Sunteți pe pagina 1din 304
prereeem = STEPHANIE LAURENS enw / Vtiteared ‘Niciodata si nu te joci cu focul dragostei. aL ‘Singurul lucru mai tulburitor decat un barbat din familia Cynster ah ene tre roy nu este destinul ci. Cunoscuti in socictatea londonczi dre Distrugitoarea de Percchi, Henrietta Cynster are abilitatea ext peer eee eter tt au e alesii sunt atinsi de sigeata lui Cupidon ~ sau nu. Pee ee ee oe oo adeviratul motiv pentru care James Glossup a cerut-o de nevasti, Henrietta afla cd acesta trebuie si se insoare in decurs de o lu risci si piard mostenirea lisati de o mitusé bogati. F Re Aes cn erect ride constiing3, Henrietta se considera datoare si-|ajute ee ec eke ered eee ees © misiune extrem de grea, complicat STRESS si coplcsitoare care se nagte intre James si Henrietta, care continua eee RoR EE ROR en ees Stephanie Laurens a cunoscut notorictatea in momentul romanele ei despre aventurile fetelor familiei Cynster au aju captiveze o intreagi lume si au transformat-o i ‘populari si foarte iubitd. In cariera de peste dou decenii a scris mai ‘mule de 50 de cirgi romantice care au devenit de-a lungul timpul bestselleruri in New York Journal si USA Today Times, Publishers Weekly, Wall St a STEPHANIE LAURENS Pi ‘And Then She Fell Stephanie Laurens Copyright © 2013 Savdek Management Proprietary Lad eee (ma parte a Grupului Editorial Litera OP. 53; CP. 212, sector 4, Bucuresti, Romania tel.: 021 319 63 93; 0752 101 777 Petitoarea je Laurens copyright © 2013 Litera pentru versiunea fn limba romAind Descrierea CIP a Bibliotecii LAURENS, STEPHANT ‘Nationale a Roméniei Pesitoarea / Stephanie Laurens. trad.: Graal Soft. L Soft, Graal (trad.) 821.111(73)-31=135,1 STEPHANIE LAURENS . Pefitoarea ‘Traducere din limba engleza Dana Purgaru Kina Capitolul 1 SED Aprilie 1837 Londra Bra timpul sa se imbrace pentru cea ce se anunta a fio seard difcila. In timp ce urca treptele casei parintilor ei de pe Upper Brook Street, Henrietta Cynster repeta in gand vestea pe care trebuia sii-o dea prietenei ei, Melinda Wentworth, cAnd urmau si se intdlneascd, apa cum stabilisera, la balul lui Lady Montague. Henrietta oft&. Cand ajunse la uga dormitorului ei, o deschise si se opri in prag, vazand-o pe sora sa mai mic&, Mary, care scotocea printre bijuteriile de pe masuta de toaletd. Zirind-o la vandul ei, ochii lui Mary doar tresirira ugor, apoi ea continua s scormoneasca prin harababura de lanturi, cercei, broge gi margele. O migcare fi atrase atentia Henriettei spre sifonierul mare de Langa pat. Servitoarea ei, Hannah, fi scotea cu ambele maini noua rochie de bal, albastru regal, si arunca in acelagi timp Priviri dezaprobatoare spre spatele zvelt al lui Mary. Henrietta intra gi inchise usa. La fel ca gi ea, Mary era tm- bricata fn rochia de zi i inci nu se schimbase. Curioasa, studie cu atentie expresia hotaratd a lui Mary, mezina familiei. Aceasta avea Incapatanarea unui terier cind venea vorba sa obfind ceva. cevoia, Ce cauti? Mary ti aruncd o privire nerabdatoare. Inchise un sertar gi se intinse spre ultimul, cel de jos. ~Acel... ahal ___—— Stephanie Laurens ——— vari degetele induntru, expresia de pe chipy) bw ened in timp ce ridica prada si o finu ata; tc Mary se transforma ambele maini. - yutam. jerieta se uitd la frumosul colier din zale de aur alterning cu margele glefuite din ametist, in mijlocul cdrora atarna un, cristal roz cu multe fatete, observand cum, pe fata lui Mary, apirea satisfactia unui general care tocmal aflase cA trupele sale au cucerit o redut& inamica de mare important $i fécu un est de nepasare. * -La ain n-a functionat niciodata. Esti bine-venita si-l porti, Ochii albagtri ai lui Mary se indreptara plini de vioiciune spre Henrietta. -Nwl cdutam pentru mine, zise Mary gi inalta colieru, Tu trebuie 94-1 porti. Colierul era un dar pentru surorile Cynster din partea unei divinitati scofiene, Doamna, gi se presupunea cA era vrajit, ch © ajuta pe cea care il purta s&-si giseasci eroul, barbatul alaturi de care tgi va petrece zilele pana la adanci batraneti. Realist gi pragmaticd din fire, Henrietta fusese intotdeauna scepticd in legatura cu eficienta colierului. Mai mult, in acelasi stil practic, considerase mereu c4 nu era deloc rezonabil sa se agtepte ca toate cele gapte fete Cynster din generatia ei si-gi giseascA dragostea #\ fericirea in bratele alesului, si c4 era scris in stele c4 una dintre ele, cel putin, nu-gi va implini acest deziderat. Iar in acest cat ‘sora Cynster al cArei destin era si moar fatd batrand era aproa” pe sigur chiar ea. Din moment ce ea gi Mary erau singurele fete Cynster din generatia lor incd nemaritate, previziunea ei ci ea era cea care avea sd rimand fata batrand parea extrem de plauzibila. Avea dei# douazedt 1 noua de ani gi nu fusese niciodata nici macar tentatd #4 ia tn considerare ideea de a se marita. Pe de alta parte, nid © Persoana Intreaga la minte nu gi-ar fi putut imagina & Cea tenace de douazeci gi doi de ani, hotarata gi de nestramutat 6 | Pefttodred ————_ tn deciaia ef de a-pl defini gl a-gl construl viata, nu gl-ar putea atinge (elul declarat raapicat deja = adica acela de a-gt Asi eroul gi dea llua de sot Henrietta tp! dadu Jos galul de pe umert gl clatina din cap, ‘Tram apus, fa mine 1a functionat niciodats, TH ofer p-L ures aucces, Preaupun €& despre asta e vorba, cd vrel a8 te folosegti deel ca aati ti alewul, ~Da, exact, nine Mary 9l devent serioasa. Dar nu-l pot lua pur gi simplu, Nu apa functioneaza, Tu trebule 8-1 porti gl s8-ti gésepti mal tntai eroul, apot mi-l dal mle, aga cum ¢i la dat Angelica tle, lar Bliza | Iva dat oi, yl Hoather 1 1-a dat Blizel.., tn seara balulul de logodna, Henrietta ae tntoarse ca #& puna galul pe un scaun gi tpl masca un zambet de word mal mare gl mal maturd fatd de increderea enturlasta a suroril of mal mict in acea vraja, Sunt sigura cd nue chiar aga de pretentios. Nimeni nu zice cAtrebuie functloneze pentru toate, ~Ba da, Iritarea din tonul lu! Mary era evidenta. tn timp ce Henrietta se Intoarse din nou spre ea, aceasta continua: Am in- trebat-o pe Catriona, lar ea a Intrebat-o pe Doamna, gi pand la urmA ¢ vraja el. $1, dupa cum ml-a zis Catriona, Doamna a spus foarte clar, Collerul trebule 4 treac& de la una la alta, in ordinea atipulata. Mal exact, collerul n-o sf functioneze ‘pentru mine daca nu a functionat deja pentru tine gi dacd tu nu ai avut parte de balul de logodna. Decil exclamé Mary care trase aer in piept gi, uo exprenle hotarata, inAlta colierul spre Henrietta. Trebuie si] Portl. Incepand de acum 9! pand If gisegti alesul.., gi sd te rogi Doamnel gi tuturor zellor ca acest lucru sd se intample curind. Henrietta se incrunt& ugor, intinse mana cu un gest ezitant A luk colterul dintre degetele lu! Mary. Sé-l refuze... chiar nu era © optiune. Poate ch era mal mare, mai matura gi avea mai multd experlenta tn wocletate, poate cA era mai inalté cu aproape un ap #1 tn mod cert nu era o domnigorich slab& de inger, dar tot lanul Cynater gtla ch a tncerca s-o refuzl pe Mary atund cind 7 __ Stephanie Laurens tarde la ceva era fn van, mal ales cnd avea un argumene Jogic cu care igi austinea cagul, Lasa zalele s4-i alunece Printre : Jin now eu atentic la Mary. te ise vita d see ee ce exti aga de nerdbdatoare SA ai colierul acum? Sei e4y mee la baul de logon al AngelicA, lar asta 8-8 Intmplat acum ease hi aproape opt ani, voeveemai, raspunse Mary gi se tnerunta. Dect de opt ani aj ocazia st-1 porti si sd-ti gasestt eroul gi tu, in schimb, Lai pus in cutia cu bijuterii gi Lai lasat acolo, Asta n-a contat cat timp am fost la scoala. Chiar gi dupa ce am fost prezentata in societate, am vrut sd vad singurd cum sta treaba, aga cA n-a fost nici 9 problema ca tu neal vrut s& portt colierul. Dar acum am douazeci si doi de ani gi sunt pregatita sa fac pasul cel mare. Vreau si-mi isesc alesul imediat, sA ma cAsdtorese gi sam cAminul meu gi tot ce vine odatd cu maritigul, Spre deosebire de tine, nu vreau sd-mi petrec urmatorli gapte sau mai multi ani ficdnd altceva, jar asta inseamna, spuse Mary gi finti cu degetul colierul, ca tu trebuie si-l porti acum, sa-ti intalnesti alesul gi apoi s4 mi dai mie, Numai atund, cdnd vol avea colierul, tmi voi putea vedea de viata mea. Altii ar fi lasat lucrurile aga, dar Henrietta igi cunogtea prea bine sora, ~ $i. Mary fi sustinu privirea cu ochii vioi, de culoarea albastre- lelor, hotarati gi de neclintit, Henrietta nclin& capul, fgi arcul sprancenele gi tepta, ~Of, bine! exclama Mary gi ridica mainile tn aer intr-un gest de predare. $i cred cA s-ar putea si-mi fi gisit eroul, dar am nevoie de colier ca sa fiu sigurd. Trebuie si ajunga la mine, si-gi fact treaba gi apoi sa mearpa la Lucilla, aga cA se pare ca trebuie # sient otra inainte de a ma decide asupra alesului gi, ¢ it — nt ‘» seama destinului si a Doamnei daca se V4 ns igebale 7 le final mainte 8A pun mana pe colier, iar acest Se Intample aga cum trebule. 8 _— Petitoarea ia lui Mary se indsprl gl o privi fix pe Henrietta, ta Suse cA tu trebule 84-1 portt mal intal i eroul, continua ea. ast se uita in jos la colie, la zalele inocente ce-t athre nau pe degete, $i ofta. ~Bine. O sa-l port diseara. Mary scoase un sunet de incAntare, Henrietta ridict o mand cas-ocalmeze. Dar nu ma astept 84 functioneze pentru mine, aga ch nu-tl face prea multe sperante. Mary rase si se repezi s-o sdrute pe Henrietta pe obraz, ~Nu trebuie decat s8-1 porti, surioara...e tot ce-ti cer, Cat des- pre daca functioneazd sau nu, spuse Mary cu o sclipire in privire ise invarti spre uga, eu imi pun toate sperantele in Doamna, Henrietta zAmbi gi clatina din cap. Mary se opri tn Prag, ~Vil cu mama gi cu mine la Lady Hammond tn seara asta? ~Nu... sunt asteptata la Lady Montague. Data fiind varsta Henriettel, ea participa des la alte eveni- mente decdt cele la care mama el oescorta pe Mary. Sate distrezi. ~Da. Ne vedem maine. Mary fi ficu cu mana, iegi gi tnchise usa tn urma el. Incd zambind, Henrietta se intoarse gi observa ci Hannah {i pusese rochia noua, albastru regal, tnapoi tn dulap gi o scosese pe cea din matase mov, Privirile li se intalnird cind Hannah oe {intoarse gi ridicd din sprinceana, Hannah ti shici corect gandu- tile si o linigti: ~Albastrul nu merge, domnigoara, dacd purtati aga ceva, spuse Hannah cu un licdr tn privire gi ficu un geat din cap spre colier, Si daca me Tgefi sd va cdutati eroul, vrem sa ardtati ct mai bine. Henrietta ofta. want Doua ore mai tarziu, Henrietta Ii se alaturd domnulul sili Lady Wentworth la balul lui Lady Montague. Dupa ce fleurk 9 Stephanie Laurens ———__ i iteturi, rmaserd uitandu-se la fata sotilor mie pa dansa un cotilion. Partenerul ei era Nea bilul James Glossup. Motivul pentru care James o curta pe ‘Melinda o adusese pe Henrietta acolo; se trezi studiindu gi 55 Misi captivata de tot ceea cei transmitean infatigarea gi price. perea lui la dans, intrebandu-se in acelagi timp ~ aga cum fécuse ‘adesea in ultimele zile - de ce, inand cont de faptul cd era tn mog evident un barbat chipes si plin de realizari, James se hotarase 53 ia pe un anumit drum in cea ce privea gisirea unei sotii, Lady Wentworth, o femeie scunda si rotunjoara, intr-o rochie maro din matase, oft. —Mare pacat... sunt un cuplu asa de frumos... ~Ei, ei... sri domnul Wentworth, un barbat vanjos, tmbricat tn stil conservator. O batu ugor pe sotia sa pe mana cu care fl tinea de brat. 0 sa mai fie gi alti bogatani chipegi care os vind si adulmece pe-aid, continua el. $i, din moment ce Mellie e hotaratd si gaseasc4 un domn care o iubeste... ei bine, nu pot decat s&-i fu recunoscator domnigoarei Cynster pentru ce a aflat. Henrietta zambi usor gi igi stapani impulsul de a se foi. Nul cunostea