Sunteți pe pagina 1din 15

1. Manifestari clinice in colica renala.

-durere cu o intensitate mare,constanta, cu origine in flanc, poate


iradiatrezeste pacientul din somn, migreaza odata cu migrarea calculului
-pacient nelinistit, isis schimba mereu pozitia
-poate prezenta greata, varsaturi
-daca apare infectia, pacientul prezinta si febra
-tahicardie, transpiratii, hipertensiune, anxietate, hematurie macroscopica
-disurie, oligourie,
-manevra Giordano pozitiva
2. Punctele ureterale: semnificatie clinica.
-Punct dureros ureteral superior Bazy-obstructia ureterului lombar
( intersectia orizontalei prin ombilc cu marginea laterala a muchiului drept
abdominal)
-punctul dureros ureteral mijlociu Halle-obstructia urterului iliac (sectia
liniei bispinoase cu linia pararectala)
-puntul dureros ureteral inferior-obstructia ureterului pelvin (investigatia
prin tuseu recatl/vaginal)
a)Punctul costovertebral Guyon-situat in unghiul dintre coasta a XII-a si
coloana vertebrala
b)Punctul costomuscular situat in unghiul format de coasta a XII a si masa
musculara sacrolombara
C)Explorarea clinica a cailor urinare superioare
-punctul ureteral superior-corespunde bazinetului si jonctiunii
pieloureterale este situat la intersectia orizontalei ce trece prin marginea
inferioara a rebordului costal cu marginea laterala a dreptului abdominal
-punctul ureteral mijlociu-situat la intersectia orizontalei ce trece prin cele
2 spine iliace antero-sup. cu marginea laterala a dreptului abdominal
-punctul ureteral inferior-se palpeaza prin TV sau TR si corespunde
portiunii terminale a ureterului
Sensibilitatea acestor puncte sugereaza litiaza pielo-ureterala,tumori de
cai urinare superioare,TBC renoureteral.
3. Indicatiile traheostomei.
-insuficienta respiratorie acuta
-cand nu se poate realiza intubarea oro-traheala
-Traumatisme toracice cu fracturi costale multiple, cu volet mobil;
-Toracoplastii;
-Pneumectomii;
-Asfixie laringiana (tumori, corpi straini, edem glotic etc.) cazuri O.R.L.;
-Traumatisme craniocerebrale;
-Orice alta situatie de insuficienta respiratorie.
4. Tehnica traheostomei.
-Decubit dorsal, gat in hiperextensie;
-Anestezie locala, fara preanestezie!
-Incizie mediana, de la cartilajul cricoid la stern;
-Disocierea muschilor subtiroidieni;
1

-Sectionarea istmului tiroidian, intre pense;


-Decolarea laterala a tiroidei si evidentierea traheei;
-Sectionarea inelelor 2 3 ale traheei;
-Fixarea canulei traheale.
5. Metode de hemostaza chirurgicala.
-Obliterarea permanenta si definitiva a vasului care sangereaza
Ligatura vasului - dupa pensarea perpendiculara pe traiectul vasului cu
pensa hemostatica
Hemostaza cu pensa pe loc - cand nu se poate efectua ligatura. Pensa
se tine 2-4 zile. Incepand cu ziua a 2-a se poate face slabirea treptata
Tamponarea - in hemoragii in masa, cand vasele care sangereaza nu pot
fi ligaturate
- pentru cavitati naturale (nazala, uterina)
- plagi hepatice, loja prostatica, chirurgia pelvina
*se face cu comprese mari,mese,sac Miculicz la care se pot adauga solutii
hemostatice.
Capitonajul consta in apropierea peretilor zonei sangerande profunde
prin fire de sutura resorbabile, care se trec de la un perete la altul bine
stranse
Obliterarea vasului prin introducerea in lumen de corpi straini (ceara
speciala, burete resorbabil, catgut, mic fragment osos)
Cauteterizarea
- electrica(cu sursa unipolara/bipolara)
- chimica(nitrat de Ag, acid cromic)
6. Clasificarea sangerarilor dupa volumul de sange pierdut.
- Mica - pana la 10%(300-500ml)
- Medie - pana la 20%(800-1000ml)
- Mare - pana la 30%(1200-1500ml)
- Grava - pana la 50%(2000-2500ml)
7. Metode de determinare a grupelor sangvine.
=reactia de incrucisare Ag-Ac
-Cunoscuta si sub numele de reactie transfuzionala
Anticorpi plasmatici-aglutininele ataca antigenele straine
Se produce o reactie Ag-Ac pe suprafata hematiilor
Sangele se aglutineaza si hemolizeaza
In conditiile in care sangele donorului este incompatibil cu cel al
primitorului
-se bazeaza pe fenomenul de aglutinare a hematiilor
-este obligatorie-metoda simpla : BETH-Vincent- seruri teste / SINONIM- eritrocite standard
8. Incidentele din timpul transfuziei si rezolvarea lor.
Accidente mecanice (greseli de tehnica)
Oprirea fluxului de sange
cauza
- cheag in sistemul tubular
- aer in sistemul tubular
2

