C?

>

tR I ,.q

COLTI

GErtERfiLA

z:

"
1&1

a:

C/)

NORMAN GOODMAN, profesor universitar

la State University din New York, prezinta in
aceasta carte, intr-o maniera clara, concisa ~i
atractiva,
0 privire de ansamblu asupra unor
'tematici sociale de actualitate:
societatea
postindustriala schimbarea sociala competenta,
tehnica i evolutia creierelor tipuri de organizatii
-

sau institutii comw}icare i interactiune soc~ala

devianta, .i control social criminalitatea
i
implicatiile
e/ sociale stratificarea sociala
tendinte In evolutia claselor i grupurilor sociale
relatii interetnice irasiale inegalitatea sociala
tendinte In evolutia familiei i viitorul acesteia
probleme ale educatiei i calificarii politica i
autoritatea
statului forme de guvernamlnt
sisteme politice structura sistemelor economice
ale state lor dezvoltate In economia de piata
marile probleme
demografice
problemele
sociale ale marilororae.
Lucrarea reprezinta nu numai un instrument
de lucru, un ghid pentru toti cei ce abordeaza
~tiintele
socio-psiho-pedagogice,
dar ~i 0
importanta sursa de informare pentru cititorul
roman ale carui cuno~tinte din domeniul social iau parvenit preponderent prin interpretari dintr-o
perspectiva marxista.

o
:z:
<C

:!E

oo
CJ

:z:
<C

:!E

ITURA LIDER

a:

o:z:

Norman Goodman

NORMAN
GOODMAN

INTRODUCERE
iN SOCIOLOGIE
Traducere:IOANA

RADULESCU

Editura LIDER
Bucure~ti

_._.._.~~

"J

Cuprins

I.S.B.N.: 973-9343-34-1
Prefata

1
CE ESTE SOClOLOGIA?
Perspective
Dezvoltarea sociologiei ,

11
11
17

2
CUM SE FACE SOCIOLOGIE: METODE DE CERCETARE
SOCIOLOGICA
Logica cercetarii
Interconexiunea teoriei ~i a cercetarii
Procesele de cercetare
Metode fundamentale de cercetare/
Probleme in efectuarea cercetarii

29
29
32
33
36
42

INTRODUCTION TO SOCIOLOGY
Copyright 1992 by HarperCollins Publishers, Inc.
Published by arragementwith Harper & Collins
Publishers, Inc.

Toate drepturile asupra editiei in limba romana sint

rezervate Editurii LIDER - Bucure~ti

CULTURA
Ce este cultura
Componentele culturii
~...................................................
Cultura "ideala" ~i "reala"
Diversitatea culturala
Temele culturale americane
Cultura ~i sociobiologia

48
48
51
57
58
62
63

4
STRUCTURA SOCIALA
Natura societatii
lnstitutiile sociale
Tipuri de societati

66
66
71
74

5
GRUPURlLE SOCIALE ~l ORGANIZA'fllLE
Grupurile sociale
Organizatiile formale
Organizatii ~i societati

87
87
98
106

6
SOCIALIZAREA: CUM DEVENIM FIINTA
SOCIALA
.'
Importanta experientei sociale
Perspective teoretice
Factorii de socializare
Socializarea prin cursul vieW
Socializarea ~i libertatea

108
108
112
119
122
124

7
INTERACTIUNEA SOCIALA ~I RETELELE
SOCIALE
Natura interactiunii sociale
Perspective teoretice
Constructia socialii a realitiitii
Comunic~rea ~i interactiune~ socialii

127
127
129
135
137

8
DEVIANTA ~I CONTROLUL SOCIAL
Ce este devianta
Implicatiile sociale ale deviantei

142
142
159

9
163
163
167
172

10
CLASA SOCIALA ~I MOBILITATEA SOCIALA IN STATELE
UNITE
179
Dimensiunile inegalitatii in Statele Unite
179
Sistemul de clase american
184
Semnificatia claselor sociale
188
Mobilitatea sociala
191

11
RASA ~I ETNICITATEA
Conceptele fundamentale
Modele de interllctiune etnidi ~i rasiala
Diversitatea etnica ~i rasiala in Statele Unite
Probleme contemporane in relatiile etnice ~i rasiale

198
198
203
206
214

12

220
224
230
232
233
236

13
FAMILIA
Inrudirea: concepte fundamentale
perspectiva multiculturalii
analizii teoreticii a familiei
Familia americanii contemporanii
Viitorul familiei
Comentarii finale

242
242
244
249
252
260
263

o
o

14
EDUCATIA
Educatia ~i societatea
Caracteristicile educatiei americane
Probleme curente in inviitiimintul american

265
265
272
276

15

STRATIFICAREA SOCIALA
Sisteme de stratificare
Teorii despre stratificare
Mentinerea sistemului stratificiirii

GENUL ~I STRATIFICAREADUpA
Sex ~i gen

Cit de diferiti sint barbatii ~i femeile?

Rolurile geu'urilor
:
Sexismul
Virsta ~i societatea
Imbatrinirea
Inegalitatea intre virste

VlRSTA

218
218

RELIGIA
Religia: 0 definitie
Tipuri de religie
Religia: 0 perspectivii functionalistii
Religia: 0 perspectivii a conflictului
Religia ~i schimbarea socialii
Organizarea religiei
Religiile majore ale lumii...
Religia in Statele Unite

283
283
284
286
288
289
292
294
300

16
POLITICA $1 STATUL
Puterea ~i autoritatea
StatuI
Sistemul politic american
Riizboiul ca politica

307
307
310
316
322

17
ECONOMIA SI LUMEA MUNCH
Ordinea economicii
Sistemeeconomice comparative
Sistemul economic american

328
328
332
337

Munca ~i profesiunile in Statele Unite

Un sistem economic mondial

.
.

18
MEDICINA
.
Modele sociale de sanatate ~i boaUi
Medicina ca profesie
.
Perspectivele teoretice despre sanatate ~i medicill'\ .
Sanatatea, mediulinconjurator
~i stilul de viata
personal

Prefata

1(,1

19
STII~TA SI TE~NOLOGIA
Stllnta modema
Stiinta ca proces social
Tehnologia ~i societatea

I(,!
I()1
..

172

\7X

20
POPULATIA
Dinamica populatiei
Tendintele populatiei mondiale
Tendinte ale populatiei in Statele Unite

3H4

IH4

J90
399

21
URBANIZAREA
Dezvoltarea urbana
Teorii despre dezvoltarea urbana
Viata urbana in Statele Unite

406
406
412
ill5

22
COMPORTAMENTUL COLECTIV SI MIscARILE
425
Domeniul comportamentului colectiv
Multimile
Alte'forme de comportament colectiv
Mi~carile sociale
Mi~dirilc socialc ~i schimbarca social1\

SOCIAI.E
"

425
427

431

4J5
443

23
SCHIMBAREA SOCIAL2\. ~I MODERNIZAREA
Sursele schimbarii sociale
Teoriile schimbarii sociale
Modemizarea ~i dezvoJtarea
Modemitatea ~i progresul
Glosar

".".

