succesiunea treptelor de invatamant pe care un functionar public
trebuie sa le parcurga incepand cu scoala elementara si terminand cu acele cursuri postuniversitare,
de specializare si perfectionare a pregatirii.
Continuitatea este o alta latura importanta a procesului de pregatire si marcheaza de fapt
preocuparea pentru perfectionarea continua a pregatirii functionarilor publici. De altfel, aceasta
reprezinta o obligatie legala pentru toti functionarii publici. Raspunderea pentru organizarea
perfectionarii pregatirii profesionale a functionarilor publici revine ministerelor de resort si
celorlalte organe ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice, in general.
Se considera ca un sistem administrativ functioneaza bine daca este condus bine, prin
urmare, cel mai important este nivelul performantelor obtinute. Acestea trebuie sa reprezinte
fundamentul pentru determinarea veniturilor functionarilor publici, in general, si a celor cu functii
publice de conducere, in special, renuntandu-se astfel la abordarile limitative care promoveaza
recompensarea in functie de pregatire, vechime, experienta, fler, pozitia in ierarhie si/sau orientarea
politica a unor functionari.

6.3. Recrutarea functionarilor publici

Prin recrutarea functionarilor publici se intelege identificarea si atragerea personalului
calificat pentru ocuparea posturilor si/sau functiilor publice vacante.
In acest sens, managementul public urmareste sa realizeze mai mult decat simpla ocupare a
unor posturi/functii vacante.
Recrutarea functionarilor permanenti constituie o activitate importanta a compartimentelor
de personal, care contribuie la alcatuirea unui aparat administrativ pregatit profesional si eficient.
Activitatea de recrutare a functionarilor publici cuprinde:
1. Analiza cerintelor postului vacant;
2. Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber;
3. Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati;
4. Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.
Desfasurarea corespunzatoare a acestor activitati implica elaborarea unui program de
recrutare a functionarilor publici cuprinzand 4 etape (vezi figura nr.24. Etapele procesului de
recrutare a functionarilor publici):

Figura nr. 24.(WDSHOHSURFHVXOXLGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

$1$/,=$&(5,1

(/25

POSTULUI VACANT

E
T
A
P
E
L
E

172&0,5($63(&,),&$
$)(5(17($&7,9,7

,,/25

,,1$&(/

POST

CERCETAREA
POSIBILIT ,/2535,9,1'
LOCURILE UNDE POT FI
*

6,

,326,%,/,,

&$1','$

R
E
C
R
U
T
R
I
I

$75$*(5($&$1','$

,/25

PENTRU POSTURILE LIBERE

6.4. Selectia functionarilor publici

Selectia consta intr-un ansamblu de procese de identificare si analiza a calitatilor si a
pregatirii profesionale a candidatilor, in scopul numirii pe posturi si/sau functii publice a
functionarilor publici.
Cateva metode si tehnici folosite pentru selectia functionarilor publici permanenti sunt
prezentate in figura nr. 25.

Figura nr. 25.0HWRGHLWHKQLFL

IRORVLWHSHQWUXVHOHF LDIXQF LRQDULORUSXEOLFLSHUPDQHQ L

Convorbiri cu
FDQGLGD LL

&HUFHWDUHDUHIHULQ HORU
LFDOLILFDWLYHORU

Testele

FDQGLGD LORU

METODE
,

TEHNCI

Probele de
verificare a
FXQRWLQ HORU

Satisfacerea unor
criterii formale
GHFDQGLGD L

Uneori acestea sunt consacrate prin acte normative si devin obligatorii, alteori in lipsa unor
norme juridice aceste metode se utilizeaza ca procedee cutumiare.
6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul
Datele personale ale candidatului cuprinse in formularele pe care le-a completat in vederea
inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau de reprezentantul sau, cu scopul de a se
verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei publice vacante.
Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice
aceasta constituie o metoda importanta de selectie a personalului in sistemul administratiei publice
si in celelalte organizatii din sectorul public.
Printr-o astfel de comunicare se pot obtine precizari privind datele cuprinse in formularele
completate de candidat. Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind
comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiilor constituie una din metodele cele mai
eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura de obicei stimularea candidatului de a
relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.
6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor
Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ceea ce priveste selectia candidatilor. Din
cercetarea referintelor, un evaluator cu experienta poate obtine informatii suplimentare despre
activitatea candidatului, unele detalii ale comportamentului acestuia, domeniile in care a intampinat
dificultati, relatiile cu colegii si superiorii sai si, in general, despre eficienta realizarilor sale.

Astfel de informatii urmeaza a fi confruntate si interpretate in functie de datele inscrise in

formularele completate de candidat. Se pot obtine referinte utile de la alte persoane, cum ar fi fostii
colegi sau sefi ai candidatului.
6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati
Q DFFHS LXQHD QRDVWU  DFHDVWD UHSUH]LQW  GRDU R HWDS  SRVLELO GH SDUFXUV FDUH FRQVW  vQ
VWDELOLUHDXQRUFULWHULLIRUPDOHFHXUPHD] DILvQGHSOLQLWHGHFDQGLGDW
'H H[HPSOX DEVROYLUHD XQHL DQXPLWH LQVWLWX LL GH vQY

proJUDPHGHSUHJ

PkQW  SDUWLFLSDUHD OD DQXPLWH

WLUHVSHFLDOL]DUHHWF

7HKQLFDVHED]HD] SHXQFULWHULXRELHFWLYGDUVHUHGXFHODXQSURFHGHXPHFDQLFPRWLYSHQWUX
FDUHQXvLJ VHWHRODUJ DSOLFDELOLWDWHvQSURFHVHOHGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
)UHFYHQW DFHDVW  IRUP  GH VHOHF LH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL HVWH XWLOL]DW ODQXPLUHDvQIXQF LL
SHQWUX FDUH SUHJ WLUHD GH VSHFLDOLWDWH DUH R vQVHPQ WDWH GHFLVLY  GLSORPD GH DEVROYLUH D LQVWLWX LHL GH
vQY

PkQWVXSHULRURIHULQGJDUDQ LDF IXQF LRQDUXODUHFRPSHWHQ DSURIHVLRQDO QHFHVDU vQGHSOLQLULL

VDUFLQLORU 'LQ S FDWH DFHDVW  IRUP  QHJOLMHD]  DVSHFWH HVHQ LDOH GH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH F WUH
LQVWLWX LLOH SXEOLFH LQWHUHVDWH vQ VHOHF LD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL 5HDOLWDWHD D GHPRQVWUDW F  VHFWRUXO

public are nevoie de speFLDOLWL UHVSHFWLY GH SHUVRQDO FX SUHJ

WLUH VSHFLILF  vQ GRPHQLLOH vQ FDUH VH

VLWXHD] SRVWXULOHLVDXIXQF LLOHSXEOLFHYDFDQWH3ULQXUPDUHDFFHSWDUHDXQXLFDQGLGDWvQVLVWHPGRDU

SHQWUX IDSWXO F  vQGHSOLQHWH XQXO VDX PDL PXOWH FULWHULL IRUPDOH HVWH R DERUGDUH LQFRPSDWLELO  FX

obiectivele politicii de personal ntr-XQ VWDW GHPRFUDWLF RULHQWDW VSUH HILFLHQ

LHILFDFLWDWH'H DFHHD

FRQVLGHU PF VDWLVIDFHUHDXQRUFULWHULLIRUPDOHvQSURFHVXOGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLHVWHXQ

aspect necesar, dar nu suficient.

6.5. Consideratii privind probele de selectie

Fata de tehnicile prezentate, probele de verificare a cunostintelor sunt metode stiintifice de
selectie a functionarilor publici si constau in participarea candidatilor la un examen sau concurs.
Comisia de examinare a candidatilor pentru posturile si/sau functiile publice selecteaza din
numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.

6.6. Numirea functionarilor publici

Un candidat reusit la concurs nu are dreptul la numirea in functia publica, daca autoritatea
administrativa renunta sa-si ocupe toate posturile vacante sau o parte din aceste posturi. In astfel de
situatie cel interesat nu poate protesta.
Daca autoritatea administrativa procedeaza la numiri, ea trebuie sa le faca in ordinea
rezultatului.
Cu exceptia reprezentantilor alesi si/sau numiti majoritatea functionarilor sunt investiti in
functie printr-un act administrativ de numire, unilateral. Odata cu numirea, functionarul public este
investit cu atributiile corespunzatoare postului/functiei publice pentru care a candidat. Atributiile,
sarcinile, competentele si responsabilitatile generale ale functionarilor publici si reprezentantilor
alesi se desprind din cadrul legislativ. Prin lege, toate persoanele care indeplinesc conditiile legii pot
sa aspire la ocuparea postului si/sau functia publica declarata vacanta.
Trebuie facuta distinctia intre functia publica si functia manageriala in administratia publica.
Prin functie publica administrativa se intelege ansamblul atributiilor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor cu care sunt investite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral
si cele numite pentru a realiza obiectivele compartimentului si/sau institutiei si sistemului
adminstrativ in ansamblu.

Functia manageriala si cea de executie in managementul public se explica prin ansamblul

sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin persoanelor din sistemul administrativ
(de obicei functionari publici de cariera) pentru a realiza obiectivele precis definite ale
compartimentului si/sau institutiei publice.
Titularii functiilor publice si manageriale, de regula, sunt functionari publici de cariera care,
provin din randul profesionistilor, recrutati in special, din cadrul sistemului administrativ existent
si/sau din afara acestuia.
Exista si a treia categorie de functii publice cu caracter politic ocupate de reprezentanti alesi
si/sau numiti.
Numirea intr-o functie publica constituie o procedura de drept public infaptuita prin acte
administrative. Astfel, functionarul public este investit cu un statut legal in care sunt prevazute
atributiile, drepturile si obligatiile acestuia.
Se poate afirma ca situatia juridica a functionarului public este statutara.
Functionarii publici numiti prin procedura de drept public exercita puterea publica avand
dreptul de a-si indeplini functia in cadrul competentei stabilite de lege.
O persoana este considerata ca a dobandit calitatea de functionar public o data cu actul de
numire si trebuie sa se prezinte la post dupa comunicarea numirii. In caz contrar, se revoca numirea
in conditiile legii.
Daca legea stabileste obligatia depunerii juramantului de credinta, aceasta activitate
reprezinta si o conditie esentiala pentru ca un functionar sa fie investit in mod legal, cu atributiile
functiei.
Investirea sau dobandirea atributiilor functiei este astfel conditionata prin lege de aceasta
manifestare solemna de vointa, pe care o face functionarul depunand juramantul de credinta.
Inainte de depunerea juramantului, functionarul nu este investit legal iar actele pe care le-ar
efectua un asemenea functionar sunt nule si nu pot produce efecte juridice. Conform principiului
general in materia functiei publice, numirea functionarului se face cu respectarea conditiilor si
procedurii stabilite in actele normative.
Prin urmare, numirea functionarilor publici este o activitate intrinseca procesului de
management si de executie din administratie si marcheaza de fapt inceputul perioadei de execitare a
sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor de catre fiecare persoana integrata in structura.

6.7. Motivarea functionarilor publici

Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului public este motivarea
functionarilor publici. Adesea, multi functionari publici exprima nemultumirea lor pentru faptul ca
reprezentantii sistemului administrativ din Romania iau in considerare mai putin priblema motivarii.
Cercetarile efectuate in diferite institutii publice demonstreaza ca una din principalele cauze,
pentru disfunctionalitatile sistemului administrativ din Romania, o reprezinta precaritatea politicilor
de personal care nu stimuleaza functionarii publici sa se implice in realizarea obiectivelor generale
si specifice. Astfel, ei sunt preocupati in primul rand de realizarea la un nivel uneori acceptabil a
propriilor sarcini si nu inteleg sau nu sunt stimulati/constransi sa inteleaga rolul lor in cadrul
sistemului administrativ.
Devine evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari in sistemul de motivare a
functionarilor publici.Cateva sunt formele de motivare a functionarilor publici din sistemul
administrativ din Romania:
1. Acordarea unui salariu mai mare;
2. Avansarea pe un post sau functie;
3. Promovarea pe baza criteriului competentei profesionale si manageriale si a indicatorilor
de performanta.
La avansarea unui functionar public trebuie a se tine seama, in mod cumulativ atat de
eficienta activitatii lui, cat si de evaluarea facuta de sefii directi, privind posibilitatile acestuia de a

face fata exigentelor unei functii superioare. Desi aceste evaluari au un accentuat caracter subiectiv,
fiind determinate in principal de relatia angajatului cu seful, totusi reprezinta un reper important de
luat in considerare in acest proces.
Promovarea unui sistem de indicatori de performanta reprezinta un pas recent in
politica de personal a sistemului administrativ in Romania.
Prin urmare, a fost definit un instrument care sa stimuleze implicarea functionarilor publici
in realizarea scopurilor sistemului si sa permita identificarea obiectiva a efortului fiecaruia. Astfel,
sistemul indicatorilor de performanta are un dublu rol:
1. Stimuleaza functionarii publici sa obtina cele mai bune rezultate;
2. Permite o evaluare a contributiei fiecaruia la rezultatul final.

6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici

Aspectele privind promovarea, precum si cele referitoare la aprecierea anuala a
functionarilor, deoarece produc uneori efecte juridice asupra situatiei acestora sunt reglementate
obiectiv in Statutul functionarilor publici.
De regula, pentru evaluarea activitatii functionarilor publici presupune luarea in considerare
a urmatoarelor aspecte:
1. Precizarea evaluatorilor care vor analiza activitatea functionarilor publici;
2. Determinarea limitelor intre care trebuie facuta cunoscuta activitatea de evaluare;
3. Precizarea modului in care se va derula activitatea de control si cea de evaluare;
4. Identificarea eficientei activitatii de evaluare a contributiei functionarilor publici la
obiectivul final.

6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici

In functie de cauzele care determina incetarea din functie a functionarilor publici pot fi
delimitate, potrivit legii, mai multe modalitati.
Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici:
1. Demisia;
2. Inaptitudinea fizica;
3. Incompetenta profesionala;
4. Revocarea disciplinara.
Figura nr. 26.0RGDOLW LGHvQFHWDUHGLQIXQF LHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL

MODALITATEA

ndeplinirea limitei
GHYkUVW

$&&,'(17$/

DEMISIA
INAPTITUDINEA
),=,&

,1&203(7(1
352)(6,21$/

REVOCAREA
',6&,3/,1$5

ALTELE

1) Demisia
Un functionar public are dreptul sa demisioneze. Aceasta este o situatie statutara care nu ii
permite incetarea din functie doar prin manifestarea acordului propriu de vointa.
2) Inaptitudinea fizica
Este posibil ca in urma unui accident sau boli functionarul sa devina inapt pentru a indeplini
functia.
3) Incompetenta profesionala
Incetarea din functie poate interveni daca functionarul nu corespunde din punct de vedere
profesional pentru a realiza sarcinile de serviciu, masura care nu trebuie confundata cu revocarea
disciplinara sau inaptitudinea fizica.
4) Revocarea disciplinara
Aceasta forma de incetare din functie a functionarului public pentru o ratiune personala,
subiectiva este frecventa si consta in comiterea de catre functionarul public a unei abateri grave.
Stabilitatea unui sistem si eficacitatea managementului acestuia sunt in mod direct
influentate de existenta unui cadru legislativ corespunzator, actualizat, in care rolul functionarului
public sa fie clar definit.
In fond, functionarul public este cel care dinamizeaza un sistem administrativ si prin acesta
un macrosistem.

CAPITOLUL 7: REZUMAT

I.Definitii:
Functionarul public este o persoana care este numita de autoritatea publica competenta sau
aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod
permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public.
Putere publica este ansamblul atributiilor, stabilite de lege, care permit organelor din
administratia publica satisfacerea intereselor generale.
II.Caracteristicile functionarului public sunt:
- este o persoana care actioneaza in institutiile administrative
- ocupa posturi si detine functii publice
- este numit de autoritatea competenta potrivit normelor legii
- este investit in mod legal cu atributiile functiei sale
- presteaza in mod permanent o activitate cu scopul de a asigura functionarea continua a
unui serviciu public
- isi desfasoara activitatea pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului
administrativ
III.Tipuri de functionari publici
exista trei tipuri de functionari publici: functionari de decizie, functionari care participa
la pregatirea deciziilor, functionari care participa la executarea deciziilor.
IV.Recrutarea functionarilor publici
Recrutarea functionarilor publici reprezinta atragerea si descoperirea unui personal
calificat pentru ocuparea posturilor vacante
Etapele recrutarii sunt:
1) Analiza cerintelor postului vacant
2) Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber
3) Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati
4) Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate
V.Selectia functionarilor publici
Pentru selectia functionarilor publici pot fi folosite urmatoarele metode si tehnici: interviul,
testele, probele de verificare a cunostintelor, cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor,
satisfacerea unor criterii formale de catre candidati.
VI.Numirea functionarilor publici
Actele de numire a functionarilor publici sunt: Ordin al Presedintelui, Decret al
Presedintelui, Ordin al ministerului, Dispozitia primarului.
VII.Motivarea functionarilor publici
Formele de motivare a functionarilor publici pot fi:
Acordarea unui salariu mai mare;
Avansarea pe post sau functie;
Promovarea unui sistem de indicatori de performanta.
VIII.Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: demisia, inaptitudinea fizica,
incompetenta profesionala, revocarea disciplinara.

CUVINTE CHEIE

Functionar public

Functie publica

Putere publica

Politica de personal

Competenta profesionala

Functie manageriala

Act administrativ unilateral

Indicatori de performanta

Motivarea functionarilor publici

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Rideaux J.- Letre Administratif, Lyons Press, Paris, 1982.

Rosenbloom D.- Public Administration: Understantind Management Politics And Law in
The Public Sector, St. Marin Press, New York, 1986.

Settle K.- American Public Administration, Concepts and Cases, Prentice Hall, Enflewood,
New Jersey, 1985.

Shan M.- Managing without Managers, Beverly Hills, Free Press,1993.

Sharkansky I.- Public Administration: Policy Making in Government Agencies, St. Martin
Press, New York, 1994.

Starosciak J.- Elementele Stiintei Administratiei, Editura Politica, Bucuresti, 1967.

Weiss C.- Evaluation Research Englewood Cliff, Prentice Hall, London, New York, 1992.
Wholey J.- Evaluation and Effective Public Management, Little Brown, Boston, 1993.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce este un functionar public? Dar o functie publica?

2. Care sunt principalele caracteristici ale functionarului public?
3. Cate tipuri de functionari publici exista?
4. Ce reprezinta recrutarea functionarilor publici?
5. Care sunt etapele recrutarii?
6. Ce este selectia functionarilor publici?
7. Care sunt metodele si tehnicile folosite pentru selectia functionarilor publici?
8. Care sunt actele de numire a acestora?
9. Ce forme de motivare exista?
10. Ce aspecte trebuie avute in vedere la evaluarea activitatii functionarilor publici?
11. Care sunt modalitatile de incetare din functie a functionarilor publici?

CAPITOLUL 7 : ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL

MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE
UNIUNII EUROPENE

MOD DE LUCRU
CUPRINS
7.1. Caracteristici generale
7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale
7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in
Romania
7.4. Reforma in administratia din Romania

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Structura colectivitatilor locale si regionale
Mutatii semnificative in managementul public
Reforma in administratia din Romania

MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite

(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 7
$1$/,=

&203$5$7,9

1'20(1,8/0$1$*(0(178/8,38%/,&

175(5201,$,

5,/(81,81,,(8523(1(

'XS  FXP VH FXQRDWH OD  IHEUXDULH  D LQWUDW vQ YLJRDUH DFRUGXO HXURSHDQ SULQ FDUH
5RPkQLD D GHYHQLW DVRFLDW  &RPXQLW

LORU (XURSHQH L 6WDWHORU PHPEUH

HYHQLPHQW VHPQLILF  vQ SULPXO UkQG GHFODQDUHD XQXL

ale Uniunii Europene. Acest

proces de schimbare vQ FDUH OHJLVOD LD

LQVWLWX LLOH VWDWXOXL GH GUHSW HFRQRPLD L PHFDQLVPHOH GH SLD

 YRU GHYHQL FRPSDWLELOH FX FHOH

comunitare.

7.1. Caracteristici generale

Q PDUHD PDMRULWDWH D

ULORU FRPXQLWDUH DGPLQLVWUD LD ORFDO  L UHJLRQDO  HVWH IXQGDPHQWDW 

SULQ GLVSR]L LLOH QRUPHORU FRQVWLWX LRQDOH ([FHS LD R FRQVWLWXLH 5HJDWXO 8QLW DO 0DULL %ULWDQLL L
,UODQGHL GH 1RUG FDUH DD FXP DP SUH]HQWDW QX DUH FRQVWLWX LH VFULV  L GHFL QX H[LVW  QRUPH
IXQGDPHQWDOHSULYLWRDUHODDGPLQLVWUD LDORFDO 
3RWULYLW QRUPHORU IXQGDPHQWDOH DWkW vQ VWDWHOH IHGHUDOH FkW L vQ FHOH XQLWDUH
DXWRQRPLHLORFDOHLDOHGHVFHQWUDOL] ULLVHUHJ

VHVFFDSULQFLSLLGHED]

principiile

DOHRUJDQL] ULLLIXQF LRQ ULL

VLVWHPHORUDGPLQLVWUD LLORUORFDOHLUHJLRQDOHDOHVWDWHORUFRPXQLWDUH
Q FHHD FH SULYHWH VWDWHOH IHGHUDOH $XVWULD L *HUPDQLD SRWULYLW FRQVWLWX LLORU SURSULL DFHVWH
SULQFLSLLVXQWSUHOXDWHGHFRQVWLWX LLOHORFDOH

PUHYHGHULOH DUWDOLQ L  DOH OHJLL IXQGDPHQWDOH D *HUPDQLHL FRQVDFU  SULQFLSLXO

autonomiei locale, subliniindu-VH F  vQ ODQGXUL GLVWULFWH L PXQLFLSDOLW L FHW HQLL WUHEXLH V  DLE 
UHSUH]HQWDQ L DOHL SULQ VXIUDJLX JHQHUDO GLUHFWHJDOLVHFUHW FRQVILQ LQGX-VHQRUPDSRWULYLWF UHLD
PXQLFLSDOLWDWHD YD WUHEXL V  DLE  JDUDQ LD H[HUFL LXOXL GUHSWXOXL GH D VROX LRQD WRDWH SUREOHPHOH

locale potrivit legii.

Dintre normele fundamentale ale celorlalte state comunitare se pot enumera:
- &RQVWLWX LD %HOJLHL FDUH FRQ LQH XQ QXP U vQVHPQDW GH QRUPH SULQ FDUH VH FUHHD]
FUHDUHD SULQ OHJH D DXWRULW

 L VH GLVSXQH

LORU DGPLQLVWUD LHL ORFDOH FRPXQLWDUH L UHJLRQDOH 3ULQ OHJHD VD

IXQGDPHQWDO  vQ %HOJLD HVWH FRQVILQ LW  H[LVWHQ D D

patru regiuni lingvistice L DQXPHUHJLXQHD GH

OLPE  IUDQFH]  RODQGH]  UHJLXQHDFDSLWDOHL%UX[HOOHVLUHJLXQHD GH OLPE JHUPDQ 3RWULYLWDFHOHLDL

prevederi, Belgia cuprinde WUHL FRPXQLW LFRPXQLWDWHD

reprezentate printr-un FRQVLOLXLXn executiv regional.

IUDQFH]  FHD IODPDQG  L FHD JHUPDQ 

&RQVWLWX LD )UDQ HL FRQ LQH GLVSR]L LL SRWULYLW F URUD FROHFWLYLW

sunt FRPXQHOHGHSDUWDPHQWHOHWHULWRULLOHGHSHVWHP
GHOHJH$FHVWHFROHFWLYLW

LOH WHULWRULDOH DOH 5HSXEOLFLL

UL2ULFHDOW FROHFWLYLWDWHWHULWRULDO HVWHFUHDW 

LVHDGPLQLVWUHD] OLEHUSULQFRQVLOLLDOHVHLvQFRQGL LLOHSUHY ]XWHGHOHJH

3ULQ OHJH VH GHWHUPLQ  SULQFLSLLOH IXQGDPHQWDOH DOH DGPLQLVWU ULL OLEHUH D FROHFWLYLW
FRPSHWHQ HOHL

LORU ORFDOH

utilizarea resurselor.

&RQVWLWX LD,WDOLHLFRQ LQHLQIRUPD LLUHOHYDQWHSHQWUXDXWRULW

LOHORFDOHvQDUWGLQFDSLWROXO9

5HJLXQHDDUHXQVWDWXWVSHFLDOFDUHHVWHUHJOHPHQWDWSULQOHJLFRQVWLWX LRQDOH
&RQVWLWX LD VSDQLRO  GLQ DQXO  FRQ LQH GLVSR]L LL VSHFLDOH DWkW SHQWUX QLYHOXO UHJLRQDO
FkW L SHQWUX FHO ORFDO L vQ FHOHODOWH VWDWH FRPXQLWDUH 6XHGLD 2ODQGD 'DQHPDUFD *UHFLD,UODQGD
L /X[HPEXUJ SULQ QRUPHOH ORU IXQGDPHQWDOH VH GHWHUPLQ  UHJLPXO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH L
SULQFLSLLOHFDUHVWDXODED]DDFHVWHLDFRPXQHOHILLQGFHOHFDUHIRUPHD] FROHFWLYLW

LOHDXWRQRPH

FX SHUVRQDOLWDWHD MXULGLF  FDUH JLUHD]  SULQ RUJDQHOH ORU SDWULPRQLXO L SURSULLOH ORU LQWHUHVH VXE

controlul puterii centrale".

QWRDWHVWDWHOH8QLXQLL(XURSHQHH[LVW OHJLFDUHUHJOHPHQWHD] DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO L

regLRQDO DVWIHO
-3ULQFLSDOHOHGLVSR]L LLOHJLVODWLYHUHIHULWRDUH ODRUJDQL]DUHD FROHFWLYLW LORUORFDOHvQ$QJOLDL
DUD *DOLORU VXQW HQXQ DWH vQ OHJLOH SULYLQG FROHFWLYLW LOH ORFDOH-/RFDO *RYHUQPHQW SHQWUX 6FR LD
OHJLOH FROHFWLYLW LL ORFDOH VFR LHQH-/RFDO *RYHUQPHQW GLQ  L 7UDGL LRQDO VLVWHPXOEULWDQLF
DO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH D IRVW UHFXQRVFXW GH OHJH vQF  GLQ VHFROXO DO ;,;-OHD XOWHULRU DXWRULW LOH
ORFDOH DX VWDELOLW  VWUXFWXUD DX GHILQLW DXWRULWDWHD MXULGLF  L JUDGXO GH GHVFHQWUDlizare al
managementului (self-government).
- n Austria, este elaborat un text legislativ federal, care a servit drept "model" legilor votate la
QLYHOXO

FHORU

QRX  ODQGXUL SHQWUX RUJDQL]DUHD FROHFWLYLW

principiilor"aXWRDGPLQLVWU ULL
- Q *HUPDQLD ILHFDUH
PXQLFLSDOLW

LORU  ORFDOH GLVWULFWHORU SH ED]D

ODQG DUH VWDELOLW  &RQVWLWX LD ORFDO  VXE IRUPD XQXL VWDWXW DO

LLRULDGLVWULFWXOXLUXUDO

- Q )UDQ D GLVSR]L LLOH OHJLVODWLYH SULYLQG FRPXQHOH VXQW FRGLILFDWH vQWU-un cod al comunelor,
care reunHWHOHJLOHDS UXWHvQFHSkQGGLQ
- Q ,WDOLD SULQFLSDOHOH WH[WH OHJLVODWLYH VXQW SHQWUX UHJLXQL /HJHD QU FDUH VH UHIHU 
OD FRQVWLWXLUHD L IXQF LRQDUHD RUJDQHORU UHJLRQDOH /HJHD QU SULYLQG DOHJHUHD FRQVLOLLORU
UHJLRQDOH L 'HFUHWXO 3UHHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL QU  L  SULYLQG WUDQVIHUDUHD IXQF LLORU

DGPLQLVWUDWLYHDOHVWDWXOXLF WUHUHJLXQH3HQWUXSURYLQFLLLFRPXQH/HJHDSULYLQGUHJLPXO
OHJLVODWLY DO FROHFWLYLW

LORU ORFDOH/HJHD QU SULYLQG QRUPHOH SHQWUX DOHJHUHD GLUHFW  D

SULPDUXOXLSUHHGLQWHOXLSURYLQFLHLFRQVLOLXOXLPXQLFLSDOLFRQVLOLXOXLSURYLQFLDO

- Q 6SDQLD SHQWUX DGPLQLVWUD LD UHJLRQDO

 H[LVW  /HJHD RUJDQLF  QU SULYLQG ILQDQ DUHD

FRPXQLW

LORU DXWRQRPH L OHJLOH RUJDQLFH GLQ 

FRPXQLW

LDXWRQRPHSULQFDUHVHDSURE VWDWXWXOGHDXWRQRPLH

-1983 adoptate pentru fiecare dintre cele 17

QFHSULYHWH5RPkQLDDGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO HVWHUHJOHPHQWDW SULQ/HJHDQU

QFRQ LQXWXOOHJLLVHPHQ LRQHD] F DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO GLQXQLW

LOHDGPLQLVWUDWLY

-teritoriale

VH vQWHPHLD]  SH SULQFLSLXO DXWRQRPLHL ORFDOH L SH FHO DO GHVFHQWUDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH 'H
DVHPHQHDVHUHJ VHVFLQIRUPD LLUHIHULWRDUHODDXWRULW

LOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHSULQFDUHVHUHDOL]HD] 

DXWRQRPLDORFDO vQFRPXQHLRUDH&RQVLOLLOHORFDOHDOHVHLSULPDULLDOHLIXQF LRQHD] FDDXWRULW

L

DGPLQLVWUDWLYHDXWRQRPHLSDUWLFLS ODVDWLVIDFHUHDQHYRLORUSXEOLFHGLQFRPXQHLRUDH
$XWRULWDWHD MXGH HDQ  HVWH GHILQLW  SULQ &RQVLOLXO MXGH HDQ DXWRULWDWH D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH

SHQWUX FRRUGRQDUHD DFWLYLW

LL FRQVLOLLORU FRPXQDOH L RU HQHWL vQ YHGHUHD UHDOL] ULL VHUYLFLLORU

SXEOLFHGHLQWHUHVMXGH HDQ
3ULQ DFHVWH QRUPH IXQGDPHQWDOH DGPLQLVWUD LD ORFDO  QX PDL HVWH vQFRUSRUDW  vQ DGPLQLVWUD LD
FHQWUDO  D VWDWXOXL L UHSUH]LQW  R VWUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY  DXWRQRP SULQFDUHFROHFWLYLW
VROX LRQHD]  SUREOHPHOH ORFDOH SULQ DXWRULW
DXWRULW

LOH SURSULL DOHVH vQV  VXE FRQWUROXO OHJDOLW

LOHORFDOHvL
LL GH F WUH

LVWDWDOH

Prin Legea nr.SULYLQGLPSR]LWHOHLWD[HOHORFDOHV-au creat surse de venituri destinate

SHQWUXEXJHWHOHORFDOHLMXGH HQH

76WUXFWXUDFROHFWLYLW

LORUORFDOHLUHJLRQDOH

Statele Uniunii Europene sunt grupate, din punct de vedere al structurii statale, n trei
categorii:
State federale$XVWULDL*HUPDQLD
State regionale%HOJLD,WDOLDL6SDQLD
State unitare)UDQ D 0DUHD %ULWDQLH ,UODQGD 3RUWXJDOLD 2ODQGD 'DQHPDUFD 6XHGLD *UHFLD
)LQODQGDL/X[HPEXUJ

Q FHHD FH SULYHWH FROHFWLYLW

LOH ORFDOH

ca obiect al

GHVFHQWUDOL] ULL vQ XQHOH FROHFWLYLW

L DOH

VWDWHORUIHGHUDOHVHSRWGLVWLQJHXUP WRDUHOHFDUDFWHULVWLFL
([LVWHQ D D

trei niveluri DOH FROHFWLYLW

LL ORFDOH UHJLXQHDVDX FRPXQLWDWHD SURYLQFLD GDU L

FRPLWDWXO GHSDUWDPHQWXO GLVWULFWXO L FRPXQD XUEDQ  UXUDO  vQ $XVWULD %HOJLD *HUPDQLD )UDQ D
,WDOLDL6SDQLD
([LVWHQ D XQHL SXWHUL OHJLVODWLYH OD QLYHOXO ODQGXULORU UHJLXQLORU L FRPXQLW

LORU vQ

statele

federaleLvQFHOHUHJLRQDOH
n statele unitareFDLvQFHOHfederale, nivelul local - comunal sau al municipiilor - dispune de
ODUJLFRPSHWHQ HFHOSURYLQFLDOILLQGFHOPDLDGHVHDIRORVLWSHQWUXH[HUFLWDUHDFRQWUROXOXLFRRUGRQDUH

ori chiar de planificare a diferitelor programe intercomunale.