- ac infundat sau deplasat din lumenul vasului


rezolvare - verificarea si indepartarea cheagului
Nu presiune pe cheag
embolie pulmonara
- indepartarea bulelor de aer
- schimbarea acului / repunctionarea venoasa
Incetinirea fluxului sanguin
cauza
- reglarea defectuasa a ritmului
- astuparea partiala a sist de perfuzie cu un cheag
rezolvare - reglarea ritmului
- indepartarea cheagului / schimbarea acului
Embolia prin cheag
rezolvare - intreruperea transfuziei
- injectarea iv de Xilina 1% 10 ml
- oxigen
- administrare de morfina
- administrare de tonicardiace
Supraincarcarea aparatului circulator
cauze
- transfuzarea rapida a unei cantitati mari
rezolvare - oprirea transfuziei
- tonicardiace
- pozitie semisezanda
- oxigen
- Xilina 1% iv
Edem pulmonar acut
cauza
- supraincarcarea brusca a aparatului cardio-vascular
rezolvare - intreruperea transfuziei
- evacuarea unei cantitati de 300 500 ml sg
- Xilina 1% iv lent, tonicardiace, Morfina
Soc hemolitic transfuzional
prin transfuzare de grup incompatibil
prin sange de acelasi grup, dar cu Rh diferit
tratament
profilactic
- respectarea riguroasa a regulilor transfuzionale
Curativ
- Xilina 1% 10 ml + morfina la 4 ore
- oxigen
- corectarea echilibru hidroelectrolitic
- dializa renala
-Accidente hemolitice acute si tardive
- Purpura trombocitara cu grave tulburari de coagulare
-Reactii anafilactice
- Transmisia de boli infectioase
Virale : hepatita, virus citomegalic, virus Epstein-Bar, HIV
Parazitare : malaria
Bacteriene : sifilis
-Tulburari metabolice grave
-Imunosupresie
- Complicatii pulmonare grave
TRATAMENT:
-intreruperea transfuziziei si inlocuirea cu cristaloide
-antihistaminice, corticoizi
3

-manitol, furosemid
-bicarbonat -impiedica preciitarea Hb in tub
-plasmaforeza
-terapia socului
-hemodializa
9. Complicatiile rahianesteziei.
Cardio respiratorii: - bloc spinal total dat. injectiei de rea mult anestezic
-Hipotensiunea arteriala - apare la 15-20 min. dupa
punctie manifestata
prin Furtuna rahianestezica cu :agitatie
psihomotorie, greturi,
varsaturi, bradicardie, stop cardiac
- Stop respirator
- ICA
.-Scurgeri sangvinolente pe acul de punctie.
-Punctia nu reuseste (calcificari ligamentare, pozitie incorcta a bolnavului).
-Dureri vii la nivelul unui membru inferior in timpul introducerii acului
inteparea unei radacini nervoase.
-Anestezia nu se instaleaza .
-Cefaleea postrahianestezica (determinata de hiper sau hipotensiunea
LCR) manifestata prin cefalee, greturi, varsaturi. Se corecteaza prin
perfuzii cu NaCl izotona, glucoza hipertona, cofeina iv.
-Retentie de urina.
-Accidente alergice.
Tratament:
oxigen, efedrina TA, atropina combate bradicardia, AG+IOT
-Stop cardiorespirator prin reflex vago-vagal (AG+IOT, masaj cardiac)
-Insuficienta respiratorie prin paralizia nn. intercostali, a frenicului.
-Sechele neurologice manifestate prin parestezii la nivelul membrelor
inferioare, paraplegii.
10.
Incidente ce pot apare la realizarea anesteziei generale.
-oprirea respiatiei
-tuse
-sughit
-varsaturi
-convulsii
-astuparea traheei cu secretii
-oprirea cordului
11.