bine pe James, dar era cel mai bun prieten al frateluie, Simon. James fusese cavalerul lui de onoare cand se insurase, in urmé cu doi ani. Drept urmare, drumurile ei gi ale lui James s¢ intersectaserd la céteva evenimente de familie, dar dincolo de ceea ce stia despre prietenia lui cu Simon, nu avusese nici un motivs#1 investigheze indeaproape pe James. Pand in momentul in care devenise intr-atat de preocupat de Melinda, incat intentia luidea lua de nevasta nu mai putea fi pusé la indoiala. In acel moment, Melinda, cu aprobarea parintilor ei, apelase la Henrietta pent™ Ceea ce ei numisera ,clarificarea motivului lui James". Incd de la varsta de douizeci de ani, Henrietta 'yi gi (oatia ajutandu-gi suratele, celelalte tinere din tnalta soe fee eoPete réspunsul la intrebarea existentilé Pe Om #i-0 punea cu privire la cel care fi cerea mio® 10 ‘etitoarea Ma lubeste cu adevarat sau are un alt motiv pentru care doreste fa se fnsoare cu mine?" Nu era mereu ugor sa gtie sau, uneori, si descopere adevara- tul rispuns, Henrietta fnsi, niscuta in influental dan Cynster, cu toate relatile gl prietenille de care se putea folosi, invatase a, mult timp fn urma cum sa afle aproape orice. Nu era barfitoare; rareori fi spunea cuiva ceva ce nu dorise in mod clar si stie. Dar avusese intotdeauna simtul observatiet bine dezvoltat, iar aceasta calitate i se tmbunatatise odata cu trecerea timpului, permanenta gi prin experienta dobandita astfel. In timp ce mamele, matroanele $i insotitoarele isi ghidau protejatele prin inalta societate si faceau Pe petitoarele pentru acele tinere, Henrietta oferea un alt fel de serviciu. Din aceasta cauza, anumiti domni, nemultumiti, 0 poreclisera Distrugitoarea de Perechi. Dar tn ceea ce privea jumatatea feminina a inaltei socletati, ea era cea la care apelau tinerele care ‘voiau sa se marite Pentru a verifica motivele posibililor logodnici. Dupa ce in ultimii ani se dovedise cA balanta se inclina in favoarea uniunilor din Aragoste, priceperea gi experienta Henriettei devenisera foarte solicitate, Era foarte posibil ca vasta ei experienta sa fie motivul din ‘spatele nebuloasei care Pusese stapanire pe creierul ei, suspiciunea conform careia ceva legat de situafia lui James Glossup nu se Potrivea. Dar Melinda fusese cea care apelase la ea, iar Henrietta ftla ca, In ciuda retinerii iritante si absolut ciudate pe care o manifesta, trebuia s4-i spuna prietenei ei adevarul. Se uita la James care facu o pirueta eleganta pe ritmul muzici, Madmird umerii lati, trupul inalt gi zvelt, gratia inefabila cu care Se migca, tinuta impecabilA, stilata, parul castaniu, usor ciufulit, la moda, gi zambetul de gentleman adevarat pe care i-] adresa Melindel, Henrietta se intreba din nou de ce luase el o asemenea decizle, de ce voia s& se Insoare doar ca si-gi asigure fonduri ‘suplimentare in loc s4-gi caute o domnigoara pe care s-o jubeasca. Desigur, putea fi pur gi simplu un lag, prea circumspect cand venea u Prin practic __—— Stephanie Laurens ————_ vorba de dragoste ca sa rigte; totugi, o astfel de explicatie ny; ra pirea deloc plauzibila Henriettei. Ca membru activ al inaltei societati, James colindase cot la cot cu Simon, dar din vara In care acesta din urmy 5 insurase, n urma cu doi ani, James se retrasese gi fusese Varut prea putin In Londra Inainte de inceperea sezonului Monden, Oricum, fiind membru al familiei Glossup din Dorsetshire, unul dintre nepotii vicontelui Netherfield, erau multe domnisoare care ar fi acceptat fara refinere 84 se indragosteasca de el. In schimb, eligi concentrase atentia foarte rapid asupra Melindei. lar ea era una dintre prietenele Henriettei. Melodia se termina, James ficu o plecaciune, iar Melinda facu o reverent apoi se ridica, Ba se uita la parintii ei, observa ca Henrietta sosise gi, cu politetea gi zambetele de rigoare, scips de James gi {gi croi drum prin multime. In timp ce Melinda se apropia, Henrietta afigd o expresie care nu spunea nimic, dar dupa o privire aruncata mamei, tandra igi dadu seama de realitate Se schimba la fata. ~Ah... Se opri in fata parintilor, apucd mana mamei ei apoi se uit la Henrietta. ~Nuwio veste bund, nu-i aga? Henrietta facu o grimasa. ~Nue vestea la care te agteptai. Melinda Privi peste umar, spre James, dar acesta se ameste- ‘ase In multime gi nu se mai vedea. Trase adanc aer tn piept, stranse mana mamei ej $i, cu capul sus, se uitd la Henrietta. ~Spune-mi, Lady We he i se uita cu subinteles la ceilalti oaspeti- Potrivit ca #8 discut is ape tam despre asta, draga. ~D. * tebule a4 yt, Alefel cum ma mai pot uitala el? maa —_—— Prtitoarea _____ ~Poate cA ar fi mai bine sme intoarcem acas4, s& discutim in cular, suger domnul Wentworth gi se uitd spre Henrietta, Dacd domnisoara Cynster este de acord... Henrietta nu avusese intentia si plece de la familia Montague atat de devreme, dar cu trei expresii rugitoare pe chipurile din fataei, dadu din cap afirmativ. ~Da, desigur. Sunt cu trasura parintilor mei. Vin dupa voi pe Hill Street. {i urma pe membrii familiel Wentworth gi se indreptara cu tofii spre Lady Montague. In timp ce Melinda. gi Lady Wentworth i mulfumeau gazdei pentru acea seard, Henrietta ramase tn urmé gi cercetd mulfimea cu o expresie relaxatA. Erau putini pe are nu-i cunogtea si mai erau cftiva pe care nu reugi imediat si-i asocieze cu o familie sau cu anumite conexiuni. In ce studia nepasdtoare capetele invitatilor, privirea i se ciocni dea Jui James Glossup. Acesta stitea in cealalta parte a incperil gi 0 privea fix. ‘Membrii familiei Wentworth se indreptara spre usa. Henrietta Ssidesprinse privirea de cea alui James, tizambilui Lady Montague fi igi lud ramas-bun, apoi porni dup’ familia Wentworth. Ist Porund si nu se uite inapoi, dar nu rezistd tentatiei. James © privea in continuare, dar era incruntat; trasdturile solemne ale fetei lui atragttoare Pareau mai ascutite, aproape severe. Henrietta ti intalni privirea, i- sustinu, apoi se intoarse gi iegi din sala de bal. De cealalta parte a inciperii, James Glossup injurd printre dings. ~Am afiat cA domnul Glossup trebuie s& se insoare ca si poatd beneficia de fonduri suplimentare din averea méatugii sale. Instalata confortabil intr-un fotoliu, lang’ gemineul din sa- Jonulfamiliei Wentworth din regedinta de pe Hill Street, Henrietta ficu o pauzi gi sorbi din ceaiul de care Lady Wentworth insistase Aaveau nevoie cu totii. 13 __— Stephanie Laurens ———_ un fotoliu in fata ei, avandu-le la stanga pe gop . feat aie pe o canapea, domnul Wentworth se tea si “Ded nu e un vanator de averi aflat pe urmele zestrej hi anes Jas ceagca pe farfurioara si clatina din cap, -Nu... are destule fonduri, dar ca sa dispuna de banii din, ave. rea matusii lui trebuie s4 se insoare. Din cate am inteles, batring doamnA a vrut sd se asigure cA acest lucru se va intampla, agacda stipulat conditia in testament. Domnul Wentworth pufni. -Cred cde si astao metoda ca s& forfezi o puslama si meargi laaltar. Dar nu cu fata mea. ~Chiar agal se arata de acord Lady Wentworth. Apoi isi aminti cd pana la urmé era decizia Melindei, aga cA se intoarse spre ea. ~Nu-iaga.., Mellie? Cuceagca gi farfurioara in poala, Melinda se uita spre foc. Clip, igi muta privirea cdtre mama ei, apoi spre Henrietta. ~Nu ma iubeste, nu-i aga? Henrietta era de acord cu acel adevar absolut, ~Asta nu stiu. Nu-ti pot spune decat ceea ce gtiu, zise ea gio Privi fx pe Melinda, cu bunavointa. Tu poti judeca mult mai bine decat mine, adiugi ea cu blandete, Melinda se uita la ea din buze. Clatina din cap, ~M& place, dar nu... nu ma iubeste, Pentru lua o guré din ceaiul pana atunci neatins, isd ceagcajos si continua: Adevarul © cd de-asta te-am rugat si affi ce poti despre a. Banuiam deja, dupa felul in care se purta, c& are alte motive. ao © grimasa si se uit in alt parte, Henrietta it #a§Ca, © puse pe pe sicanigetnaset een ~Trebuie si Sdreflectati, 14 Pentru cateva momente, apoi strinse spuse ea, Se intrerupse Plec. Eu nu mai am nimic de spus, iar voi treb ziseea $ise ridica, ——~ Peritoarea __ Melinda lasa jos ceasca $i farfurioara, La fel facury si pa rintii ei ~Te conduc. Iti multumim cd esti o prietena aga de bund pentru Metie spuse domnul Wentworth posac si o batu Usor pe ming pe Henrietta. Henrietta igi luda revedere dela domnul Wentworth sio uma pe Melinda in holul din fata. Imediat ce majordomul inchise ga salonului, Henrietta murmura indeajuns de incet ineat numai Melinda, care se afla in fata ei, s-o auda: ~Imi pare foarte rau cA sunt purtatoarea unor astfel de vesti. Melinda se opri si se intoarse cu fata spre ea. Se uitd in ochii ei sizimbi, desi nu prea convingitor. ~Recunosc faptul c& sperasem s& aud ci am judecat Bresit, dar adevarul e ca ai fost 0 mana cereascd. Nu vreau 4 mi marit cu.un barbat care nu ma fubeste, iar vestile tale n-au facut decit 84 confirme ceea ce binuiam deja. Pentru acest lueru, it sunt TecunoscAtoare. Ai facut in aga fel incat decizia mea si fie mult mai ugoara, spuse Melinda. Isi puse mainile Pe umerii Henriettei, o saruta pe obraz, apoi se retrase i continua: ~Intr-adevar, o sa fiu trist& o zi sau dowd, dar o si-mi revin tepede... 0 s& vezi. ~ Sper, spuse Henrietta gi zambi. ~ Aga va fi, zise Melinda, mai sigurd cu fiecare clip care trecea. Ne-ai ajutat pe foarte multe gi sunt sigura c4 nici una dintre nal nu ne-am fi descurcat fara tine. Ai salvat nenumarate domni- foare de la casatorii sortite egecului... Sincer, meriti un premiu. Henrietta pufni, ~Prostii. ‘o surse mai bune de informare decat ele, doar atat, $i, desi in circumstantele date nu se cidea si real eat acest lucru, in nenumérate ocazii confirmase c& alte re bazate pe iubire. B _ Stephanie Laurens ———_ Dupa ce majordomul fi agezd mantia pe umeri, deschise din faté. Melinda o insoti pe prima treapta gi se tnfiora cang co brizd rece matura strada. Henrietta 0 lua de mana gio tran. se ugor. =Du-te tnduntru, O sA racepti.. far trisura mea e chiar aig, spuse ea gi ficu un gest din cap spre locul in care o agtepta, ling, curbs, cea de-a doua trasura de orag a parintilor ei. —Bine, zise Melinda gi o stranse ugor de mand. Ai grija. Pay indoial4 ne vor intalni din nou, curand. Henrietta zambi, astepta pana ce Melinda se retrase gi tnchise usa, apoi amuzaté in sinea ei gi linigtita la gandul c& Melinda acceptase ugor ideea c4 nici ea nu fusese de fapt indragostity cu adevarat de James, cobori treptele. Degi nu avea prea multi incredere cd isi va gasi marea dragoste, era deschisd si-gi ajute oricand prietenele in acest sens; considera cA dragostea era singura protectie ce putea garanta unei domnigoare 0 cAsnicie fericita si implinita... Un barbat se lovi de ea in timp ce trecea in viteza pe stradi, Inbitura o facu s se clatine, ~Ahl... Ar fi cSzut dacd el nu s-ar fi rasucit gi n-ar fi apucat-o de umeri. O tinu in fata lui gi o ajut& si-gi recapete echilibril. Cu colful ochiului, ea vazu un baston cu méner din argint fi observa manusa din piele moale, iscusit croit’. Clipi gi se uitAspre chipul lui. fnsa barbatul purta o pelerind cu gluga trasd pe @P si, din cauza faptului ci lumina lampilor de pe strada batea din spate, figura fi era ascunsa in intuneric. Tot ce putea distinge &" varful barbiei lui. Aceasta se ridicA inainte de a vorbi. ~Imicer scuze, Nu v-am vazut. ‘Vocea barbatului era profunda, vorbea sacadat, dar pire educat. Ba igi trase risuflarea si rSspunse: ~Nici eu nu v-am vazut, El facu o pauzs, iar ea simti ci fi cerceta fata gi ochil. ~Domnisoaral Sunteti bine? 16 ———~ Petitoarea —___ Ridica privirea. Barbatul se uita peste umar. fl vazura amandoi pe ingrijitorul cailor care venea spre ei ca s-o ajute. Ba fi striga: ~E in regula, Gibbs. Chiar atunci barbatul se uita din nou la ea, ti