Rolul filosofiei in viata omului

Se spune ca filosofia este alaturi de stiinta, religie, arta, un domeniu specific al

culturii, o manifestare a spiritului uman. Etimologic, stiu ca filosofie inseamna
dragoste de intelepciune. Pe langa aceasta acceptiune, ganditorii greci i-au dat si alte
intelesuri cum ar fi cunoasterea a celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt , cunoasterea a
celor divine si omenesti , pregatrea pentru moarte. Filosofia ofera modele de viata
demna, repere si critici valorice deoarece intrucat nu putem trai oricat, nu putem trai
oricum .Definitia provenita din scopurile si aspiratiile mai indepartate ale filosofiei
indeamna fiinta umana la asemanare cu divinitatea, pe cat ii sta omului in putinta, adica
la autoperfectiune spirituala si implinire morala.
Aceste teme de reflectie sunt abordate mai pe larg in cadrul domeniilor specializate
ale filosofiei:
1.
2.
3.
4.

ontologia (teoria generala a existentei)

gnoseologia (teoria generala a cunoasterii)
axiologia (teoria generala a valorilor)
antropologia (teoria filosofica ce-si propune interpretari de sinteza asupra conditiei
umane)
5. praxiologia (teoria generala a actiunii) etc.
I.Kant considera ca domeniul filosofiei poate fi redus la urmatoarele intrebari:
1. ce pot sa stiu?
1. ce trebuie sa fac?
2. ce pot spera?
3. ce este omul?
In concluzie filosoful trebuie sa poata determina :
sursa stiintei umane
sfera aplicarii posibile si utile a intregii stiinte
limitele ratiunii
Desigur, multe din intrebarile filosofiei sunt puse si solutionate de catre oameni in
cadrele gandirii si experientei cotidiene, sub presiunea situatiilor de viata.I nsa filosofia este
o sfera a creatiei spirituale specializate care se indeparteaza sensibil de problematizarile si
opiniile constiintei comune, fiind, deci, calitativ altceva decat aceasta.
Karl Jaspers face o distinctie intre inceputul filosofiei - ce se refera la aspectul istoric - si
originea filosofiei inteleasa ca izvorul de unde tasneste in mod constant impulsul de a
filosofa. Aceasta sursa originara - prin care ne este accesibila filosofia trecutului si
legitimam filosofia contemporana - cuprinde mai multe aspecte: mirarea, starea de uimire si
curiozitate din care se nasc intrebarile si cunoasterea; indoiala in privinta cunostintelor
dobandite indeamna catre analiza critica si desprinderea unor certituini; ravazirea,

dezorientarea si simtul pierderii de sine care il obliga pe om sa isi puna intrebari grave
privitoare la sine insusi si la conditia sa de faptura limitata, expusa incertitudinii existentiale
si tragicului. De aceea, impulsurile catre filosofare se afla in orizonturile - pline de
simboluri, ingrijorari - ale vietii cotidiene.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci cand se vorbeste despre om
(adica omul e privit ca lucru asa cum face deseori si psihologia, care inceteaza atunci sa fie
o disciplina filosofica), in filosofie este vorba despre om, chiar atunci cand se vorbeste
despre lucruri.
(Constantin Noica)
Multi dintre noi prefera sa nu se mai gandeasca la toate aceste aspecte ale vietii.
Oamenii devin comozi si prefera sa isi traiasca viata in rutina obisnuita fara sa isi mai puna
aceste intrebari care necesita timp de gandire si ani de studiu pentru a consulta parerile
tuturor marilor filosofi ai lumii. Majoritatea dintre noi prefera sa lase la o parte aceste
intrebari si sunt speriati de existenta lor si de faptul ca un raspuns cert nu exista. In ceea ce
priveste viata, existenta, scopul nostru pe Pamant, daca acesta exista, totul este relativ si
numeroase teorii au iesit la lumina de cand e lumea si pamantul. Fiecare are o teorie a lui
referitoare la rostul existentei umane si la modul cum am aparut. In zilele noastre lumea se
bazeaza enorm de mult pe stiinta, lasand filosofia pe un plan secundar, dar este dovedit ca
fara filosofie stiinta nu poate aduce un raspuns concret si veridic la intrebari de genul ce
este omul?.
Asadar filosofia aduna toate parerile si iti da o usora explicatie la intrebarile al caror
raspuns exact e greu sa il gasesti pe cont propriu. Cu toate aceastea, filosofia iti starneste si
curiozitatea si te face sa cauti raspunsurile in adancul sufletului tau. Filosofia este o stiinta
care te indeamna sa te cunosti pe tine insuti, dar si pe ceilalti. Fara filosofie am duce o viata
bazata doar pe rutina, pe probleme care privite intr-un concept mai larg par banale. Am duce
o viata bazata pe acceptarea unei conditii inferioare fara sa aspiram la o cunoastere mai
profunda a noastra si a lumii care ne inconjoara .
Sociologia const n studiul vieii sociale umane, a grupurilor i societ ilor. Este un
demers ndrzne i de mare responsabilitate, ntruct subiectul ei este rezultatul propiului
nostru comportament ca fiine sociale. Sociologia poate fi definit ca fiind studiul sistematic
al societilor umane, punnd accent n special pe sistemele moderne industrializate.
Atunci cand se vorbeste despre umanitate, ne bazam pe ideea ca ea ar putea fi ceea ce
desparte omul de natura si il diferentiaza de aceasta; insa, in fapt, aceasta separatie nu
exista: proprietatile naturale si cele ce se pretind a fi in exclusivitate omenesti se afla
amestecate in mod nedesociabil. In calitatile sale cele mai nobile si mai elevate, omul este
in intregime natura si poarta in sine ciudatenia acestul duplicat caracter natural,
aptitudinile sale de temut si care se considera in favoarea inumanului sunt poate chiar