Enumerati etapele in evaluarea preoperatorie a bolnavului

chirurgical.
-Anamneza
-Examen clinic
-Paraclinic
12.
Indicatiile laparoscopiei diagnostice.
-ascite de etiologie nespecifica
-suferinte abdominale cronice de etiologie neelucidata
-diagnosticul cirozei hepatice neelucidate
-oncologic
4

-urgente: abdomen traumatic, diagnosticul sindromului dureros de fosa


iliaca dreapta, abdomen acut chirurgical
13.
Contraindicatiile laparoscopiei diagnostice.
Absolute:
-ciroza decomensata
-coagulopatii severe
-infectiile peretelui abdominal
Relative:
-distensia marcata a abd in ultimul trimestru
-hernii si eventratii
-peritonite neglijate
-coagulopatie corectabila
-proces aderential post-operator
14.

Utilitatea laparoscopiei diagnostice in neoplaziile

abdominale.
-vizualizarea directa a leziunii
-recoltare de material
-stadializare preoperator
-diagnosticul limfoamelor
-second look dupa interventia chirurgicala
15.

Utilitatea ablatiei prin radiofrecventa in patologia

abdomino-pelvina neoplazica.
-ablatia prin radiofrecventa utilizeaza curenti de inalta frecventa care se
transforma in caldura in tesuturi=>distructie nespacifica
-se utilizeaza in cazul tumorilor mici
16.

Ectazii vasculare.

17.

Sindromul hiperalgic generalizat.

18.
Indicatiile sondarii nazo-gastrice.
1.-evacuare a lichidului de staza gastrica in ocluziile digestive inalte sau
joase functionale sau mecanice cu calmare a distensiei abdominale
2.Evitare sindrom Mendelson (pneumonie de aspiratie in caz de varsaturi)
in ileus dinamic
3.Protejare a anstomoze digestive in postoperator la bolnavii cu interventii
pe tub digestiv
4. Controlul sangerarilor digestive inalte
5.punere in repaus a pancreasului in pancreatita acuta;
6. realizare a spalaturii gastrice in intoxicatii
7.alimentare a bolnavului in caz de stenoze supragastrice (tumori
esofagiene inoperabile) pana la contruirea unei gastrostome
-malnutritie cu aport oral inadecvat de 5 zile
-stare de nutritie satisfacatoare dar aport oral inadecvat timp de 7-10 zile
-arsuri extinse
-excizii intestinale extinse
5