/RFXO UH]HUYDW FROHFWLYLW LORU ORFale n cadrul statului federal este bine definit. Astfel, n
P VXUDvQFDUHHQWLW

LOHIHGHUDOHVXQWFRQVLGHUDWHDGHY UDWHVWDWH&RQVWLWX LDIHGHUDO

QRUPHGHSULQFLSLXSULYLQGH[LVWHQ DFROHFWLYLW

Statele federale
XQRUFROHFWLYLW

DLQVWLWXLWGRDU

LORUGHVFHQWUDOL]DWH

VXQW GH DOWIHO VWDWHOH XQGH UHFXQRDWHUHD GHVFHQWUDOL] ULL D DQWUHQDW H[LVWHQ D

LORFDOHSXWHUQLFH

Q VWDWHOH UHJLRQDOH WHQVLXQHD vQWUH FHQWUDOL]DUH L GHVFHQWUDOL]DUH VH PHQ LQH Q XQHOH VWDWH

unitare aceasta s-a atenuat prin introducerea unui nivel suplimentar vQWUH VWDW L FROHFWLYLW

LOH

ORFDOH$FHVWHVWDWHDXIRVWLQL LDOPDUFDWHGHLQFHUWLWXGLQHDVXV LQXW GHYHFKLXOQLYHOLQWHUPHGLDUGLQWUH

VWDWLFRPXQ LGHULVFXOXQXLFHQWUDOLVPUHJLRQDOFDUHVHSXWHDVXEVWLWXLFHQWUDOLVPXOXL

etatic.

'HVFHQWUDOL]DUHDDU PDVRSUHRFXSDUHHVHQ LDO DVWDWHORUFRPXQLWDUHPHQ LRQDWHFDUHGXS 

reformele din 1970-DGXVODRPDLPDUHVWDELOLWDWHLQVWLWX LRQDO vQ*HUPDQLDL6SDQLDH[LVWkQG

DVW ]L XQ VWDWX TXR LQVWLWX LRQDO. Italia, din contr  UHFXQRDWH DXWRQRPLD UHJLRQDO  GDU GH R PDQLHU 
OLPLWDW 

Belgia constituie un stat aparte, scopul actualelor reforme fiind transformarea ntr-un "stat
IHGHUDOFRPSXVGLQFRPXQLWDWHLUHJLXQL
Q VFKLPE UHJLRQDOL]DUHD HIHFWLY  D )UDQ HL HVWH JUHX GH

imaginat, n sensul trecerii peste

SUDJXOGHVFHQWUDOL] ULLvQWUXFkWDFHDVWDDUHFDOLWDWHDGHVWDWXQLWDUXQDQLPUHFXQRVFXW
5HJLRQDOL]DUHD QX H[LVW  vQ SUH]HQW vQ 'DQHPDUFD 2ODQGD L /X[HPEXUJ LDU SRVLELOLWDWHD
UHDOL] ULLDFHVWHLDvQYLLWRUHVWHGHVWXOGHPLF 
5HJDWXO8QLWVHDIO VXELQIOXHQ DXQRUFXUHQWHSROLWLFHIDYRUDELOHDXWRQRPLHLUHJLRQDOHI U V 
ILHSRVLELO vQF SXQHUHDIRUPDO DSUREOHPHL
Q FHHD FH SULYHWH FROHFWLYLW

fDSWXOF

LOH ORFDOH GLQ

ULOH FRPXQLWDUH FX VWUXFWXU  XQLWDU  VH UHPDUF 

RUJDQL]DUHDORUDUHODED] patru modeleLDQXPH

Modelul napoleonian - )UDQ D GHSDUWDPHQWDO  2ODQGD GLYL]DW

 vQ SURYLQFLL /X[HPEXUJ I U 

QLYHOLQWHUPHGLDUL*UHFLD

Modelul britanic-comitatele -5HJDWXO8QLWL,UODQGD

Modelul scandinav - Danemarca, Suedia, Finlanda, care au mprumutat de la modelul englez
GRX QLYHOXULGHFROHFWLYLW

LLGHODFHOIUDQFH]VLVWHPXOGHUHOD LLFXDGPLQLVWUD LDFHQWUDO 

Modelul german, caracterizat printr-XQ QLYHO GH OHJ

FROHFWLYLW

WXU  vQWUH UH HDXD FRPXQDO  L FHD

LORUPDLPDULGHQXPLW .UHLVHXQDOGRLOHDQLYHOGHFRRSHUDUHLFRRUGRQDUHDVDUFLQLORUGH

la nivel districtual.
QJHQHUDOODED]DVLVWHPXOXLORFDODO8QLXQLLVHDIO FRPXQDUXUDO VDXXUEDQ FDUHSRDWHIL
SHUFHSXW  FD R FROHFWLYLWDWH XPDQ  GH ED] ([)UDQ D

-comuna; Portugalia-paroisse; Marea Britanie-

parohiile.
/RFDOLW

LOH UXUDOH L XUEDQH VXQW VXSXVH GH UHJXO  vQ JHQHUDO DFHOXLDL UHJLP ORFDO VDX SULQ

OHJH OL VH VWDELOHVF QRUPH DSOLFDELOH vQ PRG GLIHUHQ LDW SHQWUX FHOH GRX  FDW

egorii (Ex: Austria,

*HUPDQLD,WDOLD)UDQ DHWF
&RPXQHOHXUEDQHRUDHOHVDXPXQLFLSDOLW

capitale.'H UHJXO  SHQWUX PDULOH DJORPHU

Spania, Italia, Germania etc.).

LOHVXQWLHOHvPS U LWHvQRUDHPDULPHWURSROHL

UL XUEDQH HVWH VWDELOLW XQ UHJLP GH GLVWULFW ([ )UDQ D

QWUH FRPXQH UHVSHFWLY RUDH H[LVW  FROHFWLYLW

LOH LQWHUPHGLDUH

, care, la rndul lor, pot fi

GLVSXVH SH XQXO VDX GRX  QLYHOXUL8QHOH UHSUH]LQW  FROHFWLYLW

sunt create artificial prin lege Q FD]XO RUJDQL]

FROHFWLYLW

L ORFDOH YDOLGDWH LVWRULF SH FkQG DOWHOH

ULL DGPLQLVWUD LHL ORFDOH SH GRX  QLYHOXUL DVHPHQHD

LSRDUW GLIHULWHGHQXPLULvQIXQF LHGH DU 

FRPLWDWXOvQ0DUHD%ULWDQLH,UODQGD6XHGLDL'DQHPDUFDGLVWULFWvQ$XVWULDL*HUPDQLD
GHSDUWDPHQWXOvQ)UDQ D
pURYLQFLD vQ %HOJLD L ,WDOLD Q FD]XO  FROHFWLYLW LORU ORFDOH GLVWULEXLWH SH WUHL QLYHOXUL
GLVWLQJHPFRPXQLW

LOHUHJLXQLOHVDXDVRFLD LLOHSHFDUHOHvQWkOQLPvQ,WDOLD)UDQ D%HOJLDL6SDQLD

&HOH PDL PXOWH GLQ LQIRUPD LLOH SUH]HQWDWH PDL VXV VXQ

t integrate ntr-un Nomenclator de

Teritoriale StatisticeHODERUDWGH2ILFLXO6WDWLVWLFDO&RPXQLW

8QLW

LL

Q 5RPkQLD SRWULYLW SUHYHGHULORU FRQVWLWX LRQDOH VH SUHFL]HD]  RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY  D

WHULWRULXOXL PHQ LRQkQGX VH F  WHULWRULXO HVWH V

MXGH H LDU DXWRULW

tructurat sub aspect administrativ n

LOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH IXQF LRQHD]  OD QLYHOXO ILHF UHL XQLW

FRPXQH RUDH L
L DGPLQLVWUDWLY

teritoriale.
3RUQLQGGHODFRRUGRQDWHOHQRUPHORUIXQGDPHQWDOHDGPLQLVWUD LDSXEOLF HVWHvPS U LW 

conform art.115-vQDGPLQLVWUD LHFHQWUDO

LDGPLQLVWUD LHWHULWRULDO LvQDGPLQLVWUD LDVWDWXOXL

LDGPLQLVWUD LDORFDO $FHVWHDGRX GLQXUP VXQWGRX FDWHJRULLFRPSOHPHQWDUHvQVWDWvQVHQVXO

F DGPLQLVWUD LD

ULLHVWUXFWXUDW vQDXWRULW

WHULWRULDOHLDXWRULW

i statale-DGPLQLVWUD LDFHQWUDO

GHVWDWLVWUXFWXULOHVDOH

LORFDOH DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO DFHVWHDGLQXUP I U DILVWDWDOH

UHDOL]HD] DGPLQLVWUDUHDLQWHUHVHORUSXEOLFHDOHFROHFWLYLW

LORUORFDOHFKLDULvQFD]XOvQ

care unele

GLQWUHDFHVWHDvQGHSOLQHVFLDWULEX LLVWDWDOH
/DED]DVLVWHPXOXLQRVWUXGHDGPLQLVWUD LHORFDO VHDIO FROHFWLYLWDWHDORFDO

-FRPXQDRUDXO

FDUH UHSUH]LQW  FRPXQLWDWHD QDWXUDO  D SRSXOD LHL LDU vQWUH DFHVWHD L VWDW VH DIO  FROHFWLYLWDWHD

iQWHUPHGLDU -MXGH XOFDUHUHSUH]LQW

7.3. 0XWD

RFROHFWLYLWDWHYDOLGDW LVWRULFLGHWHUPLQDW SULQOHJH

LLVHPQLILFDWLYHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLFSHSODQPRQGLDOLvQ5RPkQLD

(VWH HYLGHQW IDSWXO F  SHQWUX D HILFLHQWL]D VHUYLFLLOH SXEOLFH L VLVWHPXO

administrativ, n
general, este nevoie n primul rnd de un PDQDJHPHQW SXEOLF ED]DW SH SHUIRUPDQ . Procesul
VFKLPE ULLHVWHFRPSOH[GHGXUDW LFXSULQGHFkWHYDPXWD LLLPSRUWDQWH

1. Privatizarea serviciilor publice

QDFHVWVHQVLvQ5RPkQLDVHSRDWHGH]YROWDXQSDUWHQHULDWUHVSHFWLYvQWUHRUJDQL]D LLSXEOLFH
L FHOH SULYDWH FDUH GHVI RDU  DFWLYLW

L GH LQWHUHV VRFLDO $VWIHO YD vQFHSH V  VH IRUPH]H SLD D

serviciilor publiceFDUHDWUDJHFRPSHWL LDFRQFXUHQ DvQWUHRIHUWDQ LLGHVHUYLFLL(VWHQHFHVDU vQDFHVW

sens R IOH[LELOL]DUHDOHJLVOD LHLFDUHV VWLPXOH]HIRUPDUHDXQXLPHGLXFRQFXUHQ LDOSHQWUXVHUYLFLLOH
publice. n acest context se poate opta pentru mai multe forme de parteneriat:
-6XEFRQWUDFWDUHDGHOXFU ULSXEOLFH
- Concesionarea de WHUHQXULLLQIUDVWUXFWXULSHQWUXH[HFX LDVHUYLFLLORUSXEOLFH
- Dezvoltarea de franchising
- ntreprinderile mixte
2. 7UDQVIRUPDUHDIXQF LXQLLGHSHUVRQDOvQWU-RFRPSRQHQW DVWUDWHJLHL LQVWLWX LHLSXEOLFH
L DGPLQLVWUDWLYH VSHFLILFH Q DFHVW FRQWH[W HVWH QHFHVDU 
flexibilizarea practicilor de angajare a personalului n structurile administrative.
3. Schimbarea stilului de management al managerilor publici acesta devenind mai mult
UD LRQDOLVWRULHQWDWF WUHobiective, dect paternalist.
4. 6FKLPEDUHDUROXOXLIXQF LRQDUXOXLSXEOLFGHODFHOWUDGL LRQDOFODVLFGHWLSPHFDQLFLVWOD
cel nou n care accentul se pune pe FDSDFLWDWHDFUHDWLY DIXQF LRQDUXOXL public, pe flexibilitatea lui n
JkQGLUHLDF LXQH.
vQ JHQHUDO L QX vQWU R UHXQLXQH GH DFWLYLW

5. 2ULHQWDUHDRUJDQL]D LLORUSXEOLFHFRQGXVHGHPDQDJHULSXEOLFLF WUHFOLHQ L.

6. $FFHQWXDUHD SUHRFXS ULL IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHQWUX XQ PDQDJHPHQW SXEOLF GH WLS
UD LRQDOLVWRULHQWDWSHVFKLPEDUHDFRQWLQX QXSHPHQ LQHUHDXQHLVWDELOLW LWHPSRUDUHDXnui sistem.
7. 'H]YROWDUHDvQFDGUXOLQVWLWX LLORUSXEOLFHDXQHLQRLDERUG ULDFHHDDRUJDQL]D LHLFDUH
vQYD
.
8. Transformarea serviciilor publice n afaceri publice orientate exclusiv F WUH SLD 
serviciilor XQGH DF LRQHD]  WR L IDFWRULL HFRQRPLFL SULQ XUPDUHIXQF LRQDUXO SXEOLF VHWUDQVIRUP GLQ
angajat al statului n om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului, de calitatea serviciilor
SHFDUHOHRIHU LGHHILFLHQ DRUJDQL]D LRQDO 

9.

,QWURGXFHUHD PDQDJHULORU SURIHVLRQLWL

n instLWX LLOH VWDWXOXL DFHVWD ILLQG FHO PDL EXQ

PRGGHDDVLJXUDHILFLHQ DLHILFDFLWDWHDLQXvQXOWLPXOUkQGFDOLWDWHDVHUYLFLLORUSXEOLFH

10. ,QIRUPDWL]DUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH SHUPLWH IOXLGL]DUHD SURFHVXOXL GH FRPXQLFDUH L
diminuare a gradului de biURFUDWL]DUHDOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHLVDXDOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFGLQWU-o
DU 

11. Flexibilizarea structurilor

LQVWLWX LLORU SXEOLFH ,QVWLWX LD SXEOLF  WUHEXLH V  GLVSXQ  GH

FRPSDUWLPHQWH GLVWLQFWH SHQWUX FDUH V  ILH GHILQLWH FODU DWULEX LLOH GHWHU

sociale.
12.

)XQF LRQDUHD LQVWLWX LLORU DGPLQLVWUDWLYH

pe

minate de sistemul nevoilor

SULQFLSLXO DXWRFRRUGRQ ULL

ceea ce

SUHVXSXQHRGHVFHQWUDOL]DUHDVLVWHPXOXLUHVSHFWLYRGHOHJDUHGHVDUFLQLFRPSHWHQ HLUHVSRQVDELOLW

L

F WUHQLYHOXULOHLQIHULRDUH

ale structurii sistemului.

13. Accentuarea laturii creative a managementului public.
$GDSWDUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH OD HFRQRPLD GH SLD

 SUHVXSXQH SURIXQGH VFKLPE UL OD QLYHOXO

PDQDJHPHQWXOXLSXEOLF1HFHVLWDWHD XUJHQW GHD LQRYDGH DFUHDQRXOvQ P

QLYHOXOILHF

anagement presupune la
UHL LQVWLWX LLSXEOLFHDGRSWDUHDXQRU strategii inovatoare orientate spre promovarea noului

SHQWUX UHDOL]DUHD HILFLHQ HL vQ FDGUXO VLVWHPXOXL8QXO GLQ SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH IXQF LRQDULORU

publici, n special pentru

FHL FX IXQF LL GH FRQGXFHUH vQ VLVWHP WUHEXLH V  ILH GHVFRSHULUHD L

DVLPLODUHD HOHPHQWHORU QRL vQ WRDWH GRPHQLLOH GH DFWLYLWDWH L DERUGDUHD vQWU

-un spirit deschis a

propunerilor de schimbare.
$FHDVWD vQVHDPQ I U vQGRLDO 

nalt profesionalism din parteDDD-QXPL LORUPDQDJHULSXEOLFL

pentru DLGHQWLILFDDvQ HOHJHLDUHFXQRDWHQHYRLDGHVFKLPEDUHSHGHRSDUWHLDUSHGHDOW SDUWH

de D DF LRQD vQ VHQVXO LPSOHPHQW ULL DFHVWHLD 0DQDJHULL SXEOLFL WUHEXLH V  JkQGHDVF  vQ WHUPHQLL
structurilor viitoare de management.
14. 2ULHQWDUHD VLVWHPXOXL VSUH DWUDJHUHD PDQDJHULORU SXEOLFL JHQHUDOLWL, pornind de la
LGHHD H[SULPDW  vQ UHSHWDWH UkQGXUL GH 3HWHU 'UXFNHU F  R GHILQL LH ORJLF  D XQXL JHQHUDOLVW HVWH
VSHFLDOLVWXOFDUHSRDWHIDFHOHJ WXUDvQWUHGRPHQLXOOXLUHVWUkQVLFHOHODOWH
7UDQVIRUPDUHD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL vQ FRODERUDWRUL

, UHVSHFWLY DVLVWHQ L SHQWUX

si SHQWUXUHSUH]HQWDQ Li SROLWLFXOXL(VWHQHFHVDUFDUHOD LDvQWUHPDQDJHULL
SXEOLFLLVXERUGRQD LV VHED]H]HSHvQFUHGHUHFDUHV JHQHUH]HXQ climat de colaborare, orientat pe
VWLPXODUHDLQL LDWLYHLSHH[SULPDUHDOLEHU DRSLQLLORU.
16. (ILFLHQWL]DUHD DFWLYLW LL GLQ
sectorul public.
3ULQ DSOLFDUHD SULQFLSLXOXL HILFLHQ HL L DO RSWLPL] ULL VH UHDOL]HD]  finalitatea conducerii DD
FXP HVWH FRQFHSXW  vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLFndeplinirea obiectivelor sociale n timpul cel mai scurt
posibil cu eforturi minime. /DDFHVWQLYHOFULWHULXOGHDSUHFLHUHDRULF UHLFRQGXFHULFRQVW vQVSRULUHD
HILFLHQ HL /LSVXULOH FRQVWDWDWH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH QX DX vQWRWGHDXQD cauze obiective, ci cauze
15.

IXQF LRQDULLSXEOLFLGHFLGHQ L

VXELHFWLYHUHVSHFWLYVODE SUHRFXSDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLGHDVROX LRQDSUREOHPHOHGHRUJDQL]DUH

H[LVWHQWH6HFRQWXUHD] WRWPDLPXOWWHQGLQ DF HOHPHQWXOFRVWFRQVWLWX

ie un factor HVHQ

LDOSHQWUX

DSUHFLHUHD HILFLHQ HL $DGDU FHHD FH FRQWHD]  vQ DGPLQLVWUD LD PRGHUQ  HVWH RSWLPL]DUHD HILFLHQ HL

HFRQRPLFH L VRFLDOH FDUH WUHEXLH V  VWHD vQ DWHQ LD PDQDJHULORU SXEOLFL 2E LQHUHD HILFLHQ HL VRFLDOH

devine criteriul princiSDOGHHYDOXDUHDDFWLYLW

LLPDQDJHULORUSXEOLFL

$FHVWH WHQGLQ H DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SH SODQ PRQGLDO GHVFULX vQ IRQG SURIXQGHOH
VFKLPE UL QHFHVDUH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH GLQ 5RPkQLD 5HDOLWDWHD GHPRQVWUHD]  F  R FRQWLQXDUH D

GHVI XU ULL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH SRWULYLW YHFKLORU WLSDUH
DERUG ULORU WUDGL LRQDOH QX IDFHGHFkWV DJORPHUH]HVLVWHPXOL V vQWkU]LHUHDOL]DUHD QRLORURELHFWLYH

ale managementului public din Romnia.

7.4. Reforma n adminisWUD

Q WRDWH

GLQ5RPkQLD

ULOH GLQ (XURSD 2FFLGHQWDO  L DSURDSH I U  H[FHS LH vQ vQWUHDJD OXPH R SDUWH

LPSRUWDQW DDFWLYLW
DXWRULW

LDSXEOLF

LORUHFRQRPLFHVHGHVI RDU ODQLYHOXODXWRULW

LORUORFDOHvQDFHVWHDFWLYLW

LORUORFDOH*UDGXOGHLPSOLFDUHDO

LSRDWHV GLIHUHGHVLJXUPXOWGHOD DU OD DU LGHSLQGHvQPDUH

P VXU GHFRQGL LLOHLVWRULFHGHVSHFLILFXOFXOWXUDOLGHFRQWH[WXOVRFLDOLSROLWLFGLQWU R DU 

Procesul de transformare a Romniei ntr-un stat democratic de drept, bazDWSHSOXULSDUWLWLVPL

VHSDUD LD SXWHULORU FX R HFRQRPLH vQWHPHLDW  SH OLEHUD LQL LDWLY  L VSLULW FRQFXUHQ LDO D GHWHUPLQDW R
VFKLPEDUH UDGLFDO  GH FRQFHS LH 7UHFHUHD GH OD WRWDOLWDULVP OD GHPRFUD LH D IRVW PDUFDW  SULQ /HJHD
QU L /HJHD QU L SULQ DUW  GLQ &RQVWLWX LH $FHDVWD D vQVHPQDW FUHDUHD

cadrului necesar pentru a transfera o parte LPSRUWDQW  D DXWRULW LL DGPLQLVWUDWLYH GH OD QLYHOXO
Guvernului central SHQWUXJHVWLRQDUHDLQWHUHVHORUVSHFLILFHDOHFROHFWLYLW LORUORFDOH
Prin urmare, apare evident faptul c  UHIRUPD vQ JHQHUDO DU WUHEXL V  vQFHDS  FX UHIRUPD vQ
DGPLQLVWUD LD SXEOLF  accentundu-VH LGHHD F  VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY WUHEXLH SXV vQ VOXMED
FHW

HDQXOXLLQXLQYHUV

Procesul reformei presupune GHILQLUHD FODU  D UHOD LHL vQWUH GHFL]LD

managementvQW ULUHDDXWRQRPLHLLGHVFHQWUDOL]DUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLY

SROLWLF  L FHD GH

5HIRUPDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYQXvQVHDPQ QXPDLVWDWXDUHDXQRUSULQFLSLLGHED] SUHFXP

FHOH FRQ LQXWH vQ XQHOH DFWH QRUPDWLYH FL L XQ FRPSOH[ GH UHJOHPHQW UL LQVWLWX LL L SkUJKLL

economico-ILQDQFLDUH

FDUH V  DVLJXUH R DXWRQRPLH UHDO

 HIHFWLY  L HILFLHQW

 D DXWRULW

LORU

DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHORFDOHDOHVHvQWHULWRULX
'HL FRQVWLWXLH XQ FDSLWRO GLQ VWUDWHJLD SURJUDPXOXL GH UHIRUP  D JXYHUQXOXL UHIRUPD
DGPLQLVWUD LHLSDUHV QXILHvQDFHVWPRPHQWRSULRULWDWHQ5RPkQLDFRH[LVW

LQVWLWX LLOHGHPRFUDWLFH

locale cu structurile de tip centralizat, DSDU LQkQG YHFKLXOXL VLVWHP $FHVWHD VXQW QHYRLWH V
IXQF LRQH]HvQWU-un cadruOHJLVODWLYRUJDQL]DWLHFRQRPLFLQFRPSDWLELO$FHDVW VLWXD LHKLEULGFUHHD]
QXPHURDVH GLVIXQF LRQDOLW




L L JHQHUHD]  WHQGLQ H FDUH U PkQ LPSOLFLWH vQ FD]XO vQ FDUH *XYHUQXO L

FODVDSROLWLF QXIDFRRS LXQHFODU DF UHLUHDOL]DUHV ILHXUP ULW DSRLFXFRQVHFYHQ

5HIRUPD vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF

n Romnia SUHVXSXQH OXDUHD vQ FRQVLGHUDUH D XUP WRDUHORU
aspecte:
- Asigurarea unor servicii publice corespunzatoareSHQWUXSRSXOD LH
Prin urmare, GHPDUDUHD UDSLG  D VFKLPE ULORU solicitate de reform  GHYLQH R necesitate
FDUHQXPDLSRDWHVXSRUWDRDOW DPkQDUH2ULFHvQWkU]LHUHvQVHDPQ DPSOLILFDUHDGHUHJO ULORUFDUHL
DDvQFHSV VHDFFHQWXH]HGLQFHvQFHPDLPXOWvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF 
0DQDJHPHQWXO SXEOLF RIHU  LQVWUXPHQWHOH QHFHVDUH UHIDFHULL GH]HFKLOLEUHORU L FRQWLQX ULL

treptate dar ntr-XQULWPDFFHOHUDWDSURFHVXOXLUHIRUPHLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

GLQ5RPkQLD

CAPITOLUL 8: REZUMAT

I.Caracteristici generale
- atat in statele federale, cat si in cele unitare, principiile autonomiei locale si cele ale
descentralizarii se regasesc ca principii de baza ale organizarii si functionarii sistemelor
administratiilor locale si regionale ale statelor comunitare.
- normele fundamentale ale statelor comuniatre sunt:
1) Constitutia Belgiei contine un numar insemnat de norme prin care se creeaza si se dispune
crearea prin lege a autoritatilor administratiei locale, comunitare si regionale.
2) Constitutia Frantei contine dispozitii potrivit carora colectivitatile teritoriale ale
Republicii sunt: comunele, departamentele, teritoriile de peste mari.
3) Constitutia Spaniei din anul 1978 contine dispozitii speciale, atat pentru nivelul regional,
cat si pentru cel local.
4) In Romania, administratia publica locala se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si
pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
Consiliile locale alese functioneaza ca autoritati administrative autonome si participa la
satisfacerea nevoilor publice din comune si orase.
Autoritatea judeteana este definita prin Consiliul judetean care coordoneaza activitatea
consiliilor comunale si orasenesti pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean.
II.Structura colectivitatilor locale si regionale
Statele Uniunii Europene sunt grupate din punct de vedere al structurii statale, in trei
categorii:
1) State federale: Austria si Germania
2) State regionale: Belgia, Italia, Spania
3) State unitare: Franta, Anglia, Irlanda, Portugalia, Olanda, Danemarca, Suedia, Grecia,
Luxemburg, Finlanda.
III.Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania
- incepand cu perioada 1980-1990 in managementul public s-au conturat cateva mutatii
importante, dintre acestea enumeram:
1) Privatizarea serviciilor publice;
2) Transformarea functiunii de personal intr-o componenta a strategiei institutiei publice;
3) Schimbarea stilului de management;
4) Schimbarea rolului functionarului public;
5) Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management public de tip
rationalist;
6) Transformarea serviciilor publice in afaceri publice;
7) Introducerea managerilor profesionisti;
8) Informatizarea institutiilor publice;
9) Flexibilizarea structurilor institutiilor publice;
10) Accentuarea laturii creative a managementului public;
11) Eficientizarea activitatii din sectorul public;
12) Altele.

IV.Reforma in administratia publica din Romania

- reforma, in general, ar trebui sa inceapa cu reforma in administratia publica,
a)
b)
c)
d)
e)

accentuandu-se ideea ca sistemul administrativ trebuie pus in slujba cetateanului si nu

invers.
presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:
Asigurarea unor servicii pentru populatie;
Orientarea predilecta a activitatii functionarilor publici pe ideea ca se afla in slujba
cetatenilor;
Angajarea functionarilor publici pe criterii de competenta;
Accentuarea autonomiei financiare locale, controlului prin buget, planuri de actiune si
Curtea de Conturi;
Dezvoltarea relatiilor publice intre functionarii publici, ca reprezentanti ai institutiilor
publice si cetateni.

CUVINTE CHEIE

Autonomie locala

Descentralizare

Stat federal

Stat regional

Stat unitar

Colectivitati locale

Colectivitati regionale

Servicii publice

Manager public

Eficientizare

Reforma

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Gawthrop L.- Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984.

Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of the United States, New York,
G.P. Putnams Sons, 1995.

Gulick L.- Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987.

Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Lang, Publishing, New
York, 1994.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce mutatii semnificative in managementul public din Romania au avut loc in perioada 19801990?
2) In ce consta transformarea unor functionari publici in colaboratori?
3) Ce presupune reforma in administratia publica din Romania?
4) Care sunt cauzele pentru care autoritatile locale din Romania nu au o influenta semnificativa in
promovarea dezvoltarii socioeconomice?

&$3,72/8/3DUWLFXODULW

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQVLVWHPXO

administrativ din Austria

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
8.1. Statul
8.2. Structura autoritatii
8.2.1. Autoritatea juridica
8.2.2. Autoritatea legislativa
8.2.3. Autoritatea executiva
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Administratie federala indirecta
Sistem administrativ descentralizat
Sistem de transfer interguvernamental
Parlament federal
Comisii parlamentare
Guvern federal
Administrarea resurselor financiare
Sistem informational
Departamente/ Ministere
Guverne regionale ale landurilor
Avocatul poporului si partidele reprezentative

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris
(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz,
exercitii

(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 8
Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ$XVWULD

$XVWULDHVWHRUHSXEOLF IHGHUDO IRUPDW GLQQRX ODQGXUL

)LHFDUHODQGDUHSURSULDVDFRQVWLWX LHSDUODPHQWLJXYHUQSURSULX
5HVSRQVDELOLW
vQ FRQFRUGDQ

LOH OHJLVODWLYH L DGPLQLVWUDWLYH VXQW vPS U LWH vQWUH )HGHUD LH %XQG L ODQGXUL

 FX SUHYHGHULOH &RQVWLWX LHL )HGHUDOH 'H IDSW SULQFLSDOD DWULEX LH D )HGHUD LHL HVWH

elaborarea legilor.
Q FkWHYD GRPHQLL FXP DU IL RFXSDUHD IRU HL GH PXQF  VLVWHPXO GH WD[H L FHO GH DS UD

re,

)HGHUD LD DUH SURSULXO V X DSDUDW DGPLQLVWUDWLY 3ULQ XUPDUH FHD PDL PDUH SDUWH D DWULEX LLORU

administrative revine landurilor deci n acest caz se poate vorbi despre o DGPLQLVWUD LH IHGHUDO 
sistem administrativ descentralizat.
FiecDUH ODQG DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH SHQWUX UHDOL]DUHD SURSULLORU VDUFLQL DGPLQLVWUDWLYH L

LQGLUHFW LXQ

SHQWUX VDUFLQLOH GHOHJDWH GH UHSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL IHGHUDOH 3UDFWLF DXWRULWDWHD ODQGXULORU HVWH
OLPLWDW GHLQVWUXF LXQLOH*XYHUQXOXL)HGHUDOFDUHXUP UHWHvQWUHDJDDFWLYLWDWHGHVI XUDW GHDFHVWHD
)LHFDUHQLYHOJXYHUQDPHQWDOHVWHvPSXWHUQLFLWV VWDELOHDVF SURSULXOVLVWHPGHWD[HGDULWD[H
FRPXQHvPSUHXQ FXLQVWLWX LLVLWXDWHSHDOWHQLYHOXULGDUvQWUHFDUHH[LVW UHOD LLSRWULYLW&RQVWLWX LHL
&D UH]XOWDW DO DFHVWRU UHOD LL D IRVW FRQFHSXW XQ

sistem de transfer interguvernamental, care

SHUPLWHDFRSHULUHDFRVWXULORULPSOLFDWHGHIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYODQLYHOXOODQGXULORUL

derularea proiectelor sociale.

n managementul public GLQ$XVWULDVHIDFHRGLVWLQF LHFODU vQWUHIXQF LRQDULLSXEOLFLSHUVRDQH
civile angajate pe termen lung printr-XQFRQWUDFW(UQHQQXQJLSHUVRQDOXODQJDMDWSHED] GHFRQWUDFW
individual bilateral.

8.1. Statul
n 1918 Austria a trecut de la monarhiDFRQVWLWX LRQDO

ODUHSXEOLF 

&RQVWLWX LD GLQ  D vQFKHLDW SHULRDGD GH WUDQ]L LH L D SHUPLV RUJDQL]DUHD VWDWXOXL FD R
)HGHUD LH
6WDWXO IHGHUDO HVWH FRPSXV DD FXP GH DOWIHO DP SUHFL]DW PDL VXV GLQ SURYLQFLL DXWRQRPH

denumite landuri.
Acestea sunt: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Styria, Carinthia, Upper, Austria, Lower Austria,
%XUJHQODQGL9LHQD
&RQVWLWX LD )HGHUDO  GLQ  7UDWDWXO GH OD 9LHQD L /HJHD 1HXWUDOLW
FRQVWLWXLWED]DSHQWUXDGRXDUHSXEOLF FDUHHVWHvQFHSkQG

din 1955, Austria.

LL 3HUPDQHQWH DX

Fig.nr.1 6WUXFWXUDDXWRULW

LLDGPLQLVWUDWLYHvQ$XVWULD

REPUBLICA AUSTRIA

Budesrat

Nationalrat

3UHHGLQWHOH

Legislativ

federal
QXPHWH

aleg prin vot

Parlamentele
Landurilor

Guvernele la
nivel de land

aleg
prin vot

aleg prin
vot

Cancelarul
federal

aleg prin vot

aleg prin vot

Ministerele
federale
Guvernul federal

&(7$

6WUXFWXUDDXWRULW

(1,,

LL

&DvQRULFHVWDWGHPRFUDWLFDXWRULWDWHDVHVWUXFWXUHD] SHFHOHWUHLUDPXULMXULGLF OHJLVODWLY L

H[HFXWLY YH]LILJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW

LLDGPLQLVWUDWLYHvQ$XVWULD

8.2.1. AutoULWDWHDMXULGLF
6WUXFWXUD&XU LL)HGHUDOH
7RDWHFXU LOHvQ$XVWULDVXQW&XU L)HGHUDOH
Q OHJLOH FLYLOH L OHJLOH SHQDOH FDUH UHSUH]LQW  R FDWHJRULH GLVWLQFW  H[LVW 
MXVWL LHL

trei niveluri ale

QIXQF LHGHQDWXUDOLWLJLXOXLvQFD]XOOHJLORU FLYLOH GHJUDYLWDWHDFULPHLvQOHJLOHSHQDOHL vQ

FHOHODOWHVLWXD LLMXULGLFHFDUHH[LVW vQ$XVWULDVHGLVWLQJXUP WRDUHOHVXEGLYL]LXQL

-&XU LOHODQLYHOGHGLVWULFW
-&XU LOHODQLYHOGHODQG
-&XU LOHGHMXUD L
,QVWDQ D VXSHULRDU  HVWH &XUWHD 6XSHULRDU  OD QLYHO GH GLVWULFW VDX ODQG LDU FHD PDL vQDOW 
LQVWDQ

HVWH&XUWHD6XSUHP GLQ9LHQD.
Controlul administrativ este realizat de &XUWHD&RQVWLWX LRQDO GDF SUREOHPHOHUHVSHFWLYHVXQW
GH QDWXU  FRQVWLWX LRQDO  VDX GH F WUH Inalta Curte AdPLQLVWUDWLY  L GH Birourile Administrative
Independente8QDEKDQJLJH9HUZDOWXQJVVHQDWHvQILHFDUHODQGGDF SUREOHPHOHVXQWGHDOW QDWXU 

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Parlamentul FederalHVWHIRUPDWGLQGRX &DPHUHNationalratLBundesrat.

Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat.
Nationalrat-XO HVWH IRUPDW GLQ  GH UHSUH]HQWDQ L DOHL GLUHFW SULQ YRW XQLYHUVDO SHQWUX R
SHULRDG GHSDWUXDQL

Membrii Bundesrat-XOXL

FXQRVFX L FD L GHSXWD L VXQW DOHL GH SDUODPHQWHOH ODQGXULORU

/DQGWDJ 1XP UXO GH GHSXWD L SHQWUX ILHFDUH ODQG HVWH GLUHFW SURSRU LRQDO FX QXP UXO SRSXOD LHL LDU
QXP UXO WRWDO DO UHSUH]HQWDQ LORU vQ %XQGHVUDW D IRVW VWDELOLW OD  SH ED]D UH]XOWDWHORU HYLGHQ HORU
SRSXOD LHLGLQ

981.

$PEHOH

&DPHUH

VXQW

vPSXWHUQLFLWH

V 

H[DPLQH]H

DFWLYLWDWHD

*XYHUQXOXL

)HGHUDO

V 

LQWHUYLHYH]H PHPEULL *XYHUQXOXL L V  VROLFLWH WRDWH LQIRUPD LLOH UHOHYDQWH GHVSUH PRGXO vQ FDUH HVWH
H[HUFLWDW DXWRULWDWHDUHVSHFWLYSXWHUHDH[HFXWLY 

Fiecare membrX DO FHORU GRX  &DPHUH SRDWH DGUHVD vQWUHE UL GLUHFWH PHPEULORU *XYHUQXOXL
Federal n timpul sesiunilor Nationalrat-XOXL L vPSUHXQ  FX FHO SX LQ SDWUX PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL
SRDWHIRUPXODvQVFULVGHFLLQGLUHFWDOWHvQWUHE UL

Fiecare land are propriuOV

XSDUODPHQWDOHVFDUHU VSXQGHSHQWUXGRPHQLXOOHJLVODWLY

Membrii

3DUODPHQWXOXL OD QLYHOGHODQGVXQWDOHLGLUHFWSHQWUXXQ LQWHUYDOGHWLPSFDUHYDULD]  FXSUHYHGHULOH

FRQVWLWX LRQDOHDOHILHF UXLODQGGHRELFHLDFHDVWDHVWHGHFLQFLDQL

Structurile asociate
7RDWH SURSXQHULOH DYL]DWH GH 3DUODPHQWXO )HGHUDO L FHO DO ODQGXOXL VXQW VWXGLDWH GH F WUH

Comisiile Parlamentare([LVW  comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din
VWUXFWXUDPLQLVWHUHORULcomisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat.
6WUXFWXUDDPEHORUFRPLVLLUHIOHFW SXWHUHDUHODWLY SHFDUHSDUWLGHOHSROLWLFHRDXvQ3DUODPHQW
/D QLYHO IHGHUDO FRPLVLLOH SDUODPHQWDUH SRW LQYLWD PLQLVWUXO WLWXODU GH UHVRUW V  SDUWLFLS

e la

GLVFX LLGLUHFWHRULSULQUHSUH]HQWDQ L

&RQVWLWX LD GH DVHPHQHD SHUPLWH FD 1DWLRQDOUDW XO V  VWDELOHDVF 

&XU LOHLWRDWHFHOHODOWHDXWRULW

comisiile de informare.

LVXQWREOLJDWHV IXUQL]H]HGDWHGDF VXQWVROLFLWDWHGHF WUHFRPLVLLOH

de informare.
'RX  FRPLVLL DX IRVW FUHDWH SHQWUX D FRQWUROD VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL$FHVWHD VXQW

Contabilitate pentru Controlul FinanciarL&RPLVLD%XJHWDU

cheltuielilor.

Comisia de
bugetulLreducerea

FDUHV XUP UHDVF 

$XWRULWDWHDH[HFXWLY

n $XVWULD IXQF LRQHD]  XQ  sistem cu "administrare IHGHUDO  LQGLUHFW  (mittelbar

Bundesverwaltung),n care ministerele federale sunt responsabile doar pentru planificare, coordonare,
HODERUDUHDRUGLQHORULFRQWUROXODGPLQLVWUDWLYUHVSHFWDUHDOHJLLVLRUGinii.

Guvernul federal (central)

3RWULYLW&RQVWLWX LHL &DQFHODUXO )HGHUDO 9LFH FDQFHODUXO L PLQLVWHUHOHIHGHUDOHVXQW LPSOLFDWH

vQFHOHPDLLPSRUWDQWHDFWLYLW

LDGPLQLVWUDWLYHDOH)HGHUD LHL

$FHVWHD VH FRQVWLWXLH FD L

Corp al Guvernului Federal FRQGXV GH XQ HI DO &DQFHODULHL

Federale.
&DQFHODUXO )HGHUDO HVWH QXPLW GH F WUH 3UHHGLQWHOH )HGHUDO (O HVWH GH UHJXO  XQ OLGHU DO
PDMRULW

LL SDUWLGHORU GLQ 3DUODPHQW &RQVWLWX LD QX SUHFL]HD]  XQ FDGUX DO UHVSRQVDELOLW

dar, n fapt,HODUHRIXQF LHIRDUWHLPSRUWDQW

DFHHDGHFRRUGRQDUHDDFWLYLW

LORU DFHVWXLD

LORULPSOLFDWHGHUHDOL]DUHD

vQWUHJLLSROLWLFLJXYHUQDPHQWDOHLDUHGUHSWXOFRQVWLWX LRQDOGHDSURSXQH3UHHGLQWHOXL)HGHUDOQXPLUHD
VDXGHPLWHUHDPLQLWULORU

Cancelarul Federal este considerat "PRIMUS INTER PARES".

Vice-FDQFHODUXO HVWH vPSXWHUQLFLW V  DF LRQH]H FD UHSUH]HQWDQW SHQWUX &DQFHODUXO )HGHUDO vQ
cadrul propriei sfere de responsabilitate.
Q FD]XULOH XQRU FRDOL LL JXYHUQDPHQWDOH 9LFH-cancelarul provine din rndurile celui de al
GRLOHDSDUWLGFDUHIRUPHD] FRDOL LD

Departamentele/Ministerele
0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX FRQFHSHUHD SROLWLFLL vQ GRPHQLLOH SURSULL 1XP UXO
PLQLVWHUHORU L UHVSRQVDELOLW

LOH ORU VXQW GHWHUPLQDWH SULQ DFWH QRUPDWLYH XOWLPXO vQ D

cest sens este

Decretul Ministerelor Federale din 1987.

&X FkWHYD H[FHS LL PLQLVWHUHOH VXQW RUJDQL]DWH vQ

departamente L XQ QXP

U GH DJHQ LL L

LQVWLWX LL QSOXVODDFHDVW VWUXFWXU OLQLDU SULQFLSDO VHDGDXJ JUXSXULVSHFLDOHFXPDUILFDELQHWHOH

PLQLVWHULDOH JUXSXULOH GH HODERUDUH D SROLWLFLL GH FHUFHWDUH HWF SHQWUX VXV LQHUHD SURFHVXOXL GH

definitivare a politicii.
0LQLVWHUHOH SRW IL DVLVWDWH GH VHFUHWDULDWHOH GH VWDW VDX GH UHSUH]HQWDQ LL PLQLVWHUHORU FDUH VXQW
vPSXWHUQLFL LV DF LRQH]HSRWULYLWLQVWUXF LXQLORUHODERUDWHODQLYHOGHPLQLVWHU
$O GRLOHD QLYHO DO ELURXULORU IHGHUDOH DUH GH DVHPHQHD R FRORUDWXU  SROLWLF  7RDWH FHOHODOWH
SR]L LLGLQVWUXFWXUDPLQLVWHUHORUVXQWRFXSDWHGHSHUVRDQHFLYLOHDQJDMDWHSHWHUPHQOXQJ

n geneUDODGPLQLVWUD LDFHQWUDO FXSULQGH

- &DQFHODULD)HGHUDO
- Ministerele Federale
-6HFUHWDULDWHOHGH6WDWVDXUHSUH]HQWDQ LLPLQLVWHUHORUQFDGUXODFHVWRUDH[LVW

IXQF LRQDULSXEOLFLFXFRPSHWHQ HGHFL]LRQDOHVSHFLILFHFDUHSDUWLFLS ODHODERUDUHD

politicii sistemului administrativ. $FHWLDVXQW

-HIXOGH'HSDUWDPHQW6HFWLRQ
-HIXOGH&RPLVLH
-HIXOGH'LYL]LH
-HIXOGH6XEGLYL]LH
- Membrii Diviziilor sau Subdiviziilor.

Guvernele regionale ale landurilor

Guvernul landului este format dintr-un grup de persoane, conduse de un Guvernator
(landeshauptmann).
$WkW*XYHUQDWRUXOFkWL*XYHUQXOODQGXOXLVXQWDOHLGHF WUH3DUODPHQWXOODQGXOXL
*XYHUQXO ODQGXOXL H[HUFLW  SXWHUHD H[HFXWLY  vQ GRPHQLL GLVWLQFWH vQWUH DQX

mite limite. De

DVHPHQHD FRQGXFHUHD )HGHUD LHL LQWHUYLQH DWXQFL FkQG vQWU XQ DQXPLW GRPHQLX QX H[LVW  DXWRULWDWH

IHGHUDO ODQLYHOXOODQGXOXLUHVSHFWLY
*XYHUQXOODQGXOXLHVWHLQGHSHQGHQWLOLEHUV

-LVWDELOHDVF

SURSULLOHVDOHDWULEXWLLGDUvQFD]XO

DWULEXWLLORU DGPLQLVWUD LHL IHGHUDOH LQGLUHFWH *XYHUQDWRUXO XUPHD]  LQVWUXF LXQLOH PLQLVWHUXOXL L
U VSXQGHvQID DDFHVWXLD
$GPLQLVWUD LLOHODQGXULORUVXQWGLYL]DWHvQ GLVWULFWH%H]LUNH'DF H[LVW  DXWRULWDWHVSHFLDO OD

nivel de land, Guvernul landXOXLGHOHDJ

/DQLYHOGHGLVWULFWDFWLYLW

FHOHPDLPXOWHGLQVDUFLQLOHVDOHDGPLQLVWUDWLYHF WUHGLVWULFWH

LOHDGPLQLVWUDWLYHVXQWUHDOL]DWHGHXQ*XYHUQRILFLDOVSHFLDOUHXQLW

FRQGXVGHDD

-numitul comisionar al districtuluiLELURXODFHVWXLD

PentrX WRDWH SUREOHPHOH FDUH WUHEXLH UH]ROYDWH GH DXWRULW

LOH GH OD QLYHOXO GLVWULFWXOXL

FRPLVLRQDUXOGLVWULFWXOXLHVWHUHVSRQVDELOvQID D*XYHUQDWRUXOXL

Guvernul local
&RPXQLW

LOH ORFDOH VXQW FRQGXVH GH XQ FRQVLOLX ORFDO DOHV SULQ YRW GLUHFW L GH F W

%XUJHUPHLVWHU FDUH HVWH DOHV GH FRQVLOLXO ORFDO Q FRPXQLW

re Primar

LOH PDL PDUL SULPDUXO HVWH DVLVWDW GH

DXWRULWDWHDORFDO 
&RPXQLW

LOH VH EXFXU  GH XQ FRQVLGHUDELO JUDG GH LQGHSHQGHQ

 vQ VROX LRQDUHD SUREOHPHORU

localeLDXUHVSRQVDELOLWDWHSHQWUXGUXPXULOHORFDOHDVLJXUDUHDQHFHVDUXOXLGHDS

SHQWUXIXQF LRQDUHD

FROLORU SULPDUH SURLHFWDUHD OXFU ULORU GH FRQVWUXF LH ]RQDOH Q PXOWH FD]XUL DFHVWHD DGPLQLVWUHD] 
JU GLQL HOH L VSLWDOHOH &HOH PDL PDUL FRPXQLW
DFWLYLW

LVRFLDOHGHDVLVWHQ

L RIHU  R PDUH GLYHUVLWDWH GH V

ervicii care includ

VDQLWDU LFXOWXUDOH

QDIDUDVDUFLQLORUSURSULLFRPXQLW

LOHH[HFXW DQXPLWHVDUFLQLvQFRODERUDUHFX)HGHUD LDFXP

DUILDOHJHULOHVDXFXODQGXULOHFXPDUILDFRUGDUHDGHFHW

HQLH

Serviciile cRPXQLWDUH VXQW vQ JHQHUDO ILQDQ DWH GLQ UHVXUVH ORFDOH vQ SURSRU LH GH 
SURFHQWH L GLQ WUDQVIHUDUHD XQRU VXPH DSUR[LPDWLY  SURFHQWH GH OD *XYHUQXO )HGHUDO L 

procente de la nivelul landului.

5HVXUVHOH FRPXQLW

LL SURYLQ GLQ FUHWHUHD WD[HORU SH S PkQW

SURSULHWDWHE XWXULHWFLGLQSUHVWDUHDVHUYLFLLORURIHULWH

CAPITOLUL 8: REZUMAT

I. STATUL
Austria este o republica federala, formata din 9 landuri.
- fiecare land are propria sa constitutie, parlament si guvern propriu
- in 1918 Austria a trecut de la monahie constitutionala la republica
- puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie(Bund) si landuri
- conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal(bundesprasident), ales in
mod direct de catre cetateni pentru 6 ani
II. STRUCTURA AUTORITATII
1)Autoritatea juridica
- legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil
- in legile civile si penale exista 3 niveluri ale justitiei
- in Austria se disting urmatoarele subdiviziuni:
a) Curtile la nivel de district
b) Curtile la nivel de land
c) Curtile de jurati
- cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena
2)Autoritatea legislativa
- Parlamentul Federal este format din 2 camere: a) Nationalrat
b) Bundesrat
- Initiativa legislativa au: -Parlmentul
- Guvernul
- fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru domeniul legislativ
2)Autoritatea executiva
- puterea executiva si legislativa sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei
intre Federatie si guvernele landurilor
- Corpul Guvernului Federal este format din:
a) cancelarul federal
b) vicecancelarul
c) ministerele federale
-

acest corp federal e condus de un Sef al Cancelariei Federale

cancelarul federal este numit de presedintele federal considerat Primus inter pares.

CUVINTE- CHEIE

Republica federala
Landuri
Curti federale
Parlament federal
Guvern federal
Cancelarie federala
Comisii parlamentare
Comisii permanente
Comisii ad-hoc
Grup de consultanta(Beirate)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu , Management public international,Ed. Economica,2000

$OH[DQGUX , 6WUXFWXUL 0HFDQLVPH L ,QVWLWX LL $GPLQLVWUDWLYH YRO  L  1RWH GH FXUV 6\OYL
%XFXUHWL

Andrews K., Toward Professionalism in Business Management, London, 1990.

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland A., Laufer
R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.
Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.
Douglas F., Origins, Canadian History to Vonfederation, Harwest House, Toronto, 1988.
Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,
Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de stat este Austria?

2) Din ce este format statul federal Austria?
3) Cui apartine conducerea republicii Austria?
4) Pentru cati ani este ales presedintele Austriei?
5) Din cate Camere este format Parlamentul federal?
6) Pentru ce perioada sunt alesi membrii Nationalrat-ului?

&$3,72/8/3DUWLFXODULW

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXO

administrativ din Canada

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
9.1. Particularitati ale contextului canadian
9.1.1.Federalismul si globalizarea
9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile
9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada
9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana
9.2.1.Autoritatea juridica
9.2.2.Autoritatea legislativa
9.2.3.autoritatea executiva
9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal,
provincial si local
9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din
Canada in Romania

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Influenta politicului in dezvoltarea Canadei
Liberalismul de piata
Expansionismul defensiv
Liberalism compensatoriu
Federalism si globalizare
Populatia aborigena si minoritatile
Separarea Quebec-ului de Canada
Flexibilitatea procesului decizional
Dualitate politica

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al

informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de
curs.

2.

3.

Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4.

Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

5.

Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe
baza manualului si a bibliografiei suplimentare.

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
6.

Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le

in caietul de lucrari pentru seminar.

7.

Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in

cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra
si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de
ceilalti colegi de grupa.

(6) Studii de caz ,

exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

Capitolul 9
3DUWLFXODULW

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD

9.1. Particularit i ale contextului canadian

Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului n
dezvoltarea Canadei i cteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei
implicate n solu ionarea lor.
&DQDGDDUHRSRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori.
$SUR[LPDWLY  GLQ SRSXOD LH HVWH YRUELWRDUH GH OLPE  HQJOH]  L GRDU  YRUEHWH

franceza.
Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care

LQIOXHQ HD]  PDQDJHPHQWXO

RUJDQL]DUHDLIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLSROLWLFDGPLQLVWUDWLYLOHJLVODWLYGLQ&DQDGD

Canada este o

PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO  FX R VWUXFWXU  SROLWLF  ED]DW  SH XQ

sistem federal

IRUPDW OD QLYHO FHQWUDO GLQ *XYHUQXO )HGHUDO ]HFH SURYLQFLL FDUH DX SURSULXO JXYHUQ L XQ VLVWHP

distinct dHVHUYLFLLSXEOLFH/DDFHVWHDVHDGDXJ
Q FHHD FH SULYHWH RUJDQL]DUHD SROLWLF

WHULWRULLFDQDGLHQH
 vQ &DQDGD

Regina Elizabeth a II-D GH

LQH SXWHUHD

VXYHUDQ 

Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare:
9.1.1. Federalismul i globalizarea
3UREOHPD IHGHUDOLVPXOXL D DS UXW FD XUPDUH D XQHL UHDOLW

Actului de constituire din 1867.

L FODUH PHQ LRQDWH vQ FRQ LQXWXO

QF  GH DWXQFL V D YRUELW L V

-a scris despre o

IHGHUD LH D FRORQLLORU

FRQVWLWXLW SHED]DXQXLDFRUGDOIHGHUD LHLFDUHXOWHULRUDGHYHQLWXQGRFXPHQWFXFDUDFWHUHFRQRPLF

Prin acesta, veniturile erau PS

U LWH vQWUH FRORQLL L QRXO *XYHUQ L HUDX IRORVLWH SHQWUX GH]YROWDUHD

RUDHORU 1RYD 6FR LD L 1HZ %UXQVZLFN FD SRUWXUL L SURYLQFLLOH FDQDGLHQH FD FHQWUH ILQDQFLDUH L

industriale.
) U DLQWUDvQGHWDOLLvQSUREOHPDIHGHUDOLVPXOXLFDUHHVWHIRDUWHPXOWGLVFXWDW LDQDOL]DW GH
VSHFLDOLWLL FDQDGLHQL UHPDUF P IDSWXO F  DFHVW FRQFHSW VH GH]YROW  DVW ]L vQWU

-un context nou, cel al

JOREDOL] U

ii.

&D XUPDUH D DFHVWXL IHQRPHQ DSDU DOWH HOHPHQWH FX LQIOXHQ

 DVXSUD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO OD

nivelul Guvernului Federal.

*OREDOL]DUHDGHWHUPLQ LPSRUWDQWHPXWD LL

n statul canadian, astfel:

'H]YROWDUHDWHKQRORJLHLLQIRUPD LRQDOH

([WLQGHUHDUH HOHORUGHWUDQVSRUWLFRPXQLFD LL

$SDUL LDGHQRLFHQWUHILQDQFLDUH

QW ULUHDDOLDQ HORUVWUDWHJLFHvQWUH

'H]YROWDUHDUHOD LLORUGLQWUHILUPHOHSULYDWHLvQWUHFHOHGLQVHFWRUXOSXEOLFLSULYDW

9.1.2. Popula ia aborigen

UL

i minorit ile

Canada estH L XQ VWDW PXOWLQD LRQDO vQ FDUH VXQW UHFXQRVFXWH SULQ &RQVWLWX LH GUHSWXULOH
IXQGDPHQWDOHDOHSRSXOD LHLDERULJHQHLPLQRULWDUH
1X HVWH GHORF vQWkPSO WRDUH DFHDVW  DQDORJLH vQWUH IHGHUDO L PXOWLQD LRQDO

n primul rnd

SHQWUX F  vQ &DQDGD H[LVW  UHJLXQL SURYLQFLL FX SRSXOD LH PDMRULWDU  IUDQFRIRQ  FHHD FH D FRQGXV OD
vQILLQ DUHD XQXL QXP U UHSUH]HQWDWLY GH LQVWLWX LL DGPLQLVWUDWLYH QD LRQDOH VSHFLILFH

(ex: n

4XHEHF 8QHOHWHULWRULLDX SRSXOD LH PDMRULWDU  DQJORIRQ  H[2QWDULRDOWHOH DX SRSXOD LHPDMRULWDU 
DERULJHQ  L R SDUWH GLQ WHULWRULL DX SRSXOD LH PL[W  SUHGRPLQDQWH ILLQG PLQRULW

LOH 3ULQ XUPDUH vQ

SURYLQFLLOH vQ FDUH HVWH PDMRULWDU  SRSXOD LD DERULJHQ  L GHFL JXYHUQHOH ORFDOH VXQW IRUPDWH GLQ
UHSUH]HQWDQ LDLDFHVWRUDDDS UXW GLQFHvQFHPDLHYLGHQW SUREOHPDUHSUH]HQW ULLORUvQDGPLQLVWUD LD
FHQWUDO 
$SDUHDVWIHOGLQFHvQFHPDLHYLGHQW QHFHVLWDWHDHIHFWX ULLXQRUPXWD LLVHPQLILFDWLYHvQFHHD
FHSULYHWHGHUXODUHDDFWLYLW

LLGHF WUHLQVWLWX LLOHSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHFDQDGLHQH(VWHFHUWIDSWXOF 

vQ SHULRDGD XUP WRDUH 3DUODPHQWXO L *XYHUQXO )HGHUDO VH YRU RULHQWD WRW PDL PXOW SH
XQRUSDUWHQHULDWHLFKLDUDXQRULQVWLWX LLSXEOLFHFDUHV IXQF LRQH]HSHED]

dezvoltarea

GHSDUWHQHULDW

9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada

3ULQUHIHUHQGXPXOGLQDIRVWFRQFHQWUDW DWHQ LDFDQDGLHQLORUDVXSUDXQHLSUREOHPHIRDUWH
GHOLFDWH DFHHD D VHSDU ULL 4XHEHF XOXL GH )HGHUD LH UHVSHFWLY &DQDGD 5H]XOWDWXO FDUH D IRVW IRDUWH

DSURDSHGHFRQILUPDUHDHIHFWLY DDFHVWHLGLYL]LXQLODV V VHvQ HOHDJ IDSWXOF vQYLLWRUDUILSRVLELO 

RUJDQL]DUHDXQXLDOWUHIHUHQGXPSHDFHHDLSUREOHP 

6WUXFWXUDDXWRULW

LLvQDGPLQLVWUD

ia canadian

n continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial i

local implicate n procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii.
Q &DQDGD FD vQ WRDWH ULOH GHPRFUDWLFH GH]YROWDWH H[LVW  R VHSDUDUH D DXWRULW LL vQ FHOH WUHL
UDPXUL GLVWLQFWH DXWRULWDWHD MXULGLF  DXWRULWDWHD OHJLVODWLY  L H[HFXWLY  YH]L ILJXUD QU  6WUXFWXUD

autoritatii in administratia canadiana).

QFRQWLQXDUHSUH]HQW PILHFDUHGLQFHOHWUHLUDPLILFD LLVXUSULQ]kQGDVSHFWHOHSDUWLFXODUHSHQWUX
D vQ HOHJH PDL ELQH FRPSHWHQ HOH SH FDUH OH DX LQVWLWX LLle administrative canadiene n procesul de
fundamentare a deciziilor administrative.
9.2.1. Autoritatea juridic
Q&DQDGDH[LVW

GRX VLVWHPHGHOHJLUHVSHFWLYOHJHDSHQDO LOHJHDFLYLO 

3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQDGHL DPEHOH QLYHOXUL DOH *XYHUQXOXL UHVSHFWLY IHGHUDO L SURYLQFLDO
VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX DGPLQLVWUDUHD FXU LORU 'H UH LQXW HVWH L IDSWXO F  SURYLQFLLOH GH LQ SXWHUHD
H[FOXVLY DVXSUDDGPLQLVWU ULLMXVWL LHLvQWHULWRULXOFDUHOHDSDU LQHLGHDVHPHQHDDXFRPSHWHQ D

de a nfiiQ DLQVWDQ HMXGHF

WRUHWLLFXU LGHDSHO

3DUODPHQWXO )HGHUDOHVWH UHVSRQVDELO SHQWUX RUJDQL]DUHD &XU LL *HQHUDOH GH $SHO D &DQDGHL
LGHDVHPHQHDSRDWHFUHDDOWHGLIHULWHFXU LFXVFRSXOGHDDVLJXUDRPDLEXQ UHVSHFWDUHDOHJLORU
LRPDLEXQ IXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD
&HDPDLvQDOW FXUWHHVWH&XUWHD6XSUHP D&DQDGHL

. Aceasta este, n general, o curte de apel

SHQWUXFD]XULSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHLFLYLOHIRUPDW GLQMXGHF WRULQXPL LGH*XYHUQXO)HGHUDO

9.2.2. Autoritatea legislativ

)XQGDPHQWDUHD OHJLORU vQ &DQDGD U PkQH vQ FRQWLQXDUH vQ FRPSHWHQ D *XYHUQXOXL

, n

VSHFLDO SHQWUX OHJLOH FDUH VH UHIHU  OD SUREOHPH ILVFDOH L FKHOWXLHOL SXEOLFH 'H DOWIHO SHQWUX DFHVWH
GRPHQLL DUH FRPSHWHQ H QXPDL *XYHUQXO

Corpul Legislativ HVWH IRUPDW vQV

CanadeivQFDUHDXDXWRULWDWHOHJLVODWLY WUHLFRPSRQHQWH
- ReginaUHSUH]HQWDW SULQGuvernatorul General;
- Senatul Canadei;
- Camera Comunelor.

 GLQ

Parlamentul

3URLHFWHOHGHOHJLSRWILLQL LDWHGH6HQDWVDXGH&DPHUD&RPXQHORUH[FHS LHIDFSURLHFWHOHGH

OHJLFXFRQ LQXWILQDQFLDUVDXILVFDOFDUHWUHEXLHLQL LDWHvQ&DPHUD&RPXQHORU

3URLHFWHOH GH OHJL WUHEXLH V  WUHDF  SULQ DPEHOH &DPHUH L V  SULPHDVF  VHPQ WXUD UHJDO 

(respectiv cea a Guvernatorului General) nainte de a intra n vigoare.

Senatul Canadei DUH GRX

 IXQF LL LPSRUWDQWH 3ULPD VH UHIHU  OD H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL

proiectelor de legi, iar cea de a doua la

LQL LHUHD GLVFX LLORU SXEOLFH L GHUXODUHD FHUFHW ULL vQ

SUREOHPHGHLQWHUHVVRFLDOLHFRQRPLF

Senatul

HVWH IRUPDW GLQ  VHQDWRUL GDU 5HJLQD SRDWH P UL DFHVW QXP U FX  VDX  SHUVRDQH

GDF  DUH DYL]XO 3ULPXOXL 0LQLVWUX 6HQDWRULL VXQW QXPL L GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO FX DYL]XO 3ULPXOXL

Ministru.
Q&DQDGDH[LVW

LFkWHYD

componente administrative asociate LPSOLFDWHGHUHJXO

de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele FDUH VWXGLD]

vQID]HOH

 ILHFDUH VHF LXQH D

SURLHFWHORUGHOHJLLIRUPXOHD] UHFRPDQG ULvQDLQWHGHGH]EDWHUHDORUILQDO vQ&DPHUD&RPXQHORU

Q SUH]HQW H[LVW

 vQ &

anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al

FRPLWHWHORUHVWHDFHODGHDUHGXFHWLPSXOGHGH]EDWHUHGLQSOHQvQWUXFkWvQDFHVWHJUXSXULVXQWLPSOLFD L
WR LPHPEULL3DUODPHQWXOXL

9.2.3. Autoritatea executiv

Q&DQDGDH[LVW trei niveluriODFDUHVHH[HUFLW

DXWRULWDWHDH[HFXWLY 

Nivelul superior-GHF

WUH*XYHUQXO)HGHUDOFHQWUDO

1LYHOXOPHGLXSURYLQFLDOGHF WUH*XYHUQXO3URYLQFLLORUFDQDGLHQH

1LYHOXOLQIHULRUORFDOGHF WUHJXYHUQHOHORFDOH

Guvernul Federal al Canadei este format din:

- eful Guvernului;
- Biroul efului Guvernului;
- Cabinetul Primului Ministru;
- Biroul Consultativ;
-'HSDUWDPHQWHOHGHFRQGXFHUHFHQWUDO

- Ministerele/Departamentele;
-$OWHLQVWLWX LLSXEOLFH
- Departamentele de Reprezentare la niveOFHQWUDODQLYHOXULORUSURYLQFLDOLORFDO
3HQWUXDFXQRDWHJUDGXOGHLPSOLFDUHDILHF UHLFRPSRQHQWHD*XYHUQXOXL)HGHUDOvQSURFHVXO

decizional sunt prezentate n continuare cteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOHL
responsabilit

LOH

departamentelor executivului canadian.

)LJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW

LLvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ

COROANA BRITANICA
GUVERNATORUL GENERAL

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Senatul

Camera
Comunelor

$XWRULWDWHDH[HFXWLY

$XWRULWDWHDMXULGLF

&XUWHD6XSUHP D

Primul Ministru

Canadei
Biroul Primului
Ministru

&XUWHD6XSUHP D
7HULWRULXOXL<XNRQLD

Teritoriilor
de Nord-Vest

Cabinetul
Consiliul

&XUWHD)HGHUDO D

&RQVXOWDWLYL

Canadei

%LURXOGH5HOD LL

Federal Provincial

Trezoneria

Ministerele/
Departamentele

eful Guvernului

Primul Ministru canadian conduce Guvernul Federal. EO HVWH DD FXP DPPHQ LRQDW PDL VXV
OLGHUXO SDUWLGXOXL SROLWLF FDUH GH LQH PDMRULWDWHD vQ &DPHUD &RPXQHORU RUL DO XQHL FRDOL LL PDMRULWDUH
1RPLQDOL]DUHD OXL HVWH FRQILUPDW  RILFLDO GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO 3ULPXO 0LQLVWUX DUH DXWRULWDWH
H[FHS LRQDO SHQWUXDDOHJHLDPRGLILFDSURSULXO&DELQHWDOF UXLHIHVWH

Cabinetul Primului Ministru include toate ministerele Guvernului L HVWH IRUPDW GLQ 
PHPEUL FHO PDL PDUH QXP U GLQ LVWRULD &DQDGHL 0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH vQ ID D &DPHUHL

Comunelor SHQWUX SROLWLFD L LQL LDWLYHOH *XYHUQXOXL $FHDVW

.