44H

44X
454
"

4'iX

" l(d
1()7

Introducere in sociologie face parte din Seria de compendii a

Colegiului Harper Collins. Scopullucri'irii este acela de a oferi
studentului ~icititorului obi~nuit 0 privire generala asupra elementelor esentiale ale sociologiei, intr-o forma clara ~i inteligibila. Ea
poate fi folosita fie ca 0 prezentare sumara, fie ca un supliment la
multe dintre manualele standard complete, fie ca un rezumat concis,
de~i complet, al domeniului, impreuna cu 0 antologie sau 0 serie de
lecturi relevante, selectate de profesori, din domeniul sociologiei.
Sociologia este un domeniu variafAceasta carte prezinta cititorului perspectiva sa unica, conceptele sale importante ~imodurile
de explorare a lumii sociale, precum ~i explicatiile fenomenelor
sociale. lnteresele largi ale sociologului devin evidente, iar exemplele
sint folosite pentru a lega ideile abstracte de experientele concrete.
Obiectivul permanent este acela de a face materialul accesibil studentului ~i cititorului obi~nuit.
A~ comite 0 gre~eala daca nu a~ recunoa~te contributia citorva
oameni importanti in transformarea acestui proiect intr-o realitate.
Judith A. V Harlan a asigurat rigoarea profesionalii, absolut esentiala, intr-o maniera placutii ~iincurajatoare, mentinind astfel interesul
pentru acest proiect. Robert Weinstein a asigurat, pe toata durata
scrierii acestei caTti, 0 critic a nepretuita, erudita, constructiva ~i
redactionaUi. De asemenea, sint indatorat lui Susan McClosky ~i
lui Tannis McCammon, editori, ~isprijinului deosebit allui Carole
A. Roland pentru terminarea acestei caqi.ln cele din urma, Marilyn,
sotia mea, merita recuno~tinta, pentru ca mi-a oferit dragoste ~i
sprijin, ca de obicei, in timpul complicatiilor pe care Ie-am intimpinat in realizarea acestui proiect.

Norman Goodman
Stony Brook, New York
iulie, 1991

I
CE ESTE SOCIOLOGIA?
A

In

acest capitol,
vom explora
diversele
perspectivelorale
sociale,
ale sociologiei
in special,
in incerciirile
de ~tiin!elor
a explica
~i in!elege comportamentul uman. Vom examina baza ~tiin!ificii a
sociologiei, originile sale ~iforma ei prezentii ..

PERSPECTIVE
$tiintele sociale
Sociologia este 0 ramura a ~tiin!elor sociale, un ansamblu de
discipline care examineaza natura comportamentului uman ~i a
societatii umane, precum ~i produsele care rezulta din amindoua.
Pentru a aprecia cum sociologia contribuie la intelegerea vietii
sociale, este utila intelegerea perspectivelor celorlalte ~tiinte sociale.
Antropologia are doua ramuri principale. Una, antropologia
jizicii se ocupa cu fiinta umana ca un organism biologic. In studierea
radacinilor noastre biologice, a legiiturilor noastre cu alte specii ~i
a variatiilor biologice printre noi, ea se concentreaza asupra fosilelor
umane ~i a obiectelor omului primitiv. Cea de-a doua ramura,
antropologia culturalii, s-a preocupat de natura ~i evolutia societatHor care nu au cunoscut scrierea. Mai recent, antropologii culturali
~i-au indreptat atentia ~i spre societatile industriale modeme, indeosebi spre cultura (vezi Cap. 3) ~i structura sociala (vezi Cap. 4)
ale localitatilor ~i comunitatilor.

11

Economia se ocupa, in special, de modul in care producem,

repartizam, dobindim ~i consumam resurse1e necesare. In timp ce
preocuparea ei principala este bogatia, ea studiaza ~i alte fe1uri de
resurse, cum sint hrana ~i energia. De pilda, economi~tii studiaza
influentele ~i efectele ratei ~omajului, preturile produselor de baza
~ivaloarea total a a bunurilor ~ia serviciilorproduse intr-o societate
(produsul national brut al acesteia, PNB).
Stiinfa politico cerceteaza problemele care implica sursele, impartirea ~ifolosirea puterii in societate. Ea studiaza procesele politice
la diferite grupuri ~iorganizatii. Politologii sint indeosebi preocupati
de formcle ~ipracticile de guvemare.
Psihologiaexamineaza bazele ~iconsecintele comportamentului
individual, concentrindu-se asupra factorilor care 11fac pe individ
sa se comporte in feluri specifice. In psihologie exista muIte
subdomenii, inclusiv personalitatea indivizilor, dezvoltarea
capacitatilor lor cognitive ~i baza biologica a comportamentului
uman.

Perspectiva sociologica
Nu exista 0 singura perspectiva sociologica: mai degraba, in
cadrul sociologiei, exista ,,~coli de gindire" in mod clar deosebite.
Dar toate lmparta~esc opinia casociologia este studiul ~tiintific al
comportamentului social uman, al societatii umane ~ial rezultatelor
activitatilor sociale.
Premisa fundamentala a sQciologiei este cit din existenta umana
este existenta sociala. Sinteth legati unii de a1tii ~i depindem de
altii pentru existenta noastra. Influentam pe altii ~isintem influentati
de ei; intr-adevar, insu~i sensul identitatii depinde de aceasta interactiune, a~a cum se va discuta in Cap. 6. Orice incercare de a
intelege formele sociale in afara actiunii individuale este sortita
e~ecului. Sociologia ofera 0 conceptie completa a conditiei umane.
Imaginatia sociologica C. Wright Mills (1959) a folosit
expresia "imaginatie sociologica" flentru a ne atrage atentia asupra
nevoii de a ne Uirgiviziunea. Indivizii au tendinta de a vedea lumea
din punctullor de vedere, riguros ingustat, despre ei in~i~i ~idespre
cercul social imediat. Sociologia, sustine el, ar trebui sa-~i concentreze atentia asupra celor mai largi forte sociale care ii afecteaza