-fistule enterocutanate cu debit redus


19.
Riscuri ale sondarii nazo-gastrice ?
-Lipsa de cooperare din partea pacientului
-Lezare a mucoasei nazale cu posibila declansare de sangerari epistaxis
prin lezare a petei Kisselbach
-Imposibilitate de introducere a sondei in esofag prin dispozitie anatomica
particulara a orofaringelui sau tulburari de deglutitie ale pacientului sonda
se aduna ghem in gura
-Introducere accidentala in trahee cu tuse asfixie
-regurgitare
-aspiratie pulmonara
20.
Tipuri de cauterizare.
TERMOCAUTERIZARE: prin caldura( nu se mai foloseste) cu termocauterul
ELECTROCAUTERIZARE: cu bituriu electric cu curent de inalta frecventa, dupa
sectionare apare coagularea instantaneu , foloseste curent continuu
ELECTROCHIRURGIA: generarea de cladura in interiorul testurilor, foloseste
curent alternativ
Bipolara, monopolara, cu argon
CAUTER CU ULTRASUNETE
CRIOCAUTERIZARE: efect local necrozant, -80grade Celsius , se foloseste mai
mult in dermato
CU AGENTI CHIMICI:substante cu efect caustic, necrozant, coagulant
-acid azotic, nitrat de Ag, acid fenic
FASCICUL LASER: format in interiorul tubului digestiv
21.
Indicatii ale oxigenoterapiei.
-stop cardio-respirator
-hipoxemia
-hTA
-debit cardiac scazut si acidoza metabolica
-tahipnee/polipnee
22.
Indicatiile drenajului chirurgical.
Drenajul filiform: preventiv, in rani superficiale; bine tolerat, eficient.
Drenajul cu tub: in abcese / cavitati; iritant; mentine traiect
(suprainfectie?); nu face hemostaza; risc de astupare.
Drenajul cu lame de cauciuc: preventiv; eficient; la degete menajeaza
tendoanele.
Drenajul cu fitil: preventiv; hemostatic; efect scurt (fibrina !); adera la
tesuturi.
23.
Drenajul cavitatii pleurale.
Factori de retinut: dinamica respiratorie (presiunea negativa), inflamatia
pleurala.
Drenajul cu torace inchis:
-pleuro(s)tomie pe linia scapulara, sp. X i.c. pe partea afectata;
-tub gros (Pezzer);
6

-vas plin cu lichid steril;


-la nevoie drenaj aspirativ (vacuumatic).
24.
Drenajul cavitatii peritoneale.
Factori de retinut: gravitatia, dinamica peritoneala, tendinta alipirii anselor
intestinale.
Pompa aspiratoare a diafragmului atrage lichidele subfrenic.
Intestinele si epiploonul izoleaza in 24 ore tubul de dren.
Presiunea pozitiva intraperitoneala ajuta drenajul, dar il poate si astupa.
Se mentine principiul declivitatii drenajului.
25.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un tub de
dren.
-Amplasat decliv.
-Sa evite necrozele.
-Ancorat la marginile plagii.
-Gauri laterale.
-Controlul permeabilitatii.
-Dezobstructie cu ser steril?
-Mentinere cat timp e productiv.
-Reducere treptata (uneori).
26.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca incizia.
-corespunzator plasata;
-suficient de mare;
-directa: calea cea mai scurta;
-sacrificiu minim vasculo-nervos;
-plasata paralel sau in afara plicilor de
flexiune.
27.
Incizia in caz de supuratii.
Metoda chirurgicala de tratament al infectiei.
Se face cand s-a atins stadiul de supuratie.
N.B.: Exceptie pentru germenii anaerobi!
Inlatura tensiunea locala.
Asigura o cale larga de drenaj.
Conditii: efectuata centrat pe maximum de fluctuenta, suficient de larga,
fara funduri de sac.
Plaga rezultata se dreneaza cu mese; daca este profunda, se pot folosi si
tuburi de dren.
28.
Indicatiile punctiei pleurale.
-pleurezii serofibrinoase;
-revarsat pleural din insuficienta cardiaca;
-revarsat pleural posttraumatic;
-pleurezii purulente.
29.
Incidente si accidente ce pot apare la toracenteza.
Incidente:
Punctia alba;
Acul loveste coasta;
Inteparea pachetului vasculonervos subcostal;
Punctie fals negativa (aderente pleurale).
Accidente:
Tuse intensa;
Edem pulmonar acut;
Sincopa pleurala (vegetativa);
7