 UHVSRQVDELOLWDWH FROHFWLY  HVWH XQXO GLQ

SULQFLSLLOHGHED] DOHVLVWHPXOXLFDQDGLDQGHJXYHUQDUH

0LQLWULL VXQW vQ JHQHUDO DOHL GLQWUH PHPEULL &DPHUHL &RPXQHORU FX WRDWH F  XQHRUL 3ULPXO

Ministru aleJH GLQ 6HQDW PLQLWULL &DELQHWXOXL )LHFDUH PLQLVWUX GH RELFHL HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX XQ
GHSDUWDPHQWFXWRDWHF XQPLQLVWUXSRDWHGH LQHPDLPXOWGHXQSRUWRIROLXvQDFHODLWLPS
&DELQHWXO LD vQ GH]EDWHUH L DSURE  SULQFLSLLOH GH ED]  SHQWUX ILHFDUH SURSXQHUH OHJLVODWLY 
'XS FHXQSURLHFWGHOHJHHVWHVFKL DW&DELQHWXO OH[DPLQHD] vQGHWDOLXLWUHEXLHV

-l aprobe nainte

FDDFHVWDV ILHWULPLV3DUODPHQWXOXL'HDVHPHQHD&DELQHWXOIXQGDPHQWHD] UHJXOLOHGHVXSOLPHQWDUH

DOHJLVOD LHLDSUREDWHvQSUHDODELOGH3DUODPHQWLDUHFRPSHWHQ DV OHLPSOHPHQWH]H

Ministerele / Departamentele
Cele mai multe departamente sunt responsabile pentru planificarea, coordonarea L livrarea
serviciilor publice F WUHSRSXOD LH $OWHOH XUP UHVF GHVI XUDUHDDFWLYLW LL vQ GLIHULWHFRPSRQHQWHDOH
sistemului administrativ. Exemplu: 'HSDUWDPHQWXO -XVWL LHL RIHU  VHUYLFLL WXWXURU GHSDUWDPHQWHORU
*XYHUQXOXLLQXGLUHFWF WUHSRSXOD LH
'HSDUWDPHQWHOH

JXYHUQDPHQWDOH

VH

DIO 

vQ

VXERUGLQHD

PLQLVWHUHORU

L

VXE

DXWRULWDWHD

DGPLQLVWUDWLY  D XQXL PLQLVWUX DGMXQFW UHVSRQVDELO SHQWUX SURSULXO GHSDUWDPHQW vQ ID D &DPHUHL

Comunelor.
&RPSOH[LWDWHD SUREOHPHORU FX FDUH VH FRQIUXQW  *XYHUQXO &DQDGHL FD XUPDUH D VWUXFWXULL VDOH
IHGHUDOH L D GLYHUVLW

LL UHJLXQLORU FDQDGLHQH IDF IRDUW

e dificil managementul public printr-un singur

RUJDQLVP OD QLYHO QD LRQDO *XYHUQXO )HGHUDO 'H DFHHD *XYHUQXO )HGHUDO D GHVFHQWUDOL]DW VLVWHPXO
GHOHJkQG DQXPLWH DWULEX LL FRPSHWHQ H L UHVSRQVDELOLW

men ionat ns c

L F WUH GLIHULWH SURYLQFLL FDQDGLHQH 7UHEXLH

 GHVFHQWUDOL]DUHD HVWH UHDOL]DW  PDL PXOW GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY FX R

SROLWLF  SODQLILFDW  OD QLYHO FHQWUDO L FX SURJUDPH DGPLQLVWUDWLYH OD QLYHO ORFDO 6WUXFWXULOH

descentralizate au un anumit grad de libertate pentru a adapta politLFLOH OD FRQWH[WXO ORFDO QX DX vQV

FRPSHWHQ DGHDIXQGDPHQWDSURSULLOHORUSROLWLFLLSURJUDPH GDUDXUHVSRQVDELOLWDWHSXEOLF OLPLWDW 

SHQWUXDF LXQLOHORU

Guvernele provinciilor canadiene

6WUXFWXUD DGPLQLVWUDWLY  L UHVSRQVDELOLW
DXWRULW

LOH SURYLQFLLORU FDQDGLHQH UHIOHFW  GLYL]DUHD SXWHULL

LLvQWUH*XYHUQXO)HGHUDOL3URYLQFLLOH&DQDGLHQH
)LHFDUH

SURYLQFLH

DUH

R

VWUXFWXU 

SROLWLF 

FRPSDUDELO 

locotenentQXPLWGH*XYHUQDWRUXO*HQHUDOvQ&RQVLOLXvQSUDFWLF

IRUPDW 

GLQWU-un
Guvernator
inetul Guvernului Federal) ce

&DE

UHSUH]LQW 5HJLQDvQSURYLQFLHLDF LRQHD] FXDFRUGXODYL]XOLDVLVWHQ DSURSULXOXL&RQVLOLXH[HFXWLY

&DELQHWXO *XYHUQXOXL 3URYLQFLDO FDUH HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX ED]D OHJLVODWLY  7RDWH FRPSHWHQ HOH

Guvernatorului locoWHQHQWFDLDOH*XYHUQDWRUXOXL*HQHUDOVXQWDVW
ILHF

]LPDLPXOWVLPEROLFH

Legislativul
.
UL VXQWDOHL SULQ YRW XQLYHUVDO SHQWUX XQWHUPHn determinat, regulamentar de 5

UHLSURYLQFLLHVWHIRUPDWGLQ*XYHUQDWRUXOORFRWHQHQWLRVLQJXU &DPHU $GXQDUHD/HJLVODWLY

0HPEULL DFHVWHLDGXQ

DQL 2ULFXP DOHJHULOH OD QLYHOXO SURYLQFLLORU VH GHVI RDU  vQDLQWH GH vQFKHLHUHD DFHVWXL LQWHUYDO GH
RELFHLGXS DQL)LHFDUH3ULP0LQLVWUXJXYHUQHD] SURYLQFLD PSUHXQ FXPHPEULLGLQFHOHPDL

dens populate provincLLLFXXQQXP

UPDLPLFvQFHOHODOWH

Guvernele locale
'HL&RQVWLWX LD&DQDGHLPHQ LRQHD] GRDUGRX QLYHOXULGHJXYHUQDUHvQ&DQDGDWRWXLH[LVW 
LXQ

al treilea nivel, local, respectiv DOPXQLFLSDOLW LORU

'H UH LQXW vQV  HVWH IDSWXO F  institu LLOH PXQLFLSDOLW
LL LQWU  VXE MXULVGLF LD provinciilor.
'DWRULW  GH]YROW ULL GHPRJUDILFH HFRQRPLFH L SROLWLFH municipaOLW
LOH VXQW DERUGDWH FD XQ
DGHY UDWJXYHUQORFDO.
$FHDVWD vQVHDPQ  F  vQ &DQDGD IXQF ioneaz
10 sisteme municipale diferite. PractLF L
WHRUHWLFH[LVW VXILFLHQWHHOHPHQWHGHVLPLODULWDWHvQWUHHOH0XQLFLSDOLW

LOHFDQDGLHQHRIHU vQJHQHUDO

PDLPXOWHVHUYLFLLF WUHSRSXOD LHDS UDUHFLYLO WUDQVSRUWLJLHQ V Q WDWHSODQLILFDUHGLYHUWLVPHQWL

VHUYLFLL SHQWUX FRPXQLW

L 8QHOH VHUYLFLL FDUH DX IRVW FkQGYD GH FRPSHWHQ D PXQLFLSDOLW

LORU DX IRVW

LVDXVXQWWUDQVIHUDWHJUDGXDOF WUH*XYHUQHOHSURYLQFLLORUvQSULPXOUkQGGLQFDX]DFRVWXULORUSHFDUH
OHLPSOLF 
'LPHQVLXQHD VWUXFWXULL GHSLQGH vQ JHQHUDO GH QXP UXO FHW HQLORU din localitate. Membrii
guvernelor provinciilor sunt preocupa LSHQWUXUHXQLUHDPXQLFLSDOLW LORUSHQWUXDUHGXFHQXP UXOORUL
pentru a fluidiza procesul de management din institu iile administrative.
3ULPDULLLFRQVLOLHULLVXQWDOHLSULQYRWXQLYHUVDl.

9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal,

provincial i local
6WUXFWXUD IHGHUDO  D VWDWXOXL FDQDGLDQ L SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD SURFHVXOXL GH OXDUH D

GHFL]LLORU DVWIHO F  GHFL]LLOH VH IXQGDPHQWHD]  DWkW OD

nivelul federal, n primul rnd de Primul

0LQLVWUX L GH &DELQHWXO V X OD FDUH VH DGDXJ  DOWH GHSDUWDPHQWH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO  FkW L OD

nivelul provinciilorGRDUSHQWUXDQXPLWHFDWHJRULLGHSUREOHPH'HVLJXUODDFHVWHDVHDGDXJ deciziile

guvernelor locale, ale PXQLFLSDOLW LORU IXQGDPHQWDWH FX RFD]LD IXUQL] ULL VHUYLFLLORU GLUHFWH F WUH
SRSXOD LH vQ VSHFLDO GH DS UDUH FLYLO  WUDQVSRUW V Q WDWH SODQLILFDUH GLYHUWLVPHQW L VHUYLFLL SHQWUX

comunitate.

Procesul de luare a deciziilor la nivelul provinciilor

i municipalit ilor

Guvernele provinciilor iau decizii care au caracter de lege XQHRUL L legi referitoare la
sistemele de taxe introduse n provincie. De asemenea, LQVWLWX LLOH PXQLFLSDOH DX FRPSHWHQ H
decizionale pentru a administra domeniul public, proprietatea L D YHJKHD DVXSUD UHVSHFW ULL
GUHSWXULORUFLYLOHSHQWUXDYLQGHVDXvQFKLULDVXSUDIH HGHWHUHQFDUHOHDSDU LQ
0XQLFLSDOLW

LOH

sunt organizate, IXQF

LRQHD] LIXQGDPHQWHD] GHFL]LLGRDUVXEMXULVGLF LD

provinciilor.
&D L SURvinciile, PXQLFLSDOLW
LOH au SURSULD ORU VWUXFWXU  SROLWLF  L DGPLQLVWUDWLY  L
ac ioneaz FDXQDGHY UDWJXYHUQORFDO
Principalele domenii vQ FDUH DFHVWHD DX FRPSHWHQ H GHFL]LRQDOH VXQW DS UDUH FLYLO ,
transport, V Q WDWH, planificare, GLYHUWLVPHQWLVHUYLFLLSHQWUXFRPXQLW L.
Prin urmare, etapele procesului decizional OD QLYHOXO SURYLQFLLORU L ORFDO SRWULYLW DERUG ULL
DFHOXLDLDXWRUVXQWXUP WRDUHOH

Identificarea problemei;

&XQRDWHUHDIDFWRULORUFDUHDXOHJ WXU FXSUREOHPDVLWXD LDDQDOL]DW

Formularea alternativelor decizionale;

$QDOL]DLWHVWDUHDDOWHUQDWLYHORU

Selectarea unei alternative decizionale;

Implementarea alternativei selectate.

9.4. Transferul de know-how n domeniul managementului public din

Canada n Romnia
'HL H[LVW  IR

arte multe deosebiri vQWUH VLVWHPHOH GH PDQDJHPHQW DOH FHORU GRX  VWDWH XQHOH
este posibil un transfer
de know-how din domeniul managementului public canadian n managementul public romnesc.

GLQWUHDFHVWHDIXQGDPHQWDOH WLSXO GHVWDW RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY WRWXL

([SHULHQ D DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH GREkQGLW  vQ DSURDSH  GH DQL GH JXYHUQDUH
GHPRFUDWLF  L SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD FDOLW

LL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW L GH H[HFX LH

explicQG SHUIRUPDQ HOH RE LQXWH GH VRFLHWDWHD FDQDGLDQ

 FDUH

este pe locul 1 n lume n ceea ce

SULYHWHVLVWHPXOGHV Q WDWHLHGXFD LHILLQGFRQVLGHUDW QD LXQHDFXFHOPDLULGLFDWQLYHOPHGLXGH

WUDLDOSRSXOD LHLUH]XOWDWHOHXQXLVWXGLXLQWHUQD LRQDOSXEOLFDWvQ&DQDGDvQVHSWHPEULHFRQILUP 
DFHDVW UHDO

itate).

QFRQWLQXDUHVXQWSUH]HQWDWHLDQDOL]DWHcteva elemente de succes n managementul public

canadian care ar putea fi DGDSWDWH L aplicate n forme specifice n managementul public din
Romnia:

1. Strategia
Fundamentarea unor strategii globale, clare, coerente, realiste, completeGHPDQDJHPHQWL
a unor strategii derivate SH GRPHQLLOH GLVWLQFWH FDUH V  FXSULQG  WRDWH QLYHOXULOH VLVWHPXOXL
administrativ.
n aplicarea strategiilor pot fi create centre strategiceSHQWUXIXQGDPHQWDUHDXUP ULUHDDQDliza
LLPSOHPHQWDUHDVWUDWHJLLORUSDU LDOHGHVSULQVHGLQVWUDWHJLDJHQHUDO 

2. Descentralizarea
Descentralizarea sistemului administrativ
$FHDVWD vQVHDPQ  XQ WUDQVIHU GH VDUFLQL FRPSHWHQ H L UHVSRQVDELOLW

planificarea, managementulLUHVXUVHOHXPDQHGHODQLYHOXOFHQWUDOF

L vQ OHJ WXU  FX

WUHQLYHOXULOHORFDOH

3. Privatizarea
Privatizarea serviciilor publice
'HVLJXU DFHDVWDHVWH R FDUDFWHULVWLF  PDL PXOW D JXYHUQHORUFDQDGLHQH GHODQLYHO SURYLQFLDO L
ORFDO GHRDUHFH UHSUH]HQWDQ LL ORU FRQGXF V

erviciile publice. Cele mai multe servicii publice n Canada

VXQW SULYDWL]DWH 'H FH" 'DWRULW  PXOWLSOHORU DYDQWDMH DWkW SHQWUX FHW

HQL FkW L SHQWUX DGPLQLVWUD LH

Privatizarea serviciilor publice are efecte pozitive concretizate n:

&UHWHUHDFDOLW LL serviciilor;
Reducerea cheltuielilor administrative;

0DMRUDUHDYHQLWXULORUJXYHUQHORUSURYLQFLDOLORFDO

'LPLQXDUHDGHSHQGHQ HLDGPLQLVWUDWLYHLGHFL]LRQDOH

Rentabilizarea serviciilor publice etc.

n Romnia a nceput privatizarea unor servicii publicHGDUSURFHVXOWUHEXLHV
ritm mai rapid.

FRQWLQXHvQWU

-un

4. Parteneriatul
Dezvoltarea de parteneriate ntre sectorul public
LSULYDWLFUHDUHDXQHLVLQHUJLLvQWUHDFHVWHD
3DUWHQHULDWXODUHORFODGRX QLYHOXULvQ&DQDGD3HGHRSDUWH

ntre guvernele provinciilorL

Guvernul FederalLSHGHDOWDvQWUHSULPHOHLguvernele locale.

Q 5RPkQLD vQ VSHFLDO OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH V-ar putea dezvolta cu succes astfel de
parteneriate cu avantajeGHDPEHOHS U LCteva dintre acestea sunt mHQ LRQDWHvQFRQWLQXDUH

&UHWHUHDFDOLW

LLVHUYLFLLORUSXEOLFH

,QWHJUDUHDVHFWRUXOXLSULYDWvQSROLWLFDDGPLQLVWUDWLY 

*HVWLRQDUHDHILFLHQW DSDWULPRQLXOXLSXEOLF

Rentabilizarea serviciilor publice;

&RQVHUYDUHDPDLEXQ DSDWULPRQLXOXLSXEOLFHWF

5. Restructurarea
Restructurarea sistemului administrativ
Foarte multe VFKLPE

ULVHvQUHJLVWUHD] LvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ

, n special la nivelurile

SURYLQFLDOLORFDO
'HVLJXUF WRDWHDFHVWHVFKLPE ULGHPRQVWUHD] IOH[LELOLWDWHDPDUHDDGPLQLVWUDW

ivului canadian

L FDSDFLWDWHD OLGHULORU SROLWLFL GH D OXD GHFL]LL SHQWUX D FUHD XQ VLVWHP RULHQWDW VSUH VDWLVIDFHUHD XQRU

interese sociale locale.

5HSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH DX vQ HOHV L DX DFFHSWDW IDSWXO F  VFKLPEDUHD HVWH XQ

proces continXXFDUHQHFHVLW

vQV DELOLWDWHPDQDJHULDO GDULSROLWLF 

6. Pia a
$ERUGDUHDSLH HLFDSDUWHLQWULQVHF DSURFHVXOXLGHPDQDJHPHQW
GLQDGPLQLVWUD LH

Canada este un stat cu un sistem economic foarte bine dezvoltat. De-a lungul timpului,
func ionarii publici L SROLWLFLHQLL FDQDGLHQL DX vQY DW F  SLD D UHSUH]LQW  WRWGHDXQD SXQFWXO F WUH
FDUHWUHEXLHV SULYHDVF DWXQFLFkQGLDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH.
Mai mult dect att, liderii politici care conduc administrativul canadian
L-DX vQVXLW R UHJXO  HOHPHQWDU  L HVHQ LDO  DFHHD GH D DERUGD VRFLHWDWHD FDQDGLDQ  FX WRDWH
SUREOHPHOHGHDOWIHOGHORFSX LQHFDSHRSLD

PDUHSHFDUHVHFRQIUXQW SHUPDQHQWFHUHUHDL

oferta de servicii publice.

'HVLJXU HVWH QRUPDO  R DVWIHO GH DERUGDUH FDUH GLQ S FDWH vQ 5RPkQLD DELD vQFHSH V  VH
FRQWXUH]H2ULHQWDUHDPDLPDUHDDGPLQLVWUD LHLGLQ5RPkQLDDVXSUDVRFLHW
SLD

DUHPXOWLSOH

avantaje, att SHQWUXFHW

DFHVWHDVXQWPHQ LRnate n continuare:

&XQRDWHUHD PDL EXQ  D UHDOLW

LLURPkQHWLSHUFHSXW FDR

, politicieni,FkWLSHQWUXDGPLQLVWUD LH. Cteva dintre

HQL

LL VRFLDOH L RULHQWDUHD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO IXQF LH GH

FHULQ HOHSLH HL

6DWLVIDFHUHD PDL EXQ  D LQWHUHVHORU VRFLDOH JHQHUDOH GDU L VSHLFLILFH SHQWUX DGPLQLVWUD LD

'H]YROWDUHDSLH HLVHUYLFLL

6WLPXODUHDFUH ULLGHSDUWHQHULDWHFXVHFWRUXOSULYDWHWF

ORFDO 

lor n Romnia;

7. Managementul antreprenorial
7UHFHUHDGHODFRQGXFHUHDDGPLQLVWUDWLY ODFHDDQWUHSUHQRULDO
L DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ  vQ VSHFLDO GH OD QLYHOXULOH SURYLQFLLORU L ORFDOH VH DIO  XQGHYD OD
vQFHSXWXO DFHVWXL SURFHV (VHQ LDO  HVWH vQ HOHJHUHD GH F WUH OLGHULL SROLWLFL L IXQF LRQDULL SXEOLFL
FDQDGLHQL D QHFHVLW

. Liderii politici, vQ VSHFLDO L IXQF

LL XQHL DVWIHO GH VFKLPE UL

FXIXQF LLGHFRQGXFHUHGLQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ DERUGHD]

LRQDULL SXEOLFL

SRVWXULOHLIXQF LLOHSXEOLFHSHFDUH

OHGH LQFDSRVWXULLIXQF LLGHPDQDJHPHQW iar rolul lor n acest sistem nu este unul pur birocratic,
administrativ sau politic, ci unul de vQWUHSULQ] WRUL L antreprenori cu capacitate FUHDWLY , spirit
inovativ, flexibilitatevQJkQGLUHLDF LXQH.
'HVLJXURVFKLPEDUHWUHEXLHI FXW L vQ5RPkQLDvQ PHQWDOLWDWHDUHSUH]HQWDQ LORUSROLWLFLLD
IXQF LRQDULORU vQ VHQVXO GH]YROW ULL GLPHQVLXQLL XPDQH D SURFHVXOXL GH PDQDJHPHQW GLQ

administrD

LH

CAPITOLUL 9 : REZUMAT

I. Statul
Canada este o monarhie constitutionala cu o structura politica bazata pe un sistem federal.
- puterea suverana in Canada este detinuta de Regina Elizabeth a II-a
- sistemul politic de tip federal este format din:a) guvernul federal
b)10 guverne ale provinciilor
- fiecare guvern( federal, provincial, local) este condus de un priministru si un cabinet
- Parlamentul este: a) bicameral la nivel federal
b) unicameral la nivel provincial si local
II. Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
- in Canada exista doua sisteme de legi: -legea penala
-legea civila
- Guvernul federal si provincial sunt responsabile pentru administrarea Curtilor
- Provinciile detin puterea exclusiva asupra administrarii justitiei in teritoriul care le apartine
- Guvernul federal desemneaza si plateste judecatorii curtilor superioare din provincii
- Cea mai inalta curte este Curtea Suprema a Canadei
2) Autoritatea legislativa
- fundamentarea legilor ramane in competenta Guvernului
- Corpul Legislativ este format din Parlamentul Canadei, in care au autoritate legislativa trei
componente: a) regina
b) Senatul Canadei
c) Camera Comunelor
- in Canada exista aproximativ 30 de comitete parlamentare care au rolul de a reduce timpul
de dezbatere din plen
3) Autoritatea executiva
- in Canada exista trei niveluri la care se exercita autoritatea executiva:
a) nivel superior de catre Guvernul federal (central)
b) nivel mediu(provincial) de catre Guvernul provinciilor canadiene
c) nivel inferior(local) de catre guvernele locale

CUVINTE CHEIE

Monarhie constitutionala
Guvern federal
Curtea Suprema a Canadei
Camera Comunelor
Comitete parlamentare
Birou de consilieri
Guvernator locotenent
Municipalitate
Centre strategice
Leadership

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995.

Burland A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.
Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980
Meyer P., Systemic Aspect of Public Administration, G.E.C. Gad Publishers, Copenhagen,
1973
Mosher F., American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University
Press, 1984.
1LFROHVFX2D0DQDJHPHQW(G(FRQRPLF %XFXUHWL

Oliver D., Public Administration: Cpncepts, readings, Printice Hall, Chicago, 1982.
Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.
Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de stat este Canada?

2) Cine detine puterea suverana in Canada?
3) De cine este condus Guvernul federal? Dar cel local?
4) Ce fel de Parlament exista la nivel federal? Dar la nivel provincial si local?
5) La ce niveluri se exercita autoritatea executiva in Canada?
6) Care este structura politica a fiecarei provincii din Canada?
7) Care sunt etapele procesului decizional la nivelul provinciilor si la nivel local?
8) Care este structura guvernelor provinciilor din Canada?

CAPITOLUL 10: 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,PUBLIC

IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
10.1. Statul
102. Structura autoritatii
10.2.1. Autoritatea juridica
10.2.2. Autoritatea legislativa
10.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Structura administrativa policentrica
Servicii publice permanente
Sistem de distributie
Functie de reprezentare
Principiul clauzei universale
Structura curtilor
Democratie a cancelarului
Principiul ministerial
Vot constructiv de neincredere
Fundamentare deciziilor
Grupuri consultative
Resursele umane ale managementului
Resursele financiare ale managementului
Sistem informational
Cooperare interministeriala
Principiul subsidiaritatii

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 10
Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ

Germania

*HUPDQLD HVWH R UHSXEOLF  IHGHUDO  FDUDFWHUL]DW  GH R VWUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY 

SROLFHQWULF  XQ VLVWHP GH FRRSHUDUH OD QLYHO IHGHUDO L R SXWHUQLF  SR]L LH D &DQFHODUXOXL

Federal.

10.1. Statul
Germania este o UHSXEOLF

IHGHUDO

IRUPDW GLQVWDWHVDXODQGXUL

/DQGXULOH GLIHU  VHPQLILFDWLY FD P ULPH L VWUXFWXU  SROLWLF 

&RQVWLWX LH3DUODPHQWL*XYHUQ

Fiecare land are

propriu.

HIXO VWDWXOXL JHUPDQ HVWH 3UHHGLQWHOH )HGHUDO

, ales de

&RQYHQ LD )HGHUDO

%XQGHVYHUVDPPOXQJ XQ JUXS FRQVWLWX LRQDO GLQ FDUH IDF SDUWH GHSXWD LL PHPEULL

Bundestag-XOXLLXQQXP UHJDOGHPHPEULLDOHLGHDGXQ ULOHJHQHUDOHDOHODQGXULORU

n general, IXQF LLOH3UHHGLQWHOXL)HGHUDOVXQWGRDUGHreprezentare.
6WUXFWXUDDXWRULW

LL

&HOHWUHLUDPXULGLVWLQFWHDOHDXWRULW

LLVHUHJ VHVFLvQDGPLQLVWUD LDGLQ*HUPDQLD

$XWRULWDWHDMXULGLF
/HJLOH*HUPDQLHL vQPDUHSDUWHVXQWOHJLVFULVHLDUvQ SUH]HQW H[LVW PDL PXOWGH

dHOHJLLRUGRQDQ HFXSXWHUHGHOHJHAproape 75 procente din acestea sunt legi federale.

$SDUDWXO DGPLQLVWUDWLY HVWH VXV LQXW GH XQ VLVWHP GH OHJL RUGRQDQ H L UHJXODPHQWH

administrative.
Principiul clauzei universale a fost generalizat, ceea ce nseaPQ

F vQWRDWHGRPHQLLOH

OHJLORUSXEOLFHGHFL]LLOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILFRQWHVWDWHOD&XU LOH$GPLQLVWUDWLYH
6LVWHPXOFXU LORUvQ*HUPDQLDFRQ LQHFLQFLUDPLILFD LL

&XU LOH RUGLQDUH

care sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor penale, civile,

H[FHSWkQG OHJLOH UHIHULWRDUH OD PXQF  L GRPHQLXO MXULVGLF LRQDO OLEHU YROXQWDU FDUH LQFOXGH
DFWLYLW

LQRWDULDOHPRWHQLULLSUREOHPHGHSD]D

&XU LOH SHQWUX 0XQF

cuprind

&XUWHD /RFDO  GH 0XQF

(Arbeitsgericht), Curtea
GH0XQF .

5HJLRQDO GH0XQF (LaQGHVDUEHLWVJHULFKWLCurtea )HGHUDO

3. &XU LOH$GPLQLVWUDWLYH
4. &XU LOH 6RFLDOH cuprind &XU LOH 6RFLDOH /RFDOH (Sozialgericht), QDOWD &XUWH 6RFLDO
/DQGHVVR]LDOJHULFKWL&XUWHD)HGHUDO 6RFLDO (Bundessozialgericht).
5. &XU LOH )LVFale cuprind &XUWHD  )LQDQFLDU  )LQDQ]JHULFKW L &XUWHD )LVFDO  )HGHUDO
(Bundesfinanzhof)
6HSDUDW

GH

DFHVWH

FLQFL

UDPLILFD LL

H[LVW 

&XUWHD

)HGHUDO 

&RQVWLWX LRQDO

%XQGHVYHUIDVVXQJHULFKWFDUHHVWHQXQXPDLFHDPDLvQDOW &XUWHGLQ*HUPDQLDFLLXQ

&RQVWLWX LRQDO

Grup

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Grupurile legislative
Parlamentul Federal este format din GRX &DPHUH: Bundestag LBundesrat.
Bundestag-XO IRUPDW GLQ  GH PHPEUL FDUH DSDU LQ OHJLVODWLYXOXL DOHJH &DQFHODUXO
)HGHUDOLFRQWUROHD] DFWLYLWDWHD*XYHUQXOXL

Bundesrat-XO &RQVLOLXO )HGHUDO HVWH LQVWLWX LD FDUH UHXQHWH UHSUH]HQWDQ LL SULQ FDUH
ODQGXULOHSDUWLFLS ODDFWLYLWDWHDOHJLVODWLY D)HGHUD LHL

Spre deosebire de Bundestag, Bundesrat-ul nu este format din membrii

DOHL GLUHFW

DFHWLDVXQWPHPEULDLJXYHUQHORUODQGXULORUVDXGHOHJD LDLDFHVWRUD
)LHFDUHODQGDUHSURSULXOV X3DUODPHQWDOHVLXQ*XYHUQ/RFDO
3ULQFLSLXO VXYHUDQLW

LL ODQGXULORU FRQILUP  IDSWXO F  3DUODPHQWXO )HGHUDO QX SRDWH

obiecta la legile avDQVDWHGHSDUODPHQWHOHODQGXULORU'DF

FRQVWLWX LRQDOLWDWHDOHJLORUHVWHSXV 

VXEVHPQXOvQWUHE ULL&XU LOH&RQVWLWX LRQDOHDOHODQGXOXLWUHEXLHV GHFLG 

3URSXQHULOH VXSXVH DSURE ULL 3DUODPHQWXOXL )HGHUDO VXQW VWXGLDWH vQ GHWDOLX GH F WUH

Comitetele/Comisiile Parlamentare.
De asemenea, se pot constitui comisii ad-hoc mixte formate din membri ai BundestagXOXL L %XQGHVUDW-ului, care, la cererea Bundesrat-XOXL VWXGLD]  SURSXQHULOH FDUH WUHEXLH V 
vQWUXQHDVF FRQVHQVXOvQ%XQGHVUDWSHQWUXDILSURPXOJDte ca legi.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY

Germania este un stat federal cu WUHLQLYHOXULDOHDGPLQLVWUD LHLIHGHUDOODQGLORFDO

$FHDVW VWUXFWXU SROLFHQWULF DUHSXWHUQLFHFRQRWD LLLVWRULFHLSROLWLFH
)LHFDUHQLYHODODGPLQLVWUD LHLDUH

auWRQRPLHOHJDO

LHVWHvQSULQFLSLX

independent n

UHDOL]DUHDSUHYHGHULORUFRQVWLWX LRQDOH

n general, principala IXQF LHD*XYHUQXOXL)HGHUDOHVWHV SUHJ WHDVF deciziile politice

, n timp ce UHVSRQVDELOLW LOHDGPLQLVWUDWLYHVXQWGHOHJDWHF WUHODQGXUL.

LOHJLVODWLYH

$SURDSH WUHL VIHUWXUL GLQ OHJLVOD LD IHGHUDO  VH DGUHVHD]  GLUHFW JXYHUQHORU ODQGXULORU
LFHORUORFDOHLWUHEXLHLPSOHPHQWDW GHDFHVWHD

Guvernul federal central

Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o GHPRFUD LH D
cancelarului" FDUH UHIOHFW  SXWHUQLFD SR]L LH D &DQFHODUXOXL )HGHUDO YH]L ILJ QU  6WUXFWXUD
Guvernuliui Federal)
&DQFHODUXO)HGHUDOQRPLQDOL]HD] PHPEULL*XYHUQXOXL
&DQFHODUXO )HGHUDO FRQGXFH DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL L GHWHUPLQ 

coordonatele

SROLWLFLL FDUH XUPHD]  D IL XUPDW  GH F WUH PLQLVWHUH (O GHWHUPLQ  L SUHFL]HD]  JUDGXO GH
UHVSRQVDELOLWDWHFDUHUHYLQHILHF UXLPLQLVWHU
Q*HUPDQLDH[LVW XQ principiu ministerial vQF vQYLJRDUH3RWULYLWDFHVWXLDILHFDUH
minister opWHD]  vQ PRG DXWRQRP SHQWUX SROLWLFD VD L DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH vQ FDGUXO
ministerului respectiv.
6LVWHPXO SROLWLF JHUPDQ VH FDUDFWHUL]HD]  SULQWU-R DEVHQ  UHODWLY  D FRQVWLWX LRQDOLW LL
DXWRULW LLLHUDUKLFHDHIXOXL*XYHUQXOXLDVXSUDPLQLVWerelor.
HIXOLHUDUKLFHVWHOLEHUV DOHDJ PHPEULLPLQLVWHUHORUFDUHRGDW LQVWDOD LvQIXQF LLVH
EXFXU GHXQvQDOWJUDGGHLQGHSHQGHQ

 LQkQGVHDPDGRDUGHSULQFLSLLOHSROLWLFHGHED]

Fundamentarea deciziilor Coordonarea

Fundamentarea politicii are loc la nivelul ministerelor.
HGLQ HOH *XYHUQXOXL )HGHUDO VH GHVI RDU  FX SDUWLFLSDUHD PLQLVWHUHORU IHGHUDOH
HIXOXL &DQFHODULHL )HGHUDOH L 6HFUHWDULDWXOXL GH 6WDW DO 3DUODPHQWXOXL GH SH OkQJ 

Cancelarul Federal.
Guvernul Federal fundamenteaz GHFL]LLDWXQFLFkQGH[LVW PDMRULWDWHGHYRWXUL
Guvernul Federal are de asemenea o Comisie de Cabinet DO F UHL URO HVWH V  GLVFXWH
SUREOHPHOHVSHFLDOHLV FRRUGRQH]HSROLWLFDDFHVWXLD

Pentru coordonarea politicii interguvernamentale au fost create Consiliile de Nivel nalt.

2 DOW  &RPLVLH LPSRUWDQW  IRUPDW  GLQ UHSUH]HQWDQ L DL DXWRULW

ODQGXULORU L PXQLFLSDOLW

LORU IHGHUDOH DOH

LL HVWH &RQVLOLXO GH 3ROLWLF  (FRQRPLF  FDUH VH DIO  vQ VXERUGLQHD

Ministerului Economic Federal.

&X WRDWH F  DFHVWH &RQVLOLL QX DX SXWHUH GHFL]LRQDO  IRUPDO   UHFRPDQG ULOH ORU VXQW

luate n considerare n fundamentarea politicii ministerelor.

*UXSXULOHFRQVXOWDWLYH H[LVW  OD WRDWH QLYHOXULOH DGPLQLVWUD LHL 

Comisiile ad-hoc pot fi

stabilite de comun acord cu unul sau mai multe ministere.

6LVWHPXO JHUPDQ DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH puternic descentralizat vQ VHQVXO F
fiecare ministru are responsabilitatea de a conduce activitatea propriului minister.