12

pe indivizi. Pentru a-~i ilustra punctul de vedere, el postuleaza dL

daca 0 persoana ramine fara lucru, aceasta situatie ar putea fi
considerata ca "necazul ei personal", iar eforturile de a ajuta la
rezolvarea acestei situatii s-ar concentra asupra caracteristicilor
individului. Daca, totu~i, un milion de oameni sau mai multi ramin
fara lucru, aceasta este 0 "problema sociala" care sugereaza actiunea unor forte socia1e pe scara larga ~i necesita 0 solutie sociala.
Imaginatia sociologica permite oamenilor sa-~i depa~easca experienta personala limitata ~i sa-~i vada legaturile cu altii ~i cu institutiile societatii.
Utilitatea perspectivei sociologice Imaginea mai larga
oferita de perspectiva sociologica incurajeaza oamenii sa inteleaga
fortele sociale care Ie organizeaza viata. Ea permite oamenilor sa
vada cum experientele lor personale influenteaza relatiile ~iconstringerile sociale existente ~icum sint influentate de acestea. Sociologia
da oamenilor posibilitatea de a intelege generalul prin abstractizarea
particularului.
Emile Durkheim i studiile despre sinucidere Sociologul francez Emile Durkheim a studiat rata sinuciderilor atit ale
societatilor ca un intreg, cit ~i ale unor segmente ale acestora (e.g.
catolici ~iprotestanti, barbati ~ifemei, oameni casatoriti ~inecasatoriti). Cind a analizat rata sinuciderilor specifice, a vazut 0 schema
clara: sinuciderea este 0 functie a gradului de integrare a persoanei
in grupul social. De la aceasta, el a formulat 0 explicatie generala
a sinuciderii, in functie de integrarea sociala care trece dincolo de
caracteristicile religiei, genului, statutului marital ~i etnicitatii.
De asemenea, sociologia descopera aspectele latente (adesea
neintentionate ~inerecunoscute) ale vietii sociale. Oamenii care se
sinucid slnt, In general, nefericiti. Cercetarea lui Durkheim,care
arata relativa constanta a ratei sinuciderilor la diverse categorii
sociale, sugereaza ca factorii sociali, ca~i cei individuali, afecteaza
sinuciderea. Dar, intrucit sinuciderea este considerata un act individual, dimensiunea sociala este deseori nebagata in seama. Prin adoptarea unei perspective sociologice asupra sinuciderii, Durkheim a
descoperit aspectul ei social, respectiv cum gradul ~itipul de integrare sociala influenteaza rata sinuciderilor.
Casatoria Dl.lcaoame11iiarfi-intrebat~<ie ce s-au casatorit cu
o anumita persoat1a,'~rTaspun~r&~Qil'i.ca

q)

1.1

s-au indragostit de

13

ea; di sotul sau sotia este singura ~iunica persoana care l-ar putea
face fericit sau fericita. Totu~i, exista ~inorme sociale care dirijeaza
aceasta decizie, care definesc un numar limitat de indivizi ca parteneri'potentiali pentru casatorie. In general, cei mai multi oameni
nu-~i dau seama de aceste forte sociale coercitive care influenteaza
ceea ce pare sa fie 0 hot;idre intima ~ipersonalii. Sociologia da la
iveala aceste influente sociale de obicei nerecunoscute.

Sociologia $i $tiinta
Sociologia este studiul ~tiintific al comportamentului social ~i
al relatiilor sociale. In timp ce in limbajul comun notiunea de ~tiintii
sugereaza.laboratoare, instrumente de masurat ~i ecuatii algebrice,
ea se refera, de fapt, la 0 cale generala prin care se obtin cuno~tinte
despre orice fenomen.

Ipotezele

:jtiintei

Toate caile ],~tiintifice", organizate pentru obtinerea informatiilor

despre lume, au in comun anumite ipoteze. 0 ipoteza este aceea ca
exista 0 lume a realitatii independenta de perceperea acesteia de
catre noi sau de cuno~tintele noastre despre ea. De pilda, atomii
exista chiar daca noi nu ii vedem. In acest sens, noi mai degraba
descoperim legile naturij dedt Ie cream.
o aha ipoteza a ~tiintei este aceea ca in natura exista ordine.
Evenimentele nu se produc intimpliitor; ele sint precedate de cauze.
De asemenea, oamenii de ~tiinta presupun ca, printr-o observatie
obiectiva ~i sistematica, se pot dobindi cuno~tinte despre lume.
Aceasta este caracteristica esentiala a ~tiintei: observarea obicctiva,
sistematica ~idisciplinata a fenomenelor. Adevarul ~tiintific poate
fi verificat empiric, adica prin observarea atenta ~i obiectiva ~i
prin masuratori. Metoda ~tiintifica reduce intruziunea valorilor personale in procesul de cercetare.
Pe scurt, ~tiintapresupune existenta unei lumi organizatc a cauzei
~i a cfcctului care poate fi inteleasa prin observatie obiectiva ~i
riguroasa ~iprin masuratori. Valorile pot tulbura alegerea subiectelor studiate de omul de ~tiinta, dar nu metoda de descopcrire a

14

cuno~tintelor. Mereu con~tienti de failibilitatea umana, oamenii de

~tiintiideseori adopta 0 atitudine sceptica in procesul de cunoa~tere
~iprezinta dovezi pentru a-~i sustine afirmatiile.

Instrumentele

:jtiintei

Teorii Teoriile sint modalitati sistematice de a explica felul in

care doua sau mai multe fenomene sint legate intre ele, indeosebi
in functie de cum unul il produce pe celalalt. Marea lor valoare
consta in faptul ca ele permit omului de ~tiinta sa treaca dincolo de
factorii imediati, aflati in studiu, ~isa "faca generalizari" referitoare
la alte fenomene care au acelea~i caracteristici. De pilda, Durkheim
a constatat ca rata sinuciderilor la catolici se deosebea de cea a
protestantilor, a~a cum se deosebea cea a persoanelor casatorite
fatii de cea a persoanelor nedisatorite. El a explicat aceste constatari
in functie de 0 teorie a integrarii sociale, care permite acum 0 intelegere a ratei sinuciderilor bazate pe factori nestudiati initial de
Durkheim.
Diverse ipoteze ~i date Teoriile sint formate din variabile,
trasaturi sau caracteristici care se schimba sau, in eonditii diferite,
au valori diferite. Teoriile leaga variabilele in mOdalitati care permit dezvoltarea ipotezelor, enunturi despre cum doua sau mai multe
variabile sint legate sau despre cum una sau mai multe variabile se
VOl' schimba sau nu dnd VOl' fi modificate anumite conditii specifice. Ipotezele sint verificate prin examinarea a ceea ce ele prezic,
in raport cu datele empirice ~i informatiile observabile, cum sint
faptele ~i statistica.
$tiinta, deei, ereeaza teorii, deduce ipoteze speeifice din aceste
teorii ~iverifica ipotezele adunind ~ianalizind date relevante. Rezultatele sint apoi folosite pentru a evalua teoria sau teoriile care Ie-au
generat. Teoriile pot fi abandonate, modificate sau aeeeptate.
Construirea teoriilor ~ieonfruntarea acestor teorii eu datele empiriee
este earaeteristiea speeifica a ~tiintei modeme.