(Supra)infectarea pleurei.
30.
Paracenteza: indicatii, incidente, accidente.
-se face pentru golirea ascitei (nu completa!);
-de electie in fosele iliace (preferabil stanga!);
-incidente: sincopa, hemoragie, leziuni viscerale, punctia alba, infectarea
peretelui sau a cavitatii peritoneale.
31.
Punctia vezicii urinare: indicatii, tehnica, incidente si
accidente.
Se face
-in retentii acute de urina, numai in urgenta!
-cand nu se poate cateteriza uretra.
Tehnica
-decubit dorsal, dezinfectia zonei;
-anestezie locala;
-strict deasupra simfizei pubiene;
-fara aspirare! (hemoragie ex vacuo)
Incidente
-punctia alba;
-hemoragia ex vacuo;
-infiltratia cu urina a spatiului Retzius;
-abces parietal (asepsia = ?).
32.
Diferenta dintre o plaga abdominala penetranta si una
nepenetranta.
-nepenetranta: peritoneu parietal integru
-penetrante:intereseaza si peritoneul
Fiecare poate fi simpla (fara afectare viscerala) sau cu interesare viscerala
Plagi nepenetrante nu deschid cavitati seroase
Plagi penetrante realizarea unei solutii de comunicare cu exteriorul a
cavitatii peritoneale, pleurale, pericardice
plagi perforante leziuni ale viscerelor cavitare sau
parenchimatoase
33.
Sutura per primam a plagilor tesuturilor moi: conditii de
efectuare.
-sub anestezie
-in plagile recente de cel mult 6h
-putin profunde
-fara tesuturi zdrobite
-cu conditii de contaminare reduse
34.
Factori de evaluare a plagilor abdominale prin impuscare. ?
-orificiu tegumentar mic, punctiform
Plaga de arma de foc orifiu de intrare distrugere minima, urmata de o
unda de soc ce realizeaza un veritabil con de penetratie, orificiu de iesire
mare si anfractuos uni/bipolara
35.
Leziuni asociate contuziilor abdominale.
Contuzii superficiciale
-echimoza
-Seromul
-hematomul supraaponevroti
Contuzii profunde:
-hematom profund subaponevrotic
Contuzii prin strivire=crush syndrome
36.
Moartea clinica.
=deces cerebral (decerebrare)
8

-aparitia de leziuni cerebrale ireversibile dupa 3-5 minute de la aparitia


stopului cardio- respirator
-nu exista semne clinice de activitate cerebrala
-non responsiv la stimuli
-absenta reflexelor nervilor cranieni-reflex pupilar absent
-nu exista activitate EEG
-nu exista circulatie intracerebrala
-respiratie asistata
37.
Eliberarea victimei de la locul accidentului.
-imobilizare cervicala
-extragerea de la locul accidentului cu blandete, fara a agrava leziunile
traumatice
-asezarea victimei pe un plan dur, orizontal
38.
Protocolul operator.
-nu se panseaza plagi septice si nu se efectueaza TR, TV
-mana cu unghii taiate scurt, fara plagi
-in filtrul isi schimba incaltamintea si echipamentul
-dezinfectia atenta a mainilor prin spalare riguroasa timp de 15
-manevre sterile de imbracare a operatorilor
-manevre sterile de realizare a mesei de operatie si izolare a campului
operator
-manipularea sterila a instrumentarului intraoperator
-baia inainte de operatie a pacientului
-raderea regiunii respective
-dezinfectia regiunii respective
39.
Metode de sterilizare.
-prin mijloace fizice
(mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante), sau
chimice ( formol, oxid de etilen, glutaraldehida).
1. Mijloace mecanice - curatirea mecanica si spalarea cu apa, detergenti si
sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru
sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului si a campului operator.
2. Caldura - mecanismul I de actiune este reprezentat de precipitarea
proteinelor din membrana bacteriana, la temp.de peste 50 grade, cu
ruperea legaturilor de H si denaturarea proteica.
sensibilitatea la Q este direct proportionala cu continutul in apa al celulei
microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la Q,
formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative
a.caldura uscata- flambare:in prezent doar pentru eprubete
-incalzire pana la incandescenta-distruge instrumentele
-fierul de calcat
b. prin aer cald-cuptorul cu aer cald la 160-180 grade C
c.prin caldura umeda-fierberea-in trecut pt seringi
-pasteurizare
d. vapori de apa sub presiune-cea mai utilizata
-are la baza crestera temperaturii odata cu
cresterea presiunii

