Sunteți pe pagina 1din 3

9.

BISINOZA

9.1. DEFINIŢIE
Bisinoza este o afectiune profesională respiratorie cronică cu evolutie stadială
caracterizată prin fenomene bronhospastice, care apar in legătură cu inhalarea de pulberi
vegetale textile care in stadiul avansat de evolutie se prezintă ca o bronhopneumopatie
cronică obstructivă.
Termenul de bisinoză derivă din grecescul „byssos”care inseamnă: in, panză fină.

9.2. ETIOLOGIE
Factorul etiologic este reprezentat de praful rezultat din prelucrarea materiei prime in
industria textilă in principal: bumbac, in, canepă, iută sau sisal.
Frecventa inbolnăvirilor depinde de concentratia prafului la locul de muncă, durata
inhalării acestui praf si calitatea materiei prime prelucrate.
Agresivitatea prafului textil este mult mai mare decat a prafului din mine.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de microclimatul rece si umed, fumat si infectii
repetate alecăilor aeriene.
Timpul de expunere pană la apariŃia bolii este de minim 10 ani.
Varsta cea mai frecvent afectată de bisinoză este cuprinsă intre 40 si 50 de ani.
Locuri de muncă si profesiuni expuse:
- muncitorii din industria bumbacului, care lucrează la operatiile de egrenare,
balotare, pregătirea fibrelor de bumbac (sectiile de bataj si carde).
- muncitorii din industria textilă a inului si a canepii,
- muncitorii din sectiile de tesut ale fabricilor textile.

9.3. PATOGENIE
Pulberile textile care contin fibre de bumbac, in, canepă inhalate timp indelungat,
manifestă proprietăti bronhioloconstrictive. Ele provoacă contractia musculaturii bronhiolare,
urmate de scăderea ventilatiei pulmonare care se traduce clinic prin acuze respiratorii
caracteristice „fenomenului de luni”.
S-a evidentiat in pulberea de bumbac o substantă eliberatoare de histamină. Această
substantă se găseste in cantităti mari in impuritătile din praf (coji, seminte) si mai putin in
fibrele textile, ceea ce explică incidenta mai mare a imbolnăvirilor in sectiile de pregătire a
materiei prime.
De remarcat că bronhioloconstrictia din bisinoză nu este influentată de
antihistaminice.
Cantitatea de histamină eliberată la nivelul bronhiilor prin inhalarea de pulberi textile
poate atinge 5 % din cantitatea totală de histamină pulmonară.
łesutul pulmonar cu rezerva de histamină refăcută după o zi de odihnă, intrand in contact luni
la reluarea lucrului cu pulberile histaminoeliberatoare, se goleste de acestă rezervă,
rămanand astfel putină histamină disponibilă pentru a putea fi eliberată si zilele următoare ,
de unde si absenta repetiŃiei bronhioloconstrictiei.
Ipoteza eliberării histaminei consecutiv reactiei antigen - anticorpi se bazează pe
evidentierea la mii de bolnavi cu bisinoză a anticorpilor precipitanti fată de antigenii prezenti
in pulberea de bumbac.
Nu este exclus ca in patogeneza bronhioloconstrictiei din bisinoză să fie implicată atat
histamina eliberată prin degranularea farmacodinamică a mastocitelor bronsice cat si aceea
rezultată in urma reactiei antigen – anticorpi.
1
9.4. DIAGNOSTIC POZITIV
În bisinoză diagnosticul pozitiv se pune pe baza:
- expunerii profesionale la pulberi vegetale textile, expunere care rezultă din
anamneza profesională si este obiectivată cu copia după cartea de muncă.
- simptomatologia clinică caracterizată prin aparitia „fenomenului de luni” care
constă in senzatia de constrictie toracică, dispnee, tuse seacă, simptome care apar la cateva
ore după inceperea schimbului in prima zi de lucru, după o zi de repaus - adică luni.
„Fenomenele de luni” se pot perpetua ani de zile fără a se agrava. La schimbarea
locului de muncă ele dispar.
Continuarea activitătii la locul de muncă cu expunere la pulberi textile vegetale
determină la unii muncitori agravarea acestor fenomene. Ele se extind si asupra zilei de
marti, apare dispneea de efort. În acest stadiu schimbarea locului de muncă este incă
benefică, adică simptomatologia se poate remite partial.
Dacă muncitorul insă isi continuă activitatea la acelasi loc de muncă, acuzele
respiratorii se agravează, se extind asupra tuturor zilelor săptămanii, suferintele devin
permanente iar bolnavul ajunge invalid cu insuficientă respiratorie cronică si cord pulmonar
cronic. În acest stadiu final de bronhopneumopatie cronică obstructivă, bisinoza nu mai
poate fi diferentiată de
emfizemul si bronsita cronică obstructivă banală.
Între debutul bolii si acest ultim stadiu pot trece 15 – 20 de ani de evolutie, ceea ce
face ca bolnavul să-si amintească mai greu acuzele initiale cu „fenomenele de luni” .
Examene paraclinice si de laborator:
- probele functionale respiratorii reprezintă criteriul efectiv pentru stabilirea
diagnosticului, poate obiectiva manifestările subiective ale bronhoconstrictiei din cursul zilei
de luni.
- examenul radiologic evidentiază in stadiile avansate de boală o fibroză
pulmonară nespecifică peribronho-vasculară cu caracter radiar.
- examenul morfopatologic evidentiază modificări banale de bronsită si
emfizem.
- examenul bronhoscopic efectuat si tipul crizelor evidentiază edemul si
congestia mucoasei bronsice.
La cazurile de bisinoză provocate de in apare leucocitoza , iar la cele provocate de
bumbac s-au evidentiat anticorpi precipitati la extract de bumbac.

