1

MOROMETII
de Marin Preda

Scriitor care apara conditia literaturii realiste, Marin Preda considera ca,in afara unor notiuni ca
istorie, adevar, realitate, proza n-ar avea niciun inteles.O opera trebuie judecata in functie de partea ei de
adevar si o carte buna este aceea care transmite, intr-o modalitate acceptabila, un adevar social si
psihologic.
Scriitorul isi fundamenteaza romanul ,,Morometii(volumul I apare in 1955,volumul II apare la o
distanta de 12 ani, adica in 1967)din perspectiva omului cu timpul, cu istoria, sub presiunea unor
evenimente necrutatoare.
Naratiunea este organizata pe trei axe temporale:a eului, a timpului folcloric(traditia)
si a timpului istoric.In primele doua parti ale romanului, timpul se dilata ca moment al eului contemplativ si
al traditiei.In partea a doua, marcata de seceris, timpul apartine cosmicului.
Axa fundamentala a volumului intai este ,,timpul ingaduitor, care avea nesfarsita rabdare .Ideea
revine simetric in finalul romanului rasturnand imaginea vietii tihnite de la inceputul romanului :,,Trei ani
mai tarziu izbucnea cel de-al Doilea Razboi Mondial.Timpul nu mai avea rabdare.
M.Preda abordeaza o tema fundamentala a gandirii sale scriitoricesti :disparitia taranimii traditionale,
schimbarea din temelii a satului bulversat de adancile zguduiri ale istoriei.
Actiunea primului volum este plasata cu trei ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial(1937), in
satul Silistea-Gumesti din Campia Dunarii,aproape de Bucuresti. Primul volum este structurat in trei parti,
cu o actiune concentrata, care se desfasoara de la inceputul verii pana la sfarsitul ei. In acest interval de
timp se deruleaza trei mari episoade epice : o buna parte din acest volum cuprinde evenimente care se
petrec de sambata seara pana duminica noaptea, adica de la intoarcerea Morometilor de la camp si pana la
fuga Polinei cu Birica ; al doilea mare episod infatiseaza satul la seceris, iar ultimul episod nareaza
conflictul dintre Ilie Moromete si fiii din prima casatorie. Actiunea din primul volum este condensata in
cateva scene semnificative : cele doua momente simetrice ale cinei din casa Morometilor si din cea a lui
Birica ; conversatia lui Ilie Moromete de pe stanoaga podistii cu vecinul sau Balosu, taierea salcamului,
intalnirile din poiana lui Iocan, care releva placerea comunicarii; cele doua confruntari cu perceptorul ;
bataia data feciorilor, ce semnifica disperarea lui Moromete si sfarsitul satului traditional.
Vazut ca roman al unei familii, sesizam in prim-planul naratiunii familia taranului Ilie Moromete, o
familie numeroasa, alcatuita din copii proveniti din casatorii diferite.
Familia Morometilor se compunea din Ilie Moromete-tatal, cu zece ani mai mare decat nevasta, venit
din casatoria dintai cu trei baieti(Paraschiv, Nila si Achim), iar Catrina cu fata ei din prima casatorie(Maria,
casatorita cu Albei), la care s-au adaugat Tita, Ilinca si Niculaie, rod al casatoriei lui Moromete cu Catrina.
Scena cinei dezvaluie vizibil ierarhia familiala , gruparea copiilor dupa relatiile dintre frati(buni si vitregi),
semnaland de la inceput animozitatile existente.
Moromete capata de acum deja proportii monumentale : statea parca deasupra tuturor(.) pe pragul
celei de a doua odai . El este autoritatea suprema, stapanul familiei.