Are avantajul ca penetreaza foliile de plastic -se


folosste pe materiale moale, seringi, tuburi de dren
3.RADIATII UV -sterilizarea aerului din salile de operatie, pansamente
4. RADIATII IONIZANTE(gama)-are avantajul ca penetreaza foliile de plastic
sau hartie
Mijloace chimice:
-oxid de etilen-gaz cu mare permebilitate, amestecat cu ficon isi pierde
capacitatea
-aldehide- glutaraldehida- utilizata la sterilizarea instrumentarului-endo,
laparoscopic
40.
Injectiile intradermice si intramusculare.
INTRADERMICA:
-scop terapeutic-anestezie totala
-exploratorie-intradermoreactia
-loc:regiuni lipsite de foliculi pilosi, fata anterioara a antebratului, fata
externa a bratului si coapsei

Tehnic
se folosete seringa de 1 ml, ace mici, subiri, cu bizou scurt.
dezinfecia zonei respective
se introduce vrful acului paralel cu suprafaa pielii, strict intradermic i se injecteaz 0,1
0,3 ml. La locul injectrii apare o mic papul, iar pielea ia aspectul de "coaj de portocal.
INTRAMUSCULARA
-introducerea unor substante izotone, uleioase sau substante coloidale in
stratul muscular
-loc: muschii voluminosi lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi ,
reg. Supero-externa a fesei, fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie, fata
externa a bratului in m. Deltoid

Tehnic :
se dezinfecteaz tegumentul
acul ataat la sering se introduce profund n masa muscular printr-o micare brusc
se aspir puin cu seringa (pentru a verifica dac nu s-a ptruns ntr-un vas)
se injecteaz lent substana
41.
Injectiile subcutane si intravenoase.
IV:-introducerea solutiilor cristaline, izotone sau hipertonice
-scop terapeutic/ exploratoriu-substanta de contrast

Tehnic

10

se aplic un garou strns moderat, care s comprime numai reeaua venoas superifical,
nct s produc staza venoas
se dezinfecteaz regiunea
cu indexul se imobilizeaz vena ce urmeaz s fie puncionat
acul montat la sering, bizoul n sus, n unghi ascuit, se introduce acul
se aspir uor (sngele ptrunde n sering)
se nltur garoul i se injecteaz substana lent sau rapid
SUBCUTANATA:
-loc. Regiunile bogate in tesut celular, lax, extensibil, fata externa
abratului , fata supero-externa a coapsei, fata supra si subspinoasa a
omoplatului, reg subclaviculare

Tehnic:
se dezinfecteaz tegumentul
se prinde pielea cu indexul i policele stng pn face o cut, la baza creia introducem acul
paralel cu suprafaa zonei
42.
Principiile suturii chirurgicale.
-asepsie si antisepsie
-hemostaza riguroasa
-regularizarea marginilor plagii
-respectarea vascularizatiei
-tesuturi viabile
-reconstituirea planurilor
-afrontarea
-tensiunea in fir adecvata tipului de tesut
-pastrarea lumenului
43.
Metode clinice si paraclinice de apreciere preoperatorie a
starii de nutritie.
CLINIC:
-anamneza:anorexie, tulb de absorbtie, alte boli asociate
-ex. Clinic-masurarea greutatii corporeale
-markeri biologici:
-albumina plasmatica
-transferina-TBPA-RBP
-teste care evalueaza- indexul de cratinina
-pierderi proteice-bilantul azotat
44.
Metode de nutritie a pacientului chirurgical.
-sonda nasogastrica- scade aspiratia pulmonara
-sonda nasoduodenala
-gastrostoma
-jejunostoma
parenterala
45.
Principiile asepsiei si antisepsiei.