dadu drumul, facu un gest scurt din cap, apoi se intoarse gi porni grabit in jos, 7 strada, disparand in ceata care devenea din ce in ce mai deasa, Henrietta clatina din cap, tsi netezi rochia si mantia, apoi traversi spre locul in care o astepta ingrijitorul ca s-o ajute sa urce tn trasura. Cand portiera se inchise, oft gi se rezema de spatarul banchetei din piele, iar trasura se puse in migcare, Upper Brook Street se afla la numai cateva minute distant. Se relaxd gi se astepta sd simta senzatia obignuita de satisfac- tie dupa inca o investigatie ce se finalizase cu succes, dar mintea ei zburd instantaneu la cu totul altceva. La imaginea lui James Glossup aflat in sala de bal a lui Lady Montague, care o privea fx. La expresia lui in timp ce isi dAdea seama cd ea 0 conducea afard pe aleasa lui. Era prietenul lui Simon si cu siguranta cunostea reputatia ei. Se intreba la ce se gandea el in acea clipa. Capitolul 2 SED ~Micar ai idee ce naiba ai facut? Henrietta tresiri, apoi se uitd peste umar ~ la nigte ochi c4prui induiosatori care, in acel moment, nu mai erau la fel de induiosatori. Privirea lui James Glossup sugera faptul cA tisuradea ideea de a comite o crima. Cu buzele subtiate in mod ingrijorator $i cuo expresie impietrita, el continua: ~Sunt sigur cA nu e un soc pentru tine si afli cd Melinda Wentworth mi-a dat papucii, refuzdndu-mi cererea in casatorie inainte chiar si apuc s4 0 fac. Dupd ce te-am vazut plecind de Ja balul lui Lady Montague, seara trecutd, in compania familiei Wentworth, atitudinea Melindei n-a fost o surpriz’... Dar asta 7 Stephanie Laurens ———__ ma face si te intreb, din nou, daca ai idee... vreo idee cat. de va, despre consecingele interventie tale, in acest caz particular, Tonul lui, atat dezaprobator cat gi acuzator, o eNEVA pe Henrietta. Se intoarse cu fata spre el. Mama ei insistase ca, fn, preund cu ea gi cu Mary, 68 participe la serata lui Lady Camp, bell, dar erau prea putine lucruri care o interesau in salon) acesteia; majoritatea celor prezenti erau tineri, domnnisoare care tocmai iegisera in lume, si domni tineri care sosisera recent in oras, impreund cu mamele lor. Dar Lady Campbell era o prieteng apropiata a mamei sale. Dup ce facuse un tur al incaperii, aga cum se cddea, Henrietta se refugiase intr-un ungher partial ascuns de un palmier mare, in ghiveci, si acolo o gasise James. O incoltise, iar ea nu putea scipa decat daca el se didea inapoi. Nu cA acest lucru ar fi deranjat-o, dar pulsul i se accelerase... i nu era sigura de ce, -N-am facut decat si-i spun Melindei adevarul - ca trebuie s te insori ca sa ai acces la o parte din averea ta, zise ea gi se incrunta amenintatoare. Nu avea de gand sé fie tapul ispasitor pentru neajunsurile create. Nu ti-a trecut prin cap s4-i mentionezi ceva despre asta pana acum, continua ea. Melinda e hotarat’ si se marite din dragoste si, desi m-a rugat, am refuzat s4 comentez acest aspect. Am lisat-o pe ea si decida, iar dacd nu ai reusit -0 convingi ca interesul tau se bazeaza pe un fond sentimental, nu cred c4 poti da vina pe mine. Else incrunta. Gandul de a se adanci in voluptatea ochilor lui, in mod normal de culoarea ciocolatei, nu parea chiar o prostié, ins in acel moment ajunsesera si semene cu doud agchii de agat neglefuit. ~Exact cum am banuit... nu ai nici cea mai vagi idee despre dezastrul pe care |-ai creat, nu numai in viafa mea, ci sia muller altor oameni, Ea clipi si se incrunta. ~Ce vrei sd spui? 18 Petitoarea Bl pirea sf n-o mai aud; ochif i erau in continuare adinciti in privirea ei iar fata fi era o masc& de supirare gi frustrare scipate de sub control. Simon mi-a vorbit despre preocuparile tale, despre modul in care te amesteci in vietile altora ca sa te distrezi, Tonul luio facu sa ia foc, -Tu nu esti indragostit de Melindal -Nu, nu sunt... Dar am sustinut vreodata cd ag fi? {gi lasase capul mai jos ca si poata vorbi aproape de fata el fi despirfeau numai cAtiva centimetri gi ii arunca acele vorbe de parca ar fi fost sgeti sau chiar sulite, Ea se uita cu atentie la ochii lui gi la trasaturile hotarate si severe, Emotile lui erau usor de ghicit sub acea suprafats rigida; distingea foarte clar furia si frustrarea, dar pe lang ele mai era un val format din ingrijorare, neliniste gi agitatie. Iar sub toate acestea se simfea teama. Dar nu pentru propria persoan4, ci 0 frica diferita, pe care ea o recunoscu imediat. Avea legiturs cu persoana sau cu un lucru pe care el il avea in grija, Dintr-odata, ease simti coplesita, Cen ~Nu te-ai gandit niciodatd c& un gentleman ar putea - doar ar putea ~ fi supus gi altor presiuni — lucruri ce nu au nimic de-a face cu dragostea -, care l-ar putea determina si se insoare? Cum naiba crezi c& ar trebui s& procedeze un astfel de barbat, care Incearca s& se cdsatoreascd, dac& e nevoit si aiba de-a face cu ‘ameni ca tine, care igi bagi nasul in treburi care nu-i privesc? El trase aer in piept, apoi mormai gi mai nervos, dar in goapta: Dacd inveti ceva din dezastrul pe care l-ai creat, daca te conving 8&nu te mai amesteci in chestiuni pe care nici nu le intelegi gi nici ‘Nu te privesc, cel putin pot spune cd am realizat ceva. Privirea pe care i-o arunc& avea in ea o not de repulsie, dar fiun grad de dezamagire. Fécu un pas inapoi gi dédu si plece. Insd ea il prinse de rever gi stranse tare. El incremeni, se uitd fn Jos la degetele ei prinse de haind, apoi igi ridicd privirea gi fyi arcu 19 _ stephanie Laurens foas’. Ba nu-idadu drumul ci ti sustinu Privirea, o spranceand stu uri cu aceeagi nervozitate i frustrare, iv, raspunz: ee rbesti? il intrebd, accentuand fiecare cuvant, Heaveade gand st-1lase i o ponegreascl astfl,tntr-un mo confus dar dureros, i apoi pur gisimplu siplece, Elti sustinu privirea un moment indelungat, apoi se uitd in jog lamina ei. Furia nu ii disparu nici o clipa din privire. Totugi, cy arent, zise incet: a eed cAai ales sd te interesezi de viata mea amoroasi, poate ci meriti si afli intreaga poveste, rosti tintuind-o q privirea. $i amploarea_ problemelor pe care le-a declangat ameste- cul tau neavenit. Se auzi un hohot de ras din partea cealalta a palmierului, ficindu-i pe amAndoi sa se uite intr-acolo; mai multi tineri se adunasera dincolo de planta, ca sa-si impartageascA nerabda- tori cateva secrete, —Dar nu aici, adiug’ James gi se uit din nou la ea, Ea ti didu drumul gi il privi fara s& govaie. -Dar unde? Else migca, cercetd inc&perea, apoi facu un gest din cap. ~Peaici. conduse afarg din salon, printr-o salA lateralA gi apoi pe un coridor. Ea fl urma mergand repede gi rimandnd aproape de umarul lui drept. Spre surprinderea ei, colierul - margelele de ametist si mai Ais pandantival din cuart roz care atarma pufin mal sus ~olteu~ prea neobisnuit de cald. Aga cum se agteptase, Maryse Tih pont ame colina, Jar Henrietta binuia cf sora eimai hase tan cee tui Hannah pentru cf servitoaret Purta tn acea clips Gand <2 £0 Biseascd pe cea pe cae nang de roz perigt cteafie bine croita, in cea mai ine afursital de chert © Putin ~ ce tncadra aproape Pret 20 ustele lari ale roche! fassia tn jurul pcioarelor et timp ce urma pe James pe un coridor fi apol pe atl. Intr-un final ¢ se opriin dreptul unei usi, ii duse un deget Ia buze, apolintoarse mineral rotund i deschise tncet ufa. Bra camera de buon stapinului casei. O lampa aflatd pe masa fusese lisata anny dar facara ei ardea slab. Se uitard amandoi tnduntru, ex privirt iscoditoare, dar incaperea era goal. James ti facu semn Henriettei si intre, apoi o urmd gi inchise uga. Nu se art surprins cand ea se duse direct la scaunul rotatiy din spatele biroului gi se agezd. Se tntoarse cu fata la James, in timp ce el se indrepta spre gemineul din stinga biroului gi apoi incepu sa se plimbe nelinigtit prin camera. Data find starea tn care se afla, nu avea nid un chef #4 se ageze. Avea chef de cearta, dar pe langA faptul ci era ingrozitor de manios, se simfea enervant de neajutorat. Cum naiba avea $8 se descurce? $i de ce pierdea si mai mult din timpul din ce tn ce mai scurt pe care-1avea la dispozitie, dandu-i explicatii Henriettel Cynster, sora mai mica a lui Simon? Nu tia sigur ce era, dar ceva legat de atitudinea ei bagireata flirita, Intr-un fel, vedea actiunile ei ca pe o lips de incredere, ba chiar ca pe un act lipsit de loialitate. Se agtepta la mai mult de la sora celui mai bun prieten al sau. Poate c4 el nu o cunostea prea bine, dar cu siguranté ea ftia ce fel de barbat era - adicd o persoand care avea acelagi crez casi fratele ei. Se simtea tulburat gi deranjat de faptul cd actiunile i nu puteau insemna altceva decat cA ea fl privea intr-o lumina care-| lipsea de onoare. C4 era de parere c4 el o mintise pe Melinda; sau cel putin c& incercase s4 0 ingele pentru cd nu fi spusese cum stateau lucrurile in realitate. Dar Melinda fl respinsese inainte 84-i dea ocazia s& explice situatia. ~Deci, zise Henrietta fixandu-l cu ochii ei de un albastru-gui. Ce anume din toate astea nam infeles? Care este ntrege povets? Elti tntalni privirea pentru o clipa, apoi, fara s& se opreasca mers, réspunse: a ___ Stephanie Laurens ——— _Matusa mea, dupa cum bine gti, @ murit cu aproape un aq in urma, mai precis, Ia intai iunie anul Areca. ‘Am fost favorit iain intreaga familie gia wrut s se asigure 4 mA insor. Acesta 4 fost intotdeauna scopul ei, pentru care a actionat cat de bine 3 putut in ultimul deceniu. Apoi a aflat c4 era pe moarte, aga cg mi-a lasat prin testament averea — © casa la fara, terenurile dimprejur, cateva ferme din Wiltshire si 0 cas& mare in oras, toate aflate in stare buna si cu personal angajat. Mi-a lasat gio suma pentru intretinerea lor, dar numai pentru un an. Ca sy am acces in continuare la venituri, necesare pentru a intretine casele, fermele gi toate celelalte - se intrerupse gi intalni privirea Henriettei -, draga mea matusa a stipulat c& trebuie si mi casatoresc in termen de un an de la moartea sa, ceea ce inseam- na inainte de intai iunie anul acesta. Henrietta clipi, apoi se uita la el cu 0 expresie intrebatoare. ~Si ce se intampla daca n-o faci? ~Averea, casele, fermele, si toate celelalte raman ale mele, in responsabilitatea mea, dar nu am nici o sansa sé le sustin din buzunarul meu fara s4 am acces la venituri. Lucru pe care matua mea l-a stiut prea bine. ~$ice se va intémpla? -Voi fi nevoit s4 concediez personalul gi s4 inchid casele; poate © sa pistrez ingrijitorii, nu mai mult; iar in ceea ce priveste fer mele, nu am nici cea mai vagi idee ce ag putea menfine func tional. Dar nu prea multe. A, si in cazul in care te gandesti caf putea vinde o parte dintre bunuri pentru a putea pastra restuh mAtusa mea s-a asigurat cd nu voi putea face asta. . ~Aha, replicd ea, gindindu-se. Deci, pentru a continua susti pe toti cei care sunt dependenti de averea matusl 4 devenité acum a ta... trebuie sa te insori pana la intai iunie? bs wu mal obosi sa raspunda, doar dadu scurt din @P- sella el, ea se incrunta ugor. ~ Esti cam in intarziere, nu-i aga? 22 __—— Petitoarea Bl ii aruncd o privire fn care nu se citea nici o urma de rabdare: amet “=Lasandu-mi la dispozitie un an ca s&-mi gisesc o femeie potrivta gi s ma insor, in primul rand matuga mea nu a finut Font de schimbarea in moravurile sociale ce a avut loc de cand ea era tandra, cind toate cdsttoriile din inalta societate erau aranjate in functie de interesele materiale, iar dragostea nu intra in discutie. Ea s-a gandit c& a-mi gisi o mireasd potrivitd nu va tine decat de mine, nimic mai mult. In plus, nu a luat fn calcul perioada de doliu pe care tata gi bunicul meu au considerat-o necesara, gi nici de lunile de care am avut nevoie pentru a pricepe mersul lucrurilor la mosie. Degi este in Wiltshire, nu departe de Glossup Hall, gi am fost acolo de multe ori de-a lungul anilor, nu am avut nici cea mai mica idee cA intentioneaza si-mi lase mie totul, aga cd nu am apucat s4 invat cum functioneazi mogia... ‘Stand ca pe ghimpi gi fara s4-si mai poata ascunde nelinigtea, eligi trecu mana prin par si simfi nevoia s& ia din nou inciperea lapas. ~Ai idee in ce dezastru ma aflu acum? intreba el si dadu din mand. Mi-am pierdut o lund c4utand printre candidatele cele mai bune, iar Melinda Wentworth a fost cea mai potrivita... cea care eracel mai probabil sa accepte un mariaj ce nu era bazat pe jubire. Din c&te mi-am dat seama, nu este indragostitd de altcineva. Are douazeci si sase de ani gi probabil cé se teme ci va rémane pe dinafara. In plus, e chibzuita... 