Cina Morometilor se desfasoara dupa un adevarat ritual : Moromete-tatal facu repede cateva cruci,
inchizand o clipa, evlavios, ochii , mamaliga se taie cu ata subtire de bumbac in felii groase, Ilinca asaza
in mijlocul mesei o strachina larga si adanca cu o ciorba de ierburi ; fiecare mananca repede, masa fiind o
adevarata competitie. Catrina turna al doilea fel de mancare, laptele fiert. Moromete lua doua felii de
mamaliga si le puse in strachina plina. In aceeasi clipa, vreo 6 linguri se indreptara spre mijlocul mesei si
incepura sa dumice mamaliga in strachina . Strachina se goli numaidecat. Femeia o umplu iarasi, iar
mezinul abia izbutea sa apuce si sa duca la gura ceva.
Semne ale viitoarelor conflicte ce vor zgudui puternic familia lui Moromete se adunau mocnind in
sufletelele membrilor sai. Catrina ii crescuse de mici pe cei trei baieti ai lui Moromete care incep s-o
urasca. Nemultumirile sunt alimentate de catre sora cea mare a lui Moromete, Maria, zisa Guica, care ar fi
vrut sa ingrijeasca ea de gospodaria si de copiii fratelui sau. Aceasta ridica pretentii asupra locuintei
parintesti si a locului din spatele casei, pe care l-ar fi daruit unuia dintre nepoti, daca ar fi stat cu ea. Locul
din spatele casei este dorit si de Tudor Balosu pentru fiul sau Victor precum si de varul lui Moromete,
Parizianul. Baietii sunt din zi in zi mai indarjiti impotriva Catrinei si a fetelor. Conflictele iau amploare
profilandu-se si unul intre parinti. Catrina isi revendica acum pogonul pe care il vanduse in timpul
foametei, Moromete promitandu-i atunci ca-i va trece casa pe numele ei, dar nu se tinuse de cuvant.

2
Baietii, din ce in ce mai nemultumiti ca tatal lor nu face nimic si ca-i batjocoreste, ca altii precum
Balosu care castiga bani frumosi , il preseaza pe Moromete sa plece la munte cu cereale, drum care
pentru Moromete inseamna o aventura, un alt prilej de contemplatie. Indemnati de Guica, feciorii planuiesc
plecarea la Bucuresti.
Primul semn al unor vremuri grele pentru viitorul familiei lui Moromete a fost taierea salcamului.
Vinderea salcamului este un semn al declinului. Daca in primele pagini ale cartii, intorsi de la camp,
Morometii se strang toti in jurul mesei, in finalul primului volum asistam la destramarea familiei prin fuga
baietilor din prima casatorie la Bucuresti.
Intelegand ca Achim nu-i va trimite nici un ban, Moromete ia hotatari rapide si decisive : ii vinde lui
Balosu o parte din pamant, precum si locul din spatele casei. Cu banii obtinuti, cumpara doi cai , plateste
fonciirea si datoriile la banca si lui Aristide, taxele de internat pentru Niculaie , ramanand ca
necunoscuta solutia acestor probleme pentru viitor .
In paralel cu destinul lui Moromete sunt conturate alte destine prin episoade epice semnificative. Astfel,
fuga Polinei cu Birica, cearta cu tatal ei, capata proportii epice si devine dramatica : Polina il sileste pe
Birica sa secere graul de pe pamantul ce trebuia sa fie partea ei de zestre ceea ce dezlantuie bataia, pe
camp, a lui Birica cu tatal ei si cu Victor, fratele Polinei. Focul ce-l pune Polina casei parintesti,
inversunarea ei impotriva tatalui care n-a primit-o acasa cu baiatul sarac pe care-l iubea, tacerea mamei,
supusa barbatului, neavand nici un cuvant in casa, constituie elemente de viata autentica.
Cearta Anghelinei cu Vasile Botoghina din pricina hotararii acestuia de a vinde o bucata de pamant
pentru a se duce la sanatoriu este prezentata obiectiv.
Tugurlan, cel care facuse sapte copii in treisprezece ani si punea la stalpul portii cate o cruce noua,
proaspata pentru copiii cei morti, il va bate pe fiul primarului, apoi pe seful de post si ajunge la
inchisoare.