Fig. nr. 2 Structura Guvernului Federal al Germaniei

Constitutia

Autoritatea legislativa

Autoritatea executiva

Autoritatea juridica

Cancelarul Federal

Cancelaria Federala

Cabinetul

Comitetele/ Comisiile

Ministerele(18)

Comisiile de urmarire

Autoritatideadministrare
directa

nalte Autoritati
Federale subordonate
Ministerelor Federale

Autoritati Federale
Intermediare(la nivel mediu)

Autoritati Federale de
Baza(la nivel inferior)

Autoritati de
administrare
indirecta

ntreprinderi
publice

Ministerele - Departamentele
Ministerele au

DXWRULWDWH

IHGHUDO

VXSUHP 

LGHQWLILF 

SUREOHPHOH

FHUFHWHD] 

DQDOL]HD]  YDULDQWH GHFL]LRQDOH SHQWUXD J VL FHOH PDL EXQH VROX LL L IXQGDPHQWHD]  OHJLVOD LD
SULPDU LVHFXQGDU YH]LILJQU
&RRSHUDUHD LQWHUPLQLVWHULDO

este un element deosebit de important pentru buna

FRRUGRQDUHvQSROLWLF 
)LHFDUH PLQLVWHU FDUH D HODERUDW OHJLVOD LH SULPDU  VDX VHFXQGDU  VDX FKLDU L QX

mai

SURSXQHULWUHEXLHV LDOHJ WXUDFXJUXSXULOHDGPLQLVWUDWLYHSHQWUXDFXQRDWHUHDF LLOHDFHVWRUD

2ULFH GH]DFRUG H[SULPDW HVWH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH F WUH PLQLWUL FDUH IRUPXOHD] 
DPHQGDPHQWHFXVFRSXOFRUHFW ULLS U LORUvQFDX] 

Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din

persoane civile. n mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant
DOSUHVHLXQDVLVWHQWSDUODPHQWDULVHFUHWDUL

n directa subordonare a ministerului se afO  XQXO VDX GRX  Secretariate de Stat

Parlamentare IRUPDWH GLQ PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL L XQXO VDX GRX  Secretariate de Stat
proprii.
3HQLYHOXOLHUDUKLFLPHGLDWLQIHULRU6HFUHWDUXOXLGH6WDWH[LVW Fk LYDdirectori generali.
Cateva componente ale administratiei de stat indirecte in Germania sunt :
- &RUSRUD LLOH
- ,QVWLWX LLFXSHUVRQDOLWDWHMXULGLF
- ,QVWLWX LLI U SHUVRQDOLWDWHMXULGLF
- )XQGD LLOH
Fig nr. 3

Ierarhia tipica pentru un minister Federal

Minister
Secretariat de Stat
Comitetul Director *

Comitetul Subdirector

(1-3 persoane in fiecare)

(

aproximativ 4-7 persoane fiecare

minister, cu toate ca Ministerul
Federal de Interne reuneste frecvent
11directori)

Conducerea Diviziei

* Numiti pe criterii politice

Guvernele regionale (landurile)

&RQIRUP OHJLORU GH ED]  RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY  D ILHF UXL ODQG HVWH O VDW  OD
GLVSR]L LD DFHVWXLD 'LIHUHQ HOH vQWUH QHYRLOH VSHFLILFH DOH ODQGXULORU L GH DVHPHQHD WUHFXWXO
LVWRULFDODFHVWRUDDXFRQGXVODGLIHUHQ HvQVWUXFWXULOHORUDGPLQLVWUDWLYH

La QLYHO IHGHUDO SROLWLFD JHQHUDO  SHQWUu fiecare land

Guvern3ULPXO0LQLVWUXDOODQGXOXLLbirourile sale.

HVWH GHWHUPLQDW  GH HIXO GH

/DQGXULOHIXQGDPHQWHD]  SURSULD OHJLVOD LH L HODERUHD]  DSUR[LPDWLY  SURFHQWH GLQ

propunerile pentru legile federale Q DFHDVW

 D GRXD FDOLWDWH HOH DF LRQHD]  LQGHSHQGHQW L SH

SURSULDU VSXQGHUH

Guvernul local
$XWRJXYHUQDUHDORFDO HVWHRYHFKHWUDGL LHvQ*HUPDQLD
'UHSWXO ILHF UHL

FRPXQLW

L

GH D L FRRUGRQD

DFWLYLWDWHD

ORFDO 

L

GH

D

DYHD

UHVSRQVDELOLWDWHSURSULHHVWHJDUDQWDW GHOHJHDGHED] LGHWRDWHOHJLOHFRQVWLWX LRQDOH

([LVW  GRX  QLYHOXUL DOH DXWRJXYHUQ ULL ORFDOH 0XQLFLSDOLWDWHD *HPHLQGH L

Comitatele VDX'LVWULFWHOH.UHLVHFDUHVXQWXQJUXSUHJLRQDODOPXQLFLSDOLW LL

$FHVWH GRX  QLYHOXUL ORFDOH IXQF LRQHD]  GXS  principiuO VXEVLGLDULW

LL

, astfel cnd

PXQLFLSDOLWDWHD QX SRDWH V  vQGHSOLQHDVF  DQXPLWH VDUFLQL FDUH VXQW SUHOXDWH GH F WUH FRPLWDW

sau district.
0DULOH RUDH FDUH DX PDL PXOW GH  GH ORFXLWRUL IXQF LRQHD]  LQGHSHQGHQW FD
GLVWULFWHVDXFRPLWDWHRUDHGLVWULFWOLEHULFRPELQ FHOHGRX QLYHOXULDOHDXWRULW

LLORFDOH

Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct. Organizarea administra LHL
JXYHUQDPHQWDOH ORFDOH QX HVWH XQLIRUP  vQ *HUPDQLD Q FHD PDL PDUH SDUWH D *HUPDQLHL

primarul este n acelDLWLPSHIXO&RQVLOLXOXL/RFDOLHIXO%LURXOXL([HFXWLY

(OHVWHDOHVGHSRSXOD LHVDXGH&RQVLOLXO/RFDO

n Renania de Nord-:HVWIDOLD L 6D[RQLD ,QIHULRDU  D IRVW LQWURGXV sistemul englez de

cosiliu local, cu un primar L XQ HI H[HFXWLY FD L condXF WRU DO FRPXQLW LL ORFDOH. Biroul
HIXOXL([HFXWLYDOGLVWULFWXOXLSRDWHILDOHVGHSRSXOD LDORFDO VDXGHFRQVLOLXOORFDO.UHLWDJ
$XWRULW

LOH ORFDOH VXQW SULPHOH UHVSRQVDELOH SHQWUX UH]ROYDUHD SUREOHPHORU ORFDOH

cum ar fi serviciul social local,ED]HVSRUWLYHGHDJUHPHQWWHDWUHLPX]HHDSDLUH HDXDGH

JD]8QPDUHQXP UGHVSLWDOHLJU GLQL HVXQWvQILLQ DWHGHJXYHUQHOHORFDOH
&HDPDLPDUHSDUWHDWUDQVSRUWXOXLSXEOLFORFDOHVWHVXV LQXW GHJXYHUQXOORFDOFXWRDWH
F IRUPHOHOHJDOHSULQFDUHDFHVWHDvLGHVI RDU DFWLYLWDWHDYDULD] 
'LQFROR GH VDUFLQLOH SURSULL JXYHUQHOH ORFDOH DX LPSRUWDQWH UHVSRQVDELOLW
LPSOHPHQWDUHDOHJLVOD LHLIHGHUDOHLDODQGXOXL

L SHQWUX

CAPITOLUL 10

REZUMAT

I. Statul
- Germania este o republica federala cu o structura administrativa policentrica, formata
din 16 state sau landuri
- fiecare land are: Constitutie, parlament, si guvern propriu
- seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia federala
- in general, functiile Presedintelui sunt doar de reprezentare
II. Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
-

legile Germaniei sunt in mare parte legi scrise

Aparatul administrativ este sustinut de un sistem de legi, ordonante si regulamente
administrative
Autoritatea juridica in Germania este autonoma
2) Autoritatea legislativa

- Parlamentul federal este format din doua camere: a) Bundestag

b) Bundesrat
- fiecare land are cel putin trei reprezentanti , cele mai cunoscute landuri avand dreptul
chiar la 6 persoane
- fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern local

3) Autoritatea executiva
Germania este un stat federal cu 3 niveluri ale administratiei: a) federal
b) land
c) local
sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o democratie a
cancelarului, care reflecta puternica pozitie a cancelarului federal
cancelarul federal nominalizeaza membrii Guvernului
sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a
constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor.

CUVINTE CHEIE

Structura administrativa policentrica

Republica federala
Conventie federala
Bundestag
Bundesrat
Comisie de mediere
Comisii ad hoc mixte
Consilii de nivel inalt
Birouri permanente
Comisar de district
Landuri
Districte(comitate)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu, Management public international, Ed. Economica,

Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of

2000
Gender,

Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto
University Press, nr. 34, 1996.
Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.
Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.
P. Putnams Sons, 1905.
Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey
Press, 1988.
Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,
Toronto, 1993.
Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,
1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce fel de structura administrativa are Germania?

2) Cate niveluri are aparatul administrativ german?
3) Care este deosebirea intre cele doua camere ale Parlamentului federal?
4) Care este principala functie a Guvernului federal?
5) Cui i revine sarcina de a studia in detaliu propunerile supuse aprobarii Parlamentului?
6) La ce nivel are loc fundamentarea politicii germane?

CAPITOLUL

3$57,&8/$5,7

,$/(0$1$*(0(178/8,

38%/,&,16,67(08/$'0,1,675$7,9',1)5$1

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
11.1. Statul
11.2. Structura autoritatii
11.2.1. Autoritatea juridica
11.2.2. Autoritatea legislativa
11.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Corp de elita
Sistem de invatamant mixt
Principiul reprezentarii proportionale
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Resursele financiare ale managementului
Sistem informational
Ministere
Grup de consultanta
Autoritati regionale
Autoritati departamentale
Birourile de control si oficiile de revizie

contabila

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 11
Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ)UDQ D

11.1. Statul
)UDQ DHVWHRUHSXEOLF LQGLYL]LELO ODLF GHPRFUDWLF LVRFLDO VHPHQ LRQHD] vQDUWGLQ
&RQVWLWX LH
2UJDQL]DUHD L IXQF LRQDUHD *XYHUQXOXL GHULY  GLQ &RQVWLWX LD GLQ  FDUH UHFXQRDWH
SULQFLSLLOH'HFODUD LHL'UHSWXULORU2PXOXLL&RQVWLWX LDGLQ
&RQVWLWX LD GLQ  RFWRPEULH  DSUREDW  SULQ UHIHUHQGXP D FRQVWLWXLW SXQFWXO GH SRUQLUH
SHQWUX UHIRUPD FRQVWLWX LRQDO  GLQ  SRWULYLW F UHLD 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH DOHV GH WR L
FHW

HQLLIUDQFH]LSULQYRWGLUHFWXQLYHUVDO
HIXO 6WDWXOXL HVWH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL DOHV SHQWUX DSWH DQL SULQ YRW XQLYHUVDO L SRDWH IL

UHDOHVGHXQQXP ULQILQLWGHRUL
3RWULYLW VLVWHPXOXL IUDQFH] 3UHHGLQWHOH 5HSXEO

icii DUH UHVSRQVDELOLW L IRUPDOH FD HI GH 6WDW

conduce executivul.

vQFDGUXOVLVWHPXOXLSDUODPHQWDULGHDVHPHQHDHVWHFHOFDUH

(O GHVHPQHD]  3ULPXO 0LQLVWUX L DO L PHPEUL DL *XYHUQXOXL FRQGXFH &RQVLOLXO0LQLWULORU L

SRDWHV GL]ROYH$GXQDUHD*HQHUDO SRWULYLWDUWLFROXOXLGLQ&RQVWLWX LH
$UHGUHSWGHSURPXOJDUHDOHJLORUYRWDWHGH3DUODPHQWLSRDWHGDF HVWHQHFHVDUV VROLFLWHR
UHYL]XLUHDOHJLORUOXFUXFDUHVHvQWkPSO IRDUWHUDU
3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH FRPDQGDQWXO IRU HORU DUPDWH Q VLWXD LLOH GH H[FHS LH HO SRDWH V 
LQYRFHDUWGLQ&RQVWLWX LHFDUHDUDW F SRWILOXDWHP VXULH[FHS LRQDOHSHQWUXDDVLJXUDVHFXULWDWHD
QD LRQDO LFRQWLQXLWDWHDDFWLYLW

LL*XYHUQXOXL

'HDVHPHQHD3UHHGLQWHOHMRDF XQUROLPSRUWDQWvQUHOD LLOHH[WHUQHvQWUXFkWDFHVWDUHSUH]LQW 

)UDQ D
(O HVWH DVLVWDW vQ GHVI XUDUHD DFWLYLW

LL  GH F WUH XQ

Secretariat General al

3UHHGLQ LHL

UHVSRQVDELO SHQWUX LQIRUPDUH L FRRUGRQDUH L GH XQ ELURX SHUVRQDO GLQ FDUH IDF SDUWH FRQVXOWDQ LL

politici, care infRUPHD] 3UHHGLQWHOHvODVLVW

sunt respectate ntocmai.
6WUXFWXUDDXWRULW
&HOHWUHLUDPXULDOHDXWRULW

vQIXQGDPHQWDUHDGHFL]LLORULvODVLJXU F RUGLQHOHVDOH

LL
LLVXQWELQHUHSUH]HQWDWHLvQDGPLQLVWUD LDIUDQFH] 

11.2.1. Autoritatea jXULGLF

&XU LOHIUDQFH]HVXQWGHGRX WLSXULFXU L-XULGLFHLFXU L$GPLQLVWUDWLYH

&XU LOH-XULGLFHVHDIO VXEDXWRULWDWHDVXSUHP D&XU LLGH$SHO&RXUGH&DVVDWLRQFDUHDUH

FRPSHWHQ D V  DQXOH]H GHFL]LLOH &XU LORU GH SH QLYHOXULOH LQIHULRDUH L MRDF  XQ URO HVHQ LDO vQ
GHVI XUDUHDFRUHVSXQ] WRDUHDDFWLYLW

LL

&XU LOH -XULGLFH LQFOXG PXOWH FXU L VSHFLDOH:

&XUWHD &RPHUFLDO
(Tribunaux de
Commerce), Biroul de Conciliere (Conseils de Prudhommes), patru cabinete de UHOD LL etc.
&XU LOH $GPLQLVWUative VH DIO  vQ VXERUGRQDUHD &RQVLOLXOXL GH 6WDW $FHVWHD LQFOXG FXU LOH
DGPLQLVWUDWLYH VLPSOH L SRWULYLW UHFHQWHL UHIRUPH H[LVW  FXU LOH Administrative de apel L FXU LOH
specializate FX SUHF GHUH vQ VHFWRUXO ILQDQFLDU Curtea de Conturi (Cour des CompWHV L Curtea
5HJLRQDO GH&RQWXUL.
De asemenea, QDOWD &XUWH GH -XVWL LH IRUPDW  GLQ SDUODPHQWDUL HVWH UHVSRQVDELO  SHQWUX
FD]XULOHSHQDOHvQFDUHVXQWLPSOLFD L3UHHGLQWHOH5HSXEOLFLLVDXPHPEULL*XYHUQXOXL

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

n mRGQRUPDOOHJLVOD LDHVWHYRWDW GH3DUODPHQW

Parlamentul este bicameral$GXQDUHD1D LRQDO L6HQDWXO

$GXQDUHD1D LRQDO HVWHDOHDV SHQWUXFLQFLDQLSULQYRWGLUHFWXQLYHUVDO

Senatul
electeurs".

HVWH DOHV SULQ YRW XQLYHUVDO LQGLUHFW GH F WUH JUXSXO HOHFWRUDO

al"grands

8QPDQGDWGHVHQDWRUHVWHDFRUGDWSHQWUXQRX DQL
6HQDWXOQXSRDWHILGL]ROYDWVSUHGHRVHELUHGH$GXQDUHD1D LRQDO 

n toate deciziile importante $GXQDUHD1D LRQDO

DUHSXWHUHGHFL]LRQDO ILQDO 

6WUXFWXULOHDVRFLDWH$GXQ ULL1D LRQDOHL6HQDWXOXLVXQWXUP WRDUHOHFRPLWHWH

:
- Comitetul de AprobarevQVSHFLDOSHQWUXGRPHQLXOOHJLVODWLYLDOILQDQ HORUFDUHYDULD]

GH

ODRFDPHU ODDOWDLFDUHHVWHJUXSXOSULQFLSDOGHDFFHSWDUHDWH[WHORUvQDLQWHFDDFHVWHDV ILH

GH]E WXWH

public;
- &RPLWHWXO GH 6HOHF LH poate fi constituit la cererea membrilor parlamentului pentru a
examina propunerile particulare ale parlamentarilor;
- &RPLWHWHOH GH $QFKHW  L &RQWURO SRW IL FRQVWLWXLWH SHQWUX SUREOHPH SDUWLFXODUH L DX R
putere de investigare foarte mare.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
(VWHGLYL]DW vQWUH3UHHGLQWHOH5HSXEOLFLLL

Primul Ministru.

1RPLQDOL] ULOHSHQWUXSRVWXULOHGLQDFWLYLW

LOHFLYLOHLPLOLWDUHGHODFHOPDLvQDOWQLYHO

DOVWDWXOXLVXQWGHFRPSHWHQ D3UHHGLQWH

lui Republicii.

1RPLQDOL]DUHDSHQWUXSRVWXULOHGHFRQVLOLHULGHVWDWSUHIHFWLGLUHFWRUDODGPLQLVWUD LHL
VXQWI FXWHGHF WUH&RQVLOLXOGH0LQLWUL

Guvernul Central
HIXO*XYHUQXOXLHVWH3ULPXO0LQLVWUXYH]LILJXUDQU

Guvernul este formaWGLQ3ULPXO0LQLVWUXXQQXP

UGHPLQLVWHUHLVHFUHWDULDWHGHVWDW

6WUXFWXUD*XYHUQXOXLSRDWHYDULD8QLLPLQLWULVXQWGHQXPL LPLQLWUL

secretari de stat

LDXXQUROLPSRUWDQWvQHFKLSDJXYHUQDPHQWDO 
$FHWLD SRW IL VHFRQGD L GH DO L PLQLWUL

Nici un membru al guvernului nu poate fi

membru al Parlamentului.
([LVW  DSUR[LPDWLY  GH GHSDUWDPHQWH PLQLVWHULDOH FX VWUXFWXUL DGPLQLVWUDWLYH
FYDVLSHUPDQHQWH0LQLWULLLVHFUHWDULLGHVWDWDXSURSULLOHORUELURXULFRQGXVHGHF WUHDVLVWHQ L

Primul MinistUX FDUH HVWH QXPLW GH F

WUH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH UHVSRQVDELO

SHQWUXDF LXQLOH*XYHUQXOXLSRWULYLWDUWGLQ&RQVWLWX LH

$FHVWD RUJDQL]HD]  DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL L HVWH DMXWDW GH DVLVWHQ L L GH 6HFUHWDULDWXO

General al Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului are rolul central n derularea multor proceduri
DGPLQLVWUDWLYHFDUHLPSOLF DFWLYLWDWHD*XYHUQXOXL
*XYHUQXO U VSXQGH vQ ID D $GXQ ULL 1D LRQDOH OD WRDWH LQWHUSHO ULOH VFULVH VDX RUDOH DOH

membrilor parlamentului.
QILHFDUHV SW PkQ RVHVLXQHHVWHUH]HUYDW XQRUDVWIHOGHLQWHUSHO UL
8QPLQLVWUXHVWHUHVSRQVDELOvQPRGH[SUHVSHQWUXUHOD LDFX3DUODPHQWXO
)RUPHOHGHGHVI XUDUHDDFWLYLW

HGLQ HOH

LL*XYHUQXOXLVXQW

&RQVLOLXOXL GH 0LQLWUL

n principiu sunt

V SW

PkQDOH

SUH]LGDWH GH 3UHHGLQWHOH 5HSXEOLFLL L UHXQHVF 3ULPXO 0LQLVWUX PLQLWULL L GDF  HVWH
QHFHVDU L VHFUHWDULL GH VWDW FRUHVSXQ] WRUL $JHQGD GH OXFUX SUHJ WLW  GH F WUH
6HFUHWDULDWXO*HQHUDODO*XYHUQXOXLHVWHDFFHSWDW GHF WUH3UHHGLQWHOH5HSXEOLFLLFD

re

FRQGXFHGH]EDWHULOH'HOLEHU ULOH&RQVLOLXOXLGH0LQLWULLFRQVWLWXLHGHRELFHLSXQFWXO

final n procesul decizional al Guvernului;

- HGLQ HOH &RQVLOLLORU

,QWHUPLQLVWHULDOH

UHXQHVF

OD

LQYLWD LD

3UHHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL FDUH OH SUH]LGHD]  3ULPXO 0LQLVWUX PLQLWUL LPSOLFD L vQ
SUREOHPHOHSDUWLFXODUHLGDF HVWHQHFHVDULSHUVRQDOXOFLYLOGHQLYHOVXSHULRU

- HGLQ HOH &RPLWHWHORU ,QWHUPLQLVWHULDOH OD

Guvernului sunt prezidate de Primul Ministru.

FDUH SDUWLFLS  PHPEULL

Figura nr. 6.&DELQHWXO3ULPXOXL0LQLVWUXGLQ)UDQ D12)

Secretariatul de Stat pentru Planificare

Primul Ministru

Secretariatul de Stat pentru

Mediu
L3UHYHQLUHD5LVFXULORU

Tehnologice
L1DWXUDOH

Secretariat de 6WDWI
portofoliu)

U 

Secretariatul de Stat pentru

$F LXQL8PDQLWDUH

Secretariatul General
al Guvernului

Biroul Special

Comisia
*HQHUDO

'HOHJD LD
,QWHUPLQLVWHULDO
L

Comisia
,QWHUPLQLVWHULDO

'LUHF LD

Serviciilor
Administrat
LYHL

de
Planificare
Biroul de
-XUQDOLVWLF

Biblioteca
)UDQFH] GH

Documente

Federale

Serviciul de Secretariatul Secretariatul

General al
General
,QIRUPDUHi
Comisiei
pentru
Transmitere
Interministeri
$S UDUH
ale GH5HOD LL
1D LRQDO
n Domeniul
Economic

'LUHF LD
*HQHUDO 

pentru
$GPLQLVWUD LH
L6HUYLFLL

5HVSRQVDELOvQID D

Ministerului de Stat,
Ministerului pentru
5HIRUP vQ6HUYLFLLOH

13)

2SFLWDW SJ

Publice

Grupurile consultative
$GPLQLVWUD LD IUDQFH]  DUH R H[SHULHQ
QXP UGHJUXSXULGHFRQVXOWDQ

 UHPDUFDELO  vQ FHHD FH SULYHWH H[LVWHQ D XQXL PDUH

ODDPEHOHQLYHOXULFHQWUDOLORFDO$FHVWHDSRWILJUXSDWHSH

categorii

reprezentative:
- &RQVLOLLOH 6XSHULRDUH UHVSRQVDELOH SHQWUX WRDWH DFWLYLW LOH
ministeriale;
-*UXSXULOH7HKQLFHGH&RQVXOWDQ JHRORJLHPLQHVLVWHPDWL]DUHUXUDO
-*UXSXOGH&RQVXOWDQ vQ3UREOHPHGH3HUVRQDO
- Grupurile de Investigare a Opiniei Publice despre Nevoile Sociale;
-$OWH$JHQ LLVDXDXWRULW LWHULWRULDOH
7UHEXLH I FXW  R GLVWLQF LH FODU  vQWUH IXQF LD GH FRQVXOWDQ

GHSDUWDPHQWHORU


 D &RQVLOLXOXL GH 6WDW L

IXQF LDMXULGLF H[HUFLWDW GHDFHVWD

Conducerea de la nivel central n problemele de

SHUVRQDO SODQLILFDUH L FRRUGRQDUH

UHVSRQVDELOLWDWHDDSDU LQH'LUHF LHL*HQHUDOHSHQWUX$GPLQLVWUD LHL6HUYLFLL3XEOLFH

$FHDVW  GLUHF LH HVWH GH RELFHL OD GLVSR]L LD PLQLVWUXOXL UHVSRQVDELO SHQWUX VHUYLFLLOH
FLYLOH GDU FX WRDWH DFHVWHD U PkQH GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY DWDDW  6HFUHWDULDWXOXL

General al Guvernului.
Ministerele - Departamentele pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea
SHQWUX ILHFDUH PLQLVWHU HVWH SUHFL]DW  SULQ RUGLQHOH &RQVLOLXOXL GH 0LQLWUL GXS  FRQVXOWDUea
Consiliului de Stat.
)LHFDUH PLQLVWHU VH DIO  VXE conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de
PLQLWUL, GHOHJD L VDX VHFUHWDUL GH VWDW Ministrul poate da ordine SHQWUX DSOLFDUHDFRQ LQXWXOXL
OHJLORUGDULLQVWUXF LXQLVSHFLDOHbirourilorLSHUVRQDOXOXLGLQDGPLQLVWUD LH
0LQLVWUXO FRQFHSH L LPSOHPHQWHD]  SURSULXO buget care apare n fiecare an exprimat
ntr-un decret.
Biroul Personal al Ministrului este un JUXS GH FRQVXOWDQ  FDUH FXSULQGH PHPEUL DOHL
GHF WUHPLQLVWUX

Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate,

PLQLVWHUXOXL GH UHVRUW L prefectului FDUH FRRUGRQHD]  DFWLYLWDWHD DJHQ LLORU JXYHUQDPHQWDOH OD
QLYHOORFDOLUHJLRQDO

Alte grupuri
QDIDUDDGPLQLVWUD LHLFHQWUDOHDJHQ LLORUJXYHUQDPHQWDOHH[WHUQHLDXWRULW

LORUORFDOH

VHUYLFLLOHSXEOLFHSRWILRIHULWHLGHDOWHLQVWLWX LL

- ,QVWLWX LL GH DGPLQLVWUD LH SXEOLF  FRQGXVH GXS  OHJHD SXEOLF
personal civil, controlori financiari-contabili
- ,QVWLWX LLSXEOLFHvQGRPHQLXOLQGXVWULHLLFRPHU XOXL

 vQ FDUH OXFUHD]  vQ JHQHUDO

-,QVWLWX LLSXEOLFHvQGRPHQLXOWLLQ HLLWHKQRORJLHL

$XWRULW

LOH UHJLRQDOH

sau regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese.

3HQWUX SDUWHD PHWURSROLWDQ  D )UDQ HL DFHVWHD VXQW vQ QXP U GH  OD FDUH VH DGDXJ  SDWUX
GLVWULFWHGHSDUWDPHQWHFDUHVHDIO vQVWU LQ WDWH
6LVWHPXOJXYHUQDPHQWDODSOLFDWvQ&RUVLFDDUHFkWHYDSDUWLFXODULW
Q DFHVWH FRPXQLW

Consilii RegionaleDLF

L GLQ DIDUD JUDQL HORU

L

ULL DXIRVW FRQVWLWXLWH  $GXQ UL 'HOLEHUDWLYH

URUPHPEULVXQWDOHLSULQYRWXQLYHUVDOSHQWUXDVHDQL

&RQVLOLXOYRWHD] EXJHWXOUHJLRQDO

Executivul este supervizat de 3UHHGLQWHOH&RQVLOLXOXL5HJLRQDO. Fiecare regiune are de

asemenea un JUXS GH FRQVXOWDQ  HFRQRPLF  L FRPLWHWH VRciale IRUPDWH GLQ SHUVRQDOLW L vQ
GRPHQLLOHVRFLDODOPXQFLLLHFRQRPLF

Prefectul regiunii UHSUH]LQW

 VWDWXO L HVWH vPSXWHUQLFLW V  GHVI RDUH DF LXQL OHJDOH

SHQWUXDSURWHMDLQWHUHVHOHDFHVWXLDGLQXUP 

CAPITOLUL 11

I. Statul
-

REZUMAT

Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala

Seful statului este Presedintele Republicii, ales pentru 7 ani prin vot universal,
putand fi reales de un numar infinit de ori

II. Structura autoritatii

1) Autoritatea juridica
- Curtile franceze sunt de 2 tipuri : a) Curti juridice
b) Curti administrative

2) Autoritatea legislativa
- legislatia este votata de catre Parlament
- Parlamentul este bicameral : - Adunarea Nationala
- Senat
- Adunarea Nationala este aleasa pentru 5 ani prin vot direct universal
- Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral al grands
electeurs
- Un mandat de senator este acordat pentru 9 ani
- Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala
- Puterea decizionala finala in toate deciziile importante o are Adunarea Nationala
3) Autoritatea executiva
- este divizata intre:a) Presedintele Republicii
b) Primul Ministru
- seful Guvernului este Primul Ministru
- Guvernul este format din: a) Primul ministru
b) un numar de ministere
c) secretariate de stat
- Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil
pentru actiunile Guvernului

CUVINTE - CHEIE

Republica democratica si sociala

Curti juridice

Curti administrative

Curti de corectie

Curti de politie

Grupuri de consultanta

Mediator national

Delegat general

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

Armenia Androniceanu0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.

Churchill S., Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Canadiennes, Ottawa,

1998.

Crane D., The Public Manager Contemporary Challenges and Responsabilities,

Georgia State University Press, Chicago, 1991.

Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,

University of Indiana Press, 1984.

Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

Flynn N., Managing Public Services, Martins Press, New York, 1990.

Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983

Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender,

Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams,
Toronto University Press, nr. 34, 1996.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Pentru cati ani este ales seful statului? De cate ori poate fi reales?
2) Care sunt principiile sistemului legislativ francez?
3) Sub ce autoritate se afla Curtile Juridice? Dar cele administrative?
4) Cui i revine sarcina de a rezolva situatiile problema care pot sa apara in activitatea celor
doua Curti?
5) Ce fel de Parlament are Franta?
6) Care este deosebirea dintre cele doua camere ale Parlamentului?
7) Cui apartine puterea executiva in Franta?

CAPITOLUL 12 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,38%/,&

IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
12.1. Statul
12.2. Structura autoritatii
12.2.1. Autoritatea juridica
12.2.2. Autoritatea legislativa
12.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Sistem parlamentar
Tron imperial dinastic
Dieta
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Conducerea centrala
Resursele financiare
Resursele umane ale managementului
Sistemul informational
Ministere/ Departamente
Guverne locale
Guverne la nivel de prefecturi
Birouri de revizie contabila

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 12

Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ-DSRQLD

Japonia are un VLVWHPGHDGPLQLVWUD LHSXEOLF

UHVWUkQVvQFDUHDO WXULGHFRPSRQHQWHOHFODVLFH

H[LVW DJHQ LLLFRUSRUD LL

12.1. Statul
Japonia este un stat unitar condus n PRGVLPEROLFGHXQvPS UDWLJXYHUQDWGHPRFUDWLFGHXQ
sistem parlamentar FDUDFWHUL]DW SULQ VHSDUDUHD FODU  D SXWHULORU vQ VWDW vQ WUHL PDUL GLUHF LL OHJLVODWLY 
H[HFXWLY LMXULGLF 
&RQVWLWX LD -DSRQLHL D IRVW SURPXOJDW  vQ  L FRQ LQH LQIRUPD LL vQ OHJ WXU  FX VWDWXWXO
PS UDWXOXL

-DSRQLHL

HOLPLQDUHD

U ]ERLXOXL

GUHSWXULOH

L

REOLJD LLOH

RDPHQLORU

IXQF LLOH

'LHWHL3DUODPHQWXOXL &DELQHWXOXL L -XVWL LHL DOWH SUHYHGHUL UHIHULWRDUH OD ILQDQ H DXWRJXYHUQDUH L
VXSUHPD LDOHJLL
$DFXPDPSUHcizat mai sus, HIXOVWDWXOXLHVWHPS UDWXO7HQQRvQOLPEDMDSRQH] XQIHOGH
simbol al Statului L DO XQLW LL SRSRUXOXL. (O QX HVWH LPSOLFDW vQ SROLWLF  L QX DUH SXWHUH ID  GH
Guvern. Tronul imperial este dinastic.
$YL]DUHDLDSUREDUHD&DELQHWXOXLVXQWQHFHVDUHSHQWUX WRDWHDF LXQLOHSHFDUHOHvQWUHSULQGH
PS UDWXO vQ SUREOHPHOH 6WDWXOXL (O QXPHWH 3ULPXO 0LQLVWUX SURSXV GH 'LHW  L HIXO -XVWL LHL GH
SHOkQJ &XUWHD6XSUHP FDUHDIRVWGHVHPQDWGH&DELQHW

6WUXFWXUDDXWRULW

LL

JapoQLD FD RULFH VWDW GHGUHSW DUHDXWRULWDWHD GLYL]DW

Structura Guvernului Japoniei).

 vQFHOH WUHL UDPXUL GH ED]  YH]LILJXUD QU 

12.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF
'XS  FHO GH DO GRLOHD U ]ERL PRQGLDO PXOWH HOHPHQWH DSDU LQkQG VSHFLILFXOXL DGPLQLVWUD L

ei

DPHULFDQHDXIRVWLQWURGXVHvQ-DSRQLD([FHS LHVXQWVLVWHPXOMXULGLFLDXWRULWDWHDH[HFXWLY 
Q -DSRQLD SURFHVHOH VH GHVI RDU  OD

DistrictuluiGXS

trei niveluri 5HFODPDQ LL H[SXQ FD]XULOH ORU OD Curtea

FDUHSRWV DSHOH]HOD&XUWHDQDOW Lv

DIRVWUH]ROYDW ODQLYHOXULOHLQIHULRDUH

n final, la &XUWHD6XSUHP

GDF SUREOHPDQX

Figura nr. 7. Structura Guvernului Japoniei14)

Guvernul Japoniei
Autoritatea LegislatiY

$XWRULWDWHD([HFXWLY

DIETA
CABINETUL
INTREBARI RECAPITULATIVE
&DPHUD5HSUH]HQWDQ L

lor

Camera Consilierilor
-XGHF WRULL &XU LL

Biroul de Control
Biroul Primului
Ministru
0LQLVWUXO-XVWL LHL

de Acuzare
Comisisa de judecata a
$FX]D LORU

BibliotecD1D LRQDO
a Dietei

Ministrul Afacerilor
Externe
0LQLVWHUXOGH)LQDQ H

0LQLVWHUXO(GXFD LHL

Ministerul 6

Q W

LLL

3HUVRDQHORUvQ9kUVW

MinisterulAgriculturii,
3 GXULORUL3HVFXLWXOXL

Ministerul Industriei
L&RPHU XOXL
,QWHUQD L

onal

7HOHFRPXQLFD LLORU

Consiliul de Securitate
al Japoniei

Ministerul
de Interne

(8)

nalta Curte
&XU LOH'LVWULFWXDOH

ale Biroului Primul

14)

(50)

$XWRULWDWHD1D LRQDO 

de Personal
&RPLVLDGH&RPHU 

Liber
&RPLVLD1D LRQDO GH

Protejare a Mediului *
Comisia de Coordonare a Problemelor
de Mediu
$JHQ LD Familiei
Imperiale
$JHQ LDGH0DQDJH

PHQWL&RRUGRQDUH
$JHQ LDGH'H]YROWDUH

Hokkaido
$JHQ LDGH$S UDUH

$JHQ LDGH3ODQLILFDUH
(FRQRPLF
$JHQ LD

de WLLQ

L7HKQRORJLH
$JHQ

ia de Mediu *

$JHQ LDGH'H]YROWDUH


  
 
  

  

 
!