solul rodnic de unde poate sa tasneas ca o oarecare umanitate, atat sub forma de emotii,
cat si de fapte si opere.
(Friedrich Nietzche)
Sociologia ca stiinta generala studiaza in ansamblu societatea umana respective
relatiile interumane si relatiile stabilite intre institutii. Utilitatea sociologiei generale pentru
sociologii de ramura este vizibila si sub aspect metodologic in sensul ca sociologia generala
este cea care elaboreaza bazele teoretice ale cercetarii teoretice care pune la punct metode
de cercetare sociologica aplicabile in orice investigare a socialului.
Sociologia educatiei reprezinta o ramura care are in vedere studierea pe verticala si
orizontala a intregului sistem educational care cuprinde invatamantul, cercetarea si educatia
desfasurata dincolo de institutiile specializate ale invatamantului (educatia permanenta).
...a hotari daca viata merita sau nu sa fie traita inseamana a raspunde la problema
fundamentala a filosofiei. Restul, daca lumea are trei dimensiuni, daca spiritul are noua sau
douasprezece categorii, vine dupa aceea.
(Albert Camus)
Nu cred ca o sa gasim vreodata raspunsul adevarat la toate aceste intrebari. Am
diverse pareri care cu timpul se tot schimba datorita inaintarii in varsta, datorita unei gandiri
mai profunde si a unor analize mai exacte. Asta imi demonstreaza ca nu o sa am niciodata
raspunsul adevarat pentru ca acesta poate ca nici nu exista, sau poate ca eu nu vreau sa il
vad, dar oricum intrebarile in sine imi dezvolta gandirea si imi provoaca imaginatia si imi
starnesc setea de cunoastere in asa fel incat sa caut aceste raspunsuri toata viata. Asa sunt
eu, si mai e lume ca mine, mereu interesata sa afle de ce e asa si nu altfel?, cine sunt si
de ce nu sunt altfel?, care-mi este menirea si cum pot fi sigura ca nu e alta? plus multe
alte enigme de acest gen.
Dei multor persoane numai termenul filozofie le d dureri de cap, le provoac zmbete
sau, dimpotriv, le las reci, nespunndu-le nimic, adevrul e c nu vrem s atingem nici
unul dintre aceste obiective, ci s dovedim sau s nelegem, aa cum spunem din chiar
titlul acestui eseu, necesitatea studierii filozofiei n coli, i cnd zicem coli nu ne
gndim doar la universiti (dei i dm dreptate ntru totul lui Marinoff), nici doar la
liceu, ci chiar la anii mai mici, s zicem ncepnd cu clasa a VII-a. Am dori s nu tratai a
priori ca prostesc acest subiect; dup ce vom delimita att sensul a ceea ce nseamn i va
nsemna filozofie, ct i direcia pe care trebuie s o apuce studiul ei, sperm s nu mai
fim att de prost nelei, ba chiar mai mult, ideea noastr s prind conturul realitii.
La urma urmei, clasa a VII-a nu mai nseamn, ca pe vremea noastr, vrsta de
maximum 13 ani, ci de 14, poate 15 ani. Vrste la care adolescenii au deja format o baz
cognitiv propice pentru nelegerea unor noiuni introductive din filozofie. Nu este vorba,
dup cum se va vedea mai ncolo, nici pe departe de a le preda copiilor filozofia la un nivel