Sociologia ca tiinta
Soeiologia nu este eu nimie mai putin 0 ~tiinti'idecit chimia ~i
fizica. Ea ereeaza teorii pentru a expliea viata soeiali'i. Teoriile

15

generale inceardi explicatii cuprinzatoare, ca de pilda, "teoria gcnerala a actiunii", a lui Talcott Parsons (Parsons ~i Shils, 1951)
care une~te cultura, structura sociala ~ipersonalitatea. Teoriile mai
putin cuprinzatoare sau teoriile de rang mediu sint "teorii speciale
aplicabile categoriilor limitate de date" (Merton, 1957:9). Acestea
sint mai obi~nuite in sociologie astazi; de pilda, teoria grupurilor
de referinta a lui Merton.
Metoda ~tiintifica este proprie sociologiei. Studiile prezentate
'inrevistele importante de sociologie au, in general, aceea~i structura
formala ca cercetarea 'in~tiintele biologice ~ifizice. Este prezentata
o teorie generala 'impreuna cu 0 serie specifica de ipoteze ce trebuie
verificate. Datele relevante sint prezentate ~ianalizate, trag'indu-se
conc1uzii din ele despre caracterul adecvat al teoriei care a stat la
baza studiului.
Statutul !?tiintific al sociologiei In timp ce sociologia nu
este cu nimic mai putin ~tiintifica decit chimia ~iastronomia, ea nu
pare sa aibii precizia acestora. Aceasta, in parte, din cauza relativei
sale tinereti ca ~tiinta. Ea nu a avut atit de mult timp sa-~i dezvolte
nici metodologia, nici conceptele teoretice. Dar mai important, studierea comportamentului oamenilor nu'este identica cu studierea
comportamentului atomilor sau al moleculelor sau al plantelor.
Oamenii sint mai instabili, ei se schimbii chiar in timp cc s'int studiati. De asemenea, uneori darile de seama asupra rczultatclor unui
studiu determina oamenii sa-~i schimbe comportamcntul examinat
anterior. Deseori, ace~ti factori lasa sa se 'inteleaga ca sociologii nu
pot generaliza descoperirile obtinutc 'in cursul ccrccHirilor la fel de
mult ca oamenii de ~tiinta din domeniile fizicii ~ibiologici.
Sociologii se confrunili cu 0 alili dilema. In timp cc putini oameni
~tiu mult despre structura moleculara a acizilor, cci mai multi oameni se considera experti 'in faptele pe care lc studiaz~ sociologii:
criminalitatea, viata de familie, grupurile socialc ~ia~a mai dcparte.
Conceptele importante ale analizei sociologice slnt dcscori cxprimate
'in limbajul comun, de~i sensurile unor cuvintc pot fi ditcritc. De
pilda, statut are un alt 'inteles in sociologic dccl! In conversatia
obi~nuita. Aceasta confuzie 'inmaterie de cuvintc ~ibuna cunoa~tcre
a lnsa~i substantei analizei sociologice, pe care eci mai multi oameni

~i-o atribuie, fac pe multi sa creada sa sociologia pur ~i simplu studiaza ~i constata ceea ce este evident.
Sociologia !?ibunul-simt Multe pareri de ,;bun-simt" sint,
pur ~i simplu, neadevarate. De pilda, multi cred ca divortul este
mai obi~nuit printre cuplurile din clasele instarite ~i de mijloc decit
printre cuplurile din c1asele de jos sau ca cei mai multi oameni care
traiesc din ajutor social nu vor intr-adevar sa munceasca. Ambele
afirmatii s'int false. Robertson (1987:9-10) enumera douazeci de
pareri considerate intr-o mare masura de "bun-sim!", care 'inurma
cercetarilor sociologice s-au dovedit a fi false.
Problema este nu ca bunul-simt este necesarmente fals, ci ca
sociologia este 0 ~tiinta. De aceea, sociologia ~ibunul-simt nu trebuie sa fie 'in conflict. De fapt, bunul-simt poate fi 0 sursa bogata
de ipoteze pentru sociologi. Dar sociologii trec dincolo de tarimul
bunului-simt Ei deseori iau notiunile de bun-simt despre viata ~iIe
supun unei verificari riguroase care duce la confmnarea, respingerea
sau perfectionarea lor.

DEZVOLTAREA SOCIOLOGIEI
Sociologia este 0 ~tiinta relativ noua. De~i unele idei sociologice
i~i au originea 'in antichitate, incercarea sistematica de a 'intelege ~i
a explica comportamentul social are mai putin de doua sute de ani.

Originile sociologiei
In general, oamenii din societatile stabile se gindesc, probabil,
mai putin la structurile sociale ale mediului lor decit oamenii din
societatile instabile. Marile transformari din Grecia, 'in secolele al
V-lea ~ial IV-lea i. Hr., ~irespectiv, din Europa, 'incepind din secolul
al XVII-lea p'ina 'in al XIX-lea, au dus la dezvoltarea filozofiei
occidentale ~i la luarea 'in considerare a naturii "ordinii sociale".
Sociologia s-a dezvoltat in prima parte a secolului al XIX-lea ca
raspuns la schimbarea conditiilor sociale.

16

17

COALA 2 INTRODlICEREfNsocIDLlY:n;

intemeietorii

sociologiei

Auguste Comte (1798-1857) Auguste Comte, filozoffrancez, este considerat intemeietorul sociologiei, dupa ce a inventat
termenul in 1838, pentru a definLo metoda speciala de a studia
societatea. Scopullui Comte era sa foloseasca aceasUi noua ~tiinta
pentru a vindeca relele sociale. EI a devenit din ce in ce mai obsedat
de acest obiectiv, iar opera lui a dobindit 0 fervoare religioasa.
Comte s-a concentrat asupra a doua aspecte specifice ale societatii:
ordinea ~i stabilitatea, pe care Ie-a numitstatica sociala ~i schimbarea sociala, pe care a numit-o dinamica sociala. Comte credea
ca acestea sint factorii care tin societatea laolaIta ~i care provoaca
schimbarea.
Comte credea ca factorul important care favorizeaza stabilitatea
il constituie totalitatea parerilor comune ale membrilor societatii.
El a vazut schimbarea sociala ca pe un proces evolutiv care duce
societatea spre stari din ce in ce mai bune. De~i ideile sale nu mai
joaca un rol semnificativ in sociologia modema, concentrarea sa
asupra schimbiirii ~i insistenta asupra unei metodologii ~tiintifice
riguroase au avut 0 influenta enorma asupra altor ginditori sociali,
asigurindu-i astfellui Comte un loc permanent in istoria sociologica.
Herbert Spencer (1820-1903) Opera lui Comte a fost continuata ~i dezvoItata de sociologul englez Herbert Spencer. El a
incercat sa explice ordinea sociala ~ischimbarea sociala comparind
societatea cu un organism viu. Folosind aceasta "analogie organicii", Spencer a vazut societatea ca pe un "sistem"compus din parti
interdependente. Dupa parerea lui, sociologia descopera structurile
sociale importante ~i studiaza modul in care acestea functioneaza
pentru a produce 0 societate stabila. in anumite privinte, el a fost
un precursor al ~colii de gindire sociologica "structural- functionalisHi", despre care se va discuta mai tirziu in acest capitol.
Spencer a fost deosebit de interesat de conceptul evolutiv al
"supravietuirii celor mai puternici" ~iI-a aplicat la studiul schimbiirii
societiitilor. Modul sau de a privi lucrurile, etichetat dreptdarwinism
social, I-a rncut sa sustina ca, daca guvemul nu ar interveni, societatea s-ar debarasa de "neputincio~i", permitindu-Ie doar celor mai
buni sa supravietuiasca ~i sa se reproduca.