0 femeie pe care mi-ar plicea s-o am alaturi in administrarea mosiei. Mi-am petrecut ultima lund curtand-o, zise el apoi se intoarse gi o privi fix pe Henrietta. Dar acum totul s-a terminat... tot efortul s-a dus pe apa sambetei. ‘Aga cd mai am doar patru s4ptaméni in care trebuie s4 gisesc i 84 curtez o tanara potrivita, care sd-mi devind sofia atat de necesara. Se opri in fata Henriette gi se uité fn jos la ea. Iar vina Pentru aceasta situatie ingrijoratoare, care poate afecta dramatic 41 Ingrijorator vietile atator oameni nevinovafi este a ta, tot atat cht gi amea. 23 _ Stephanie Laurens ———_ Hentai um Bor rece, Se sn ch Ta cared , sin care se citea eT reusi eas spund. 9 Asta e tot ce poti? O? Bl se intoarse nervos si psi maj departe, apoi se opri, se risuci gi lansd un nou atac: Dar nu... sai réu de-atat... Parea cu adevarat speriat cAnd se opri tn fata «i sie uitd in jos. Abia acum mi-am dat seama. Toti cel din tata societate, gi mai ales cei care au fete de maritat vor auzi cd mi.aj sficat intentia de a-i cere mana Melindei Wentworth gi ¢ aiaflat cd vreau ceva. Ca m-ai gasit nedemn. Se apucd cu mainile de cap, igi trecu degetele prin carliony inchigi la culoare, si inclest4 apoi palmele la ceafai gi se intoarse, Off Ce naiba o sa fac? Unde naiba o sa-mi gisesc acum sotia att de necesara? {fntrebarea lui fu intampinata de tdcere. Bl se indeparts iar, plimbandu-se. -O site ajut eu. Ea nici macar nu-gi daduse seama cA avea de gand sé rosteascd acele vorbe; se formasera gi fi iegisera de pe buze fara o directie constienta. Ca raspuns la ceea ce auzise, la ceea ce vedea... la ceea ce stia in interior. Else opri, cu spatele la ea. Se mai scursera cAteva biti deinima ue incet capul si o privi, incruntandu-se user. ~Ce-ai spus? Ea igi umezi buzele gi rosti mai clar: ~Am zis cA 0 si te ajut eu. hon Incet. Era gi mai incruntat. . 7 in care nu stii, ti se spune Distrugitoarea de "ech. Stel lal cu caren et de cor, aga cum al at ~No, rispunse ea, Trase apoi aer in gi continud pe toc: Nfs dct te spun cam decoper one Weel ad pl it adevarul despre potentiali lor logodnics i, wumarul relatiilor care mi se par potrivite #¢ pod nee me Pepitoarea ta nivelul celor pe care le reeping, tise ea gi ti sustiny privirea, Nu toate tinerele vor sd se marite din dragoste, In zilele noastre, majoritatea vor, dar nu toate, Ba ezita gi th Cerceta ochii gi faa; nu reugi sa citeased nimic, dart se paru ca detecteazd o unda de speranta, ceea ce o Incuraja s& continue: Nu am gtiut de situatia ta, dar acum 9 cunose... 41 te pot ajuta. Iti pot spune ce tinere ti sar potrivi, lar dacd domnigoarele din inalta societate vor vedea cA te ajut, atunct fg vor da seama ci Melinda a renuntat nu pentru cA a aflat ceva despre tine, ci pentru ci nu erai ceea ce voia ea, ceea ce-si dorea, Cu alte cuvinte, a aflat cA nu va potriviti, lar faptul cd eu te ajut o si puna capat speculatiilor. Se opri, tsi duse mana la tampla gi il fixa cu Privirea fn timp ce se gandea, Va fi o provocare, recunosc... sa {i gasesc o sotie potrivita in numai patru saptamani... dar, daca o s& colaboram, svar putea sd reugesc, Fu rndul lui sa incline capul timp ce o privea ugor incruntat, ~Ai face asta? Ba iyi Indrepta capul gi dadu din el cu hotarare, ~Da, ag face-o, Nu-mi cer scuze ci ti-am stricat relatia cu Melinda pentru c4 n-ar fi mers, dar finand cont de situafia ta #4, aga cum ai subliniat corect, de urmarile implicarii mele gi de faptul cA ai fost mereu un bun prieten Pentru Simon, cel putin Pot s& te ajut sd-ti gasesti sotia atat de necesara. Bl se uita la ea de parcé nu-i venea s& creada ceea ce-i spusese sinu stiu cum sa raspunda. Intr-un final, rosti: ~Deci Distrugatoarea de Perechi se transforma in petitoare? Ba tzi duse degetul la barbie. ~Nu distrug decat relatiile care nu au ganse s4 mearga, dar, Presupunand cA poti trece cu vederea acest aspect, dacd vom colabora, am putea avea o ans sA ne incadrim fn timp. Blo privi fix inca 0 clipa, apoi dadu din cap incet. ~Bine. Agadar... de unde incepem? . 25 Stephanie Laurens ———_ a sa se pinion Hyde Paes hea 2i dimine ‘mos intr-o rochie de plim! intr-o tesitury Lainie ne deculoareacerulul, Heneettaagteptatacn ite de metri de Grosvenor Gate, nu departe de casa piringtorg de pe Upper Brook Street, cand James ee) apropie cu pas agale, deg Jungul Park Lane gi trecu de stalpii port. La vederea lui, inima ei se stranse gi simfi un nod tn piey care ti oprea respiratia. Efectul era atat de puternic gi, pentry, d nu era nimeni altcineva in preajma, nu putea pretinde ca nu er din cauza lui. Ceea ce era absurd. Era adevarat cA era imbricat fel de impecabil ca de obicei gi, ca urmare, era ceea ce se ches un model de gentleman elegant din inalta societate; haina hj din festtura Bath foarte find era excelent croita, vesta albastri cu dungi arginti, delicate, sublinia eleganta subtila, iar eri superb legata starnea fara indoialé invidia tuturor tineril, Oricum... ea se simfi usor iritata de o astfel de slabiciune - ave douazeci gi noua de ani, pentru Dumnezeu, era prea in virstia. 88 fie afectata de vederea unui barbat, oricare ar fi fost acesta Incercd s& ignore acele senzatii, iar cand acest lucru nu did roade, le alunga complet din minte. Dupa ce o vazu, el se indrepta spre ea cu pagi lungi gi cu gratia unui pradator. I se alaturd, zambi gi se inclina ca raspuns la slr tul ei politicos din cap. ~Buna dimineata. ; ~Este, intr-adevar. M-am gandit ci am putea sta acolo. Bai inu bine in frau senzatiile capricioase gi arét4 cu umbrela Soare spre o banca libers. O sa fim destul de departe de oes, Ca 4 ne asiguram c& n-o s& fim intrerupt, 2 mane Iintr-acolo. Trebuie si-mi fac o idee oe ° fel de tanara cauti la strategie ca s-0 gisim, uti, apoi trebuie s4 punem Cu trupul sau inalt, ~Sunt de acord cu fetorii nu-si permit 6 Stabilir » zvelt $i puternic, el porni alaturi a es ultima parte, c&t despre prima, cred 84 fie mofturosi. 2 eee ae niece Petitoarea —__——__ —Prostii! te Ea ajunse in dreptul bancii, se agez& cu un fognet de rochie i incrunta spre el. wi vn Glossup...nu te pofi insura cu oricine, Espresia lui sugera cA nu prea era de acord cu ea. Sunt disperat, iti amintesti? Se agez4 langa ea gi se uité tn juza frumos tuns’. eon din punctul de vedere al timpului, dar inclin sicred canu idisperat din punctul de vedere al alegerii, ~Tu stii mai bine decat mine ce optiuni am. Dedi,zise el gio privi fix. De unde incepem? Henrietta facu o pauza de gandire. tsi petrecuse jumata- te de noapte intrebandu-se de ce se oferise 88-1 ajute... de ce avusese 0 asemenea pornire de a face acest lucru. Da, se simtise obligata finand cont cA gi ea contribuise la situatia in care el se afla, desi complet indreptatita. Da, el era cel mai bun prie- ten al lui Simon, iar ea o percepea ca pe un fel de obligatie, dar isi daduse seama, intr-un final, ci ponderea cea mai mare in decizia ei o avusese pur si simplu vina. fl judecase gregit, mai mult in functie de ideile ei preconcepute decat de fapte. Ba, mai mult, nu il creditase nici macar cu un dram de onoare. Totusi, ca sora Cynster, stia cd onoarea era o calitate de mare Pref, pe care nu numai barbatii o apreciau, ci gi doamnele, dacd aveau putin bun-simt. Si era foarte ugor de observat ci el era condus tn mare parte de devotamentul incontestabil fats de bundstarea oamenilor al cdror trai era o responsabilitate pe care o mogtenise pe neag- teptate - sursa primara a disperarii sale. Nu fusese obligat s8-gi asume acea povard, si totusi o facuse gi, din cate observa ea, nid macar nu-i trecuse prin cap s-o lase balt, degi ar fi putut s-o facd Oticand. Fara si ia in considerare averea matugii lu, era destul de bogat ca si renunte, dar n-o facuse. Nici mAcar nu se gindise la ‘acest lucru, Nu putea fi mai onorabil de atat. a __— stephanie Laurens ——— era deloc sigur’, nici macar In acel moment, cag Desi nu r | stia cA vina cAntarea mult. Se ayeny adevaratele ei motive, $0 abil pe banca siti zise: nume nu doresti, sau ce anume ny my mai confor! ~Spune-mi ce a sotia ta. Cu privirea atintita la copacii gi la peluza din in fata lor, «| a gindi un moment apoi raspunse: ~Sa nu fie rasfatata gi prostut. $i, preferabil, s& nu fie prey tanara. Daca are sau nu zestre nu are importanta, dar dupa cum ai observat, trebuie s vind dintr-o familie buna, preferabil din inalta societate. Daca stie s& calareasca, e un punct tn plus, dar aptitudinile sociale sunt, cred, 0 conditie esentiala, spuse ¢| ry apoi se opri. Ce-ar mai fi? Henrietta stramba din buze. ~Ai uitat s4 mentionezi daca vrei si fie acceptabild din punc- tul de vedere al infatisarii sau dac4 nu cumva vrei un diamant de cea mai pura calitate. ~Ah... dar stii deja asta. fi arunca o ocheada pe sub pleoapele intredeschise. Ma cunosti atat de bine. Ea pufni. ~Stiu genul tau, e adevarat, spuse ea gi revizui in minte Tispunsurile lui. Ai anumite preferinte fizice? fl intrebi apo! Blonda mai degrab& decat bruneta, inalt& in loc de scundi... chestiuni din acestea. Beene mai inalta decat media, ochi albagtri... aga ca tine” James se abtinu sd rosteascd acele cuvinte gi spuse in schim és -Cu toat sinceritatea, sunt mai interesat de continut deat ae anal. de cea ce e in interior decat de aparente, zie # mings €2. Tinand cont de circumstante, e mai important $4 ome = © femeie cu un caracter solid, care ma place af4 a devetats accept postura pe care i-o ofer gi care e dispust # rota rolului de sotie. capul Mile Ii se tntdlnira; ea se uit tn och Iu, apo! boots §! privi tnainte, 8 ~~ Petitoarea ———__ _Oatitudine admirabila si un raspuns excelent, zise ea. Dupa tan moment respira adanc gi adduga: Decl acum stim ce fel de femeie cAutam. =Sicum o gisim? ~Aiadus invitatiile pe care tile-am cerut? Bl vari mana in buzunar gi scoase teancul de invitatii pe care le primise. Ba le lua, le puse in poala gi incepu sa le frunzareasca, apoi se opri si rosti incruntata: -Nu sunt in ordine. No... Ar trebui si fie? fl fintui cu o expresie uimita. -Cum le tii socoteala? Cand el clipi, negtiind sigur lace se referea ea, Henrietta pufni sificu un gest din mana, ~Lasi... nu conteaza. Uite, spuse ea, apoi aduna din nou teancul si +1 dadu inapoi. Pune-le in ordine dupa data, incepind din seara asta. $i nu includem decat evenimentele la care sunt prezente tinere bune de maritat din inalta societate. -Hmm... Asta elimina mai bine de jumatate dintre invitatiile pe care le finea in mand. Ezitand, le dadu la o parte pe celelalte - invitatii la cine cu prietenii la club gi altele asemenea - gi aranja teancul aga cum il instruise ea. Intre timp, ea igi desfaicu sAculeful de mana, scormoni indun- tru gi scoase o agenda de marime medie, tmbricati in piele de Vitel. O deschise, indrepta pagina, apoio aseza in poala. Bl aruncd, © privire si observa ca era carnetelul ei. Era de cel putin cinci ori mai mare decat al lui, observa, si continea de cel putin cinci ori mai multe evenimente intr-o zi. Eaastepta rabdatoare ca el si termine de sortat. ~Asa, deci, ii zise in timp ce netezea teancul. Hai s& incepem cu Seara asta, spuse gi btu cu degetul in dreptul notitei din agenda. Aj invitatie la petrecerea de la Lady Marchmain? 