11

Asepsia=ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul dintre


plaga si germeni->profilactica
Antisepsia=masuri care se realizeaza pentru a distruge germenii dintr-o
plaga
Asepsia - latura profilactica a dezinfectiei- de prevenire a contaminarii
plagilor cu germeni patogeni, se realizeaza printr-un ansamblu de metode
si masuri :
-dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile
-dezinfectia campului operator
-sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale
-gesturi aseptice asupra plagii po
Metode de sterilizare : fizice : mecanice, caldura uscata/umeda, radiatii
Chimice: formol, oxid de etilen, glutaraldehida
Antisepsia - metode curativa, ce distruge germenii de pe tegumente,
mucoase, plagi si mediu, prin intermediul antisepticelor si dezinfectantelor
-antiseptice - substante ce distrug microbii, dar nu sunt toxice pentru organismul
viu, utilizabile in aplicatii pe tegumente si mucoase (Substane pe baz de iod 2.
Alcoolii.3. Substane pe baz de clor. 4. Substane care degaj oxigen.5. Derivai de mercur.6.
Colorani. 7. Detergeni.

-dezinfectante- bactericide mai puternice, iritante pt organism, utilizate


pentru distrugerea germenilor de pe obiecte, suprafete, mediu extern
46.
Indicatiile sondajului vezical.
Scop diagnostic: -colectare de urina pentru culturi
- pentru a masura cantitatea de urina ramasa dupa
mictiune
-explorari endoscopice ale uretrei, vezicii si ureterelor

Tratament: -decompresia vezicii urinare in caz de retentie acuta de urina


Incontinenta urinara
-

Administrare de medicatie intravezicala in caz de

cancer
-interventii chirurgicale in micul bazin sau pe organele
genitale

-evaluarea exacta a diurezei


-coma
47.
Tehnica sondajului vezical.
Barbat:
-bolnavul asezat in decubit dorsal, medicul in dreapta
-decolarea glandului
-dezinfectarea glandului si a meatului uretral
-lubrifierea sondei
-introducerea sondei pana se trece de valvula Guerin

12

-apoi se tractioneaza usor penisul spre zenit urmata de actiunea de


basculare a penisului intre coapse
Femeie:
-se indeparteaza labiile si se dezinfecteaza
1-introducerea sondei in uretra pana la exteriorizarea urinii
48.
Complicatiile sondajului vezical.
-infectii, durere
-lipsa de progresie a sondei(stricturi uretrale, creare de cale falsa)
-absenta surgerii urinare dupa intrarea in vezica: cheaguri
-sangerarea uretrala-creare de falsa cale
-ruperea uretrei
-scurgerea urinii pe langa cateter
49.
Caractere clinice de benignitate a tumorilor mamare.
-delimitare neta fata de tesuturile din jur
-mobilitate pe planurile superficiale si profunde
-deseori influentate de ciclul menstrual
-crestere lenta
-nu retracta mamelonul
-nu pezinta adenopatie
-nu recidiveaza
50.
Caractere clinice de malignitate a tumorilor mamare.
-tumori dure, nedelimitate
-imobile pe planurile superficiale/profunde
-apare semnul cojii de portocala + retractia mamelonului
-adenopatii axilare, supraclaviculare, laterocervicale
51.
Examenul clinic al sanului.
Examen clinic minutios va cuprinde examinarea ambilor sani si se va
efectua cu atentie deosebita la confidentialitatea si confortul pacientei
Conventional sanul este impartit in patru cadrane: supero-extern(CSE),
supero-intern(CSI), infero-intern(CII), infero-extern(CIE) si cadranul central
care cuprinde complexul areolo-mamelonar si tesutul subiacent acestuia.
Inspectia observa si compara sanii si poate decela Asimetria sanilor
poate exista o usoara asimetrie fiziologica Modificari tegumentare :
retractie, formatiuni tumorale tegumentare , modificari inflamatorii (in
abcese si mastite), coaja de portocala (edem limfatic in cancerele
mamare), ulceratii (in tumori avansate) Modificari mamelonare :
retractie, ulceratie, sangerare (pot aparea in cazul unor abcese, papiloame
intraductale, tumorile maligne , Boala Paget a sanului cu sau fara tumora
palpabila) Tumori masive care deformeaza sanulPalparea identifica
nodulul mamar si descrie caracteristicile acestuia Localizare se
specifica cadranul sau cadranele care prezinta aspecte patologice
Dimensiuni in cazurile cu tumori multiple sau patologii asociate se
mentioneaza dimensiunile pentru fiecare entitate in parte ( Ex: tumora si
ulceratie sau tumora si adenopatie) Forma - rotunda sau ovalara pentru
13