18

Karl Marx (1818-1883) Filozof social ~irevolutionar de origine germana, Marx a petrecut multi ani fiidnd 0 cercetare istorica
scrupuloasa a naturii societatii.
Ca ~i Comte, Marx a fost interesat in studierea structurilor sociale ~i a proceselor sociale cu scopul de a face societatea mai
buna. Ideile lui au devenit baza pentru ~coala de sociologie a conflictului, discutata mai jos.
Marx credea ca "legile" fundamentale ale istoriei ar putea fi
gasite in structura economica a societatii. EI vedea societatea divizata in doua clase, cei care poseda mijloacele de a produce bogatie
~i cei care nu poseda nimic; in esenta, "bogatii" ~i "saracii". Marx
credea ca aceasta diviziune da na~tere, in mod inevitabil, la "conflictul de clasa". Marx considera istoria omenirii ca 0 istorie a luptei
de clasa: proprietarii de pamint impotriva iobagilor, stapinii impotriva sdavilor, capitali~tii impotriva proletariatului.
Dupa parerea lui Marx, contradictiile inerente capitalismului
provoaca crize economice care genereaza noi structuri sociale.
Aceasta conceptie, numitamaterialism dialectic, sustine ca structurile nou create vor fi mai bune dedt cele vechi, dar mai represive.
Pentru acest motiv, Marx nu vedea conflictul ca fiind un rau, ci
mai degrabii ca pe un mijloc de progreso
Influenta lui Marx asupra sociologiei este inca simtita. in timp
ce conceptia lui ca factorii economici au cele mai putemice influente
in societate este oarecum mai putin acceptata, majoritatea
sociologilor ii recunoa~te importanta in viata sociaHi.
Emile Durkheim (1858-1917) Influenta lui Durkheim asupra sociologiei nu se limiteaza la lucrarea sa asupra sinuciderii, problema discutata mai sus. Influentat de Spencer ~iComte, Durkheim
a manifestat, in mod deosebit, interes fata de ceea ce tine societatea
laolalta: problema ordinii sociale. Modul sau de abordare era functionalist; el a studiat ce functie indeplinesc diverse clemente sociale
in mentinerea coeziunii sociale. EI s-a concentrat asupra importantei
opiniilor ~ivalorilor ("con~tiinta colectiva") ~i a ritualului colectiv.
Durkheim credea ca societatea este tinuta laolaIta de forma
structurii ei sociale. in vechea societate, care era mai putin complexa
~imai putin specializatii dedt societatea din zilele noastre, oamenii
erau legati intre ei datorita asemanarilor. Majoritatea oamenilor

19

taceau lucruri asemanatoare; ei erau generali~ti 1. Aceasti"iasemanarc ii unea prin ceea ce Durkheim a numitsolidaritate mecanidi.
Pe masura ce societatea a devenit mai complexa ~i diferentiatii,
oamenii ~i-au asumat sarcini specializate care erau necesare ~iunora
~i altora. Durkheim a numit acest feI de legatura, prin sprijin mutual ~i interdependenta, solidaritate organica.
Durkheim a contribuit ~ila metodologia sociologica. 1 a sustinut
di sociologia trebuie sa studieze "faptele" sociale sau fortele care
exista in afara indivizilor ~i Ie forteaza comportamentul. 1 credea
ca oamenii incorporeaza aceste influentc socialc coercitive in idcntitatca lor, prin aceasta transfomlind "controlul social" in ,,(\utocontrol" (vczi Cap. 6).
Max Weber (1864-1920) Sociologul german Max Weber a
exercitat 0 uria~a influenta asupra sociologiei contcmporane. 1 a
contribuit aUt la dezvoltarea cuno~tintelor soeiologice, cit ~i la mctodologia sociologica.
Ideea centralii a studiului lui Wcber a fost actiunea socialii. 1 a
manifestat un deosebit interes fata de valorile, opiniile, intentiilc ~i
atitudinile care ne ciilauzese ~i ne dirijeaza comportamentul. 1 a
dezvoltat 0 mctodologie, verstehen (intclegcre sau intuitie), pentr'u
a descoperi aee~ti factori fundamcntali. Weber a plcdat pentru 0
sociologic "tara valoare", pentru eliminarea prejudecatilor ~ia preferintclor in procesul de eercetare. Intr -0 aHa ino.vatie, el a conceput
tipul ideal, crearea unui concept al unui fenomen care cuprinde
elementcle sale esentiale ~i cu care fenomenullumii reale ar putea
fi comparat.
Un aspect important al operei lui Weber este reaetia sa la problcmele ridicate de Marx. Weber a vazut elementele economice doar
ca una dintre multele influente importante asupra vietii socialc. EI
a atribuit importantil substantiala statutului social obtinut din caracteristlci personale sau stima ~i putere politiea, capacitatea de a
influenta actiunilc ahora.
Studiile lui Weber despre organizatii, indeoscbi despre birocratie,
influenteaza inca cercetarea ~i teoria in acest domeniu. El a legat
na~terea capitalismului de valorile ~iatitudinile cuprinse in teologia
IPersoana eu euno~tite ~i aptitudini multiple; opus spceialislului
meniu (n.tr.).