29 — 36 ara ca evenimentele din urmitoarele pe cele la care el avea invitati pentru noul lor scop; in canlan avea invitatil, ea f9t notA s4 discute cu ‘e refuza, mai ales dac& afl aig ‘Avea. Continw saptamani ile subliniard pentru care el nt Nic o gaada nu te va chutarea une! sot 0 viziune oribila sper ca nu vor face publica {i rasari fn minte, jevoia mea urgenta de ami gi 0 sotie, nu? -Niddecum Ea fl privi de parca tocmai se gandea cat de multe s4-i spung sau cum sa procedeze mai bine cand fi dadea vestea proasta. Dat fiind faptul cA ai curtat-o deja pe Melinda, dar we despartit de ea, majoritatea vor gti, sau cel putin, dupa cum am zis, vor suspecta cA esti In cAutari, dar cat timp egti cu mine, sub aripa mea protectoare, ca sa zic aga, mA Indoiesc , ate me aga, serios cA 0 si fi ~Ce bine. Nu gtia dacd sd se simta linigtit sa wu nu. moment, adiug: Intentionat n-am vrut s& se gtie ch = poreapdea rary pralanhakr ania mni n-0 $4 pot en fara s4 atrag o multime de femei pe urmele mele. ~Foarte posibil. Fara ie indoiala, e un lucru bun sa fii secret Ea igi intoarse din nou atentia asupra agendei gi frunziri pecs Pentru urmatoarele saptam4ni. des legat de asta, dac& eu n-am gti Aimit am aflat jut cd ai un termen" ceo aad ae El didu ia caer fi linigtit in aceasta privinta- Pristany probator, apol igi didu seama cA e4 MH! ~Multumes Ea ti aruncd o privire ; ochil albagtri stralucira, buzele deli" ‘sculptate, rozali 0 ti, { se curbara intr-un zimbet distrat, iar sin un goc in piepts ce se imprastie ca un ecou pana la baza sire] jnarii cand isi dadu seama cat de serios vorbise cand rostise Bcuvant. O fxa cu privirea. [yi mulfumese din toate punctele de vedere. Sincer, nu stiu ce mas fi facut... cum ag fi procedat... daca nu te-ai fi oferit si te ocupi de misiunea mea. Ba zambi mai larg, iar ochii ei frumogi licarira, -Pai, e 0 provocare destul de mare gi diferita, zise ea apoi Iinchise agenda, o strecura in siculet gi facu un semn din cap spre peluzd. Acum ci am stabilit elementele esentiale ale misiuni noastre, ar trebui sd incepem s& incropim o scurta lista. El se ridica odata cu ea. I-ar fi oferit bratul, dar ea lud umbrela de soare, 0 scuturd apoi o deschise gi o ageza astfel incat sa-i umbreasca fafa. Apoi se uitd la el gi ridica din spranceana, cu 0 expresie vadit provocatoare. -Mergem? Bl fi facu un semn din mand ca s-o ia inainte, apoi i se altura i pagi cu curaj pe iarba, fara s& tradeze in vreun fel agitatia din interior. Se indreptara spre strada, spre trasurile care se adunasera Ja marginea trotuarului si spre grupurile de doamne, tmbricate dupa ultima moda, si domni in tinutd elegant, care discutau gi iegisera sa ia o gura de aer proaspat. El mergea incet, mAsurandu-si pasul dupa al ei. In timp ce unei parti circumspecte a mintii lui inca fi venea greu s& creadi c& ea, Distrugatoarea de Perechi, acceptase s4-l ajute, ea chiar era acolo 4i chiar il ajuta, iar el se simfea absurd de recunosc&tor pentru acest lucru. Oricum, nu se asteptase si o viseze in noaptea precedenta, $i totugi o facuse. Nu-si mai amintea cand visase pentru ultima ari o femeie anume, nu doar o figura oarecare, gi totusi cu 0 Roapte in urma in mod cert Henrietta fusese cea care fi aparuse {n vise; figura ei, expresia ei... nu fl bantuiserd, ci il fascinasera. M acaparaserd intreg subconstientul. 31 stephanie Laurens ———— se, ru fuseser’ lascive, afa CUM erau majoritat, ea ce era foarte bine; Henrietta era, pin Ja urma, sora celui mai bun prieten- Beenta lor, ins, id lebusolge siil facuse SA fie atat ingrijorat, cat si mirat. Atitudinea luj din vig fusese unade yeneratie, dar poate ca aceea’ fusese, doarrecunogtin,, tr-un mod diferit. ui care se manifesta in Dupa ce incerca sa se asigure 4 aceasta era cauza probabila, se concentra asupra persoanelor din grupurile din apropiere. Is apleca usor capul spre al ei gi murmura: —Ce-ar trebui sa fac? -Nimic deosebit, Fa fi aruncd o privire apreciativa. Lui fi placea cA ea era mai inalta decat majoritatea, astfel incat fi putea observa chipul cuusurinta. —Relaxeazi-te si urmeaza-ma. Tonul ei il facu s4 zambeasca. {si inal capul gi privi inainte. ~Am inteles, sd traiti! Inainte... in multime. DupA cum se dovedi imediat, interactiunile, discutiile decurse- ri mai ugor decat anticipase. Henrietta era atat de cunoscuta, incat le stia aproape pe toate doamnele gi matroanele de fat, $1 astfel reusi sé-1 prezinte gi s4 ti dea posibilitatea si aiba acces la rudele lor nemaritate. Urmatoarea ord se scurse cu discutii obignuite. Cand ajunserd intre doua landouri gi nu ii mai auzea nimeni, Henrietta tl trast de maneca. El o privi nedumerit, iar ea facu semn din cap spre u" grup de persoane care se adunasera pe peluza, la vreo douazeci de metri distant. ~Aceea e domnisoara Carmichael. Ar fi fost o candidit Potrivita, cel putin buna de luat in calcul, dar, potrivit celui m=! recent zvon, domnul Peter Affry a devenit foarte interesat de © cree nes moment ce tu nu ai timp de pierdut, n¥" teen a fi lrosesti cu domnigoara Carmichael im » candidate de care s& ne putem ocupa, Visul... vise! viselor lui cu fernei. C Petitoarea ____ nevoitisalergim dupa una pe care apus deja och un domn bun de insurat. Curios, James privi dincolo de parul brunet al Hentete, spre grupul cu pricina, si incerca s& intrezareascd ceva, pe lings marginea umbrelei ei de soare. O femeie cu pirul blond, eu» multime de carlionfi, statea inconjurata de un roi de barbati, alaturi de © doamnd mai putin solicitata. Cel din apropiere, blondei scruta strada, apoi se uita in jos spre ea gi zAmbi, Era putin mai in varsta decat majoritatea barbatilor din jur gi avea tenul masliniu. James igi muta privirea inainte, ~Pand gi eu am auzit de Affry. Un whig! cu ambitii mari, din toate punctele de vedere, ~Asa-i, dar pana la urma nu e decat un membru ales, spuse Henrietta si se incrunta. Nu stiu de ce Se vorbeste atata despre el, dar intr-adevar pare destul de fermecator. ~Ma rog... una e farmecul, alta e frumusetea, sau cum era vorba aia. ‘James facu un gest din mand spre grupul de care se apropiau. ~Dedi, centurionule, pe cine avem aici? Henrietta isi inabusi un hohot de ras gi il lamuri. Continua apoi si-l ghideze printre diferite grupuri si fu impresionati de comportamentul si de stilul lui. Proceda in aga fel inc&t farmecul s& pard un lucru firesc, iar atitudinea sa era complet relaxaté, bine glefuita. Poate cé ea facuse greseala si-] considere ‘un superficial sofisticat, si, intr-adevar, asta fusese la inceput Parerea ei preconceputd, dar in timp ce se mutau de la un grup la altul, imaginea pe care o avusese despre el se transforma. Pe mi- Sura ce schimbau impresii despre tinerele pe care le intélneau, comentariile lui fi scoteau la ivealA istetimea si simful de observatie; ambele atingeau o coarda sensibila in interiorul a. {n plus, nu era niciodata lipsit de bundvointa, nici prin vorbe, nici Prin gesturi, iar comportamentul lui nu se abatea de la ceea ce ea ‘ataloga drept un gentleman onorabil si linistt. *Ramura politica din Marea Bitanie din prioada 1680-1850 (nt) 33 _—— Stephante Laurens ———__ imi de care ea nu fl crezuse ca abil, Demonstra arts destl de mult, dar nu era nel pe dene ceri disertge® Wnt ca insistenta continua a simfurilor tale den até regi. fiecare mic aspect al prezentel ui fait pad deat #4 spere cA efectul va trece pe masurd ce 4¢ yo, i bine. ane far fi dat seama ca el intentionat 0 faceg 84 be simta astfel, ar fi renuntat imediat sa-1 ajute gi Lar § lasat si-gi giseascd singur mireasd. Dar el nu ficea nimic ~ era dons binuiala ei prosteasca ~ gi, in cluda comportamentului exem, plar din acea dimineata, avea cu siguranta nevoie de ajutoryl ei. $i, in pofida nelinigtii pe care o trezea tn ea, Henrietta se bucura...se bucura de provocarea de a-i gisi o mireass, gid compania lui. Dupé cateva incursiuni tn grupurile de tinere care defilau pe strada, se indreptard spre Upper Brook Street. Era unsprezece yi jumatate, iar ea era, agteptatd acasa la pranz, tn timp ce James avea intalnire cu Simon gi cu prietenul lor comun, Charlie Hastings, undeva in orag, Cand dadura coltul pe Upper Brook, ea spuse: ~Cred cd am inceput excelent, zise i aruncd o privire spre James. Ai vazut vreo domnigoara care crezi cA fis-ar potrivi... una Pe care am putea s-o trecem pe lista ta scurta? »Da... pe tine. Cu privirea indreptata inainte, James se scArpind in barbi gi se Intreba de unde nalba ti veniser& acele cuvinte. Dupé o clips, raspunse; ~Domnigoara Chisolm Pare de vith bund. Nici domnigoart Piby nue depate de ceea ce caut, Lotito peal c& domnigoara Digby ar putea fi pret Chlcotitoare? Chicoteste mult, 64 gtil. Nam observat. $terge-o pe domnigoara Dish! Dar ce spui despre domnigoara Chisolm? lu din cap, © 86 voy PEP MOUT EL —— ecunote, eapre domnigoara Chisolm nu gtlu nimic ce ar ritea wa ive FePLPEZE, pune ea gi se ultA la el, Apadar, domnigoara Chivolm ar trebul tree uta pe lista? Hhenita, apol we alll aa dea din cap. _Doar domniyoara Chitolm deocamdata, Domnigoara Chisolm era 0 tandra plina de viata, blajina, care avea, dupa cum (ve paruse Lut, unele idei false despre viata. Adic& nici macar nu putea fi comparata cu cea care page alaturi de el macel moment. ‘Ajunverd la casa ll Lord Arthur Cynster gf, cu un zim- det cuviinctos gl o plecdclune elegant’, James se desparti de Henrietta, nu tnainte de a promite #4 se intdlneasca din nou in ‘acea seard, la petrecorea hui Lady Marchmain, Ramage pe trotuar gl o privi intr&nd; clnd uga se inchise tn urma ei, se tntoarse, fyi vart mAinile in buzunare gi pasi agale spre Grosvenor Square, In timp ce se plimba, se gindi la cea ce simfea; nu era ceva ce obignula si fact des, dar data fiind aituatia tn care se afla, nu fi era greu s& defineascd nesiguranta caret macina, Lar fi plicut a4 glseasc& o modalitate si-i sugereze Henriettel #4-gi treacd numele pe lista lui foarte scurta, dar... era pe deplin congtient c& se simtea indatorat fata de ea. Dack ea ar fifoat ofensata de sugestia lui gl gl-ar fi retras ajutorul, faré nici o tndolala el nu gi-ar mai fi putut gasi sofia atat de necesard. Plimbarea din acea dimineata dovedise, fard urma de tagada, cat de nelalocul lui se simtea cind venea vorba de vandtoarea de mireasd; dack Henrietta n-ar fi fost acolo, probabil cA n-ar fi reugit ‘*obtina decat cel mult doua invitatii, Ins& cu ea alaturi pierduse Hirul acestora, $1 nu mai avea dectt patru sptimani la dispozitie a ab-pl giseascA 0 nevasta gi astfel 6A aranjeze lucrurile. Pécu Ogrimasa, ~Nu... din picate, de data asta nu trebule sa risc. Ridicd privirea, tpi acoase mainile din buzunare gi grabi pasul. ‘Tindnd cont ch tpl petrecuse cea mal mare parte @ 35 ___— Stephanie Laurens ———__ in compania Henriettei, trebuia sii explice lui Simon ¢@ ti jmpreuna cu sora lui mai mica. —Ce face? . Simon Cynster se holba pe deasupra mesei la James, api izbucni in ras. Langa Simon, Charlie Hastings chicoti, ine sa-siinabuge rasul, dar cand observa expresia plind de sufering, Jui James pierdu batalia. Charlie rase pana ce fi didura lacrimiy Agezati la masa lor obisnuitd, ascunsa intr-o niga din spate. incaperii principale de la taverna Calul si Bictul de pe Strang, James astepta cu rabdare simulata ca amuzamentul prietenilo, lui si se stings. Previzuse 0 asemenea reactie gi nu putea spine cal surprindea faptul cA stirea lui fusese intampinata intra asemenea maniera. intr-un final, Charlie isi recdpata suflul si zise gafaind: -O, ce matusa