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Bisinoza trebuie diferentiată de :
- Bronsita cronică profesională iritativă cauzată de pulberi;
- Bronsită cronică tabagică;
- Astmul bronsic profesional si neprofesional;
- Febra de canepă;
- Febra tesătorilor;
- BPCO de altă etiologie.

9.5. STADIALIZAREA BISINOZEI


Schilling a decris patru stadii:
- Stadiul incipient 0,5 sau ½ caracterizat prin aparitia intermitentă a
fenomenului de luni;
- Stadiul 1 – aparitia constantă a fenomenului de luni;
- Stadiul 2 – extinderea fenomenelor de luni si asupra celorlalte zile ale
săptămanii;
2
- Stadiul 3 – stadiul de bronhopneumopatie cronică obstructivă si cord
pulmonar cronic.

9.6. TRATAMENT
Nu există tratament eficace in bisinoză. Singura măsură eficientă este schimbarea
locului de muncă in stadiul initial al bolii la loc de muncă fără alergeni si iritanti respiratori.
În stadiile avansate ale bolii, intreruperea expunerii profesionale este tardivă, boala
continuand să evolueze spre Bronhopneumopatie cronică obstructivă si Cord pulmonar
cronic, cand tratamentul este simptomatic.

9.7. PROFILAXIE
Măsurile tehnice vizează reducerea gradului de prăfuire a locurilor de muncă care se
realizează prin curătirea cardelor cu perii aspiratoare de praf sau curătirea umedă.
De asemenea ventilatie locală si generală eficientă.
Măsurile medicale
Examenul medical la angajare constă in:
- examen clinic general
- radiografie pulmonară standard
- probe functionale respiratorii
Contraindicatii de angajare in mediu cu pulberi vegetali:
- AfecŃiuni cronice ale căilor respiratorii
- Bronhopneumopatie cronică obstructivă, Astm bronsic
- TBC pulmonar
Examenul medical de adaptare trebuie să cuprindă un chestionar tip pentru
detectarea aparitiei simptomatologiei respiratorii.
De asemenea se vor efectua probe functionale respiratorii la intrarea si la iesirea din
schimb in prima zi de lucru si apoi in zilele de luni.
Controlul medical periodic:
- examen clinic general,
- radiografie pulmonară standard,
- probe functionale respiratorii.

S-ar putea să vă placă și