Sunteți pe pagina 1din 2
MIHAIILIESCU MARIANA POP: Universitatea Tehnica Cluj Napoca Direotia Regionalé Orumuri Poduri Cluj Napoca ROLUL LABORATORULUI RUTIER IN REALIZAREA UNOR IMBRACAMINTI ASFALTICE PERFORMANTE 4. Introducere Dezvoltarea economica mondiala a condus la © crestere vertiginoasa a transportului rutier, fenomen. care a ridicat probleme deosetite factorilor responsabili cu asigurarea conaitilor optime de trafic, Se constata 9 Grestere concomitenta atat a solicitarilor la care este supusd reteaua rutiera cat gi a exigentelor utilizatoritor. in acest sens scopul final este realizarea unor imbracaminti performante care in condilille de solicitare existente sa satisfaca toate sau o mare parte din cerintele exprimate Solicitarile specifice avute in vedere la stabilirea criterillor de performanta ale imbracdmintilor asfaltice se grupeaza in mod sintetic in urmatoarele categorii principale: solicitari mecanice provenite in principal din trafic; solicitari provenite din variatii bruste gi repetate de temperatura; ~ solicitért provenite din aparitia la nivelul imbrécémintii a unor temperaturi extreme pozitive sau negative; ~ _solicitari provenite din actiunea apei asupra imbracaminti: De mentionat este faptul c& aceste solicitari si in special cele legate de temperaturi apar chiar din ‘momentul fabricaliei, transportului i punerii in opera, ele afectand in special fiantul (bitumul) care este un material vasco-elastic cu o susceptibilitate termica foarte pronuntatd. Solicit&rile termice $i cele provenite din actiunea apei au un efect mult mai pronuntat in momentul in care se suprapun cu solicitarile din trafic. Analizele de laborator au rolul de a simula aceste solicitari cat mai apropiat de realitate in vederea verificarii si asiguraril modului de comportare corespunzatoare imbracamintii in exploatare. Cerintele pe care trebuie sd le satisfacd o imbracaminte rutierd depind de mai multi factori cum ar fi importanta drumului, criterii economice, critenii specifice unor tari sau unor zone, etc Tn cadru! unei imbracaminti rutiere difera cerintele si in functie de tiput stratului si de rolul acestuia in cadru! sistemului rutier. in mod sintetic aceste cerinte se pot grupa in felul urmator ~ cerinte legate de stabilitate i rezistenta ~ cerinte legate de durabilitatea in timp: ~ cerinte legate de caracteristicile suprafetei de ruiare: pianeitate, rugozitate, uniformitate: — cerinte ecologice legate de zgomotul produs in timpul ular; ~ cerinte de siguranta circulatiei pe timp umed legate de modul de indepartare a apei de pe carosabil. Solutiile care se studiaza la ora actual in vederea realizarii unor imbr&cdminti performante care s& reziste in cele mai bune conditit cerintelor anterior prezentate se axeazA in general pe urmatoarele tehnici principale: a) Adaugarea in amestecul de baz format din bitum gi agregate a unor produsi suplimentari care au diferite efecte cum ar fi; ~ aditivi de sporire a adezivitati, adaugati in bitum, = materiale inerte de tiput fibrelor de celuloza, sticia, etc. adaugate in amestecul mineral cu scopul Imbunatatirii calitatii mixturii; ~ addugarea in masa bitumului a unor polimeri nereactivi pentru micsorarea susceptibilitatii termice a acestuia — adaugarea in masa bitumului a unor produsi reactivi care au rolul de a modifica compozitia gi implicit, comportarea bitumului pe parcursul prepararii, transportului, punerii in opera gsi exploatari imbracaminti b) Utiizarea la fabricarea mixturilor pe cat este posibil a unor materiale de calitate superioara care in orice situatie vor satistace cel putin cerintele STAS sau ale normativelor specifice in vigoare ¢) Tinand seama gi de criteriile economice si de necesitatea utilizarii si valorificarii resurselor locale se vor studia $i adopta variantele optime