glumeata! ‘Simon adauga, inca ranjind: —Cine-ar fi crezut c& Distrugatoarea de Perechi va consimti si devind petitoare?... Puterea ta de convingere, dragul meu, continua s& ma impresioneze, zise Simon care igi ridica haba intr-un toast gi apoi sorbi. ~Da, ma rog... James rasuci intre palme halba plina cu spuma gi ficu 0 grimasa, ~ Cred ca se poate spune cA situafia mea este att de disperati acum, iar eu sunt atat de neajutorat, incAt rugdmintea meait starnit compasiunea, ~Hmm... ficu Simon apoi se stramba in timp ce se gindet Nasficrezut cd Henrietta e capabila de aga de multa compasiun®, cel putin nu pentru barbatii din inalta societate. Acelagi lucru intelesese gi James din informatie pe caeil* eiuse Sma de-a lungul anilor despre sora lui mai ea # tora neg ith decat Simon, care avea treizec sium e neméritata -, lucru care, dacd James S° —_— Petitoarea ———___ mai bine, nu era cu nimic iegit din comun pentru o membrs familiei Cynster. Chiar gi Simon se insurase cu doi ani tn esi, cand avusese varsta pe care o avea acum Henrietta, ‘ Chelnerita aduse platourile pe care ei le comandasers fiince- puri si mindnce. Timp de cAteva minute se lasa o ticere bine-ve- nit&, Charlie o intrerupse gi {si ridicd privirea din placinta. ~Deci s-a terminat cu Melinda? James dadu din cap. ~Complet gi definitiv. Se pare c& vola o relatie bazath pe dragoste, aga c&, dupa cum a subliniat si Henrietta, nu ne-am fipotrivit. Simon dadu din cap. ~Inseamna cA ai scdpat ugor, spuse el, apoi mestecd gi inghiti. $ice-a sugerat Henrietta? James ofta fara s& vrea gi le spuse. Bi raserd din nou in hohote. James {si dadu ochii peste cap gi se gandi cat de mult ar mai rade daca le-ar marturisi gndurile pe care incepuse s& le aib& in legatura cu Distrugatoarea de Perechi. Dar dupa ce Simon gi Charlie tsi revenira, nici unul din ei nu fu de parere cf a urma planul Henriettei era un lucru gregit. Simon tsi vantura furculita In aer gizise: -Pand la urma, la mijloce gi elementul timp. ~Intr-adevar, fu de acord Charlie, Nu-ti permiti s& pierzi tim- pul, iar Henrietta, cel putin, nu te va ghida gregit. Simon dadu din cap gi se uitd in farfurie, ~Nuare nici un interes personal. Ceea ce era exact lucrul pe care James ar fi vrut s&-] schimbe. In timp ce-gi indreptard cu tofii atentia spre resturile de mancare din farfurie, el se gindi din nou la tot cea ce lasase Simon sd se inteleaga cu privire la atitudinea Henriettel tn privinta barbatilor din tnalta societate. Se prea cA ea avea o parere foarte proasth despre cei ca el, mai mult in general dectt tn particular. Dar el it aritase ci era genul de barbat care trata cu singe-rece problema sitoriei gi, in ciuda faptului cA ea fusese de acord si-I ajute, 37 Stephanie asses incer cu Melinda. Desi avusese m,.. iderase cA nu fusese SINCE din Motive fee pnt red a8 0 Oenrela tpformae ge tinuse pent el faprul era co ej, opie oer peptie i era1o Cynster gl, dincolo de fppy : «cesar ajutorul pentru a lega 0 elatie care mu era bazaty Se petro ea voia ceea ce igi doreau tofi membrii din famij., ti.-o casitorie din dragoste. Cel care purtau numele Cynste g césitoreau din dragoste. Bra, se parea, o lege: nescrisd.adestinuly, una ce nu putea fi, si nu fusese vreodatd, incalcata. Simon, de exemplu, era foarte indragostit de fosta lui rivala, in prezent sofie, Portia. Pana gi James stiuse cA Simon fusese de mult indragostit de Portia; numai c4 Simon $i Portia nu observaser, acest lucru gi le trebuisera ani buni - doua cadavre gi un ucigas ~ casi deschida ochii. Simon se fafai pe scaun gi dadu la o parte farfuria goal. Charlie facu gi el acelagi lucru; James indepartase deja farfuria. Fara s4 spund vreun cuvant, isi golira halbele gi apoi se ridicari, platira la bar, ti oferira un bacsig chelneritei zambitoare $i apoi iegird in soarele de dup’-amiaza devreme. Se plimbara pe Strand i se intoarsera spre Mayfair. Erau prieteni de atata vreme, incit nu simfeau nevoia s4 vorbeasc4 tot timpul; se simteau bine in dlipele de tacere, Umar la umar cu Simon, James isi lis& privirea s& raticeas lui James, iar expresia h fiarunca o privire hui . lar expresia lui ti confirma vve_ Apoi Rafe igiridic mAinile in aer, in laterale cijuieas anv ao jn timp ce facea o rugiminte dramatica, Hhomnisoara Fotherby ridica gi ea mainile in aer, se roti violent i pleca repede tn directia bulevardului, in pas alert, cu fata Pia dar cu cteva pete de culoare in obraji, cu buzele stranse jntro linie transanta, cu privirea fixata inainte, nestramutata. fe indepta spre trisuri, loc In care, fard indoiala, o atepta matuga ei. Nu privi in urma nici macar o data, gi nu-i observa pe Henrietta si pe James care se oprisera putin mai departe. _Ah, rosti Henrietta, care se uita la Rafe i apoi la spatele domnisoarei Fotherby. Cred cA putem ghici care barbat i-a facut oferta domnisoarei Fotherby, si in care aceasta nu are incredere. Rafe Cunningham era de familie bund gi bogat, doua carac- teristici care ti confereau unui gentleman statutul de eligibilitate, indiferent de caracterul sau. Intrebandu-se cum avea sé fie in- fiventata parerea lui James despre domnigoara Fotherby de informatia c4 Rafe era cel care o abordase, Henrietta igi concentra din nou atentia asupra lui gi observa incordarea care pusese stapanire pe el. Se uitA la fata lui gi observa cal studia pe Rafe. Care James se simtea deja posesiv in privinta domnigoarei Fotherby? Spre dezamagirea Henriettei, inima ei prostuta se pribusi, cea ce nu facea decat si dovedeasca faptul cA nu ffi venise in simtiri dupa nebunia starnita de James. Oftand in sinea ¢i, se uita din nou in directia trasurilor. James il privea pe Rafe Cunningham - cum statea impietrit In Parc, cu mainile in solduri, vizibil exasperat gi evident frustrat, tn timp ce se uita dupa domnigoara Fotherby, iar trasaturile lui soteau la iveala confuzia totala — gi simtio senzatie profunda $1 ‘ncontestabila de compasiune. Cu maxilarul incordat, © conduse Pe Henrietta departe de Rafe gi de expresia revelatoare de pe unuj alt lup singuratic. ~Hail Ar trebui sd ne intoarcem, teasca. altfel mama ta va incepe s4 $¢ 87 __— Stephante Laurens ———_ inapoi la trasura mame el, 0 ajuta sa urce gi jg; ha, un salut scurt, din cap, $i o ultima privire unane ae se sili s4 se intoarca si sA plece mai ge "™ Cat Herr eae ioe o parte din terenul pierdut cu o Seard in ye Sperase 84 cistige 0 P: de: sin schimb... din cate putea vedea, era mai departe decat g,_ sese vreodata de posibilitatea de a o face pe Henrietta considerare ca potential sot. ; Ba pirea s& se agate de ideea ca domnigoara Fotherby repre. genta solutia problemelor Tui si cd, astfel, lua sfargit santing ci de-ai gisi sotia de care avea atéta nevoie. Dar el n-o voia domnigoara Fotherby ci, in sinea lui, i ura succes lui Rafe cu eg, Elo voia pe Henrietta. In timp ce traversa pajigtea, igi cercetd cu minutie sentimen- tele, dar rispunsul era fara echivoc, Nu avea de génd s& se retragh s4-{ intoarca spatele Henriettei si s-o lase sa-i scape. Nu. dupa ceo gisise, nu cind in sfarsit o recunostea ca fiind a lui. Aga cd trebuia 84 descopere o cale mult mai buna pentru a-i schimba pirerea despre el. Ceva indeajuns de extraordinar pentru a suci mintea unei femei din familia Cynster. De pe bancheta trasurii, Henrietta il urmari pe James plecind, indepartandu-se fara s priveasc’ inapoi, Cand trasura se puse in miscare, ea evita privirea intrebatoare a lui Mary gi se uit peste Pajisti, dorindu-si in inima ei lipsita de cinta ca domnigoara Millicent Fotherby sa nule fi iesit niciodata in cale. O insoti Lia in Soarta, isi zise Henrietta, ti zambea domnigoarei Fotherby # trcecini ef dea deveni sofia li James. In searaacea, Hemi ‘mpreuna cu mama ei $i Mary, participau la o petrecere la Lady Osbaldestone, ‘Saloncl inne era plin-ochi toate Matroanele carora Henrietta ar fi vrut si le pund intrebari- ae __ Reamintindugi cd era legata printr-un cod de onoare de Ha fade James, incepu sa se intereseze in stange si S617 piBuincioass, ce gtiau femeile adunate acolo despre Mi, Fotherby, Desigur, dup cum era moda printre do amnele din 88 tate, A obtii datele hecesare necesita ofevives de | ypimb. In acea companie prestigioasa, pentru solic, er despre domnisoara Fotherby fu nevoita 64 expli onal noii ei abordari ~ ca Distrugatoare de Perec ara informatii despre barbati, nu despre fete, “ Plimbindu-se prin incapere de la un grup la altul, motiveze cererea spunand pur gi simplu ca acceptage 68-1 ajute pe James, prieten cu Simon, in Incercarea de a-gl gasi a sojie potvivita si incazul in care era necesar, le distragea atentia doamnelar tn treband despre Rafe Cunningham, care se dovedea a fi, intr ade , atat de rau precum banuise, ba ane femeilor acceptasera fara probleme jumatatile de adevar pe care ea le oferea gi fi povesteau tot ceea ca ptiau dew pre domnisoara Fotherby, despre familia ei, despre trecut gi despre situafia sa din acel moment, Din pacate, ceea ce Henrietta afld nu era indeajuns de decisiv gi de sigur pentru a: yi considera misiunea incheiata si, astfel, s4-i recomande lui James wal coara mana domnisoarei Fotherby fara a mai interveni alte incurcaturl, Ba mai mult, din pacate toti o sfatuiau 84 cearA mai multe detalif dela cele doua femei pe care Sperase din tot aufletul 4 le evite, Dar nuavea incotro. Daca voia sa afle toate cAt de potrivita era Millicent Fotherby pentru postura de sotie a lui James Glossup, ttebuia s-0 abordeze pe Lady Osbaldestone care, pe langa faptul Gera o verigoara indepartaté a vicontelul de Netherfield, bunicul lui James, se prea cd era gio rudd indepartata a famillel Fotherby. Henrietta nu era foarte surprinsd de acest lucru; Lady Osbaldestone pirea s& cunoascd jumatate dintre persoanele din inalta societate. De parca nu era indeajuns de riu c& trebuia a-o abordeze pe Lady Osbaldestone, langa aceasta era agezatd matuga Henrlettel, » Ceea ce insemna cA pe canapeaua pe care atteau cele mari doamne se afla o minte agerd tn plus, motiv pentru “are Henrietta nu se simtea deloc in largul el, farrnatii area wi de © FAH Ore Hi obipnila on Feu ogi 89 auurens ———_ _—— Stepnane Jelena, vaduva ducelui de St. Ives, ave xn, i verde-deschis ¢i © PHVIFE care area 88 scruie frumogi ochi ve asci. Flerul ei devenise aproape mix és Sago ap to a et i dar mal avea de lucru la capitolul Perspicactate area restului familiei. i + senrictta seimbirbata gise indrept spre ga2da gi spre my i, Amandoud fi zambira incantate gi o invitard 84 se fe tin scaun din apropiere ca s& fi spund ce voia 8 afl, Henregs se supuse gi, in ciuda incordarii, reusi s4 formuleze rezonabil de bine intrebarile, facandu-le pe cele doua femei si-{ SPUNA ce aveg tie, “teat faptul c4, fiind prietena cu familia Gh; Osbaldestone cunostea deja toaté povestea care {] obliga pe James sa se insoare. Cea ce insemna cA gi Helena o stia; cele doug rareori aveau secrete una fafa de cealalta. Prin ‘Uurmare, odaté ce affard de la Henrietta povestea reala a modului in care ajunsese si fie implicata tn cdutarile lui James, ambele doamne fsi exprimarg opinia c& decizia lui James de a 0 aborda Pe Melinda Wentworth fusese in totalitate neavenita in situatia lui, confirmandus in acelagi timp c4 Millicent Fotherby era o candidata excelenti Pentru el, dar... Ajunsa in acel punct, Henrietta simti cd discutia devia. Dar spre ce zona, nu era tocmai sigura, ~Desigur, zise Lady Osbaldestone, trebuie acordati o mare atentie motivului pentru care James a ajuns in situatia de a porni aceasta vanatoare de sotii, ~Asari, zise Helen; Paru 88 se gindeas Matuga ei, H lossup, Lady a si dadu din cap cu un aer atotstiutor, apo cA la ceva. A fost... pacostea, cum o chem? ta lui, cea care a fost omorata? ~Katherine... Kitty, cum