tumori benigne sau neregulata pentru cele maligne Contur


fibroadenoamele si chistele au in general un contur bine definit pe cand
tumorile maligne sunt mai imprecis delimitate Consistenta
fibroadenoamele au consistenta crescuta, chistele pot fi renitent-elastice
in functie de presiunea lichidului din interior iar cancerele sunt de obicei
dure
52.
Semne clinice ale socului hemoragic.
Soc compensat: agitatie, nervozitate, tahicardie, TA normala sau usor scazuta,
tegumente palide. Reci transpirate, oligurie/anurie, scaderea temperaturii, tahipnee
Soc decompensat: pacient confuz, dezorientat, TA scade, scade pulsul periferic, se
accentueaza simptomele de mai sus
tabloul clinic este dominat de hipotensiune, tahicardie, paloare, hipotermie, oligoanurie, alterarea oximetriei
53.
Lavajul peritoneal pozitiv - criterii.
=cea mai fiabila investiatie pt decelarea sangelui in peritoneu
Indicatii: contuzii abdominale, plagi penetrante
Criterii:
-20ml sange la aspiratia libera
-hematii peste 100.000ml
-leucocite peste 600/ml
-fecale, fibre alimentare, bila
-lichid de lavaj pe dren toracic, sonda urinara, tub naso-gastric
-amilaze peste 175U/100ml
54.
Voletul costal, semne clinice, prim ajutor.
=segment din peretele toracic intins pe cel putin 3 coaste consecutive
intre 2 focare de fractura paralele
=mobilitatea zonei afectate cu realizarea unei miscari respiratorii
paradoxale
Clinic:
-torace moale posttraumatic
-respiratie paradoxala
-balans mediastinal
-respiratie pendulara
Prim ajutor:
-pozitia sezanda (daca poate) asigura o mai buna ventilatie
-fixarea externa a voletului cu comprese sterile sau
- Verificarea strii de contien;
- Poziia semieznd (dac aceast poziie este permis de starea
general a pacientului) asigur o mai bun ventilaie pulmonar ;
- Monitorizarea funciilor vitale i vegetative (respiraie, circulaie, pupile,
deglitiia, miciunea, culoarea tegumentelor, comportament);
- Oxigenoterapie;
- Abord venos periferic/central + instituirea unei perfuzii pentru
meninerea/refacerea circulaiei; pentru a evita decompensarea
pacientului traumatizat (la indicaia medicului);
- Administrarea unui analgetic minor per os sau i.v;
14

- Fixarea extern a voletului cu comprese sterile fie prin compresiune


manual, fie cu fei rulate (mnunchi de comprese) aplicate pe volet. Totul
se fixeaz apoi cu benzi de leucoplast care s prind numai hemitoracele
corespunztor;
Atenie: imobilizarea fracturilor costale prin bandaje toracice circulare este
contraindicat, pentru c reduce capacitatea de expansiune a
hemitoracelui sntos, ceea ce duce repede la insuficien respiratorie
acut, prin reducerea cmpului de hematoz (transformare a sngelui
venos n snge arterial prin eliminarea bioxidului de carbon i prin fixarea
oxigenului n aerul expirat). Dac bandajarea este prea strns, poate
ndrepta vrful ascuit al coastei fracturate ctre pleur, pe care o poate
leza;
- Evaluarea secundar;
- Evaluarea permanent a funciilor vitale i vegetative.

15