Scleroza multipl (MS), numit i scleroz n plci, scleroz diseminat sau

encefalomielit diseminat, este o boal inflamatorie n care tecile izolatoare ale

celulelor nervoase din creier i mduva spinrii sunt deteriorate. Aceast
deteriorare afecteaz capacitatea sistemului nervos de a comunica, producnd o
plaj larg de semne i simptome,[1][2] incluznd handicapuri fizice, mentale[2] i
uneori probleme psihice.[3] SM ia diferite forme, noi simptome aprnd fie n
atacuri sporadice (forme de recdere) sau agravndu-se cu trecerea timpului (forme
progresive).[4] ntre episoade, simptomele pot disprea complet; totui, adesea
rezult probleme neurologice permanente, n special n stadii mai avansate ale bolii.
[4]

n timp ce cauza bolii nu este clar, se crede c mecanismul ei ar fi fie o boal

autoimun, fie un defect al celulelor care produc mielin.[5] Printre cauzele propuse
se numr factori genetici i de mediu, cum ar fi infeciile.[2][6] SM este de obicei
diagnosticat pe baza prezenei semnelor i simptomelor i a rezultatelor testelor
medicale corespunztoare.

Nu se cunoate nici un tratament pentru scleroza multipl. Diversele terapii

urmresc s mbunteasc funciile dup fiecare episod i s previn noi
episoade.[2] Medicamentele folosite pentru a trata SM, dei au o eficacitate destul
de mic, pot avea efecte adverse i pot fi greu tolerate. Numeroase persoane
urmeaz tratamente alternative, n pofida lipsei de dovezi privind eficacitatea
acestora. Rezultatul pe termen lung este dificil de prognosticat; rezultatele bune se
ntlnesc mai adesea la femei, la cei care dobndesc boala din tineree, la pacienii
cu recderi i la cei care au avut la nceput doar puine episoade.[7] Sperana de
via este cu 5-10 ani mai mic dect la populaia care nu sufer de aceast boal.
[1]