academic, ci de a-i familiariza cu un mod de gndire. De fapt, dac inem cont de faptul c n
coli se pune accent pe cantitate, pe mulimea cunotinelor acumulate, atunci putem spune
c, de fapt, va fi vorba, la nceput, de a-i nva pe tineri s nvee s gndeasc, apoi s se
familiarizeze cu gndirea, n mod natural. Dup care, treptat, pe msur naintrii n clasele
superioare, de liceu, s se fac trecerea la alte probleme specifice meditaiei filozofice la
urma urmei, probleme de via de care ne lovim zi de zi i de care vor avea parte i copiii
notri.
La origine, poate se cuvine s amintim c filozofia era mai mult practic, era mai
degrab un mod de via dect o teorie. Socrate nu avea timp de scris, pentru c sttea toat
ziua n piaa public, agora, echivalentul forum-ului original din Roma, pentru a dezbate cu
oricine probleme civice, de importan public. La fel, un nelept ca Buddha, care nu era
interesat de producerea unui sistem filozofic care s explice totul i cu care s ncheie istoria
filozofiei (nici mcar s o nceap), se preocupa de soarta omului, de ce anume i produce
acestuia suferina i cum se poate elibera de ea.
Etimologic, filozofia nseamn iubire de nelepciune; la urma urmei, iubirea i
nelepciunea snt cele care ne fac s fim diferii de orice alt regn animal, respectiv s fim
oameni. Ele snt suficiente pentru a putea face din lumea n care trim un pmnt prielnic
vieii, pe cnd lipsa lor duce la distrugerea mediului n care fiinm, a mamei Terra, la
intoxicarea relaiilor interumane, de la certurile zilnice din trafic pn la conflicte mondiale
i, ceea ce este i mai grav, la pierderea oricrui sens al existenei, al rostului vieii, cauz a
multor nevroze i psihoze.
Oamenii au avut ntotdeauna nevoie de echilibru, att interior, ct i exterior. Mult
vreme n Occident, cel puin , dup ce filozofia a predat religiei sarcina ndrumrii
oamenilor (sau, mai degrab, aceast sarcin i-a fost rpit de religie, care a devenit mai
puternic), aceasta din urm a devenit un refugiu suficient pentru problemele interioare s
le spunem sufleteti sau spirituale. Mai ales c multe erau permise, atta timp ct te duceai
la biseric; te spovedeai i primeai iertarea. De crimele nfptuite n numele credinei, nici
nu mai vorbim...
n vremurile moderne ns, odat ce religia a pierdut teren, muli dintre contemporani
trind ntr-o lume tot mai intens desacralizat se confrunt cu o acut lips de sens, cu
un imens gol interior, pe care nu mai au cu ce s l umple. Dei au ncercat toate variantele,
nici bogiile acumulate, nici realizrile din carier, ca s dm doar cteva exemple facile, nu
au putut umple acest gol i asana marea mocirl n care se scufund pe zi ce trece.
ntotdeauna oamenii au avut ntrebri, dileme, probleme, necazuri, suprri. Dar
niciodat nevrozele, stresul sau, pur i simplu, disconfortul mental nu au ajuns s erup cu
atta for ca astzi. Din cauza acestora (cei ce profit ar spune datorit lor), exist acum
attea zeci de coli terapeutice, sute de metode i mii, dac nu milioane de terapeui. i cu
toate c riscm s suprm pe muli, realitatea este c numai o mic parte a acestora aparine
cu adevrat domeniului terapiei, iar o parte nc i mai mic are nevoie de tratament de

specialitate. Restul, marea majoritate, dei nc nu este (sau, mai degrab, de ceva vreme, nu
mai este) re/cunoscut ca atare, este constituit din probleme filozofice, din ntrebri pe care
filozofii i le-au pus i la care au rspuns de mii sau sute de ani.
Astzi, nu mai este nevoie s trecem prin aceleai frmntri, mai ales c muli dintre
noi nu identificm sursa problemelor i nu putem da rspunsuri coerente sau viabile. Dar
avem avantajul de a fi motenitorii unui ntreg ir de filozofi care ne-au lsat tezaurul
gndirii lor. Pentru c, la urma urmei, acest mijloc este i un scop al filozofiei: gndirea. n
principiu, fiecare dintre noi, cu cteva excepii, are o minte pe care o poate folosi pentru a
gndi. Ea trebuie doar antrenat pentru aceasta.

