CONSTANTIN BRNCUI

(n.19.02.1876 d. 16.03.1957)
Sculptor al secolului XX, figur central n micarea artistic
modern i un pionier al abstractizrii. Este considerat
printele sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarc prin
elegana formei i utilizarea sensibil a materialelor,
combinnd simplitatea artei populare romneti cu
rafinamentul avant-gardei pariziene. Verticalitatea,
orizontalitatea, greutatea, densitatea ct i importana
acordat luminii i spaiului sunt trsturile caracteristice
creatiei lui Brncui. Opera sa a influenat profund conceptul
modern de form n sculptur, pictur i desen.

Bustul lui Vitelius (1898)

Vitellius a fost sculptat n

primele sptmni ale intrrii
n coala Naional de Arte
Frumoase din Bucureti,
dup un mulaj din sala
cursurilor. A obinut o
meniune onorific pentru
acest bust. nc din aceast
lucrare se poate observa
preocuparea lui Brncui de a
reda caracterul personajului
avut ca model. Este una
dintre puinele lucrri
rmase din timpul colii.

Capul lui Laocoon (1900)

Brancusi obtine o medalie de

bronz pentru bustul Laocoon
in cardul unui concurs
organizat la Scoala Nationala
de Arte Frumoase din
Bucuresti.

Ecorseul (1902)

Brancusi s-a simtit mai atras de

opera Independentilor, decat

de academicienii din scoala,

totusi a studiat temeinic
modelajul si anatomia, lucru
demonstrat de sculptura sa
"Ecorseul".
Orgoliu (1905)

Portretul este conceput pe o

structura linistita si simetrica.
Calmul, exprimat de sculptura in
ansamblu, este putin disturbat de
privirea fetei care ascunde o umbra
usoara.
Lucrarea denota o excelenta
cunoastere a anatomiei.

Copil (1906)

Profesorul Mihai Dragomirescu

afirma ca bustul a iesit din mana
celui mai mare talent ce am avut
pana acum si ca siguranta si
indrazneala cu care a fost
modelat Copilul nu am mai
intalnit-o decat in bucati
clasice.

Supliciu (1906)

Este o aprofundare a temei

"copilului", sculptorul incercand sa
redea starea sufleteasca a
modelului. Suferinta nu este
redata prin trasaturile fetei, ci prin
pozitia capului si prin usoara
contorsiune a bustului. Opera a
fost realizata in ultimul an
petrecut la Scoala Nationala de
Srutul (1907)

Arte Frumoase din Paris, si este

lucrarea care i-a placut cel mai
mult lui Rodin.
Este lucrarea prin care Brancusi isi
afirma autonomia artistica.
Ideea principala din Sarut este
simpla: iubirea ca fuziune intre
doua entitati separate reface
unitatea originala a vietii.

Cumintenia pamantului (1907)

Cumintenia Pamantului reflecta

filozofia lui Brancusi care isi are
radacinile intr-o cumintenie
anterioara crestinismului.
Sculptura reprezinta o femeie
foarte concentrata asupra ei
insasi, figura ei degajand un
mister care o transforma intr-un
portret universal.
Somn (1908)

Reprezinta capul unei femei

dormind. In blocul de marmura
trasaturile delicate sunt abia
perceptibile emanand o mare
sensibilitate.
Anne Poliquen afirma parca
am fi martorii efortului formei
incordandu-se sa se elibereze
din inima materialului
Rugciune (1910)

Aceasta lucrare marcheaza o

cotitura in arta lui Brancusi,
inceputul drumului care va duce la
arta pe care o cunoastem.
Lucrarea care reda cel mai bine
noua tendinta in conceptia
artistica a lui Brancusi intre 1907
1910.

Coloana fr sfrit (1918)

.
Este prima versiune in lemn de
stejar a Coloan ei fara sfarsit,
sculptate in amintirea celor cazuti
in razboi, desi conform parerii
unor cercetatori Brancusi a
sculptat inca din 1909 unele
variante de coloana .

Coloana srutului

Una din multiplele variante ale srutului

COLOANA INFINIT
Coloana Infinit este o sculptur a sculptorului romn Constantin Brncui,
parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Trgu Jiu, compus din Coloana
Infinit, Poarta srutului i Masa tcerii concepute i executate de acesta.
Inaugurat la 27 octombrie 1938, coloana are o nlime de 29,35 metri i
este compus din 16 moduli octaedrici suprapui, respectiv avnd la
extremitile inferioar i superioar cte o jumtate de modul. Modulii
erau numii mrgele de ctre autorul lor, Brncui.
Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului
Romniei. Denumirea original era Coloana recunotinei fr sfrit i a
fost dedicat soldailor romni din Primul Rzboi Mondial czui n 1916 n
luptele de pe malul Jiului.
Coloana a fost turnat n font n septembrie 1937 la Atelierele Centrale
din Petroani (ACP). eful proiectului a fost inginerul tefan GeorgescuGorjan,[1] proiectul de executie i calculele au fost fcute de
inginerul Nicolae Hasnas, execuia stlpului central a fost coordonat de
maistrul-ef Ion Romoan iar execuia modelului n lemn al mrgelelor a fost
fcut de maistrul tmplar Carol Flisec n colaborare direct cu Brncui,
care sosise de la Paris special pentru a supraveghea turnarea coloanei.
Elementele componente ale coloanei sunt urmtoarele:
Nucleul metalic din eav ptrat cu latura de 42 cm, asamblat din trei
tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m i 9,4 m
Fundaia din beton, care ajunge la adncimea de 5m, cu o form de trunchi
de piramid, cu baza mare de 4,5 , orientat n jos. Asa zisa teava patrata
care formeaza nucleul metalic este realizata din patru profile de cornier cu

aripi egale pozitionate astfel incat sa formeze un patrat. Teava patrata astfel
formata este captusita, prin nituire, atat pe interior cat si pe exterior cu
tabla groasa de 20 cm. Cele trei tronsoane se asambleaza unul in
prelungirea celuilalt cu ajutorul unor suruburi si piulite. Numarul niturilor
folosite la captusire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un
pas de 10 cm fiecare nit fata de celalalt nit.
"Mrgelele" (cum le numea Brncui) din font, "nirate" pe nucleu, n
numr de 17:

Un semielement de baz, cu nlimea de 136 cm;

15 moduli octaedrici, cu nlimea de 180 cm fiecare;

Un semielement la vrf cu nlimea de 90 cm, acoperit cu un capac.

Almirea Coloanei s-a fcut la faa locului, aplicnd prin pulverizare srm
de alam. Aceasta tehnologie a fost utilizat la vremea respectiv pentru
prima dat n Romnia i a fost adus special din Elveia. Greutatea total a
Coloanei (nucleu + "mrgele") este de 29.173 kg.
Comanditara lucrrii a fost Aretia Ttrescu (prin Societatea "Liga
Naional a Femeilor Gorjene"), care i-a acordat lui Brncui deplin
libertate de aciune i l-a ajutat s obin sprijinul financiar necesar.
n anii '50, guvernul romn, sub influena sovieticilor a plnuit s
demoleze coloana[ considernd c sculptura lui Brncui ar fi un exemplu de
sculptur burghez. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodat pus n
aplicare.

CONSTAN

TIN
BRNCUI
Andrei Marianna