"

#"
 

$%& $  "  ! "$
'(

(
)   "  (
 " " *

,/(

&XUWHD6XSUHP

BiroulLegislativ al
Cabinetului

Ministerul Muncii
0LQLVWHUXO&RQVWUXF LLORU

&85

Secretariatul Cabinetului

Ministerul de Transport
Ministerul 3RWHLL

$XWRULWDWHD-XULGLF

Secretariatul Cabinetului

Okinawa
$JHQ LD1D LRQDO 

pentru Teritorii

+-,/.0'1 2 32 4 ,-56.7$89.

0HQ LRQ PF vQ-DSRQLDQXH[LVW &XUWH$GPLQLVWUDWLY 
1XP UXOGH&XU LSHQWUXILHFDUHQLYHOHVWHXUP WRUXO

- nalteOH&XU Lsunt opt n fiecare regiune

- &XU LOH'LVWULFWXDOHVXQWFLQFL]HFLvQILHFDUHSUHIHFWXU 
- &XU LOH)DPLOLDOH sunt cincizeci
- Cur ile GeneraleVXQWvQQXP UGHSDWUXVXWHFLQFL]HFLLWUHL

&XU LOH)DPLOLDOH

(50)

&XU LOH*HQHUDOH

(453)

Comisiile

(201)

GH8UP ULUH

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Parlamentul sau 'LHWD1D LRQDO este cel mai nalt organ prin care VWDWXOvLH[HUFLW SXWHUHDL
singurul organ legiuitor.
Acesta/aceasta este compus din GRX  FDPHUH: &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU FDUH DUH  PHPEUL L
Camera Consilierilor care are 252 membri.
n cazul unor GLIHUHQGH vQWUH  FHOH GRX  &DPHUH vQ OHJ WXU  FX GHVHPQDUHD 3ULPXOXL 0LQLVWUX
sau n negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, &DPHUD5HSUH]HQWDQ LORUDUHSULRULWDWH
vQID D&DPHUHL&RQVLOLHULORU

Comisiile specialeVXQWRUJDQL]DWHLvLGHI

RDU DFWLYLWDWHDFDJUXSXULGHOXFUXSHQWUXDPEHOH

&DPHUH )LHFDUH &DPHU  VHOHFWHD]  PHPEULL SHQWUX ILHFDUH FRPLVLH vQ PRG SURSRU LRQDO FX QXP UXO
GH ORFXUL GH LQXWH GH SDUWLGH vQ &DPHU )LHFDUH PHPEUX DO &DPHUHL WUHEXLHV DSDU LQ  FHO SX LQ XQHL

comisii.
Propunerile legislative SRWILLQL LDWHGHCabinet, o comisie sau un grup de membri.
)LHFDUH&DPHU DUHXQSecretariat LXQBirou Legislativ.

$XWRULWDWHDH[HFXWLY
$GPLQLVWUD LDSXEOLF vQ-DSRQLDGLIHU VHPQLILFDWLYGHDFHORUODOWH

ULGH]YROWDWHQDQXO

UHXQHDSHVWHGHSHUVRDQHGLQFDUHDGLF HUDXDQJDMD LODQLYHOXOFHQWUDOLDU

 SHUVRDQH OXFUDX vQ RUJDQL]D LL JXYHUQDPHQWDOH vQ WLPS FH DO L  HUDX LQWHJUD L vQ DUPDWD
IRU HORUGHDXWRDS UDUH
3ULPXO0LQLVWUXHVWHGHVHPQDWGH'LHW GLQWUHPHPEULLDFHVWHLDLHVWHQXPLWDSRLGHPS UDW

De obicei, HIXO SDUWLGXOXL SROLWLF care DVLJXU  PDMRULWDWHD vQ 'LHW devine Prim Ministru L HI DO
Cabinetului. El este nvestit cu SXWHUHDH[HFXWLY LQXPHWHPLQLWULLGHVWDW.
3ULPXO

0LQLVWUX

UHSUH]LQW 

&DELQHWXO

H[HUFLW  FRQWUROXO

L

VXSUDYHJKHD] 

GLIHULWHOH

VHJPHQWHDOHDGPLQLVWUD LHL
%LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX GH LQH DFHODL UDQJ FX PLQLWULL L WRDWH DFHVWHD VXQW vQ VXERUGLQHD L

sub controlul Cabinetului. Biroul reunea 571 de persoane n 1991.

([LVW vQSOXV trei comisiiLQRX DJHQ LLFDUHIXQF LRQHD] SHOkQJ %LURXO3ULPXOXL0LQLVWUX
Acestea sunt cunoscute ca organisme externe ale Biroului Primului Ministru. Cele mai multe sunt
conduse GH PLQLWUL GH VWDW FDUH VXQW PHPEUL DL &DELQHWXOXL(L VXQW UHVSRQVDELOL vPSUHXQ  FX 3ULPXO
0LQLVWUXSHQWUXSROLWLFDGHSODQLILFDUHLFRRUGRQDUHFDUHLPSOLF PLQLVWHUHOHLDJHQ LLOH
6HFUHWDULDWXO%LURXOXL3ULPXOXL0LQLVWUXFRRUGRQHD] DFWLYLW
LDJHQ LLORUSUHFXPLUHOD LLOHSXEOLFH

LOHDGPL

nistrative ale ministerelor

2UJDQHOH DGPLQLVWUDWLYH FDUH FRODERUHD]  GLUHFW FX

Biroul Primului Ministru sunt:

-&RPLVLDGH&RPHU /LEHU
-&RPLVLD1D LRQDO SHQWUX6LJXUDQ 3XEOLF 
-&RPLVLDGH&RRUGRQDUHL Dezbatere pe Probleme de Mediu;
-$JHQ LD1D LRQDO SHQWUXQJULMLUHD)DPLOLHL
-$JHQ LDGH0DQDJHPHQWL&RRUGRQDUH
-$JHQ LDGH'H]YROWDUH+RNNDLGR
-$JHQ LDGH$S UDUH
-$JHQ LDGH3ODQLILFDUH(FRQRPLF 
-$JHQ LDSHQWUXWLLQ L7HKnologie;
-$JHQ LDSHQWUX0HGLX
-$JHQ LDGH'H]YROWDUH2NLQDZD
-$JHQ LD1D LRQDO SHQWUX7HULWRULX

Fundamentarea deciziilor - Coordonarea

Cabinetul constituit de Primul Ministru, care l conduce, nu are mai mult de  GH PLQLWUL GH
stat. TR LUHSUH]LQW SXWHUHDH[HFXWLY LVHDIO VXEDXWRULWDWHDHIXOXL&DELQHWXOXL, care de altfel este
LUHVSRQVDELOGHJUXSvQID D'LHWHL

Secretariatul Cabinetului DUH DWULEX LL SHQWUX SUHJ WLUHD DJHQGHL GH OXFUX D HGLQ HORU GH
Cabinet, pentru derulareD GH VWXGLL L FHUFHW UL SHQWUX PHQ LQHUHD XQLW LL SROLWLFH SHQWUX DQDOL]H vQ
GRPHQLXOSROLWLF&HLPDLPXO LPHPEULDL6HFUHWDULDWXOXLVXQWVHFRQGD LGHPLQLWULLDJHQ L
5HFHQWSHQWUXDvQW ULIXQF LDORUGHFRRUGRQDUHQXP UXOGHSHUVRQDOD

crescut la recomandarea

Consiliului Provizoriu pentru Promovarea Reformei Administrative.

6FKL HOHGH SURJUDPHSULYLQGRULHQWDUHDSROLWLF  VXQWFRQWXUDWH vQPLQLVWHUVDXDJHQ LHLDUDSRL
DX ORF QHJRFLHUL FX DOWH PLQLVWHUH VDX DJHQ LL GXS  FDUH VXQW GH]E WXWH vQ FDGUXO &RQIHULQ HL
$GPLQLVWUDWLYH D 9LFHPLQLWULORU vQDLQWH GH D VH vQGUHSWD F WUH  HGLQ D GH &DELQHW XQGH GH]EDWHULOH
FRQWLQX 
QFDGUXOILHF UXLPLQLVWHUVDXDJHQ LHH[LVW vQWUHGRX LGRX ]HFL

de consilii consultative.

Consilierii sunt adHVHD H[SHU L SURIHVRUL XQLYHUVLWDUL MXUQDOLWL L UHSUH]HQWDQ L DL GLIHULWHORU
partide.
&RQGXFHUHD FHQWUDO  HVWH UHDOL]DW  GH F WUH $JHQ LD GH 0DQDJHPHQW L &RRUGRQDUH FUHDW  vQ
 SULQ FRODERUDUHD  GLQWUH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY  GH 0DQDJHPHQW L %LUR

ul Primului Ministru.

$FHDVWD IXQF LRQHD]  FD RUJDQ H[WHUQ DO %LURXOXL 3ULPXOXL 0LQLVWUX FX URO vQ FRRUGRQDUHD L

managementul Guvernului Central.

$JHQ LDHVWHFRQGXV GHF WUHXQPLQLVWUXGHVWDWLHVWHIRUPDW GLQ

pentru manDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHFRQGXFHUHDDGPLQLVWUDWLY

cinci birouri responsabile

LQVSHF LDDGPLQLVWUDWLY SURWRFRO

VWDWLVWLFLLELURXULOHUHVSRQVDELOHSHQWUXFRRUGRQDUHDJHQHUDO DSROLWLFLLGHVHFXULWDWHDFWLYLWDWHSHQWUX

tineret etc.
Biroul Administrativ de Management este responsabil pentru promovarea reformei
administrative n cadrul sistemului administrativ.

Ministerele - Departamentele
$O WXULGH%LURXO3ULPXOXL0LQLVWUXVHDIO GRX VSUH]HFHPLQLVWHUH

.
vntreprinderile guvernamentale,

Alte componente administrative sunt: comisiile DJHQ LLOH

organeDWDDWHSHOkQJ PLQLVWHUHLDJHQ LL

FRUSRUD LLOHSXEOLFHLGLIHULWHOHWLSXULGH

&RPLVLLOHLDJHQ LLOHVXQWFRQVLGHUDWHFDRUJDQHH[WHUQHDOHPLQLVWHUXOXLVDX%LURXOXL3ULPXOXL

Ministru.

2 VLQJXU  H[FHS LH HVWH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY  FX 3UREOHPH GH $S UDUH DWDDW  SH OkQJ 

$JHQ LDGH$S UDUH

&RPLVLLOHLDJHQ LLOHVHEXFXU GHDFHODLVWDWXWFXPLQLVWHUHOHFXXQHOHH[FHS LL
2 FRPLVLH SRDWH IL VWDELOLW  DWXQFL FkQG VH FRQVLGHU  QHFHVDU  LQWHQVLILFDUHD FRQWUROXOXL L
XUP ULULLGHF WUHPLQLVWHUDJUDGXOXLGHUHDOL]DUHDRELHFWLYHORULDPRGXOXLGHGHVI XUDUHDDFWLYLW

LL

([LVW trei comisiiVWDELOLWHSHOkQJ %LURXO3ULPXOXL0LQLVWUXLpatru n cadrul ministerelor. Ca

organe semiindependente, comisiile sunWFRQWURODWHLVXSUDYHJKHDWHGHF WUH&DELQHW
([LVW  QRX  DJHQ LL constituite ca organe externe ale Biroului Primului Ministru, alteori ca
RUJDQH DOH PLQLVWHUXOXL &HOH PDL PXOWH GLQWUH HOH VXQW FRQGXVH GH PLQLWULL GH VWDW LDU VWUXFWXULOH ORU

interne sunt aproape la fel cu cele ale ministerelor.

QWUHSULQGHULOH JXYHUQDPHQWDOH VXQW vQ QXP U GH

patru 6HUYLFLXO 3RWDO 6HUYLFLXO 1D LRQDO DO

3 GXULORU%LURXOGH7LS ULWXULL0RQHW ULD

1X

H[LVW 

UHJXOL

IL[H

SHUPDQHQWH

GHVSUH

PRGXO

FXP

VXQW

RUJDQL]DWH

ntreprinderile

guvernamentale.
&RUSRUD LLOHSXEOLFHVXQWFRQVWLWXLWHGH*XYHUQXO1D LRQDOSRWULYLWXQRUOHJLVSHFLILFHLVXQW
R IRUP  GH RUJDQL]DUH SHQWUX GHVI XUDUHD DFWLYLW

LL GH F WUH VWDW

Ele sunt constituite cnd se

FRQVLGHU  F  PDQDJHPHQWXO DU IL PDL SHUIRUPDQW GDF  DFWLYLW

LOH V DU GHVI XUD VXE IRUPD XQRU

DVWIHOGHRUJDQL]D LLWLSFRUSRUD LL

La 1 ianuarie 1992 existau n total GHFRUSRUD LLSXEOLFHvQ-DSRQLDGXS FXPXUPHD]

- &RUSRUD LLSHQWUX'LYHUVH8WLOLW L.RGkQFDQXP ULUHXQHDXSHUVRDQH
- &RUSRUD LLOHSHQWUX3URLHFWH-LJ\RGDQHUDXLUHXQHDXSHUVRDQH
- &RUSRUD LLOHGH)LQDQ H.RNRFXDQJDMD L
- % QFLOH6SHFLDOH7RNXVKXJLQNRL.LQNRLUHXQHDXSHUVRDQH
- Autoritatea de Afaceri (Eiden), 1 cu 10849 persoane;
- Companiile Speciale 7RNXVKXJDLVKDFDQXP UvQFDUHOXFUDXSHUVRDQH
- $OWH&RUSRUD LLvQQXP UGHFXXQWRWDOGHSHUVRQDOGH

Din sistemul conducerii centrale fac parte:

$JHQ LDGH0DQDJHPHQWL&RRUGRQDUH
0LQLVWHUXO-XVWL LHL
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU
0LQLVWHUXO$JULFXOWXULL3 GXULORUL3LVFLFXOWXULL
0LQLVWHUXO3RWHORUL7HOHFRPXQLFD LLORU

Guvernele locale
*XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH SRWULYLW &RQVWLWX LHL i
Legii Autonomiei Locale, care
stipulea] vQPRGH[SUHVSULQFLSLXODXWRJXYHUQ ULLORFDOH.
Fiecare Guvern local are SURSULXO V X FRUS OHJLVODWLY L H[HFXWLY $FHWL PHPEUL VXQW GLUHFW
DOHLGHF WUHORFXLWRULLDUUHOD LLOHFXHIXOH[HFXWLYIXQF LRQHD] SHSULQFLSLXOVLVWHPXOXLSUH]LGHQ LDO
&HOHGRX UDPXULH[HFXWLY LOHJLVODWLY FRODERUHD] XQDFXFHDODOW 

Guvernele locale au GRX WLSXULGHIXQF LLvQ-DSRQLD:

-)XQF LLSURSULL
-)XQF LLGHOHJDWH
Guvernele locale sunt mputernicite (mandatDWH GH
proiecteze planuri pentru propria activitate.

PLQLVWHUHOH *XYHUQXOXL 1D LRQDO V 

)XQF LLOHGHOHJDWHVHH[HUFLW LSULQRUJDQL]D LLOHSXEOLFHGHWLSDJHQ LHFHHDFHvQVHDPQ R

onsabile HIXO H[HFXWLY VDX

DSOLFDUH D XQRU LQVWUXF LXQL FDUH VXQW WUDQVPLVH GH PLQLVWHUHOH UHVS
RUJDQXOH[HFXWLYvQDFHDVW VLWXD LHHVWHRDJHQ LHD*XYHUQXOXL1D LRQDO

Guvernele la nivel de prefecturiVXQWvQQXP UGHLVXQWIRUPDWHGLQ

- "To", pentru Guvernul Metropolitan din Tokio;
- "Do", pentru prefecturile din insulele Hokkaido;
- 'RX )XSHQWUXSUHIHFWXULOHGLQ2VDNDL.\RWR
-3DWUX]HFLLWUHL.HQSHQWUXSUHIHFWXULOHSHUPDQHQWHUHJXODWH3RSXOD LDGLQDFHVWHUHJLXQLYDULD]
ntre 11 milioane locuitori n Tokio la 600000 locuitori n Tottori.

6DUFLQLOH JXYHUQHORU ORFDOH VH GHVSULQG GLQ QHYRLOH ]LOQLFH DOH SRSXOD LHL ORFDOH L VH UHIHU  vQ
SULQFLSDO OD VLVWHPXO GH vQY
VDQLWDUHLFXU

PkQW SULPDU JLPQD]LDO L OLFHDO DVLJXUDUHD FHUHULL GH DS  VHUYLFLL

HQLHVHUYLFLLGHVHFXULWDWHORFDO LJULMDSHQWUXSHUVRDQHOHYkUVWQLFHLSHQWUXWLQHUL

*XYHUQHOH PXQLFLSDOH SULPHVF DYL]H UHFRPDQG UL L GLUHF LL GH DF LXQH GH OD JXYHUQHOH GH SH
OkQJ SUHIHFWXULSHQWUXD LvPEXQ W

LVLVWHPHOHORUGHPDQDJHPHQW

CAPITOLUL 12

REZUMAT

I. Statul
- Japonia este un stat unitar condus de un imparat si guvernat democratic de un sistem parlamentar
- imparatul nu este implicat in politica si nu are putere fata de Guvern
- tronul imperial este dinastic si are deci o descendenta din tata in fiu
II. Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
- in Japonia procesele se desfasoara la 3 niveluri
- reclamantii expun cazurile lor la Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si,
in final, la Curtea Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare
- in Japonia nu exista Curte Administrativa
- seful Justitiei, respectiv al Curtii Supreme este numit de imparat, dupa ce a fost desemnat de catre
Cabinet
2) Autoritatea legislativa
- singurul organ legiuitor prin care statul isi exercita puterea este Parlamentul sau Dieta Nationala
- Parlamentul este compus din doua camere :a) Camera Reprezentantilor
b) Camera Consilierilor
- in cazul unor diferende intre cele doua camere, Camera Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei
Consilierilor
- Dieta isi desfasoara activitatea in sesiuni ordinare
- fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ
3) Autoritatea executiva
- Primul ministru este desemnat de Dieta dintre membrii acesteia si este numit apoi de Imparat
- devine prim-ministru si Sef al Cabinetului seful partidului politic care asigura majoritatea in Dieta
- primul-ministru:- reprezinta Cabinetul
- exercita controlul
-supravegheaza diferitele segmente ale administratiei
- Cabinetul constituit de primul ministru , care il conduce, nu re mai mult de 20 de ministri de stat
care reprezinta puterea executiva, aflandu-se sub autoritatea Sefului Cabinetului care este
responsabil si in fata Dietei.

CUVINTE-CHEIE

Dieta nationala

Camera Reprezentantilor

Camera Consilierilor

Curtea Districtului

Curti Familiale

Centrul Interdepartamental pentru computere

Kodan(Corporatii pentru diverse utilitati)

Koko(Corporatii de Finante)

Eiden(Autoritatea de Afaceri)

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLF 

Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.

Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.
P. Putnams Sons, 1905.

Gulick L., Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987.

,RUJRYDQ$'UHSW$GPLQLVWUDWLYWUDWDW(OHPHQWDUYRO+HUFXOHV%XFXUHWL

Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,

993.

Fre Press, New York, 1987.

Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey
Press, 1988.

Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,

Toronto, 1993.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce tip de stat este Japonia?

2) Cine are prioritate dintre cele doua Camere ale Parlamentului atunci cand apar diferende in
legatura cu desemnarea Primului-ministru?
3) Care este procedura de alegere a primului-ministru?
4) Care sunt principalele atributii ale Dietei?
5) Ce fel de functii au guvernele locale din Japonia?
6) Care sunt atributiile guvernelor locale?

CAPITOLUL 13
3$57,&8/$5,7
,$/(0$1$*(0(178/8,
PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
13.1. Statul
13.2. Reprezentarea autoritatii
13.2.1. Autoritatea juridica
13.2.2. Autoritatea legislativa
13.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Structura administrativa duala
Descentralizare
Sistemul de distributie
Principiul suveranitatii nationale
Principiul democratiei reprezentative
Structuri asociate
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Ministere

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 13

3DUWLFXODULW

ic in sistemul administrativ din Suedia

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEO

$SDUDWXODGPLQLVWUDWLYDO6XHGLHLVHGLIHUHQ LD] GHFHOHODOWHSULQXUP WRDUHOHFDUDFWHULVWLFL

1.

6WUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY  GXDO  RULHQWDW  SH SROLWLFD PLQLVWHUHORU L QXPHURDVH

DJHQ LLH[HFXWLYHLQGHSHQGHQWH

2. 'HVFHQWUDOL]DUHSXWHUQLF

FXUHVSRQVDELOLW

LPDULODQLYHOXULOHUHJLRQDOLORFDO

13.1. Statul
Suedia este o

PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO

cu o

guvernare &RQVWLWX LD

IRUP  SDUODPHQWDU  GH

VXHGH] VHED]HD] SH

trei legi fundamentale:

1. Legea referitoaUHODPRGDOLW

LOHGHJXYHUQDUHHODERUDW vQ

2. Legea pentru succesiune, datnd din anul 1810;

3. /HJHDOLEHUW

LLSUHVHLHODERUDW vQ

Q  D IRVW LQWURGXV  D SDWUD OHJH IXQGDPHQWDO 

exprimare.
n Suedia HIXO 6WDWXOXL HVWH 5HJHOH QHLPSOLFDW vQ SROLWLF
politice.
Regele are doar IXQF LLRQRULILFH

aceea referitoare la libertatea de

 L I U  GUHSW GH H[HUFLWDUH D SXWHULL

HIXO6WDWXOXLGHVFKLGHVHVLXQHDDQXDO D3DUODPHQWXOXL5LNVGDJGDUQXSDUWLFLS ODGH]EDWHUL

LQXDUHGUHSWGHVHPQ WXU SHQWUXQLFLXQDGLQGHFL]LLOHJXYHUQDPHQWDOH
'H FXUkQG UROXO HIXOXL 6WDWXOXL HVWH L DFHOD GH D

propune noul Prim Ministru LDU DFHDVW

LQIRUPD LHHVWHSUHOXDW XOWHULRUGHF WUH3XUW WRUXOGH&XYkQWDO3DUODPHQWXOXL

13.2. Reprezentarea autoriW

&HOHWUHLVHJPHQWHDOHDXWRULW

LL

LLVXQWUHSUH]HQWDWHLvQ6XHGLDGDUvQWU

-un mod specific .(vezi

figura 8. Structura sectorului public in Suedia).

13.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF
&RQVWLWX LDVHED]HD] SHXQVLVWHPGHQRUPHSHQWUXILHFDUHQLYHOLHU

arhic.

/D YkUIXO LHUDUKLHL VH DIO 

legile fundamentale.

2 OHJH IXQGDPHQWDO  SRDWH IL GHFUHWDW  GRDU

GXS  FH DX IRVW HODERUDWH GRX  YDULDQWH GHFL]LRQDOH'XS DFHHD WUHEXLH V  DLE ORF XQ SURFHV GH
DOHJHUH /HJHD IXQGDPHQWDO  QX SRDWH IL DPHQGDW  VDX DEURJDW  GHFkW GXS  SDUFXUJHUHD XQHL

proceduri specifice.

Figura nr. 8. Structura sectorului public n Suedia

Parlamentul

Cabinet

Ministere

$JHQ LL

$JHQ LL

Nivelul
Central

pentru
8WLOLW

L

Publice
ntreprinderi
Proprietate
de Stat

Alte
2UJDQL]D LL

$JHQ LL

Administrat
ive

Consiliul
$JHQ LL

1D LRQDO

Comitete/Consilii
Executive

Nivelul
Regional

Regionale

1D LRQDOH

Consiliul

Statale,

1D LRQDODO

)XQGD LL

ntreprinderilor
GH6WDWL

Organi]D LL
Statale

0XQLFLSDOLW

LOHvQ

$JHQ LL

Consiliu
Municipal

locale de
DQJDM UL

Comisii
Executive
e

$JHQ LL

Locale
(Ex,
Spitalele)

2UJDQL]D LL
0XQLFLSDOHL

alte
2UJDQL]D LL

Statale

Alegeri parlamentare

Alegeri regionale

Alegeri
Municipale

8UP WRUXOQLYHOvQFDGUXOLHUDUKLHLHVWHRFXSDWGH

legile ordinareSHQWUXFDUHHVWHFHUXW

GRDUR

VLQJXU  GHFL]LH D5LQNVGDJ XOXL2 OHJH RUGLQDU  QX SRDWH IL DPHQGDW RULDEURJDW  GHFkW GH R DOW 

OHJHRUGLQDU 
&XU LOHGLVWULFWHORUFRQVWLWXLHSULPDLQVWDQ

vQMXVWL LDVXHGH] 

Deciziile pot fi testate n cadrul

um ar

&XU LLGH$SHOLvQILQDOvQFDGUXO&XU LL6XSUHPH&XU LOHGLVWULFWHORUDQDOL]HD] SUREOHPHF

ILVLVWHPHOHGHWD[HEXQ VWDUHDVRFLDO LDFWLYLWDWHDPXQLFLSDOLW

LL&XU LOH$GPLQLVWUDWLYHGH$SHO

sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar

&XUWHD 6XSUHP

$GPLQLVWUDWLY HVWHLQVWDQ DILQDO 

Cea de a doua &XUWH6XSUHP

HVWH&XUWHD6XSUHP GH$VLJXUDUH6RFLDO

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu

R VLQJXU  FDPHU 

FDUH  UHSUH]HQWDQ L DL GLVWULFWHORU HOHFWRUDOH H[LVWHQWH LDU 

cu 349 de locuri, din

VXQW UH]ervate partidelor,

SURSRU LRQDOFXUH]XOWDWHOHRE LQXWHvQDOHJHUL

Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW

WRUGH&XYkQW

propriu (7DOPDQLDO L trei

3XUW WRUL GH &XYkQW DL 'HSXWD LORU 3XUW WRUXO GH &XYkQW FD L FRRUGRQDWRU DO DFWLYLW

LL

Parlamentului, provine din rndurile membrilor Partidelor Politice.

3URSXQHULOHSHQWUXGLVFX LDvQ3DUODPHQWSRWILLQWURGXVHGHF WUH*XYHUQVDXGHF WUHPHPEULL

parlamentului.
Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate
vQ SUHDODELO,PHGLDW FH &RPLWHWXO VDX &RPLVLD D vQFKHLDW DFHDVW  DFWLYLWDWH GH DQDOL]  SURSXQHUHD
HVWHGLVFXWDW vQSOHQvQHGLQ

0HPEULL&DELQHWXOXLVHDWHDSW V VXV LQ SURSXQHULOHORUvQGLVFX LLOHLQSOHQ0LQLWULLvQPRG

normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul
dintre membrii.
3HQWUX D vPEXQ W

L H[HUFLWDUHD IXQF LHL GH FRQWURO FDUH HVWH IRDUWH LPSRUWDQW  3DUODPHQWXO

SRDWH LQWURGXFH YRWXO GH FHQ]XU  FHHD FH FRQGXFH OD R UHGLVFXWDUH L UHDYL]DUH D SURSXQHULORU
ODQVDWHGHPLQLWULVDXGHF WUH*XYHUQvQDQVDPEOXOV X
/D ILHFDUH LQWHUYDO GH WUHL DQL FHO SX LQ

15 Comisii/Comitete (utskott) sunt

QXPLWH GH F WUH

fiecare Parlament ales.

5ROXOFRPLVLLORUHVWHLDFHODGHDSUHJ WLRSURSXQHUHFDUHXUPHD] DILGLVFXWDW vQVHVLXQHD
vQSOHQ$FWLYLWDWHDORUVHvQFKHLHFXWUDQVPLWHUHDXQXLUDSRUWF WUHSOHQSHQWUXVHVLXQHD
SOHQDU 'RFXPHQWXOFRQ LQHRDQDOL] GHWDOLDW DIDFWRULORUFDUHLQIOXHQ HD] SURSXQHUHD

respectiv

$XWRULWDWHDH[HFXWLY

Q 6XHGLD H[LVW  R GLYL]DUH FODU  D UHVSRVDELOLW

$JHQ LLVDX%LURXUL
5HVSRQVDELOLW

L LPSRUWDQWH VXQW DWULEXLWH

LL FHQWUDOH

ntre

&DELQHWXO 0LQLWULORU L

guvernelor locale, respectiv

0XQLFLSDOLW

LL L

consiliilor de la nivel de district.

Guvernul Central

3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL FRQVXOW  OLGHULL SDUWLGHORU SDUODPHQWDUH SXUW WRULL GH

cuvnt ai acestora si seful statului nainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru.

3DUODPHQWXOYRWHD] DSRLDFHDVW SURSXQHUH3URSXQHUHDHVWHDSUREDW GDF PDMRULWDWHDHVWHSHQWUX

Primul MinistruQXPHWHDSRLPLQLWULL&DELQHWXOXL.
Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoaneL
HVWHGLYL]DWvQGRX 

- UnitDWHDGH,QIRUPDUH3ROLWLF
-'HSDUWDPHQWXOGH/HJLVOD LH

L&RQVXOWDQ

'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH HVWH IRUPDW GLQ SHUVRDQH I

U  RULHQWDUH SROLWLF  L VH LPSOLF  vQ

WRDWHSURFHGXULOHFRQVWLWX LRQDOHLOHJDOHSUHFXPLvQGHUXODUHDHGLQ HORU&DELQHWX

lui.

Cabinetul n prezent este format din PLQLWULI U 3ULPXO0LQLVWUX

Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului.
QWLPSXOGHUXO ULLDFWLYLW

LLORUvQFDGUXOELURXULORUPLQLVWHULDOHSDUODPHQWDULLvLPHQ LQ

locurile lor n ParlameQWVDXVXQWUHSUH]HQWD LGHSHUVRDQHGHVHPQDWH

QFHSkQG GLQ GHFHPEULH  0LQLVWHUXO )LQDQ HORU DUH UHVSRQVDELOLW

DGPLQLVWUD LDSXEOLF 

L GHSOLQH SHQWUX

$JHQ LLOH

din subordinea acestui minister sunt:

- $JHQ LDSHQWUX'H]YROWDUH$GPLQLVWUDWLY L
-%LURXO1D LRQDOGH5HYL]LH&RQWDELO 
&HOH GRX  DX DWULEX LL SHQWUX implementarea reformelor n toate domeniile managementulul
publicODQLYHOXO$JHQ LLORU
-'RX $JHQ LLDXUHVSRQVDELOLW LSHQWUXPDQDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHL
-$JHQ LLOH6XHGH]HGH6WDWLVWLF 
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU are un rol important n problema resurselor umane.
$JHQ LD 1D LRQDO  SHQWUX $QJDMD LL *XYHUQDPHQWDOL (SAV) din subordinea Ministerului
)LQDQ HORU HVWH UHVSRQVDELO  SHQWUX contractele colective L pentru implementarea noii politici de
personalvQVHFWRUXOSXEOLF$JHQ LDDIRVWUHRUJDQL]DW vQ
,QVWLWXWXO 1D LRQDO SHQWUX 3UHJ WLUH L 'H]YROWDUH vQ 'RPHQLXO 6HUYLFLLORU &LYLOH, din
VXERUGLQHD 0LQLVWHUXOXL )LQDQ HORU SURPRYHD]  HILFLHQ D FRPSHWHQ D L FDOLWDWHD vQ sectorul

SXEOLF Q  SH GDWD GH  LXOLH DFHVW ,QVWLWXW D IRVW GL]ROYDW L DVWIHO ILHFDUH $JHQ LH D GHYHQLW

UHVSRQVDELO SHQWUXWRDWHSUREOHPHOHFDUHDSDUvQGRPHQLXOV XGHDFWLYLWDWH

Q6XHGLD0LQLVWHUXO)LQDQ HORUHVWHRUJDQXOFXUHVSRQVDELOLWDWHFHQWUDO SHQWUXFRRUGRQDUHD

SURFHVXOXLGHGH]YROWDUHDWHKQLFLLLQIRUPD LRQDOHvQVHFWRUXOSXEOLF

Ministerele - Departamentele

0LQLVWHUHOHVXQWGHUHJXO GHGLPHQVLXQLPLFLXQHOHQXGHS HVFGHSHUVRDQH

6DUFLQD ORU SULQFLSDO  HVWH FD SULQ PLQLWULL V  SDUWLFLSH OD SURFHVXO GH IXQGDPHQWDUH D

SROLWLFLL *XYHUQXOXL 0LQLWULL LDX GHFL]LL L SUHJ WHVF SURSXQHULOH FDUH XUPHD]  D IL WUDQVPLVH

SHQWUXGLVFX LHvQ3DUODPHQW

Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH LQGHSHQGHQWH GLQ VXERUGLQH L GH grupurile constituite la
nivelul districtelor.
Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de
QXPHURDVHFRPLVLLLFRPLWHWHFDUHRSHUHD] DO WXULGHHOH([LVW vQSUH]HQWDSURDSHGHDVWIHO
GHFRPLWHWHLFRPLVLLFDUHDXDFWLYLWDWHSHUPDQHQW 
Q SUH]HQW H[LVW   PLQLVWHUH FX XQ QXP U DSUR[LPDWLY GH  DQJDMD LI U  0LQLVWHUXO

$IDFHULORU([WHUQHFDUHUHXQHWHDSUR[LPDWLYSHUVRDQH

&RQGXFHUHDFHQWUDO LORFDO

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District
ODQVVW\UHOVHFRQGXVHILHFDUHGHF WUHXQGuvernatorQXPLWGH*XYHUQSHDVHDQL
&HLODO LPHPEULDL%LURXULORU$GPLQLVWUDWLYHGH'LVWULFWVXQWQXPL LGH&RQVLOLHULLGLVWULFWXOXL

6DUFLQD SULQFLSDO  D DFHVWRUD HVWH V  UHSUH]LQWH *XYHUQXO FHQWUDO vQ VSHFLDO vQ SUREOHPHOH GH

SODQLILFDUHUHJLRQDO GHFRRUGRQDUHLGHDGPLQLVWUDUHODQLYHOGHGLVWULFW

n plus, cteva $JHQ LL&HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt
e Guvernatorul Districtului.