20

inlr-ull do-

protestantismului in dezvoltare. Cercetarea diverselor religii a contribuit la intelegerea rolului culturii ~ial structurii sociale in teologie.
Georg Simmel (1858-1918) Georg Simmel a respins analogia organica a lui Spencer. 1 vedea societatea ca pc 0 "urzeala
complicata, formata din relatii multiple intre indivizi care sint intr-o
interactitme constanta unul cu altul" (Coser, 1977: I 78). Forma pe
care 0 ia aceasta interactiune a constituit punctul central al operei
lui Simmel. Acest mod de a privi lucrurile, numitsociologie formala, putea fi folosit pentru studierea unor sfere total diferite ale vietii
sociale (e.g., interactiunea in familie, relatiile de afaceri, procesul
legislativ). Capacitatea lui Simmel de a gasi elemente comune in
structurile formale ale acestor tipuri variate de interactiune a contribuit la dezvoltarea in continmire a sociologiei.
Opera lui Simmel a dus la cercetarea "tipurilor sociale". Analiza
sa detaliata a fenomenului "strainului" a surprins subtilitatile ~i
nuantele acestui rol social. Discutiile contemporane asupra saracilor
datoreaza mult descrierii lui Simmel a acestui tip social. 1 a vazut
strainul ca fiind cineva care este implicat doar marginal intr-un
grup social, practic un membru, dar nu deplin acceptat sau integrat
in el.

Socio/ogia americana contemporana

Sociologia americana modema se bazeaza pe teoriile descrise
mai sus. Primele dintre aceste teorii (a lui Comte ~i a lui Spencer)
s-au concentrat in primul rind asupra societatii, 0 unitate sociala la
scara mare, ~isint numite teoriile macronivelurilor. Alte teorii (fatete ale teoriilor lui Weber ~i ale lui Simmel) se ocupa de unitati mai
mici, cum este grupul sau cuplul ~i se numesc teoriile microniveluri/or. Multe teorii au aspecte atit ale micronivelurilor, cit ~iale
macronivelurilor. Totu~i, teoriile contemporane din sociologia americana sint in principal fie ale macronivelurilor fie ale micronivelurilor.
Acum yom aborda doua teorii ale macronivelurilor - perspectiva
structural-functionalista ~i perspectiva de "conflict" - ~i trei ale
micronivelurilor - "interactionismul simbolic", "etnometodologia"
~i "teoria schimbului".

21

Teoriile macronivelurilor
Perspectiva structural-functionalista Aceasta orientare
teoretica, definita in mare parte de antropologul Bronislaw Malinowski ~ide sociologii Talcott Parsons, Robert K. Merton ~iKingsley
Daves, este bine cunoscutii ~tiintelor biologice, care 0 folosesc pentru
a examina aspectele structurale ale organismelor, interrelatiile lor
~i functiile pe care Ie indeplinesc pentru organismul considerat ca
unintreg.
Premisa de baza a acestei perspective este ca diverse Jenomene
pot fi explicate, indeosebi structurile sociale, in raport cu consecinfele lor (sau cu "JuncfWe U). Malinowski (1948), de pilda, explica practica magiei printre locuitorii insulei Trobriand in raport
cu puterea pe care aceasta le-o confera asupra acelor activWiti ce
sint atit importante cit ~i nesigure, cum este pescuitul in largul
marii in comparatie cu pescuitul relativ sigur in laguna.
Un element in aceastii perspectiva este notiunea desistem, ideea
di variate Ie elemente ale societafii sint legate unul de altul intr-un
asemenea Jel, incit 0 schimbare intr-unul duce la schimbiiri in
celelalte. In cazullocuitorilor din Trobriand, Malinowski sustine
ca orice analiza a acestei societati trebuie sa ia in considerare legatura intre practica magiei ~iimpactul economic al pescuitului asupra
intregii comunitati.
Parsons (1937; Parsons ~i Shils, 1951) a fost cel mai important
analist structural-functionalist in sociologia americana. La fel ca
Parsons, cei mai multi functionali~ti contemporani gasesc analogia lui Spencer utila in concentrarea asupra elementelor structurale
ale socletiitii (e.g., institutiile sociale, organizatiile, grupurile, statutele sociale) ~iale consecintelor (functiilor) pentru societate ca un
intreg.
In conceptia lui Parsons, societatea este un sistem bine integrat
~irelativ stabil ai carui membri sint, in general, de acord in privinta
valorilor fundamentale. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru
sau stabilitate. Intrucit orice schimbare sociala are largi efecte,
dezechilibrante, ea are tendinta de a provoca nemultumiri, daca nu
se produce destul de incet, ca sa ofere sistemului timp pentru a se
adapta.
Merton (1957) a perfectionat ~i modificat functionalismullui
Parsons. EI subliniaza ca 0 organizatie poate avea atitjimc(.ii evi22

dente, consecintele care sint cunoscute sau a~teptate, cum,sunt

responsabilitatile intrunirilor electorale ale sistemului politic, cit ~i
funcfii latente, functii neintentionate sau nea~teptate, cumsint aspectele serviciului social ale institutiilor politice, de pilda, in distribuirea de hrana saracilor ~iin ajutorarea lor pentru a avea acces la
bunastarea ~ilocuinta sociala. De asemenea, Merton arata ca structurile pot avea disJuncfii, consccinte negative, precum ~ieufuncfii,
consecinte pozitive. Mai mult, 0 structura ar putea fi eufunctionala
pentru 0 parte a societatii ~i disfunctionala pentru 0 alta parte.
Nu toate structurile sociale sint functionale pentru societate,
sustine Merton; unele pot fi eliminate, cu cfecte putin semnificative.
De pilda, Costa Rica se descurca rara institutii militare. In alte
cazuri pot exista echivalente Juncfionale ale unei structuri sociale
speciale. De pilda, in anii '60 ~i '70 multi tineri considerau comunelel drept echivalente functionale ale familiei. Astazi, unii accepta
cuplurile homosexuale ~i lesbiene ca echivalent functional al cuplului marital, a~a cum este dovedit de recunoa~terea lor legala ca
"asocieri domestice" in multe ora~e mari.
Criticii perspectivei structural-functionaliste au in vedere atit
problemele logice cit ~ipragmatice ale acestui mod de abordare.
Ei insistii ca unele dintre elementele principale ale teoriei implica
rationamentul circular. A afirma ca 0 structura exista pentru ca ea
satisface 0 anumitii nevoie, ~ipentru ea satisface 0 nevoie ea trebuie
sa existe, contribuie la intelegerea noastra, subliniaza ei. Mai mult,
ei insista ca imprecizia ~i caracterul vag al termenilor cheie de
echilibru ~istabilitate, care au fost imprumutati din biologie, unde
consecintele lipsei stabilitatii (schimbarea temperaturii corpului sau
a presiunii sanguine, de pilda) s:nt evidente ~i masurabile, nu spore~te puterea noastra analitica asupra socialului.
a treia critica, cu implicatii politice, este di socotind stabilitatea de cea mai mare importanta ~i criticind schimbarea sociala
ca fiind dezbinatoare, perspectiva structural-functionalista este intrinsec conservatoare. Astfe1, functionali~tii sint considerati sustinatori ai statu-quo-ului, ai orinduirii sociale existente. Criticii sustin
ca schimbarea este necesara ~iavantajoasa, ca Revolutia Americana
nu ar fi avut loc dadi conceptia functionalista ar fi fost dominanta

lComunitate

de oameni eu interese comUl1e (n.tr.).