Filozofia a fost prea mult timp privit ca o societate secret n care doar unii iniiai
puteau fi admii. Este, pe de o parte, i vina filozofilor, care s-au nchis n turnurile lor de
filde, sau care au scris tratate criptice pentru marea majoritate a oamenilor, dar i a
celorlali, care au deschis un adevrat rzboi mpotriva ei: de religie am amintit, dar
filozofia nu a fost iertat nici de tiin (dac la nceput filozofia se ocupa i cu studiul i
nelegerea naturii, tiina cerceteaz de mai mult vreme acest domeniu). ns ceea ce a
rezultat este tocmai indezirabilul: pierderea contactului cu oamenii. Astzi, filozofia revine.
Religia nemaioferind rspunsuri acceptabile, iar tiina fiind tot mai criptic i inaccesibil
marii majoriti a populaiei, filozofiei i revine sarcina de a ajunge ceea ce trebuie s fie
iubire (= descoperire i practic) a nelepciunii (= gndire) i de a se ntoarce ctre
oameni, mpreun c toate problemele lor, fie ele metafizice, etice sau pragmatice. Filozofia
poate fi larg acceptat pentru c ea se relaioneaz cu oamenii aa cum snt ei i nu ncearc
nici s-i judece, nici s-i ierte de pcate. Ea i nva n schimb cum s devin oameni de
omenie, cum s fie morali, i atunci pcatul nu va mai fi svrit, deci nu va mai exista. Ea i
nva cum s gndeasc, nu ce s gndeasc, i atunci vor fi mai greu de manipulat.
Chiar i numai datorit acestor ultime idei i ar fi suficient demonstrat necesitatea
predrii filozofiei n coli. Faptul c ea nu se mai studiaz aproape deloc n colile din
Romnia, n liceu predndu-se n clasa a XII-a, firete cu excepiile care in de harul
profesorilor, ntr-un stil amestecat i greoi (dei manualul s-a mbuntit fa de cum era
acum vreo 15 ani, nu este suficient), iar n unele universiti lipsind cu desvrire, nu
nseamn dect c, ori autoritile nu vor ca oamenii s poat gndi cu mintea pe care o au
din dotare, ori c le convine s conduc o societate bolnav, stresat, nevrozat sau
imbecilizat, n ambele cazuri, probabil, pentru a o putea manevra mai bine, dup bunul sau
nebunul lor plac.
Oricare ar fi situaia, noi nu putem fi de acord. Noi susinem necesitatea predrii
filozofiei n toate colile, n toate liceele i n toate universitile. Sntem convini c, dac
nu au fcut-o de la nceput, majoritatea elevilor i studenilor, care vor ce e potrivit pentru
ei, precum i prinii lor, care doresc ce este mai bun pentru copiii lor, ne vor da dreptate i
ne vor susine proiectul. Iar dac autoritilor le pas ctui de puin de cei ce i-au votat i,

de asemenea, de cei ce i vor alege n viitor, vor susine prin msuri clare, punctuale, acest
proiect benefic nu doar indivizilor, ci mai ales societii din care fac totui parte i ele.
Cteva exemple despre cum s-ar putea preda atractiv filozofia
Predat la un nivel adecvat nelegerii vrstei lor, filozofia va constitui o baz solid,
o fundaie practic indestructibil pentru construcia edificiului ulterior. Fr a avea pretenia
c are toate rspunsurile, filozofia creeaz, i asta este cel mai important, cadrul cel mai
potrivit fiecrui individ n parte, indiferent de domeniul pe care i-l va alege i n care va
activa n viitor, n via. Filozofia l ajut pe individ s devin ceea ce ar trebui s fie: om.
De aici pleac totul. Dac societatea va fi format din oameni (a cror caracteristic
principal, repetm ori de cte ori avem ocazia, este omenia), atunci lumea se va transforma
de la sine ntr-una n care va fi o ncntare s trieti, iar nu o lupt cum este astzi, fr a
mai fi nevoie de vreo reform, fr ca cineva din exterior s ncerce s ne preseze i s ne
schimbe, lucru iluzoriu de altfel, pentru c schimbarea nu se poate produce dect din interior.
Schimbarea lumii alienate n care trim, a sistemului defectuos, nonvaloric i frustrant, o
putem face noi toi. Totul poate ncepe cu studierea filozofiei n coli.
Prerea noastr e c presupunerea c numai n clasa a XII-a adolescenii au destul
maturitate pentru a li se putea mprti din tainele filozofiei e o jignire la adresa tinerei
generaii. Noi credem c se poate ncepe mult mai devreme, aa cum am spus, elevii din
clasa a VII-a snt suficient de dezvoltai cognitiv pentru asta. Firete, cu condiia s nu li se
cear elevilor s ingurgiteze un cadavru, aa cum muli profesori o fac. Filozofia,
dimpotriv, este vie! Dac vii la coal i ncepi: Scriei! Platon a fost un filozof grec, care
a trit ntre anii... i continui tot aa timp de o or, atunci susin necesitatea nepredrii
filozofiei n coli! Este vremea s abordm altfel filozofia, respectiv predarea ei.