de amestecuri minerale si dozaje de bitum. De multe ori o judicioasa combinare a componentilor este solutia care poate conduce la un produs finit performant, Studitle de laborator care se fac incepand cu verificarea materialelor componente si sfarsind cu verificarea produsului finit au un rol hotdrator in realizarea unor lucrari corespunzatoare. " SELC editia a Xitl-a, Cluj - Napoca, 2000 Verificarea bitumului este strans legaté de comportarea reologica a acestuia, facandu-se in mod curent determinari simple cum ar fi penetratia, punctul de inmuiere, Guctilitatea pentru o prima incadrare, urmand apoi verificdri mai complexe care permit o apreciere judicioasa a calitati, Aceste determinari constau, in special, in determinarea susceptibilitatii termice prin metoda TFOT sau RTFOT, in determinarea compozitiei chimice care permite efectuarea unor aprecieri calitative importante, in verificarea comportarii la temperaturi scazute, in verificarea adezivitafii sau in cazul laboratoarelor cu o dotare {a nivel superior in verificarea unor proprietati reologice complexe (rezistenfa la fisurare din solicitari repetate, la deformatii din solicitari permanente, etc.). Toate aceste analize permit luarea unor decizii privind utilizarea unui anumit tip de bitum in anumite situati. Verificarea agregatelor se face in special pentru a corecta, acolo unde este cazul, anumite vicii de fabricatie cum ar fi: eliminarea impuritatilor, asigurarea unei forme adecvate, reatizarea sorturilor nominale. O mare importanta in utilizarea agregatelor la lucrari rutiere o are rezistenta la uzurd si la inghet-dezghet a rocii de provenienta. Condifile legate de verificarea rocii sunt eliminatorii, ele neputand fi corectate Alta verificare deosebit de important este verificarea adezivitatii dintre roca si bitum. in situatia in care aceasta se situeaza sub limitele admise se impune utilizarea unor aditivi speciali pentru imbunatatirea adezivitati Proiectarea amestecului este etapa cea mai importanta legata de calitatea unei mixturi, In aceasta etapa se asigura un element de referinta care daca este respectat pe parcurs este asigurata in mare parte calitatea lucrarii La ora actuala se utilizeaza pe scard larga pe plan mondial metoda Marshall care s-a dovedit a fi foarte bund pentru betoanele asfaltice clasice. Pentru celelalte tipuri de mixturi se preferd verificarea caracteristicilor prin aplicarea unor solicitari mai apropiate de cele reale cum ar fi: solicitari repetate la oboseala sau solicitari de omieraj De asemenea tendinta actuala este de a inlocui confectionarea corpurilor de proba prin intermediul loviturilor cu 0 confectionare mai apropiata de realitate care se realizeazd cu ajutorul presei giratori Indiferent de metoda utlizaté in proiectarea si alegerea solutiilor optime, deosebit de importanta este asigurarea structurii minerale si a dozajulul de bitum care satisfac in cele mai bune conditii cerintele legate de: stabilitate, fluaj, densitate, volum de goluri, absorbtie de apa. Dupa trecerea la fabricarea mixturilor verificarea pe parcursul executiei atat a materialelor cat si a mixturii sunt cerinte obligatorii, in aceasta etapa trebuie avute in vedere diferite probleme care pot sé apara gi modul de solutionare a lor c&t mai operativ. 2. Coneluzii Se constat4 cA pe lana alti factori importanti care concura la realizarea unor lucrari de calitate laboratorul are un rol important. Pentru ca el sa igi poata indepiini cat mai eficient acest ro! hotarator este necesara respsctarea acuratetil rezultalelor oferite precum si a gradului de complexitate a\ analizeior efectuate, La ora actuala se impune dotarea laboratoarelor !a nivelul cerintelor mondiale pentru a putea realiza imbracaminti rutiere la nivelul acestora SELC editia a Xill-a, Cluj-Napoca, 2000 3