23

$i di drepturile civile $imi$carile feministe nu ar fi fost considerate

folositoare.

o conceptie alternativa importanta la perspectiva structuralfunctionalista este "teoria conflictului", pe care 0 yom aborda acum.
Teoria conflictului Orientarea de baza a acestei perspective,
rezultata din opera lui Marx, se concentreaza asupra conflictului
$i a competiliei fntre diferite elemente din societate. Versiunea
marxista ia in considerare competitia intre clasele sociale. Multi
teoreticieni contemporani ai conflictului (e.g., C. Wright Mills,
1956; Ralf Dahrendorf,
1959; Randall Collins, 1974) se
concentreaza asupra conflictului intre diverse grupuri religioase,
etnice $i rasiale, precum $i asupra genului $i a conflictului de clasa.
Teoreticienii conflictului au acordat atentie operei deosebit de
importante a lui Simmel, care a aratat fortele dezbinatoare, precum
$i cele consensuale din societate. Societatile, a sustinut el, au atit
presiuni asociative
(care leaga), cit $i disociative
(care
dezintegreaza), iar valorile relative ale acestor presiuni variaza in
diferite momente.
Lewis A. Coser, un teoretician contemporan important, influentat
de Simmel, sustine nu numai ca conflictul este intrinsec in societate,
ci $i ca in anumite conditii e1 indepline$te functii foarte pozitive
(1956, 1967). Conflictul poate ajuta la c1arificarea anumitor valori
cheie, apreciaza Coser. Afiliatiile de grup multiple, pe care functionali$tii Ie vad ca slabind consensul, sint considerate de Coser drept
un mecanism pentru mentinerea unui oarecare nivel de stabilitate,
prin protejarea impotriva oricarei axe de dezbinare in societate.
Apartenenta noastra la diverse clase, la grupuri etnice, religii ~i
chiar genuri face pe fiecare dintre acestea sa se abtina de la divizarea
societatii in doua tabere reciproc exclusive ~i in continull razboi.
Structura sociala este ferita de destramare de catre fortele dezbinatoare datorita identitatilor noastre variate ~iconexe. De fapt, Coser
imbina aspecte ale analizei functionaliste cu teoria conflictului.
In timp ce functionali~tii critica schimbarea, teoreticienii conflictului au tendinta de a 0 privi cu simpatie. Daca functionali$tii vad
consecintele pozitive ale orinduirilor sociale existente, teoreticienii
conflictului ii au in vedere atit pe cei care ci~tiga cit ~ipe cci care
pierd ~ipresupun ca ambe1e categorii exista. Pe scurt, teorcticicnii
24

conflictului manifesta tendinta de a avea 0 conceptie mai dinamica

despre societate ~i0 concePtie mai pozitiva despre schimbare.
Criticii teoriei conflictului arata tendinta acesteia de a se concentra asupra aspectelor contradictorii ~idezbinatoare ale vietii sociale,
in timp ce ignora multele procese consensuale ~i armonioase care
ii leaga pe membrii societatii Imul de altul. In timp ce functionali~tii
au fost acuzati ca sint conservatori din punct de vedere politic,
teoreticienii conflictului au fost deseori criticati ca sint radicali din
punct de vedere politic, aplaudind schimbarea, daca nu instigind la
ea, indiferent de consecintele acesteia.

Teoriile micronivelurilor
In general, teoriile micronivelurilor examineaza indeaproape
interactiunea.
InteractionismuP simbolic De~i a fost influentata de Weber, aceasta ~coala de gindire i~i datoreaza, in cea mai mare parte,
existenta activitatilor intelectuale de la Universitatea din Chicago
in timpul primei treimi a acestui secol ~i,in special, gindirii sistematice a filozofului social George Herbert Mead. Interactionismul simbolic porne~te de la premisa ca interactiunea este procesul social
de baza. Aceasm interactiune se produce prin "simboluri", reprezentari care au sensuri convenite (vezi Cap. 3 ~i 6). De fapt, sensul
deriva din interactiunile fiintelor care au senzatii (gindirea, sentimentul).
Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra problemei identitatii, indeosebi asupra sentimentului de sine care, sustin ei, este
un produs social. Ei analizeaza procesul social prin care se dezvolta identitatea, cu precadere interactiunea sociala (vezi Cap. 6).
De asemenea, ei se concentreaza asupra naturii interactiunii sociale
~i cum se manifesta aceasta intr-un context de considerente ~i
intelegeri re1evante din punct de vedere social.
Totu~i, ei subliniaza ca acest fundament social este un proces
dinamic - mai degraba decit unul static ~de sensuri schimbatoare
$i emergente, care i~i au originea in experienta anterioara a particitTeorie care sustine cli procesele sociale (conflictul,
i~i au originea in interactiunea umana (n.tr.).

competitia,

cooperarea)

25

pantilor, in contextul social al situatiei ~i in tdisaturile relevante

ale conflictului interactional (vezi Cap. 7).
Aceasta perspectiva subliniaza rolul activ al indivizilor in propria lor dezvoltare. Ea nu vede oamenii ca elemente pasive in societate, ci mai degraba ca fiind selectivi ~isensibili la structurile sociale
~i la procesele din viata lor. Individul ocupa un rol mai central in
aceastii teorie dedt in teoria functionalista ~i cea a conflictului.
Interactionismul simbolic a fost criticat pentru ca ignora cele
mai form~le ~i mai organizationale aspecte ale vieW sociale. In
aceasta perspectiva nu este explicat in mod semnificativ cum interactiunea interpersonala ~isentimentul de identitate sint afectate de
forte sociale de mare amploare. Criticii sustin ca interactionismul
simbolic subliniaza in mod exagerat aspectele cognitive ale vietii
sociale, ignorind (sau subapreciind) bogata baza emotionala a existentei umane. Conceptele principale ale acestei perspective, cum
este "sinele", sint considerate prea imprecise ~i imposibil de masurat ~i analizat.
Operele recente in interactionismul simbolic incearca sa raspunda la criticile pomenite mai sus. Rosabeth Kantor (1977) ~i Sheldon
Styker (1980) au legat interactionismul simbolic de cele mai organizationale ~i structurale aspecte ale societatii. Morris Rasenberg
(1979) a incercat sa il supuna unei analize sistematice teoretice ~i
mare parte din literatura despre sociologia emotiilor
empirice.
se datoreaza interactioni~tilor simbolici.
Etnometodologia In loc sa inceapa cu premisa ca exista sensuri sociale convenite ~i insu~ite, etnometodologii studiaza mai
degraba procesele prin care sensurile sint create ~i insu~ite. Etnometodologii sint influentati mult in orientarea lor din opera lui Alfred
Schutz (1962, 1964) ~i a lui Harold Garfinkel (1967).
Din punctul de vedere al etnometodologilor, nu exista lume
sociala ordonata daca participantii nu convin asupra ei. Impreuna,
oamenii construiesc realitatea sociala. Etnometodologii studiaza
opiniile oamenilor despre ordinea din lume, cum comunidi altora
aceste opinii ~i cum inteleg ~i explica regularitatile sociale (e.g.
"altemarile" in conversatii). 0 mare parte din analiza etnomctodologica analizeaza rutina ~laspectele mondene ale vietii sociale, cum
sint conversatiile telefonice. De fapt, "analiza conversatiei" este
obiectul principal al cercetarii etnometodologice.