Iat cteva idei. Sperm s deschidem astfel un forum pentru sugestii, dezbateri,
pentru elevi, prini i specialiti care s-i prezinte opiniile, inclusiv din Minister, pentru a
putea ajunge la varianta cea mai bun, cea dezirabil.
La clasa a VII-a, fiind cea de nceput, se vor putea preda ore introductive, nefiind nici
mcar necesar s se pronune termenul filozofie. Este suficient ca leciile s se numeasc
ceva de genul Introducerea gndirii. De fapt, asta se face: se introduce gndirea n timpul
orelor de curs, prin alegerea unor teme de genul: Responsabilitatea, sau Inteligena, teme
care au legtur cu viaa de fiecare zi, fr s fie prea abstracte. Apoi elevii snt lsai efectiv
s-i spun prerea referitoare la acea tem, s ncerce s-i gseasc caracteristicile, pn la
a ajunge s o defineasc. Profesorul, ca un bun dirijor, las elevii s interpreteze i
orchestreaz acest demers pn se va obine o definiie i o caraterizare unanim acceptate.
Acest mod interactiv este cel mai potrivit pentru a le da startul elevilor. i aa cum se spune,
startul este cel mai greu.

n clasa a VIII-a, considerm c logica ar fi binevenit i ar putea fi predat n locul

clasei a IX-a. Trebuie doar fcut ntr-un fel mult mai atractiv, ceea ce nu este imposibil,
dac inem cont de multitudinea de jocuri logice existente sau de posibilitatea utilizrii
computerului n predare.

n clasa a IX-a se aplic acelai procedeu de gsire a unor definiii, ns de data

aceasta a unor termeni ceva mai abstraci, gen: Ce este libertatea? Din nou, nu se dau
definiii de-a gata, orict de bune ar fi sau orict ar vrea profesorul s arate ct de mult a citit
el, ci elevii snt lsai s le descopere singuri. O s fii surprini la ce grad de acuratee, ca s
nu spunem de nelepciune, snt capabili s ajung aceti tineri, dac li se d ansa de a o
face.
n clasa a X-a este necesar aprofundarea unor teme cum snt cele discutate n clasa a
IX-a, (un alt exemplu: Cum putem atinge fericirea avnd o via virtuoas?), prin
introducerea, pe lng ideile elevilor, a mai multor preri avizate, a disputelor filozofice care
s-au iscat de-a lungul vremii referitoare la acea tem. Va fi o plimbare ncnttoare prin toat
istoria filozofiei, fr a face ns istorie stearp.
n clasa a XI-a va fi studiat metafizica i cele relaionate cu ea. Nu trebuie ns s ne
sperie acest termen. Metafizica este, de fapt, cea mai apropiat de sufletul omului, numai c
acesta a pierdut contactul cu ea. Acum este momentul s se discute liber despre ce este
dincolo de natur, despre nemurirea sufletului, despre cum este privit omul n mai multe
religii. Este bine ca de acum doar s fie oferit o biliografie, s se cear anumite lecturi, care
s fie apoi discutate. Dup cum se vede, n toat aceast nou structur, se pune cel mai
mult accent pe comunicare, n special a ideilor proprii.
n fine, n clasa a XII-a este bine s se introduc etica. Tot mai muli nu tiu s fac
diferena dintre bine i ru. n societate nu mai avem nici o responsabilitate, nu ne mai
ngrijorm de nici un aspect moral; atta timp ct avem bani i putem cumpra orice cu ei,
credem c putem face orice. Etica este necesar, dar este i sensibil. Poate, cu alte cuvinte,
s plictiseasc, dac nu este studiat interactiv. Dar este imperios necesar ca individul s
realizeze c libertatea nu nseamn doar drepturi, ci i obligaii, n primul rnd obligaiile
ceteanului fa de societatea n care triete. Adic da, drepturile omului, dar i
responsabilitatea omului pentru lumea n care triete.