Daca in primul volum tehnica narativa este constituita de o epica progresiva, in spirala, in cel de-al
doilea volum, tehnica se schimba : evenimentele sunt selectionate, naratiunea cunoaste retrospective si
omisiuni de fapte. Unele episoade nareaza intamplari erotice ale lui Niculaie (intalnirile cu Ileana lui
Costica Rosu, cu Marioara lui Adam Fantana), vizitele pe care i le face Ilie Moromete cumnatei sale, Fica,
sora nevestei lui dintai(Radita), accidentul lui Sandu, cumnatul lui Niculaie, proaspat casatorit cu Tita, etc.
Alcatuit din cinci parti, volumul al doilea al romanului continua istoria lui Ilie Moromete si a satului din
Campia Dunarii dupa razboi. Alaturi de batranul Moromete se contureaza imaginea fiului sau Niculaie.
Aflam din primele pagini ca Guica suferise schimbari, arata tacuta, nu i se mai auzea deloc gura prin fata
casei , muri parasita in bordeiul ei si fu dusa la cimitir de Parizianu. Moromete devenise intreprinzator
comercializand produse.
Baietii de la Bucuresti trimit acasa vesti despre viata lor si aflam ca Paraschiv era sudor autogen, Nila
era portar la un bloc in plin centrul Bucurestiului. Achim era singurul care reusise in comert, tinand pe
calea Colentina un Consum alimentar . Moromete cumparase un pogon de pamant si se spunea ca mai
are bani pentru inca unul, deci se refacuse economic. Pleaca la Bucuresti incercand sa-i convinga pe baietii
lui din prima casatorie sa se intoarca acasa promitandu-le ca le va trece casa pre numele lor, dar acestia
refuza.
Dizolvarea familiei continua prin moartea moartea lui Nila in lupta de la Cotul Donului anuntata de
scrisoarea neagra . Paraschiv va sfarsi lent de o boala de piept.
Afland de promisiunea facuta de Moromete baietilor, Catrina e cuprinsa de o ura oarba si-si paraseste
sotul ducandu-se la Maria Alboaica, fiica ei. Ea il acuza pe Moromete ca nu l-a lasat pe Niculaie la scoala si
ca nu are grija de cele doua fete, Ilinca si Tita care se vor certa pentru zestre. Moromete ramane doar cu
fata cea mica, Ilinca, si cu noii sai prieteni (Costache al Joachii, Nae Cismaru, Matei Dimir si Giugudel).
Ironia lui se indreapta acum catre Bila, Isosica, Mantarosie, Zdroncan, Adam Fantana si Oauabei, deveniti
acum figuri centrale ale satului, comunisti, veniti de aiurea si pripasiti acum in Silistea-Gumesti.
Trec in prim plan problemele colectivitatii rurale. Doua evenimente importante asalteaza viata satului :
improprietarirea cu pamant din mosiile boieresti si apoi colectivizarea fortata sau confiscarea pamantului.
Niculaie, devenit activist de partid, vine in sat incercand sa-i determine pe oameni sa se inscrie in colectiv.
Este trimis de la raion sa supravegheze secerisul si predarea cotelor catre stat. O serie de episoade epice
nareaza realist noile infruntari. Este prezentat conflictul care s-a iscat pe aria de la Cotigeoaia care se
incheie cu moartea unuia dintre tarani si Niculaie va fi sanctionat si destituit. Isi schimba cursul vietii
devenind inginer horticultor, casatorindu-se cu Marioara lui Adam Fantana. Vine la inmormantarea tatalui
sau si Ilinca ii povesteste cum si-a petrecut Moromete ultimii ani de viata stingandu-se lent si afirmand in
fata doctorului chemat pentru a-l ingriji : Domnule, eu totdeauna am dus o viata independenta .