FRQGXVHGHF WU

&RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL ODQGVWLQJ L PXQLFLSDOLW

LOH VDX FRPXQHOH NRPPXQ MRDF  XQ URO

LPSRUWDQW vQ VHFWRUXO SXEOLF /D DFHVW QLYHO vL GHVI RDU  DFWLYLWDWHD DSUR[LPDWLY  GLQ

SHUVRQDOXOFDUHOXFUHD] vQVHFWRUXOSXEOLF

&RQGXFHUHDODDFHVWQLYHOUHXQHWHDSURDSHGHUHSUH]HQWDQ LSROLWLFL

([LVW   GH FRQVLOLHUL GH GLVWULFW ILHFDUH ILLQG R SHUVRDQ  FX R SRSXODULWDWH GHRVHELW  FDUH VH

RFXS FXDSOLFDUHDWD[HORUSHYHQLWFXSHUIHF LRQDUHDVLVWHPXOXLGHvQJULMLUHDV Q W

LFXRUJDQL]DUHDDFWLYLW

LLGHSUHJ WLUHDFHW

HQLORUvQFROL

LLSRSXOD LHL

([LVW  GH DVHPHQHD  GH GLVWULFWH PXQLFLSDOH FRQGXVH GH F WUH XQ &RQVLOLX DOHV

5HSUH]HQWDQ LLDFHVWRUDDXGUHSWXOGHDSHUFHSHWD[HSHYHQLWLDRIHULGLYHUVHV

ervicii.

CAPITOLUL 13

REZUMAT

I. Statul
- Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare
- Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala
- Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ
- seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice
- Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului
- seful statului il propune pe primul-ministru
- tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand
drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.
II.Structura autoritatii
1) Autoritatea juridica
- Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic
- la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare
- prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor
- cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala
2) Autoritatea legislativa
- din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera
- Parlamentul are un Prezidiu format din:
- Un purtator de cuvant propriu (Talman)
- 3 purtatori de cuvant ai deputatilor
- propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii
Parlamentului
- membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare
proportionala
3) Autoritatea executiva
- in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor
- Agentii(birouri)
-responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale
- Municipalitatii
- Consillilor de la nivel de district
- biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a)
Unitatea de informare politica si consultanta
b) Departamentul de Legislatie
- in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru
- membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului

CUVINTE-CHEIE

o Monarhie constitutionala
o Consiliu legislativ
o Curtile districtelor
o Curti de Apel
o Curtea Suprema Administrativa
o Curtea Suprema de Asigurare Sociala
o Prezidiu
o Comitete publice
o Revizor general

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985.
o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987.
o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.
o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The
Dorssey Press, 1988.
o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview
Press, Toronto, 1993.
o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing
Cambridge, 1988.
o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York,
1991.
o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,
University of Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Pe ce legi se bazeaza Constitutia suedeza?

2) Ce fel de functii indeplineste Seful statului?
3) Ce tip de Parlament are Suedia? Din ce este acesta format?
4) Pentru ce perioada de timp sunt alesi membrii Parlamentului?
5) Care este structura Biroului Primului-ministru?
6) Care este sarcina principala a Birourilor administrative de District?
7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?

CAPITOLUL 14
3$57,&8/$5,7
,$/(0$1$*(0(178/8,
PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII
BRITANII

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
14.1. Statul
14.2. Reprezentarea autoritatii
14.2.1. Autoritatea juridica
14.2.2. Autoritatea legislativa
14.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Sistem legislativ bicameral
Sistemul first- past- the- post
Statute constitutionale
Structuri asociate
Sistemul electoral
Sistemul informational
Coordonarea
Responsabilitate formala
Prerogative regale
Ministere/ Departamente
Districte nemetropolitane

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 14
Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ5HJDWXO

Unit al Marii Britanii

14.1. Statul
Regatul Unit al Marii Britanii este format din: Marea Britanie, care, la rndul ei, se compune
DUD*DOLORUL,UODQGDGH1ord.
Statul este unitar dar are cteva caracteristici principale, cum ar fi: LQH[LVWHQ D XQXL VLVWHP
XQLWDUGHOHJLL&XU L a unui VLVWHPXQLWDUGHSROL LHLJXYHUQDUHORFDO FDLGLIHUHQ HVHPQLILFDWLYH
vQFHHDFHSULYHWHH[HUFLWDUHDIXQF LLORUDGPLQLVWUD LHLFHQWUDOH.
Regatul Unit este condus de o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO  L GLQ  HVWH JXYHUQDW GH F WUH un
singur Parlament, cel din Londra.
Politica, n mod formal, este H[HUFLWDW  GH F WUH 5HJLQ  iar SUDFWLF DFHDVWD HVWH UHDOL]DW  GH
GLQ$QJOLD6FR LD

F WUH PHPEULL 3DUODPHQWXOXL L &DPHUD /HJLVODWLY  Q PRG WUDGL LRQDO SXWHULOH &RURDQHL VXQW ELQH

definite.
&RQVWLWX LDQXDSDUHUHXQLW vQWU

-un singur document.

&DGUXO FRQVWLWX LRQDO VH IRUPHD]  SH GH R SDUWH GLQ FRQ LQXWXO XQRU VWDWXWH GLQ FRQ LQXWXO

unor OHJLSDU LDOGLQFRQYHQ LLLHVWHFRPSOHWDWSHUPDQHQW

&kWHYD GLQ HOHPHQWHOH FRQVWLWX LRQDOH VXQW GHULYDWH GLQ UHJXODPHQWHOH GH IXQF LRQDUH DOH
LQVWLWX LLORUDGPLQLVWUDWLYHHQJOH]HFDUHDXH[LVWDWvQDLQWHGHXQLUHD$QJOLHLFX6FR LD
([LVW  GH DVHPHQHD XQ QXP U FRQVLGHUDELO GH VWDWXWH FRQVWLWX LRQDOH

, datnd din secolul al

DSWHVSUH]HFHOHD FDUH VH UHIHU  OD GUHSWXULOH FHW

HQLORU SXWHUHD FHORU GRX  &DPHUH L OD LQWUDUHD

5HJDWXOXL8QLWD0DULL%ULWDQLLvQ&RPXQLWDWHD(XURSHDQ 

Din punct de vedere fRUPDO XQHOH SUREOHPH FRQVWLWX LRQDOH FXP DU IL GH H[HPSOX FUHWHUHD
SXWHULL H[HFXWLYH SRW IL VROX LRQDWH VLPSOX SULQ VFKLPEDUHD XQHL FRQYHQ LL VDX SULQ GHFUHW DO

Parlamentului.
'HL SXWHUHDIRUPDO D PRQDUKLHLH[SULPDW  SULQ  3UHURJDWLYHOH 5HJDOH QX D IRVW PRGLILFDW 
vQF  GLQ VHFROXO DO 

-lea, n prezent SUHURJDWLYHOH PRQDUKLHL vQ VHQVXO H[HUFLW ULL OLEHUH D  SXWHULL
sunt foarte mici, iar cele mai multe DWULEX LLDOHPRQDUKLHLVXQWPDLPXOWIRUPDOH, manifestate n cadrul
unor ceremonii, sau pentru acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi.
Q SUDFWLF  DFHDVWD vQVHDPQ  F  Primul Ministru L &DELQHWXO H[HUFLW  SXWHUHD SRWULYLW
prerogativelor regale3DUODPHQWXO QX WUHEXLH V  DXWRUL]H]H H[HUFLWDUHD DFHVWRU SXWHUL GDU SRDWH V 
restrkQJ  GUHSWXULOH SUHURJDWLYH RUL V  GHILQHVF  L V  FODULILFH PRGXO vQ FDUH WUHEXLH V  ILH H[HUFLWDW 
puterea monarhiei.
Oricum PRQDUKLD DUH GUHSWXO V  ILH LQIRUPDW  UHJXODW L FRQVXOWDW  vQ PRG FRQILGHQ LDO de
F WUH 3ULPXO 0LQLVWUX FX SULYLUH OD DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL LDU vQ VLWXD LLOH H[FHS LRQDOH monarhia
poate interveni, de exemplu n ntrevederile Primului Ministru.
5HSUH]HQWDUHDDXWRULW

LL

n Regatul Unit al Marii Britanii au fost create structuri distincte pentru reprezentarea
autorit

LL

$XWRULWDWHDMXULGLF

5HJDWXO 8QLW QX DUH R &XUWH &RQVWLWX LRQDO  QX DUH XQ VLVWHP XQLWDU GH &XU L L QX DUH R
VHSDUDUHFODU DOHJLORUSULYDWHLSXEOLFHDDFXPGHDOWIHOH[LVW vQPDMRULWDWHD

ULORUHXURSHQH

Astfel, managementul publLF VH GHUXOHD]  SRWULYLW XQRU OHJL DGPLQLVWUDWLYH FD GH DOWIHO L
potrivit GHFL]LLORU&XU LL&RPXQLW LL(XURSHQH (E.C.).
6WUXFWXUD &XU LL vQ 8. HVWH IRDUWH FRPSOH[  FX GLIHUHQ H QX GRDU vQWUH OHJLOH FLYLOH L SHQDOH
GDULvQWUHS U LOHFRPSRQHQWHDOH

Regatului Unit.

&RQGXFHUHDVHUHDOL]HD] SHED] GHVWDWXW

$1*/,$L

$5$*$/,/25

&XU L3HQDOH

:
-&XUWHD0DJLVWUD LORUFDUHHVWHIRUPDW GLQGHPDJLVWUD L
-&XUWHD&RURDQHLFXXQSUH]LGLXIRUPDWGLQMXGHF WRULHVWHDSHODW

GH&XUWHD

MagLVWUD LORU
-'LYL]LD&XU LLGH$SHOFRQGXV GH/RUGXOHIDO-XVWL LHL
-$SHOXO)LQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU
&XU LOH&LYLOH

:
-&XUWHD0DJLVWUD LORUFXSXWHUHMXULGLF OLPLWDW ODSUREOHPHOHIDPLOLDOH
-&XUWHD&RQ LORURUJDQL]DW SHQWUXRULFHIHOGHDF LXQLFLYLOHFDUHFDYDORDUHDSUHMXGLFLXOXL

QXGHS HVFGHOLUHVWHUOLQH

nalta CurteIRUPDW GLQ

-'LYL]LD$GPLQLVWUDWLY 
-'LYL]LD)DPLOLDO 
-'LYL]LD&LYLO FRQGXV GHF

WUHXQ0DHVWUX

&XUWHD0DJLVWUD LORUDSHOHD] ODQDOWD&XUWHVDXOD&XUWHD&RQ LORULGXS DFHHDOD&XUWHDGH

Apel.

$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU

6&2

,$

&XU LOH3HQDOH

:
- Curtea Districtului;
-&XUWHDHILORU
-QDOWD&XUWHGH-XVWL LH

$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&XUWHDGH$SHODQDOWHL&XU L1XH[LVW DSHOOD&DPHUD/RU]LORU

&XU LOH&LYLOH

:
-&XUWHDHILORU
-&XUWHDHGLQ HORUGLYL]DW vQ
-&XUWHD,QWHUQ 
-&XUWHD([WHUQ

$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU

IRLANDA DE NORD
&XU LOH3HQDOH

Exceptnd cazurile de WHURULVPSUREOHPHOHVXQWVROX LRQDWHGH

-&XU LOH0DJLVWUD LORU
-&XUWHD&RQ LORU
-QDOWD&XUWHGH-XVWL LH

&XU LOH&LYLOH

$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&XUWHDGH$SHOD,UODQGHLGH1RUGVDXF WUH&DPHUD/RU]LORU

Alte cteva caracteristici distincte DOH&XU LORUGLQRegatul Unit:

- ([LVWHQ D XQHL WUDGL LL vQ GHUXODUHD XQRU SURFHVH GH FRQIUXQWDUH GLUHFW

 DGYHUVLDOH vQWUH

DS UDUH L DFX]DUH vQ FHOH PDL PXOWH &XU L VSUH GHRVHELUH GH FHOHODOWH &XU L (XURSHQH FDUH vL
VROX LRQHD] SUREOHPHOHSULQGHUXODUHDXQRUSURFHVHWLSDQFKHW 

- 7UDGL LDGHD analiza problemele n cadrul unui juriu IRUPDW GLQPDL PXO L MXGHF

WRUL SHQWUX

VLWXD LLOHFRPSOH[HGHQDWXU FLYLO VDXSHQDO 

3HUVRDQHOH FDUH OXFUHD]  vQ MXVWL LH VXQW UHFUXWDWH GLQ UkQGXO DYRFD LORU

care au practicat

PHVHULDXQQXP UDSUHFLDELOGHDQL

-0DMRULWDWHDSUREOHPHORUGHFULPLQDOLWDWHVXQWVROX LRQDWHGHF

WUH&XU LOH0DJLVWUD LORU

FHHDFHUHGXFHLQWHUYDOXOGHWLPSSHQWUXVROX LRQDUHDORU

$XWRULWDWHDOHJLVODWLY

Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European. n cadrul
Regatului, FRQGXFHUHD DGPLQLVWUDWLY  HVWH H[HUFLWDW  GH F WUH 3DUODPHQWXO compus din Camera
LorzilorFRQVWLWXLW SRWULYLWDOWRUSULQFLSLLGHFkWFHOHHOHFWRUDOHLCamera Comunelor.
3DUODPHQWXOHVWHDXWRULWDWHDOHJLVODWLY

VXSUHP YH]LILJXUDQU3DUODPHQWXOLRUJDQL]DUHD

sectorului public n UK).

Figura nr.11. Structura organizatorica a Parlamentului U.K
COROANA
(REGINA)
PRIMUL MINISTRU SI CABINETUL

PARLAMENTUL

CAMERA
LORZILOR(1190
persoane)
Regatul Unit are o GRFWULQ

CAMERA
COMUNELOR(651
membri alesi)
WUDGL LRQDO

, aceea a VXYHUDQLW

LL3DUODPHQWXOXLFHHDFHvQVHDPQ 

F QLPHQLQXDUHYRLHV DPHQGH]HOHJLOHDSUREDWHGH3DUODPHQW
Q 8. H[LVW  LH[FHS LLGH ODDFHDVW  UHJXO D H[HUFLW ULLFRQGXFHULL DGPLQLVWUDWLYH FXPDU IL
GHH[HPSOXvQUHOD LDFXVHUYLFLLOHGHVHFXULWDWHLSROL LDvQWHUQD LRQDO 3DUODPHQWXOHVWHGRDULQIRUPDW
GHVSUH WRDWH LQL LDWLYHOH L DFRUGXULOH vQFKHLDWH VXE SUHURJDWLYHOH SXWHULL UHJDOH GHRDUHFH DFHVWHD QX
FRQVWLWXLHSUREOHPHFDUHV ILHVROX LRQDWHLDSUREDWHGH3DUODPHQW

Figura nr. 4.3DUODPHQWXOLRUJDQL]DUHDVHFWRUXOXLSXEOLF

n Regatul Unit al Marii Britanii17)
Parlament

Ministere

Departamentele
Ministeriale
Guvernamentale

Departamentele
Guvernamentale NonMinisteriale

$OWH,QVWLWX LL

Publice inclusiv
$XWRULW

/HJHQG

5HOD LLGLUHFW

5HOD LLLQGLUHFWH

L/RFDOH

$JHQ LL

ale Executivului

Camera ComunelorHVWHIRUPDW

GLQGHSROLWLFLHQLDOHL

&DPHUD /RU]LORU HVWH FHD GH D GRXD &DPHU  D 3DUODPHQWXOXL DL F UHL PHPEUL QX VXQW
DOHL(VWHIRUPDW G

in aproximativ 1200 membri.

/RU]LLDXIRVWLQVWLWXL LGHPRQDUKLHvQSUDFWLF 3ULPXO0LQLVWUXIDFHUHFRPDQG ULOHQFHSkQG

GLQQXP UXOORU]LORUDFUHVFXWHLVXQWvQJHQHUDOSHUVRDQHvQYkUVW DIODWHODVIkULWXOFDULHUHLORU
GDUXQHRULVXQWL

persoane mai tinere investite cu acest titlu.

3XWHUHD &DPHUHL /RU]LORU HVWH OLPLWDW  'UHSWXO DEVROXW GH YHWR DVXSUD OHJLVOD LHL HOLEHUDW  GH

Camera Comunelor a fost abolit n 1911.

$WULEX LLOH Camerei Lorzilor sunt n principiu acelea de revizuire a propunerilor legislative
care au fost primite de la Camera Comunelor, DOHJHUHDGHOHJD LORUSHQWUXFHDGHDGRXDOHJLVODWXU 
SURFHVFDUHHVWHUHDOL]DWGHF WUHXQFRPLWHWPL[WIRUPDWGLQUHSUH]HQWDQ LDLFHORUGRX &DPHUH'H

asemenea, un rol important pentrX IXQF LRQDOLWDWHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY

OHJLVOD LHL &RPXQLW
LL(XURSHQH, prin intermediul unui comitet special constituit.

DUH

cercetarea

14.2.3. $XWRULWDWHDH[HFXWLY
, unul din liderii politici ai partidului FRDOL LHL FDUH D

HIXO *XYHUQXOXL HVWH 3ULPXO 0LQLVWUX

FkWLJDW DOHJHULOHLHVWHQRPLQDOL]DWGH5HJLQ 3ULQFRQYHQ LH5HJLQD LQYLW  OLGHULLSDUWLGHORU SROLWLFH

care conduc majoritatea n Camera Comunelor pentru a-LFRQVXOWDvQYHGHUHDIRUP ULLXQXL*XYHUQ

Primul Ministru FRQGXFH HGLQ Hle Cabinetului, VHOHFWHD]  PLQLWULL L DUH DXWRULWDWHD V -i
GHPLW 
(O LQWHUYLQHvQ RULFH SUREOHPH SROLWLFHDS UXWHOD QLYHOGH GHSDUWDPHQW L U VSXQGHWLPS GH 
PLQXWHGHGRX RULSHV SW PkQ ODvQWUHE ULOHPHPEULORU&DPHUHL&RPXQHORUvQWUHE ULFDUHGHUHJXO 
DFRSHU PDUHSDUWHGLQDFWLYLWDWHDJXYHUQDPHQWDO 
3ULPXO 0LQLVWUX LD FXYkQWXO OD PDMRULWDWHD GH]EDWHULORU L GLQ FkQG vQ FkQG IRUPXOHD]  SXQFWH

de vedere referitoare la SROLWLFDH[WHUQ LODDOWHLQL LDWLYHSROLWLFH.

3ULPXO0LQLVWUXHVWHL0inistrul pentru Servicii CivileQDFHVWVLVWHPvLGHVI RDU DFWLYLWDWHD
peste 200 persoane civile care sunt numite cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor n
FDGUXOGHSDUWDPHQWHORUVHIDFHvQIXQF LHGHSULRULW LOHSROLWLFHLDGPLnistrative.
3ULPXO0LQLVWUXDUHGHDVHPHQHDUHVSRQVDELOLWDWHIRUPDO SHQWUXVHUYLFLLOHGHVHFXULWDWH
&DELQHWXOHVWHIRUPDWGLQPLQLWULLDUvQDQVDPEOXOV XDFHVWDDUHPDLPXOWHDWULEX LL

- Fundamentarea politicilor;
- Controlul suprem asupra Guvernului;
-&RRUGRQDUHDDFWLYLWD LLGHSDUWDPHQWHORUJXYHUQDPHQWDOH
&RH]LXQHD&DELQHWXOXLHVWHVXV LQXW GHSULQFLSLXOUHVSRQVDELOLW
QSURFHVXOFRPSOH[GHGHVI XUDUHDDFWLYLW

permaneQWH FDUH IRUPHD]

LLFROHFWLYH

LLGHF WUH&DELQHWVXQWDWUDVHRVHULHGH

Comisii

 R SDUWH LPSRUWDQW  GLQ VWUXFWXUD GH PDQDJHPHQW SHQWUX F  GHFL]LLOH

IXQGDPHQWDWHvQFRPLVLLDXDFHHDLVHPQLILFD LHLDFHHDLSXWHUHFXFHOHOXDWHGHPHPEULLFDELQHWXOXL
'H IDSW DFHVW VLVWHP DO FRPLVLLORU YDULD]  GH OD XQ *XYHUQ OD DOWXO L GH UHJXO  GHVI RDU 
DFWLYLW

LvQGRPHQLXOOHJLVODWLYHFRQRPLF SROLWLFLDODS U ULLQ SOXVVH FRQVWLWXLHL

hoc" GH F

Comisiile "ad-

WUH 3ULPXO 0LQLVWUX SHQWUX D H[DPLQD SUREOHPHOH VSHFLDOH0HPEULL DFHVWRU FRPLVLL VXQW

QXPL LGH3ULPXO0LQL

stru.

QWUHDJDDFWLYLWDWHD&DELQHWXOXLLDFRPLVLLORUDVRFLDWHHVWHGHVHUYLW GHF WUHXQ

Secretariat al

CabinetuluiFRQGXVGHF
200 de persoane.
)XQF LLOH

WUHXQ

HVHQ LDOH

Secretar de Cabinet&DQXP

FKHLH

DO

HIXOXL

GH

UGHSHUVRQDODFHVWDUHXQHWHDSUR[LPDWLY

&DELQHW

sunt de coordonare a politicii

GHSDUWDPHQWHORUDYL]DUHDQXPLULORUvQIXQF LLOHSXEOLFHLRUJDQL]DUHDLFRQGXFHUHDDFWLYLW
LORU care
VHGHVI RDU vQVHUYLFLLOHFLYLOH

Un rol important n exercitarea conducerii centrale n UK l au 0LQLVWHUXO GH )LQDQ H L vQ
cadrul Cabinetului, Biroul Serviciilor Publice.
0LQLVWHUXOGH)LQDQ HHVWHUHVSRQVDELO SHQWUX elaborarea strategiei economice, politicii fiscale
L EXJHWXOXL DQXDO 'H DVHPHQHD PHPEULL DFHVWXLD SDUWLFLS  OD GH]EDWHULOH SHQWru estimarea

FKHOWXLHOLORU SH FDUH OH LPSOLF  DFWLYLW

LOH GH SODQLILFDUH L FRQWURO %LURXO 6HUYLFLLORU 3XEOLFH

RUJDQL]HD]  L FRRUGRQHD]  DFWLYLWDWHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH DIODWH vQ UH HDXD GH VHUYLUH D VLVWHPXOXL
DGPLQLVWUDWLYLDFHW

HQLORU

Ministerele - Departamentele
6XQW SULQFLSDOHOH FRPSRQHQWH SULQ FDUH *XYHUQXO vL IXQGDPHQWHD]  L H[HUFLW  SROLWLFD

proprie.
0DMRULWDWHD  PLQLVWHUHORU VXQW FRQGXVH GH F WUH XQ PHPEUX vQ

de un JUXS GH
departamentului.

PLQLWUL MXQLRUL

(junior

Cabinetul Primului Ministru L

PLQLVWHUV FDUH DX UHVSRQVDELOLW

L vQ GRPHQLXO SROLWLFLL

$FHVWHPLQLVWHUHVXQWvQJHQHUDOFUHDWHLIXQF LRQHD] VXESUHURJDWLYHOHSXWHULLUHJDOH

([LVW GHDVHPHQHDL

departamente nonministerialeFDUHQXDSDU LQPLQLVWHUXOXLGDr acestea

BirouVDXGHF WUHXQDirector General, exemplu %LURXOGH7HOHFRPXQLFD LL
5HJDWXOXL 8QLW VH GLIHUHQ LD]  GLQ SXQFWXO GH YHGHUH DO structurii

VXQWFRQGXVHGHF WUHXQ
&RPSRQHQWHOH

departamentale.
6FR LD DUH SURSULD VD VWUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY  SHQWUX DJULFXOWXU  PHGLX SHVFXLW V Q WDWH
DVLVWHQ

VRFLDO FRQGXFHUHORFDO MXVWL LHLRSROLWLF GHGH]YROWDUHHFRQRPLF ELQHGHILQLW 

&HD PDL PDUH SDUWH GLQ IXQF LLOH SH FDUH OH H[HUFLW  PHPEULL DFHVWRU GHSDUWDPHQWH VXQW

GHVSULQVHGLQDWULEX LLO

e %LURXOXL6FR LDQFDUHDIRVWFRQVWLWXLWvQF GLQLHVWHFRQGXVGHF WUHXQ

Ministru de Cabinet.
Lordul Avocat este principalul UHSUH]HQWDQW DO /HJLLL &RURDQHL vQ 6FR LD (O HVWH UHVSRQVDELO

SHQWUXLQIRUPDUHD*XYHUQXOXLLSHQWUXIXQGDPHQWDUHDOHJLVOD LHLVFR LHQH

DUD *DOLORU QXDUH XQ SDFKHW GLVWLQFW GH OHJL vQFRQVHFLQ

PXOWH GLQWUH HOH VXQWFRPXQH FX

cele din Anglia.

&XWRDWHDFHVWHD
QXPLW%LURXO

DUD*DOLORUDUHRVWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY SURSULH

cu un departament de stat,

ULL*DOLORUFRQVWLWXLWvQF GLQFDUHHVWHFRQGXVGHF WUH6HFUHWDUXOGH6WDWSHQWUX

DUD *DOLORU vQ SHUVRDQD XQXL 0LQLVWUX GH &DELQHW Q FDGUXO DFHVWXL GHSDUWDPHQW vL GHVI RDU 
DFWLYLWDWHD FkWHYD JUXSXUL IXQF LRQDOH GLQ FDUH IDF SDUWH PLQLWULL MXQLRUL FX UHVSRQVDELOLW

L SURSULL Q

perioada 1974-1979 Guvernul Laburist a propus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului
GH OD /RQGUD GDU SURSXQHUHD D IRVW UHVSLQV  GH F WUH SRSXOD LD

ULL *DOLORU SULQ UHIHUHQGXP vQ DQXO

1979.
Irlanda de Nord, deL HVWH R FRPXQLWDWH GRPLQDW

 GH YLROHQ H SROLWLFH SURIXQGH GLVHQVLXQL

DUHWRWXLSURSULXOV X*XYHUQL3DUODPHQW6HDSUHFLD] F DFHVWVWDWXWHVWHWHPSRUDU

$FWXDOXO*XYHUQDO,UODQGHLGH1RUGVHGLYL]HD] vQGRX 

Biroul Irlandei de Nord este conGXV GH PLQLWUL FDUH VXQW DL 5HJDWXOXL 8QLW QX GH F
-irlandez.

WUH

PLQLWULDOHLGHHOHFWRUDWXOQRUG

,UODQGDGH1RUGDUHSURSULLOHVDOHSDUWLGHSROLWLFHLSDUWLGHDOH5HJDWXOXL8QLW

ncepnd din 1985 are propria sa VWUXFWXU  DGPLQLVWUDWLY  VWDELOLW pe baza unui Acord NordIrlandez 3RWULYLW DFHVWXL DFRUG VH GHVI RDU  UHJXODW &RQIHULQ D ,QWHUJXYHUQDPHQWDO  D 5HSXEOLFLL
Irlanda de Nord SHQWUXGLVFXWDUHDSUREOHPHORUSURSULLGHSROLWLF vQGRPHQLXOSXEOLF
Acordul a dat Guvernului Irlandez posibilitateD FRQVWLWXLUL XQXL FDGUX GH GLVFX LH SHQWUX
GHVFRSHULUHDPRGDOLW

LORUGHLQIOXHQ DUHDDGPLQLVWUD LHLEULWDQLFH

%LURXULOH GLQ ,UODQGD GH 1RUG L GLQ 5HSXEOLF  VH vQWkOQHVF SHULRGLF vQ FDGUXO XQRU FRQIHULQ H
SHQWUXDGLVFXWDSROLWLFDGHVHFXULWDWHLvPSRWULYDGLVFULPLQ ULL
&RQIHULQ D QX GHVI RDU  R DFWLYLWDWH H[HFXWLY  VDX GH IXQGDPHQWDUH GH GHFL]LL L XQHRUL VH
FRQVLGHU FKLDUF GH]YROW ULOHDXXQSXWHUQLFFDUDFWHUFRQWURYHUVDW

Anglia HVWH FRQGXV  de un Guvern DOH F

$QJOLD GHSDUWDPHQWXO 6 Q W

UXL DWULEX LL VXQW ELQH VWUXFWX

rate. De exemplu, n

LL GHVHUYHWH GRDU $QJOLDDOWHOH GHVHUYHVF LDOWH S U LDOH 5HJDWXOXL LDU

unele deservesc ntregul Regat.

([LVW WRWXLFkWHYDGLIHUHQ LHULUHJLRQDOHFXPDUILGHH[HPSOXvQWUH/RQGUDSDUWHDGHVXG
LUHVWXO$QJOLHL/DDFHVWQLYHOvLGHVI RDU

-est
DFWLYLWDWHDXQVLVWHPGHconsilieri ai districtului respectiv,

vQV SXWHULOHORUVXQWOLPLWDWHLQXVHSRWFRPSDUDFXVWDWHOHDPHULFDQHLQLFLFXODQGXULOHJHUPDQH

CAPITOLUL 14

REZUMAT

I. Statul
- Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie , care la randul sau este formata din : a)
Anglia
b) Scotia
c)Tara Galilor
d) Irlanda de nord
- Regatul Unit este condus de o monarhie constitutionala
- politica: - este exercitata formal de catre Regina
- este realizata practic de catre membrii Parlamentului si de catre Camera Legislativa
- Primul ministru si Cabinetul exercita puterea potrivit prerogativelor regale

II. Structura autoritatii

1)Autoritatea juridica
- Regatul Unit nu are: a) o Curte Constitutionala
b) un sistem unitar de Curti
c)o separare clara a legilor private si publice
- managementul public se desfasoara potrivit unor legi administrative si a deciziilor Curtii Comunitatii
Europene (E.C.)
- in Regatul Unit nu exista un ministru al Justitiei, ca in celelalte tari europene
- legile de baza difera considerabil de la o tara la alta din cadrul Regatului ( de exemplu in Anglia si
Tara Galilor nu exista un Cod Civil ca in celelalte tari europene)
2) Autoritatea legislativa
- Parlamentul este autoritatea legislativa suprema
- Parlamentul este format din : a) Camera Lorzilor
b) Camera Comunelor
- Parlamentul exercita conducerea administrativa
3) Autoritatea executiva
- seful Guvernului este Primul ministru , unul din liderii politici ai partidului(coalitiei) care a castigat
alegerile, fiind nominalizat de regina

CUVINTE-CHEIE

Monarhie constitutionala

Regina

Camera Legislativa

Statute constitutionale

Camera Comunelor

Camera Lorzilor

Comisia pentru Legislatie

Comisii ad-hoc

Lordul Avocat

Unitati de Control

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

Barnes C., Painter S., Management in the Public Sector, Chapman & Hall, New York,

1993.

Basarab-6LQF'UHSWDGPLQLVWUDWLY3DUWHD6SHFLDO

Bonnet F., Management de ladministration, Ed. Lyon, Paris, 1993.

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland

0HWURSRO%XFXUHWL

A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.

Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.

Herbert S., Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976.

Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company,

New York, 1976.

Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat Elementar, vol. 3, HerFXOHV%XFXUHWL

Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and

Commitment, Fre Press, New York, 1987.

Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The

Dorssey Press, 1988.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Care sunt caracteristicile principale ale Regatului Unit?

2) De cine este exercitata puterea politica in Regatul Unit?
3) Care este trasatura specifica autoritatii juridice a Regatului Unit, care o diferentiaza de celelalte
state prezentate anterior?
4) Care sunt atributiile Primului ministru?
5) Care sunt functiile Sefului de Cabinet?