i se spunea, o ajuta Lady tune. Exact. Lady Osbaldestone se uita 1m ochii Henriette # Sead Pe un ton didactic: Kitty este motind pentru crt 2 rete SW S44 spun. a reteas dn vo ool nee & Tenumfat la idea de a se insura gi chiet de a mai 0 Petitoarea __ domnigoare neméritate din clasa lui, cy Gsitor. Vezi tu, Kitty a fost © ridcats prea ain ae amnit i fatele mai mare al ui James, Henry pestru bani si pentru poziia hi social, dar de tndata co sn incu lui Henry pe deget, Kitty a pus ochi pe alti barbat ipa Jaurmé, spe James. Sarmanul baiat n-a fost atent, desigut Cet din familia Glossup sunt extrem de loi. Din pacate, Kitty om unea pref pe astfel de lucruri gia fost hotérits 64 seduch pe James prin orice mijloace... Dar un fost iubit a omorit-o. La acea Era preocupata numai de propria persoand. ~Astas-aintamplat cand Simon gi Portia s-aulogodit, interveni Helena. Deci acum aproape doi ani, cu putin timp tnainte ca ei #4 secésdtoreasca gi, de atunci, James a... rimas departe de cercurile sociale, cel putin in privinta casatoriei gi a tinerelor domnigoare. ~Ceea ce, zise Lady Osbaldestone, este exact motival pentru are Emily, matuga lui James, a scris ceea ce gtim in testament. Eradezamagita pentru cd nu dansase la nunta lui James, aga cS a tot ce a putut ca sd se asigure cA nunta va avea loc. ~Enillya fost, intr-adevar, o pierdere, adaugs Helena gi zimbi cutristete Apoi o fintui cu privirea pe Henrietta, captiv in fata cana- Pee, iar 2Ambetul blind al Helenei capita brusc o alt nuants. wae age GF scum ac ajtindel pe James sg ia, $i totul e aga cum ar trebui s4 ta aarp sable are tnd Se ead jm gitul ei; agtepts un comentariu, dar nu vent nic unl Tesch’, cele doua schimbara oprivre apoi se Weara tn acelagl “SP Pe spitar gi se uitara in ochii ef 1 Stephame Laurens Osbaldestone, cA in incercarea ta de 4) ‘pe Millicent, ai face bine s& discerni adevary| 4, pedamessiPe O noastre,tinerele domnisoare, mai ales neevitat nee ch tie foarte bine cea ce-gi doresc, ziua de ach eb F fa de acord Helena gi didu din cap oy 5 ee «a, Deseori se intampli ca tinerele domnisoae sa nu tina cont de propriile nevoi $1 dorinte, si mai ales de cea cele spune inima, gi astfel nu observa cand destinul intervine sile Sfera ocazia s8 obtina tot ceea ce-si doresc de la viata. Lady Osbaldestone pufni. ~0 greseala comuna, sa nu stai sa te gandesti indeajuns de mult ca s& fii sigura de ceea ce-ti doresti. Cum poate o taniri domnisoara sa se astepte sa aiba viata pe care gi-o doreste firs ca macar si facd efortul de a-gi da seama ce vrea, numai Dum- nezeu stie -O, si barbatii stau la fel de rau, spuse Helena si facu un gest din mana. Dar in cazul lor este deseori vorba de incapatinare, ceea ce se intampla foarte rar in cazul femeilor. Nu, problema lor este, in general, lipsa prevederii - faptul c& nu-si dau seama a aceasta este necesar -, combinata cu presupunerea cd lucrurile vor evolua in mod miraculos asa cum igi doresc ele, fara si fe nevoite sa aiba o idee clara despre ce fel de viata igi dorese sabia poi sa fie pregatite sa se lupte gi sd facd tot ceea ce este necesat Pentru ca acel ideal s prinda contur. ~Bine spus! exclama Lady Osbaldestone care batu cu bastond 1m podea gio tintui cu privirea pe Henrietta. Iar daca vrei si fide pana a bine Si-irepeti asta surorii tale mai mic Se au a age tinere si crede ca n-am observat ce pune 4 ; cert ea are nevoie sa se gandeascd mai mult la cee igi doreste inainte s&h ~Pent, pte. jelen2- Henin etre este foarte priceputd la upta, adauga a6 Mary, care i imbi si promise cA ii va transmite ™ si petrecuse tot timpul vizitei vorbind int ¥" alte ti : 7 ‘nere, apoi accepta cu bucurie semnul ca discutia °° _Bu cred, spuse Lady ajuta expresie serioa Petitoarea _—__ giscapa de privirea vigilenta a celor mai importante do: din incapere. amare Abia mai tarziu, in timp ce se indrepta spre trisura mamei ai si recapitula in minte tot ce aflase, isi dadu seama c& nu era deloc sigur cine fusese de fapt tinta avertismentului lui Lady Osbaldestone si al Helenei: Millicent Fotherby, Mary... sau ea. Gandul o distrase, dar dupa ce se urcara in vehicul si acesta porni pe drumul pietruit, indreptandu-se spre urmatoarea lor vi- rit’, incercd si-si revina gi sA se concentreze asupra faptelor concrete. Cu Rafe Cunningham iesit din joc, Millicent Fotherby parea si fie raspunsul la rugaciunile lui James. $i, la fel de concreta era i dorinfa ei profunda de ao da pe Millicent la o parte gi de a-i lua locul. Sa se lupte si sa facd tot cea ce este necesar? Henrietta pufni ca pentru sine gi privi pe fereastra in timp ce trisura se legana pe drum. Evenimentul de la Lady Hamilton din acea seard era un bal mascat. Dupa ce afla acest lucru gi Ssi dadu seama c4 era un semn bun, James ajunse la casa familiei Hamilton la timp ca s& zaboveasc4 putin in sala de bal, find imposibil de recunoscut printre nenumaratii barbati cu pelerina si masc4 gi agteptand si se repeada spre Henrietta imediat ce avea sa-gi faca aparitia. Cand aceasta sosi, purtand o pelerina cu gluga gi 0 mascA albastru-deschis, el o recunoscu imediat si se puse in migcare imediat ce ea se desparti de gazdele lor gi se intoarse casa scruteze sala de bal plina deja cu o mare de masti si mantii negre cu glugd. Inainte, balurile mascate i se paruserd plictisitoare, in cluda faptului cf acestea redevenisera populare, dar in noaptea aceea.~ Innoaptea aceea spera cd acel bal mascat fi va aduce salvarea. Se opri lings Henrietta, 0 apucd de cot prin pelerina ely isi aplecd ugor capul gi murmurd: ~Buna seara, 93 stephante # atin ochit ful ph akinbl. In yoo y anc ta chipul tut hil st t, a0 oplindl di ian ball mascat pl ml-am adus ariinta ! te vol gael AlCl, pune 64 9 ary, Baseuit cea arent un “Ma intrebam cunt dunarea de anoniml ; ae rropo de asta, am avut O revelatio, Hil g -Intr-adevar Suan ro ae da now-eosids 0 ee akan deoparte, departe de 1 ; ‘or ‘i 14: Un bal mascat este complet nefolositor pent, perete si continu md atuld ny ane continua cercetirile... Chiar dacd vom Intul eine @ 6 anunitg persoand, n-0 84 fim siguri decdt In momentul demascari, la miezul noptii. Riscul de a ne plerde timpul este prea mare De aceea, pentru noaptea aceasta, propun #A lasAm deoparte toate gindurile de a-mi extinde lista gl chiar de a mal discuta despre domnigoara Fotherby gi, in schimb, pur gl simplu #4 ne bucurdm de seara si de placerea pe care ne-o oferd compania celuilalt Se opri langa perete, unde erau mult mai putini oameni, {ntoarse cu fafa spre ea gi ridicd o spranceand ce aparu deasupra migtii mici, Ce parere ai? Ba se uita la el, clipi ugor, apol privirea { se concentra din now asupra fefei lui. Bzita, apol aruncd o privire spre cel adunati, cerceta multimea de anonimi din fata lor, ce se migcau de colo, colo, si intr-un final se intoarse din nou spre el gi zise: 7 peach 4 este o sugestie excelenta. Henrietta nu gtia sigur cee adnan acel rispuns - pornirea ei launtrich sau saan a Osbaldestone gi a Helenel care inca ti iiae ar in clipa tn care cuvintele ti legird din gurls isle en val de certitudine gl de incredere. In ultime ae bie doua ti lipsiserd, aga c& le primi cu i numaino gives a lui James, Bine. Deci tn seara asta ae De unde camer € distractia, zise ea gi tpi ridica palmele!n sa ma fmbrac cumana spre ‘ mult Ps 1 cere camercle gandel pst se bucut pals cee de acestea. Nici unul din el nu # ‘io le la care se jucau car}, organizate intr™” r ‘Petitoarea —_____ salon, in sc himb §si umplura paharele lao fantana din care curgea impanie si se servird cu cippune de pe tivile din argint pe care yaletii le plimbau printre oaspeti. Se lasar4 captivati de ringul de dans, ce ocupa jumatate din sala de bal imensa, in fata podiumului care stAtea 0 micd orchestra, Si rdmaserd captivati. -Uitasem cA la un bal mascat cineva poate dansa orieat de multe valsuri doregte cu un singur partener, spuse Henrietta gi rise cind James fi rispunse rotind-o intr-o pirueta gi mai rapida decit precedenta. ~$i, adauga el cdutandu-i privirea in timp ce incetinir rit- mul si se alaturara celorlalte cupluri care se invarteau mult mai lent in incapere, la un bal mascat poti rade gi iti poti exprima incantarea fara nici o retinere, Ochii lui se adancird in ai ei incd un moment, apoi murmurs: Imi place cnd te aud razand. invarti din nou. Henrietta se simti recunoscatoare pentru axcea distragere; i se tdiase brusc rasuflarea gi vocea... $i legitura curatiunea. Lui fi placea s-o auda razand... Ce insemna asta? Isi indrepta atentia asupra lui James, se cufunda in ochii lui i igi didu seama ca atentia unuia pentru celélalt cApatase noi profunzimi. lar legatura dintre ei devenise si mai puternica; li captivase, fi facuse sa fie mult mai constienti unul de altul, adancind si mai mult senzatia de clipe impartagite. Tesand fire de incantare intr-un navod care ii invaluia, ispititor, pe amandoi. Dansara pana ce nu mai putura, apoi se plimbara din nou, Wrigindu-si sufletul in sera mare, in care nenumérate cupluri ‘ refugiaserd ca sa se plimbe in lumina lunii ce patrundea prin feamurile mari. Conversatiile erau purtate in soaptd sise schimbau i pe care nimeni altcineva nu trebuia si le auda. Ferestrele frau deschise, astfel ca aerul era mai proaspat gi purta mirosul Plantelor verzi, incununat de mireasma exotica rispindita de ‘ce se deschideau noaptea. Pentru Henrietta, noaptea devenise magica. Pierduse notiunea ‘impulu. De cénd acceptase propunerea lui James de a-si petrece Seara, nu se gandise decat la momentul imediat urmator, 95 __— stephanie Laurens rma, la urmatorul aspect al modului tn care tcelaalt. [pi permisese s8 se lase dusk de val coe (fi facut vreodata. Ia experienta bucurau unul si amintea si ma e pe oe ‘c& nu se recunostea, nu mai era ea cea pract propa, imbraisind filosofiafe-e-o fi i pardsind de hunt voie calea obignuita. In noaptea aceea nu mai avea un plan, ny mai avea nici un fel. Nu mai lupta pentru mimic... cf, pi dau eg seama, invata. Invata ce ar fi putut s8-gi doreasca intr-o Ona pe care, pana de curand, nu-$i permisese sa 0 exploreze, ‘Simi greutatea calda a colierului care fi atarna la At gi atin. gerea pandantivului de deasupra sénilor. Se plimba alaturi d James in lumina lunii, cu mana pe bratul lui, cu palma lui cad odihnindu-se peste a ei, gi se gandea la asta gi la ce mai urma 84 Invete, James se opri, Ba Si cerceta chipul. !si inclinase capul, privind peste un palc de palmieri. Apoi se indrepta de spate gi afigd un zimbet triumfator, ~Uitasem de asta, ~De ce? Aruncé o privire in jur. acu si ea la fel, ins& nu mai erau alte cupluri in preajma. Apoi el igi las bratul in jos, o ld de mind #10 trase pe langa palmieri si apoi pe o usa care fusese mascatl de frunzele mari gi desfacute, Incaperea de dincolo era sera de Portocali a gazdelor, O camaruta ingusta, cu Pereti din piatra, se intindea la on al terasei ce Targinea sala de bal. Usile din sticlé putet! oe de pe terasa, dar in acel moment erau inchise. Dos tneaper , Pozeali tn ghivece se tngirau frumos dea hn! tone Parfumau aerul. Singura sursa de lumind erau fia us rrundeny Prin usile din sticla, Acestea se Late Pea 2 Imprastiind o lumina difuad —Indeajuns de alters dar nu destula pentru ca ei si fie sri de“ Taft a “are se plimbau pe terasd, pad depen, At drumul la mana gi inchise upa. Henriet i “Part Peculoarul dint cele doua randurl decopi+ ———~ Pepitoarea ppevetee din fata erase observand o canapea mich ayeaata tub teveastra patrata. Pagi dincolo de culoar gi se duse Spre canapea, ¢yrinass, arunca o privire pe fereastra, apoi ofta, ij 0. ce frumos este, fereastra didea spre un lac ornamental. Se scufunda tn anapeaua moale, se itd tn cealalta parte ~ putea sa vada tot ce # petzecea pe terasd ~ apol f9l indrepta privirea spre James, se apropia de ea, Canapeaua aceasta e agezata perfect, zise ea gi aratacuomand spre geatnul patrat, Priveligtea este pur gi simply aplendida, James se uita tn jos la ea gi zambi, Agae Dupa un moment in care se desfata cu priveligtea oferita de faja et intoarsa, chiar dacd mascaté, el se rAsuci gi se apeza alaturi, Uitandu-se spre terasa, ea ofta, A fost 0 seara neasteptat de frumoasa... multumeac, Placerea a fost de partea mea. {ti multumesc. Hl o vazu zambind ugor, apoi murmurand; Din pacate, e pe sfargite, lira adevarat, ceea ce insemna.., c& el nu mai avea timp, Toate Nerurile mersesera perfect pana In acel punct, dar nu putea risca ‘4 nu fructifice oportunitatea pe care Lady Hamilton gi soarta 4 parea ca i-o oferisera. Daca refuza 8A rigte, 84 accepte provo- (area gi 8a fac un pas mai departe, noaptea aceea gi tot terenul Pe care simfea cA-] recAgtigase, puteau fi in zadar, Bra nevolt 84 forjeae, altfel tot avantajul se putea risipi precum ceafa, odata cu Wirea sorilor, |W dadu seama ca accea era clipa potrivita. Momentul tn (are avea ea afle adevarul. Daca facea pasul urmétor putea fi (ondamnat, dar dac& nu-l facea, aproape sigur avea sa fie, $i to- ‘Wai, daca facea pasul urmator, nu mai era cale de tntoarcere, cal Putin nu pentru el, lar dach ea era de acord gl accepta... numal era de tntoarcere nicl pentru ea, chiar dacd nu gl-ar fi dat seama 97 care __— stephanie Laurens imediat de acest Mere plies Te timp 88 se sase SNe aaal canapelei gi se uit’ la chipul gi, alae ceva de facut... mai exist& inc © experienta de cae acura. ergot fata spre el si facu ochii mari, Ce? ~Asta. El isi duse 0 mana spre ceafa ei, cuprinse in palmg areada delicaté gi fi aduse ugor chipul mai aproape de al lui, i purtau jumatati de masti; nu erau nevoiti s& si le dea indeajuns de mult timp ca s4 se opuna daca dorea, facu. In schimb, fi auzi rasuflarea rapida, uitindu-se fix a buzele lui. {si cobori gi el privirea spre gura ei, 0 mai ‘tase un ultim centimetru, apoi gura lui atinse buzele ei ‘voluptuoase, $i 0 siru- t4. De data asta aga cum se cuvenea, si totugi cu refiner, filist buzele si convings, si tenteze, si tachineze isd astepte... pind cei simi raspunsul; il percepu clar, intens, promitator, Pandce atingerea buzelor ei deveni atat Primitoare, cat si incitantd. Abia atundi facu pasul urmator, primul mic pas dincolo de inocenta. Chiar siatunci, ‘muvoias-osperiecu un indiciu prearapid al pasiunii pe care 0 finea in lesa; si totusi, de data asta aveacera de demonstrat, o miza, simu avea de gind si se retragitnainte dt ‘a-gi atinge telul. gi indrepts incet corpul, igi trecu degetul mare sub bazbia ei pe care o ridica usor, igi inclina capul gi atinse but ci dejos cu limba, trask marginea ef. iar ea tpi despair bude k deschise pentru el, invitandw inauntru, 1sidorea sa dea buza induntru, i se adanceasa in pls ‘bititoare ofeite de gura ei, dar se stapan; se flo wit GPerientalui si, ugor, cu gesturi seducatoare, o atinse, om $io tachina, Bindeasa g jos. fi ofer, Dar ea nuo intretaiata si o vin Ineet, pas cu jocul subtil al i a revendicari 9%8 b cas Pas, 0 conduse mal profund in acl tbilor ce se duelau, in incntare® ts Burii ei si in placerea surprinzétoare ea cuta un raspuns. fi revela bucuriile ce veneau din fe- pin care o gusta fn schimb, 0 lsd si pe ea sa facd acelagi lucru. Ofer incertitudine c& ea nu se bucura cu adevirat de acel ca nu era pe deplin prinsa in acel sarut — la fel de mult set el fa alungatd de prima ei incursiune clard. Apoi ea fg © mba posiia.O clipa mai tariu, el simti varfurle degetelor ei aindu-i obrazul, gi toate suspiciunile lui se risipira. Henrietta simti. Nu stia suficient de multe ca sa defineasca ceea ce simtise ~ 0 bres in autocontrolul Ini tn felul tn care stapinea cu grija migcarile -, dar ceva in ea tresari de o incAntare ‘are nu o mai trdise pana in acel moment, un sentiment de victorie. De triumf feminis Da... era asa cum trebuia. Ad siruta gi a fi sarutatd de el era inexprimabil de bine, intr-un fel care fi trimitea fiori pana in maduva oaselor. Voia si continue, s& invete mai mult - mult mai mult - tot ce putea el s&-i arate, si totusi, in acelasi timp, voia si zaboveasc4, s4 savureze, 4 preamareascd, s& scurga fiecare picdtura din acea placere simpla - sd invete cum. Iar el fi arata. Nu se grabi, ciavu rabdare, savurd momentul impreuna cu ea. impartagird pana gi acea sen- tatie, deschis si complet. Nu mai era loc pentru ganduri in mintea ei, nici o farama de constiinté pentru a rationa gi, evident, nici pentru a observa cu detasare cea ce se intampla. fl urma oriunde o conducea; cand else oprea, dupa ce era sigur cA se bucurase de tot ce era de experimentat in acel punct, marea presiunea, iar el raspundea gi ‘mergeau mai departe. Erau atat de adAnciti in sarut, incat nid Unul din ei nu reaction’ la avertisment. 2varrr... Dar explozia primului proiectil fi readuse pe amAndoi inapoi ‘n prezent... pe canapeaua din sera de portocali. Clipira fn inca- Perea intunecats; privira prin usile din sticla gi observard multi- mea ar se aduna pe terasi. moment, 99 ” ns __— stephanie Laurens ‘ yt spatele - tsi dadu cosa ual mel det descr se sprijinise Oe ea facuse asta? in Pern apoi faicu o grimasd, uitandu-sela ea, Biprv Pam adus aminte...doamna & vrut s& anine ey artificit numardtoarea invers& pana la miezul nopfii si ping l are. eaecall dar nu de tristete. Sunetul exprima satisfactia, Ar fibine sa iesim. -Din pacate, da. ‘James igi aranjé masca, apoi se ridica gi tntinse mAna. Ii age A gi ea masca, apoi isi puse mana fn palma lui gi fl lisa s-o n- dice in picioare. El se uita in ochii ei, ti duse mana la gurd, osirutt gi spuse: ~Putem vorbi maine-dimineat4. Ne intAlnim tn parc. —Devreme. De obicei, cdlresc de doua ori pe saptamAni, pela ora opt. Zambetul lui se Lirgi. ~In acest caz, ne vedem la opt, lang’ Rotten Row. Ea dadu din cap, apoi se uitd in fata gi pagi alaturi de el in timp ceoconduse spre usile din sticla, deschise una din ele, escortindo afard gi apoi in multimea de pe teras’. Ba simfea nevoia sa se gandeasca la ceea ce tocmai facuser 1a ce insemna totul, la ce aflase gi la ceea ce intention! améndoi. $i apoi trebuiau s& vorbeasc4, da, dar din moment a nu putea tncd si-gi struneascd simfurile tndeajuns de 4 4 gindeasca, a doua zi avea si fie momentul perfect pe®™ aga ceva. ac tin ce tof oapetierau cu ochit pe cet exdaniod THD fafa spectacolului de arifici,nimeni nv obs joatdIncdzambind eu o tnclntare nesabuitd pe chs “Cee das bi gi, cu James alas, ridich #208 re splen onset Tachetd se ndpusti tn sus ¢1 &P ye tif ico de scantei rogii gi aurli. O conflagratie d¢ repens — dlipele scurse dupa fiecare rachet&, numaratoarea inversa jar invitatii strigau in cor, numérand fiecare dintre na cate una. sfargit, intr-o eruptie de urale si aplauze, cea de-a douasprezecea rachet& fu lansata in vazduh gi exploda, transfor- ndu-se intr-o ploaie de argintiu gi auriu deasupra gradinilor. zambind gi razand, tofi cei prezenti isi dadura la o parte gugile si aruncara mastile. Se intoarser4 veseli spre cei din jur, iincepurd sa vaneze cunostinte in multime. Noi n-avem nevoie s& cdutam pe altcineva, zise James gi zambi spre Henrietta cand aceasta se intoarse cu fafa la el. ‘Tasiturile delicate ale chipului ei erau acum cu totul la ve- dere. Zambi giea, dar oft. ~Trebuie s4 plec in curand. Paringii mei ma asteapta acasa- ~$ieuas pleca. fgi flutura din nou pel Intr-un gest galant. ~Putem s-o ciutam pe Lady Henrietta 2ambi, il lua de brat gi se intoarse nira de langa Henrietta dadu cu spatele peste ea. =O! Imi pare raul Tanara se risuci § Carmichael. ~Imi pare foarte réu. V-am lovit? Henrietta zambi gi latina din cap- Nididecui Cassandra se prezent’, la fel si Henrietta, apoi ea il prezenta pe James domnigoarei Carmichael, care zambi cu o incantare sincera; nu era greu de observat de ce era considerat una dintre senzatiile sezonului monden. ~lar acesta este... Domnigoara C ind ceva tn spate, pe deasupra umarului. Este...Aru ‘mapoi. Ab... umplurd ytinudy artificl, ‘Apoi, 30 Jerina, 0 agezA pe umeri si i oferi braful Hamilton gi s& plecdm impreund. wr impreund... Ta- i se dovedi c& era frumoasa Cassandra varmichael facu un gest indi- ncd o privire 101 ie Laurens ——__ _ stephan se alaturi de ea se intorsese si era deja Barbatul care fuse ; i indu-si drum prin multi croindu-gi prin mulfime. Cassy cativa pasi distanté, zimbi cu indulgent. : ~ roreyabil ch ba chemat cineva, zise ea gf ridicd din une apoi rise si clatina din cap. Se intampla tot timpul... este ante solicitat. Va rog si] scuzati Se salutard sise despartira. Cassandra se intoarse si porn prin multime, pe urmele partenerului ei ratAcitor. James 0 conduse pe Henrietta spre casa si pufni incet. , -O sa fie o excelenta sotie de politician. Henrietta rase. ~Nu putem decat s sperim c4 domnul Peter o apreciaza, -Elera? : ~Aga cred. Adevarul e c& nu-l cunose i prea bine. A... ui pe Lady Hamilton. me Ii croira impreuna drum prin multime, asteptara la rand ca ai ia ramas-bun de la gaadele lor, apoi James o ajut’ pe jenrietta sa se urce in trasura parintilor ei i gi inches parintilor ei, zambi gi o saluta, apoi Cand trasura se puse in mis ind tras iscare, Henrietta se lasa pe spatar ofta, Inca zambea gi inca nu putea gandi. om Capitolul 6 CEO In ci " dindean eet sale, pana si ajunga la Rotten Row i= ofa cum trebats toare, Henrietta incd nu reugise s4 analizer Precedent, setae ce © nts inte ea si James ns de eh dot, cers dent 8 Aung lao concluse, Cand v8 i nlauntrul ei iegea la lumina gilua deciaii ~ baz? numai Pe emotii —, : Pareau deciaii thine dar, spre surprinderea ei, pana in cea UP* 102 —— repitoarea . sntr-adevar, era cum nu se poate mai bine, pentru ci James asteptala capatul pistel, aratand magnific intr-o haind de calarie Hrs croita, calare pe un armasar, lar lumina ce striluci tn ochit juiatund cand fi z4mbi, n timp ce ea galopa spre el, ti facu inima soialagoana Inima ei nu se mai comportase niciodata astfel. Bund dimineata, zise ea $i {si struni iapa s4 meargi la trap alituri de armasarul lui. Ce vreme frumoasa pentru plimbare! James inclina capul si zambi apreciativ. -Soarele nu e singurul lucru frumos. Ba rogi, chicoti si se simti inundata de un val de fericire exuberanti. [gilas& grajdarul s& astepte Langa pista, apoi se agezara Jacoada ce se formase la capatul acesteia. Cand veni randul lor, pornira la galop. lapa ei neagr’, usoard gi rapida, tinea pasul cu armisarul lui mai puternic, dar mai greu. Dupé trei ture, intre care asteptasera ca alti cAlareti sd elibereze pista, se intoarsera isi Msard caii s& se plimbe agale in timp ce se intorceau spre Upper Brook Street. Pentru o vreme, ea se concentra s&-si recapete suflul, sd se linigteascd gi sd-gi reageze gandurile dupa efort. James paru Gi ficea acelagi lucru. Caii {gi continuard linistiti drumul, apoi ajunseré la Grosvenor Gate. Trecura tropaind, traversara Park Lane gi se indreptara spre nord. Spusesera c& vor vorbi, dar ea nu-si didea seama ce gi-ar fi putut spune; era prea devreme s-gi facd vreo declaratie; in acel moment... totul era perfect aga cum era, jar ea nu voia sd se lupte cu tntrebarea dac&, dup cele petrecute in seara precedent, ar trebui sau nu si-i spund ce aflase despre minunata domnigoara Fotherby. Nu voia s& aduca in discutie acel subiect... dar era Corect? Pentru domnigoara Fotherby sau pentru James? Intrara pe Upper Brook Street, iar ecoul potcoavelor care ‘tingeau dalele de piatra reverbera intre fatadele inalte. Trase nies aer in piept gi igi dadu seama c& nu putea vorbi. Daca James 'maiera interesat de domnigoara Fotherby, sau de o alta tandra, 103