CAPITOLUL 15 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,

PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE
AMERICII

MOD DE LUCRU
CUPRINS:
15.1. Statul
15.2. Reprezentarea autoritatii
15.2.1. Autoritatea juridica
15.2.2. Autoritatea legislativa
15.2.3. Autoritatea executiva

REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

CONCEPTE:
Diversitate de structuri guvernamentale paralele
Principiul constitutionalitatii
Structuri asociate
Sistem electoral
Fundamentarea deciziilor
Grupuri consultative
Conducerea centrala
Sistem informational
Guverne regionale
Partide reprezentative

MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.

2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele

cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor

expuneri verbale, dar si in scris

(4) Intrebari
(5) Teste de
autoevaluare
(6) Studii de caz ,
exercitii
(7) Seminar

Caiet de seminar

5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la

raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.

Capitolul 15
Particularit

LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ6WDWHOH

Unite ale Americii

Q68$H[LVW RPDUH

diversitate de structuri guvernamentale paralele.

Guvernul 1D LRQDO H[HUFLW

 DXWRULWDWHD MXULGLF  OHJLVODWLY  L H[HFXWLY  vQ 68$ DVWIHO vQFk

vQWUHFHOHWUHLV H[LVWHXQHFKLOLEUXSHUPDQHQW
$O WXUL GH DFHVWD IXQF LRQHD]  DOWH

50 sisteme politico-administrative, state cu o autonomie

FRQVLGHUDELO vQFHHDFHSULYHWHRUJDQL]DUHDLH[HUFLWDUHDDXWRULW
UHVSRQVDELOLW

LLMXULGLFHOHJLVODWLYHLH[HFXWLYHD

LORUFDUHOHUHYLQvQXQLWDWHDDGPLQLVWUDWLY SURSULH

*XYHUQHOHORFDOHVXQWSHVWHFDQXP ULDXSURSULLOHORURELHFWLYHJHQHUDOHLVSHFLILFH
5HPDUF PIDSWXOF *XYHUQXO)HGHUDOQXHVWHSUH]HQWvQWRDWHVWDWHOHH[LVW FkWHYDWHU

itorii care

VH DIO  VXE FRQWUROXO &RQJUHVXOXL $PHULFDQ 'LVWULFWXO &ROXPELD L FkWHYD WHULWRULL vQ &DUDLEH L

Oceanul Pacific.
&RQVWLWX LD 68$ IDFH R VHSDUDUH FODU  DFHORU WUHLGLUHF LL DOHDFWLYLW

LL *XYHUQXOXL )HGHUDO

2VHSDUDUHDVHP Q WRDUHH[LVW LvQFDGUXOJXYHUQHORUFHORUODOWHVWDWH6HSDUDUHDSXWHULORUH[HFXWLY 

L OHJLVODWLY  OD QLYHOXO JXYHUQHORU ORFDOH ODV  XQHRUL GH GRULW Q JHQHUDO JXYHUQHOH ORFDOH DX
UHVWULF LLvQFHHDFHSULYHWHSXWHULOHMXULGLFH
&RQVWLWX LD68$OLPLWHD] SXWHULOH*uvernului Federal, rezervnd guvernelor locale din cele 50
de state ale Uniunii posibilitatea de exercitare a puterilor n stat.
6WDWHOH 8QLXQLL DX SURSULD ORU &RQVWLWX LH'H IDSW IHGHUDO VDX *XYHUQ IHGHUDO vQVHDPQ 
QD LRQDOVDX*XYHUQ1D LRQDOL

nu un sistem dual de guvernare.

3UHHGLQWHOHHVWH

&RQGXF WRUDO*XYHUQXOXL)HGHUDO
HIXO%LURXOXL([HFXWLYL$GPLQLVWUDWLYDO*XYHUQXOXL)HGHUDO
&RPDQGDQWDO)RU HORU$UPDWH
HIXO6WDWXOXL

15.1. Statul
Statele Unite ale Americii sunt o repubOLF

LQL LDOGHVWDWH

 IHGHUDO  IRUPDW  SH ED]D &RQVWLWX LHL DGRSWDW 

*XYHUQXOHVWHRUJDQL]DWLIXQF LRQHD] SHSULQFLSLLOHFRQVWLWX LRQDOLW

VHRULHQWHD] vQWUHLGLUHF LLMXULGLF OHJLVODWLY LH[HFXWLY 

LL

, iar activitatea acestuia

&RQVWLWX LD68$ DIRVW DSUREDW ODVHSWHPEULH SULQWU R vQ HOHJHUHODFDUHDXSDUWLFLSDW

UHSUH]HQWDQ LGLQFHOHVWDWHLQL LDOH

&RQVWLWX LD FRQ LQH DSWH DUWLFROH FDUH GHILQHVF SXWHULOH vQ VWDW OLPLWHOH vQWUH FDUH DF LRQHD] 

Guvernul Federal, primele 1 DPHQGDPHQWH FDUH DX IRVW UDWLILFDWH vQ  L DOWH  DPHQGDPHQWH

DGRSWDWH vQ XOWLPLL DQL 2 SDUWH GLQ FHOH  DPHQGDPHQWH H[SOLF  GUHSWXO OD YRW L PRGXO GH
GHVI XUDUHDDOHJHULORU$OWHDPHQGDPHQWHDEROHVFVFODYLDLDXWRUL]HD] WD[HOHSHYHQL

turi.

8QDPHQGDPHQWDO&RQVWLWX LHLSRDWHILVXV LQXWGHGRX WUHLPLGLQPHPEULLFHORUGRX &DPHUH

DOH&RQJUHVXOXL$PHULFDQLSRDWHILUDWLILFDWGHWUHLVIHUWXULGLQWUHDFHWLD
HIXOVWDWXOXLHVWH3UHHGLQWHOHDOHVvQPRGLQGLUHFWGHF WUHFHW

HQLSUL

ntr-un scrutin electoral.

)LHFDUH GLQ FHOH  GH VWDWH DUH UHSUH]HQWDQ L SURSULL vQ &RQJUHV SH ED]D YRWXULORU H[SULPDWH GH

electorat.

&DQGLGD LLFDUHvQWUXQHVFRPDMRULWDWHGHYRWXULODQLYHOGHVWDWGHRELFHLSULPHVFWRDWHYRWXULOH

statului respectiv peQWUXDOHJHULOHFDUHVHGHVI

RDU ODQLYHOIHGHUDO

3RWULYLW &RQVWLWX LHL PHPEULL &DPHUHL 5HSUH]HQWDQ LORU YRWHD]  SHQWUX DOHJHUHD 3UHHGLQWHOXL
LDU6HQDWXOYRWHD] SHQWUX9LFHSUHHGLQWH'HDVHPHQHDVHIDFSUHFL] ULvQOHJ WXU FXVXFFHVLXQHDOD
IXQF LDGH3UHHGLQWHUHVSHFWLY9LFH SUHHGLQWHDWXQFLFkQGDSDUVLWXD LLVSHFLDOH

&DQGLGD LL OD 3UHHGLQ LH L OD 9LFHSUHHGLQ LH VXQW DOHL GLQ UkQGXULOH SULQFLSDOHORU SDUWLGH

politice.
*XYHUQXO1D LRQDODUHFkWHYDUHJXOLGXS FDUHvLVHOHFWHD] FDQGLGD LL
3XWHUHDLUHVSRQVDELOLWDWHD3UHHGLQWHOXLVXQWSUHFL]DWHvQ$UWGLQ&RQVWLWX LH
$FHVWDDUHDO WXULGHIXQF LDGHHIDO6WDWXOXLLSHFHDGHHIDO([HFXWLYXOXL
3UHHGLQWHOHGHDVHPHQHDDUHLIXQF LDGH&RPDQGDQWDO)RU HORU$UPDWHLFX

permisiunea a

GRX  WUHLPL GLQ 6HQDW

poate ncheia tratate cu alte state, poate desemna ambasadori,

MXGHF WRUL

federaliLmembrii n Birourile Statelor Unite.

3UHHGLQWHOH SRDWH VHPQD VDX GLPSRWULYD

poate exercita dreptul de veto pentru legile care au

fost discutate n Congres.

Q &RQVWLWX LH VH PHQ LRQHD]  IDSWXO F  9LFHSUHHGLQWHOH 6WDWHORU 8QLWH HVWH L 3UHHGLQWHOH
6HQDWXOXL $PHULFDQ L SULQ XUPDUH DUH VDUFLQL GHULYDWH GLQ DFHDVW  IXQF LH OD FDUH VH DGDXJ  L FHOH
SULPLWHGHOD3UHHGLQWH

15.2.5HSUH]HQWDUHDDXWRULW

LL

ntr-XQVWDWGHPRFUDWLFGHGUHSWH[LVW

RVHSDUDUHFODU DFHORUWUHLUDPXULGLVWLQFWHDOHDXWRULW

LL

(vezi figura nr.9. Organigrama administratiei S.U.A.).

$XWRULWDWHDMXULGLF

Sistemul legislativ al SUA se fundamentHD]

 SH &RQVWLWX LH L SH

principiile legii engleze. n

timp, a fost conceput un Cod de legi.

&HDPDLPDUHSDUWHGLQMXGHF WRULLIHGHUDOLVXQWQXPL LGH3UHHGLQWHFXDFRUGXO6HQDWXOXL&HD
PDL vQDOW  &XUWH GLQ 68$ HVWH &XUWHD 6XSUHP  D 6WDWHORU
MXULGLF SRWULYLW&RQVWLWX LHL

Unite ale Americii vQYHVWLW

 FX SXWHUH

Figura nr. 9. Organigrama administratiei S.U.A.

&RQVWLWX LD68$

  /    AB5A #     
$XWRULWDWHD([HFXWLY

$XWRULWDWHD-XULGLF

Biroul de
Conducere

3UHHGLQWH

Congresul

&XUWHD6XSUHP

L%XJHW

9LFHSUHHGLQWH
$JHQ LLOH&RQJUHVXOXL

&XU LOHGH$SHO

Biroul de Contabilitate
GeQHUDO

     

&XU LOH'LVWULFWXDOH

Departamentele
Cabinetului

 

9  #  

Interne

 

   




:  

!
   "#$$     
Energie

;
 =<>  
 

sociale

Transporturi

% Amenajarea
& ' (*)*+,-./% 0 1Teritoriu23+5462 7 18
?;
 

Trezorerie

pt.Veterani

@ 
 
    
 

Biroul de
Management al
Documentelor
Umane

Conducerea Micilor
Afaceri

$JHQ LDGH
3URWHF LD0HGLXOXL

$GPLQLVWUD LD
1D LRQDO 6SD LDO

2UJDQL]D LDSHQWUX

Servicii Generale

L$HURQDXWLF

$FHDVWDGH LQHDXWRULWDWHDVXSUHP DVXSUDWXWXURUSUREOHPHORUFRQVWLWX LRQDOHLLPSOLFLWVWDWDOH

n care SUA sunt implicate.

&XUWHD6XSUHP HVWHIRUPDW GLQQRX MXGHF WRULQXPL LGH3UHHGLQWHLFRQILUPD LGH6HQDW

([LVW vQV WUHLWLSXULGH&XU LvQVLVWHPXOIHGHUDO

- &XU LOHGH-XGHFDW GHODQLYHOGH district;

- &XU LOHGH-XGHFDW DOH6WDWHORU8nite;
-&XU LOHGH$SHODOH68$.

&XU LOH GLQ VWDW DX R VWUXFWXU  ELQH GHILQLW  Q ILHFDUH VWDW MXGHF WRULL SRW IL QXPL L GH

*XYHUQDWRU VDX DOHL Q FD]XO XQRU GHFL]LL DOH &XU LL GH 6WDW FDUH DX LPSOLFD LL vQ &RQVWLWX LD
)HGHUDO VDXvQFHOHODOWHOHJLSRWILVHVL]DWH&XU LOHGH$SHODOH6WDWXOXLLFKLDU&XUWHD6XSUHP 

-XGHF WRULLORFDOLDXSXWHUHMXULGLF OLPLWDW LDUvQFDGUXOVLVWHPXOXLMXULGLFGHODQLYHOORFDOQX

H[LVW RLHUDUKLHFODUGHILQLW 
$XWRULWDWHDMXULGLF IHGHUDO VH H[HUFLW  SULQ LQWHUPHGLXO  D

89 Districte Federale sau &XU L GH

-XGHFDW )LHFDUHVWDWDUHFHOSX LQRDVWIHOGH&XUWHFXFk LYDMXGHF WRULFDUHVXQWGHVHPQD LSHQWUXD

VROX LRQDFD]XULOHFLYLOHLSHQDOH 'XS GLVFXWDUHDFD]XULORUODDFHVWQLYHOVHSRWV

esiza &XU LOHGH$SHO

vQQXP UGHL&XUWHD6XSUHP

([LVW L&XU L)HGHUDOH6SHFLDOH

care deservesc anumite domenii de activitate:

-&XUWHDGH5HFODPD LLD68$
-&XUWHDGH&RPHU ,QWHUQD LRQDOD68$

- Curtea de Apel a Armatei S.U.A.;

- Curtea de Taxe a S.U.A.;
-&XU LOHFDUHDQDOL]HD] VLWXD LLOHGHIDOLPHQWFDUHDSDUvQ6WDWHOH8QLWH
$XWRULWDWHDOHJLVODWLY
7RDWHSXWHULOHOHJLVODWLYHvQ68$VXQWSUHFL]DWHGH&RQVWLWX LHvQ$UWLVXQWH[HUFLWDWHGHFHOH
GRX PDULJU

upuri din Congresul Statelor Unite: 6HQDWXOL&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU.

6HQDWXOHVWHIRUPDW GLQ FkWH GRLPHPEUL DLILHF UXL VWDW L FDUH VXQW DOHL SHQWUX R SHULRDG  GH
DVHDQL
&DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU HVWH IRUPDW  GLQ  GH PHPEUL UHSDUWL]D L SURSRU

potrivit alegerilor care au loc la fiecare doi ani.

Congresul American ia decizii n SUREOHPHOHGHOHJLVOD LH LQL LD]

OHJL

, vPERJ

ional ntre State

HWHFRQ LQXWXO

FHORUH[LVWHQWHLDQDOL]HD] SURSXQHULOHFDUHYLQGLQSDUWHD3UHHGLQWHOXL

Congresul

DUH GH DVHPHQHD FRPSHWHQ D GH D SHUFHSH WD[H L D DSURED XQHOH VHUYLFLL GH D

DFRUGDvPSUXPXWXULVDXGHDVXV LQHILQDQFLDUDF LXQLOHFDUHVHGHVI RDU ODQLYHOXOH[HFXWLYXOXL

3UHJ WLUHDFRQ LQXWXOXLOHJLORUVHGHVI RDU vQFDGUXOXQRU
OkQJ ILHFDUH&DPHU

comisii, sau comitete organizate pe

$FHVWH FRPLVLL VXQW IRUPDWH GLQ VHQDWRUL L UHSUH]HQWDQ L FDUH VWXGLD]  DQDOL]HD]  L IDF

SURSXQHULSHQWUXFDGUXOOHJLVODWLYLSHQWUXSROLWLFLOHvQGLIHULWHGRPHQLL

([LVW DVWIHOGHFRPLVLLvQ6HQDWLvQ&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU

7RDWH DFHVWH FRPLVLL DX OD UkQGXO ORU DOWH VXEFRPLVLL FDUH VH RFXS  FX SUREOHPH VSHFLILFH FH

apar n domeniul respectiv.

'H DVHPHQHD ILHFDUH GLQ FHOH GRX  &DPHUH SRDWH VWDELOL L comisii ad-hoc sau comisii de
investigare, daUGHUHJXO DFHVWHDDXRGXUDW OLPLWDW GHIXQF LRQDUHLQXSRWSURSXQHWH[WHGHOHJH
n prezent ILHFDUH &DPHU are cte cinci Comisii speciale L XQ Comitet mixt DO FHORU GRX 
&DPHUHFDUHVHRFXS FXGLVFXWDUHDSUREOHPHORUFRPXQHDFHVWRUD
([LVW vQ

prezent patru tipuri de Comitete:

Comitetul Economic.;
Comitetul Bibliotecilor;
&RPLWHWXOSHQWUX7LS ULWXUL

Comitetul pentru Aplicarea de Taxe.

)LHFDUH PHPEUX DO &RQJUHVXOXL HVWH VSULMLQLW vQ GHVI XUDUHD DFWLYLW

LL VDOH GH F WUH XQ

QXP U GH SHUVRDQH SO WLWH SHQWUX PXQFD ORU $VWIHO VHQDWRULL FRODERUHD]  FX  
IXQF LHGHQXP UXOSRSXOD LHLSHFDUHRUHSUH]LQW 

- 60 persoane, n

Q  QXP UXO SHUVRDQHORU FDUH I FHDX SDUWH GLQ FRPLVLL D IRVW OD QLYHOXO &RQJUHVXOXL GH

aproximativ 18000.
15.2.3. AXWRULWDWHDH[HFXWLY
3UHHGLQWHOHHVWHHIXO6WDWXOXLLDO*XYHUQXOXLLvPSUHXQ FXXQ9LFHSUHHGLQWHVXQWDOHL
&RQVWLWX LD QX GHWDOLD]  UHVSRQVDELOLW

LOH 3UHHGLQWHOXL &kWHYD SUHFL] UL VXQW I FXWH vQ DFHVW

VHQV(OHVHUHIHU ODH[HUFLWDUHDIXQF LLORUvQGRPHQLXOPLOLWDUFRQVWLWXLUHDGLIHULWHORUELURXULQXPLUHD

XQRUMXGHF WRULDPEDVDGRULLPLQLWULSUHFXPLvQWUH LQHUHDXQHLUHOD LLSHUPDQHQWHFX&RQJUHVXO
3UHHGLQWHOH SUH]LQW  vQ ILHFDUH DQ XQ 0HVDM F WUH 6WDWHOH 8QLXQLL
SULQFLSDOHOHSULRULW

n care face cunoscute

LDOHSROLWLFLLSUH]LGHQ LDOH

3UHHGLQWHOH DF LRQHD]  GLUHFW VDX LQGLUHFW SULQ FRQVXOWDQ L HIL GH GHSDUWDPHQWH VDX
PDQDJHUL GH QLYHO VXSHULRU GLQ FDGUXO VHUYLFLLORU FLYLOH IHGHUDOH SHQWUX SUHJ WLUHD L WUDQVPLWHUHD
F WUH&RQJUHVDEXJHWXOXLIHGHUDODQXDOSUHJ WLUHDSURSXQHULORUOHJLVODWLYHFDUHXUPHD] DILVXSXVH
GLVFX LHL vQ &RQJUHV L LPSOHPHQWDUHD SROLWLFLORU L SURJUDPHORU GH DSOLFDUH D FRQ LQXWXOXL OHJLORU

federale.

%LURXOHIXOXLGH*XYHUQ

%LURXO 3UHHGLQWHOXL, cunoscut sub numele de &DVD $OE , este format din aproximativ 400
persoane . $FWLYLWDWHDGLQFDGUXO&DVHL$OEHHVWHFRRUGRQDW GHF WUHXQHIGH3HUVRQDO
$OWH ELURXUL VXQW FRQGXVH GH F WUH &RQVXOWDQWXO 3UHHGLQWHOXL pentru probleme de securitate
QD LRQDO 1XH[LVW RFRQILJXUD LHVWDQGDUGSHQWUX&DVD$OE ILHFDUH3UHHGLQWHDUHSRVLELOLWDWHDGHD
PRGLILFDVWUXFWXUDH[LVWHQW DDFXPFRQVLGHU 
7R L PHPEULL &DVHL $OEH VXQW QXPL L GH 3UHHGLQWH L DX PLVLXQHD GH D SDUWLFLSD OD WRDWH
DF LXQLOH FDUH LPSOLF  UHVSRQVDELOLW

LOH 3UHHGLQWHOXL vQ FDOLWDWHD VD GH HI DO 6WDWXOXL &RPDQGDQW DO

$UPDWHLLHIDO*XYHUQXOXL
'H DVHPHQHD SHUVRQDOXO GH OD &DVD $OE  vQGHSOLQHWH L R VHULH GH VDUFLQL vQ GRPHQLXO
HFRQRPLF GHVHFXULWDWH QD LRQDO GH SROLWLF H[WHUQ UHOD LLFXPDVV PHGLDFRRUGRQDUHDDFWLYLW

LL

Cabinetului, de stabilire a agendei de lucru etc.

9LFHSUHHGLQWHOHDUHvQVXERUGLQHXQQXP UUHGXVGHSHUVRDQHFXVDUFLQLVLPLODUH
%LURXOGHOD&DVD$OE

cuprinde:
- Secretariatul Cabinetului;
-'HSDUWDPHQWXOGH3ROLWLF ,QWHUQ 
-'HSDUWDPHQWXOGH&RQVXOWDQ vQ'RPHQLXO/HJLVODWLY
-'HSDUWDPHQWXOGH$FWLYLWDWH/HJLVODWLY 
-'HSDUWDPHQWXOGH&RQGXFHUHL$GPLQLVWUDUH
-'HSDUWDPHQWXO1D LRQDOGH6HFXULWDWH
-'HSDUWDPHQWXO1D LRQDl de Servicii;
-'HSDUWDPHQWXOGH$FWLYLWDWH3ROLWLF 
-'HSDUWDPHQWXOGH3HUVRQDODO3UHHGLQ LHL
-6HFUHWDULDWXOSHQWUX5HOD LDFX3UHVD
-'HSDUWDPHQWXOSHQWUX5HOD LL3XEOLFHL$FWLYLWDWH,QWHUJXYHUQDPHQWDO 
- Secretariatul de Personal.
Deciziile sunt fundamentate la nivelul Cabinetului n cadrul celor 14 departamente ale
acestuia. &DELQHWXOVHUHXQHWHVXEFRQGXFHUHD3UHHGLQWHOXLLXQHRULSHQWUXSUREOHPHOHSDUWLFXODUHVH
IRUPHD] PLFLJUXSXULGHDQDOL] .
&RQVLOLXO1D LRQDOGH6HFXULtate UHSUH]LQW JUXSXOSHUPDQHQWGHFRQVXOWDQ DO3UHHGLQWHOXLvQ
SUREOHPHOHGHSROLWLF PLOLWDU LQWHUQ LH[WHUQ 
$FHVW &RQVLOLX 1D LRQDO D IRVW FRQVWLWXLW SULQ OHJH vQ DQXO  L HVWH IRUPDW GLQ 3UHHGLQWH
9LFHSUHHGLQWH L 6HFUHWDULL GH 6WDW L GH $S UDUH 'LUHFWRUXO $JHQ LHL &HQWUDOH SHQWUX &HUFHWDUH vQ
'RPHQLLOHGH9kUIHVWHXQXOGLQFRQVXOWDQ LL&RQVLOLXOXL
$O WXUL GH SHUVRQDOXO FDUH IDFH SDUWH GLQ &DELQHWXO GH OD &DVD $OE  H[LVW  XQ QXP U GH
ELURXULDJHQ LLFDUHIDFGHDVHPHQHDSDUWHGLQ %LURXO([HFXWLYDO3UHHGLQWHOXL

- Consiliul Economic;
- Consiliul pentru calitatea Mediului;
-&RQVLOLXO1D LRQDO GH6HFXULWDWH
- Biroul Administrativ;
-%LURXOGH&RQGXFHUHLGH)XQGDPHQWDUHD%XJHWXOXL
-%LURXO1D LRQDOSHQWUX&RQWUROul Drogurilor
-%LURXOSHQWUX6WLLQ L7HKQRORJLH
-%LURXOSHQWUX5HSUH]HQWDQ &RPHUFLDO D68$
Ministerele - Departamentele
0LQLVWHUHOHVXQWLQWHJUDWHvQVWUXFWXU FDGHSDUWDPHQWH
([LVW 14 departamente, conduse de un HIcare este membru Q&DELQHWXO3UHHGLQWHOXL.
Acestea sunt:
- Departamentul de Stat
- Departamentul Financiar

-'HSDUWDPHQWXOGH$S UDUH
-'HSDUWDPHQWXOGH-XVWL LH
- Departamentul de Interne
-'HSDUWDPHQWXOGH$JULFXOWXU
-'HSDUWDPHQWXOGH&RPHU
- DepartaPHQWXOGH0XQF
-'HSDUWDPHQWXOGH6 Q WDWH
- Departamentul pentru Servicii Sociale
-'HSDUWDPHQWXOSHQWUX&RQVWUXF LLGH/RFXLQ HL'H]YROWDUH8UEDQ
-'HSDUWDPHQWXOGH7UDQVSRUWL(QHUJLH
-'HSDUWDPHQWXOGHQY PkQW
- Departamentul pentru Veterani
Ierarhia in cadrul unui departament/ minister se prezinta in figura 10
Figura nr. 10. Ierarhia n cadrul unui minister/departament
GLQDGPLQLVWUD LDDPHULFDQ
GLQDGPLQLVWUD LDDPHULFDQ

Secretar General

SHUVRDQ

Secretar Adjunct

SHUVRDQ

Subsecretari
6HFUHWDUL$VLVWHQ L

1-3 persoane

6-10 persoane

6HFUHWDUL$VLVWHQ L$GMXQF L

mai multe persoane

Biroul Directorilor de
departamente

mai multe persoane

HILLGHUDPXUL

Guvernele Regionale
([LVW   GLIHUHQ H vQWUHFHOH  GH VWDWHDPHULFDQH vQ SULPXO UkQG GDWRULW  VXSUDIH HL SH FDUH VH
vQWLQGGDULQXP UXOXLSRSXOD LHL
$FHVWHD DX XQ SXWHUQLF LPSDFW DVXSUD DVSHFWHORU VWUXFWXUDOH ILQDQFLDUH L H[HFXWLYH FDUH VH
GHVI RDU ODQLYHOGHVWDW
)LHFDUH VWDW DUH SURSULD VD &RQVWLWX LH FDUH RIHU  SRVLELOLWDWHD XQHL DXWRFRQGXFHUL vQ FDGUXO
JHQHUDO DVLJXUDW GH DGPLQLVWUD LD IHGHUDO  &RQVWLWX LLOH VWDWHORU VXQW PXOW PDL GHWDOLDWH GHFkW
&RQVWLWX LD)HGHUDO H[FHS LHIDFH&RQVWLWX LDVWDWXOXL9HUPRQW
'DF  QH UHIHULP OD RUJDQL]DUH L PRG GH DF LXQH ILHFDUH VWDW XUPHD]  PRGHOXO *XYHUQXOXL

FeGHUDOGHVI

XUkQGDFWLYLW

LvQFHOHWUHLGRPHQLLOHJLVODWLYMXULGLFLH[HFXWLY

$FWLYLW LOHH[HFXWLYHVXQWFRQGXVHGHF WUHXQGuvernatorDOHVSHQWUXRSHULRDG de patru ani.

Biroul Guvernatorului este format dintr-XQQXP UUHODWLYPLFGHSHUVRDQH
3XWHUHD *XYHUQDWRUXOXL YDULD]  GH OD XQ VWDW OD DOWXO GDU vQ FHOH PDL PXOWH VWDWH DFHVWD HVWH
vPSXWHUQLFLWV HODERUH]HEXJHWXOVWDWXOXLV DEURJHOHJLV SURSXQ SURJUDPHOHJLVODWLYH
0DMRULWDWHD UHSUH]HQWDQ LORU FDUH IDF SDUWH GLQ FRUSXO OHJLVODWLY SRW DSDU LQH DOWRU SDUWLGH GHFkW

celui din care face parte Guvernatorul.

n toate statele *XYHUQDWRUXOFDHIDO([HFXWLYXOXLQXPHWHVHFUHWDULL sau comisionarii care

FRQGXFDJHQ LLOH prin care se aplica strategiile si politicile guvernului statului respectiv.
$FHVWH DJHQ LLVXQW FRQVWLWXLWH vQ SULQFLSDO vQ XUP WRDUHOH GRPHQLLDGPLQLVWUD LHL SUREOHPH
GH SHUVRQDO DJULFXOWXU  FRPHU  ILQDQ H V Q WDWH vQY

PkQW SURWHF LD PHGLXOXL DVLVWHQ

 VRFLDO 

transport etc.
$JHQ LLOHVWDWXOXLVXQWLQGHS

endente.

)LHFDUH VWDWDUHSURSULDVD RUJDQL]DUHPLOLWDU FXQRVFXW VXEQXPHOHGH *DUGD 1D LRQDO FDUH

UHXQHWH DSUR[LPDWLY  GH SHUVRDQH DIODWH VXE GLUHFWD FRRUGRQDUH D *XYHUQDWRUXOXL*DUGD
1D LRQDO  HVWH IRORVLW  vQ JHQHUDO SHQWUX UH]ROYDUHD SU

oblemelor de dezastre naturale, sau pentru

DS UDUHDRUGLQLLSXEOLFH
Q GRPHQLXO OHJLVODWLY WRDWH VWDWHOH PDL SX LQ 1HEUDVND DX SURSULXO ORU FRUS OHJLVODWLY IRUPDW
GLQGRX &DPHUH6HQDWXOL&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU

n Statele Unite ale Americii exist

 L

guverne locale, create pentru a exercita puterea

*XYHUQXOXL1D LRQDO
*XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH L IXQF LRQHD]  OD QLYHOXO PXQLFLSDOLW

LORU RUDHOH

districtelor.
Din punct de vedere geografic, statele sunt divizate n districte sau comitate.Aceste comitate
VDX GLVWULFWH DX SXWHUH OHJLVODWLY  GHVWXO GH PLF  GDU VXQW UHVSRQVDELOH vQ SULQFLSDO SHQWUX aplicarea
OHJLORUFLUFXOD LDGRFXPHQWHORULQLYHOXOGHWUDLDOSRSXOD LHLGLQXQLWDWHDDGPLQLVWUDWLY-WHULWRULDO 
Comitatele sunt conduse GH F WUH XQ %LURX GH 8UP ULUH VDX GH F WUH XQ Comisionar, care
SRDWH IL DOHV %LURXO GH 8UP ULUH HVWH IRUPDW GLQ VXSHUYL]RUL DL RUDXOXL UHVSHFWLY $OWH RILFLDOLW

L

FXPDUILHULILLSURFXURULLIXQF LRQDULLLFRQWDELOXOFRPLWDWXOXLVXQWDOHLSULQYRW
Q RUDHOH PLFL VH IRUPHD]  XQ

Consiliu de Conducere DL F

UXL PHPEUL VXQW DOHL $FHVW

&RQVLOLX GHVHPQHD]  XQ 0DQDJHU DO 2UDXOXL FDUH DGPLQLVWUHD]  RUDXO vQ WLPS FH &RQVLOLXO
VXSHUYL]HD] DFWLYLWDWHDVD
Q PDMRULWDWHD RUDHORU HIXO ([HFXWLY HVWH DOHV vQ SHUVRDQD 3ULPDUXOXL VDX D XQXL HI GH

departament.

CAPITOLUL 15

REZUMAT

I. Statul
- S.U.A. este o republica federala
- Guvernul este organizat si functioneaza pe principiile constitutionalitatii
- seful statului este Presedintele, ales in mod indirect de catre cetateni printr-un scrutin electoral
- seful Statului mai are si functia de Sef al Executivului si de Comandant al Fortelor Armate

II. Structura autoritatii

1)Autoritatea juridica
- sistemul legislativ al S.U.A. se fundamenteaza pe Constitutie si pe principiile legii engleze, in
timp fiind conceput un Cod de legi
- cea mai mare parte din judecatorii federali sunt numiti de Presedinte, cu acordul Senatului
- cea mai inalta Curte din S.U.A. este Curtea Suprema a S.U.A. formata din 9 judecatori, numiti de
Presedinte si confirmati de Senat
2) Autoritatea legislativa
- toate puterile legislative in S.U.A. sunt exercitate de: 1) Senat
2)Camera Reprezentantilor
- Senatul este format din cate 2 membri ai fiecarui stat care sunt alesi pentru o perioada de 6 ani
- fiecare Camera are cate: 5 Comisii speciale si 1 Comitet mixt al celor 2 Camere care se ocupa cu
discutarea problemelor comune acestora
3) Autoritatea executiva
- seful Statului si al Guvernului este Presedintele
- Presedintele si vicepresedintele sunt alesi
- Presedintele prezinta in fiecare an un Mesaj catre Statele Unite in care face cunoscute princialele
prioritati ale politicii prezidentiale

CUVINTE-CHEIE

Republica federala

Principiul constitutionalitatii

Curtea Suprema a S.U.A.

Districte federale

Curti federale speciale

Camera Reprezentantilor

Comisii de investigare

Comitet mixt

Casa Alba

Comisia de Consultanta in Probleme Interguvernamentale

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA

 $UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD


Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1976.

Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat EOHPHQWDUYRO+HUFXOHV%XFXUHWL

Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,
Fre Press, New York, 1987.

Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey
Press, 1988.

Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,

Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.

Farnham D., New Public managers in Europe, ICSA, Publishing Cambrisge, 1996.

Flynn N., Managing Public Services, Martins Press, New York, 1990.

Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983.

Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.

Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984.

INTREBARI RECAPITULATIVE

1) Ce functii indeplineste Presedintele S.U.A.?

2) Pe ce se fundamenteaza sistemul legislativ al S.U.A.?
3) Cine exercita puterea legislativa a S.U.A.?
4) Cum se numeste Biroul Presedintelui S.U.A. si din cati membri este format?
5) Ce sarcini indeplinesc membrii Casei Albe?
6) Cine este mana dreapta a Presedintelui S.U.A.?
7) De cine sunt conduse cele mai multe orase din S.U.A.?