26

Etnometodologia aminte~te sociologilor sa nu creada rara proge

intr-o lume sociala ordonata. Ea incearca sa clarifice cum este construita ordinea sociala ~i cum 0 vad oamenii. Etnometodologia, ca
~i interactionismul simbolic, pune accentul pe importanta de a
adopta un punct de vedere fenomenologic in cercetare, de a vedea
lumea prin ochii (~i mintea) celui care raspunde. Etnometodologia
a fost criticata pentru izolarea sa de 0 mare parte din analiza sociologica ~i pentru nereu~ita sa de a se uni cu curentele principale ale
gindirii sociologice.
Teoria schimbului Din aceasta perspectiva, originara in parte
din economie ~ipsihologia comportamentala, viata sociala este un
proces de tocmeala ~inegociere. Interactiunea actioneaza pe baza
unei analize a costului ~i a beneficiului. Daca beneficiile obtinute
dintr-o interactiune sint mai mari dedt eforturile depuse pentru
mentinerea ei, interactiunea va continua. Daca nu, i se va pune capat.
Cele de mai sus rezuma, intr-un mod dur, idee a fundamentala a
teoriei schimbului, a~a cum a fost prezentata de sociologul George
Homans in 1950. De atunci, teoria schimbului a devenit mai sofisticata. Acum, ea recunoa~te constringerile normative asupra interactiunii - nu sintem totdeauna liberi sa facem ce vrem cu altii;
exista obiceiuri ~i practici care ne limiteaza actiunile. Problema
motivarii (Gergen, 1969) ~i cea a puterii (Emerson, 1962) au fost,
de asemenea, introduse in teoria schimbului.
Teoria schimbului este folosita pentru a studia intilniri vremelnice, precum ~irelatii de durata, ca prietenia ~i casatoria. Ea ofera
o modalitate diferitii de intelegere a factorilor care intaresc sau
slabesc aceste relatii. Ea adauga 0 literatura experimentala studiului
relatiilor interpersonale.
.Criticii teoriei schimbului insista caipotezele sale fundamentale
sint greu de sustinut. Oamenii nu sint totdeauna con~tienti de rezultatele probabile ale mentinerii sau terminarii unei anumite relatii,
un factor necesar in determinarea costurilor ~iprofiturilor probabile.
Mai mult, teoria schimbului presupune ca 0 mare parte din viata
este calauzita de un "calcul hedonist", prin care oamenii cauta sa
mareasca la maximum placerea ~i sa elimine (sau mic~oreze) durerea. Dar, deseori, oamenii fac lucruri care sporesc durerea sau,
cel putin, cresc tensiunea. Teoria schimbului nu explica actele de
iubire sau eroism, in care scopurile individului (placerile) sint subordonate nevoilor altora.

27

Sociologia, a~adar, are 0 mo~tenire bogata. Sociologia contemporana s-a constituit pe aceasta mo~tenire ~ia mentinut 0 divcrsitate
de curente care continua sa fie 0 sursa de maturizare continua a
disciplinei.

in acest capitol au jost rezumate punctele principale ale

diferitelor oJtiintesociale. Antropologia se ocupa cu baza biologica a comportamentului uman oJicu evolutia culturala. Economia este preocupata de producerea, repartitia oJidobindirea
resurselor necesare, precum oJide modelele de consum. Problemele puterii in societate constituie domeniuloJtiintei politice,
iar psihologia se concentreaza asupra factorilor determinanti
oJia modelelor de comportament individual. Sociologia este
studiul comportamentului social uman oJial asocierii.
Capitolul a explorat natura oJtiil1tei,ipotezele sale, prine ipiile oJimetodele de operare. Apoi a examinat modul in care
sociologia urmeaza regulilor .,'.tiinteioJide ce sociologia are
pretentia legitima de a ji considerata 0 disciplina oJtiintifica.
Dupa aceea capitolul a examinat cadrul teoretic al sociologiei de la dezvoltarea ei initiala de catre Auguste Comte
pina la starea ei actuala. Au fost remarcate operele cftorva
savanti sociologi straluciti din trecut: Herbert Spencer, Karl
Marx, Emile Durkheim, Max Weber oJiGeorg Simmel. Teoriile
contemporane - perspectiva structuraljunctionalista oJiteoria
conflictului referitoare 'a macroniveluri, oJiinteractionismul
simbolic, etnometodologia oJiteoria schimbului referitoare la
microniveluri - au fost succint prezentate.

CUMSEFACE
SOCIOLOGIE: METODE DE
CERCETARE SOCIOLOGICA

Valoarea
depindeasocierea
nu numaiumana,
de teoriile
Ie
dezvolta sociologiei
pentru a explica
ci .Jipe
de care
modul
in care teoriile se conformeaza faptelor ce se intfmpla in lume.
Cu alte cuvinte, ca oJtiinta, sociologia se bazeaza pe cercetarea
empirica pentru a-.Jiverifica teoriile. in acest capitol, vom examina
logica cercetarii, precum oJiprocesul de coordonare a cercetarii.
Vom descrie diferite metode de cercetare, scotfnd in relief unele
probleme majore implicate in efectuarea cercetarii.

LOGICA CERCETARII
Stiinta sociologica se sprijina pe dovezi obtinute pe cale ~tiintifica. Sociologii fac rost de aceste dovezi printr-o serie de proceduri
general acceptate, 0 metodologie, care Ie dirijeaza cercetarile ~i
ofera altora 0 cale de a verifica rezultatele.

Variabilele
in Cap. 1, 0 variabila a fost definita ca 0 caracteristica sau
trasatura ce se schimba sau are valori diferite in conditii diferite.

28

29

Virsta, sexul ~i clasa sociala sint exemple de tipuri de variabile pe

care sociologii Ie folosesc in mod tipic in cercetarea lor.

Variabile independente i dependente

In cercetare, unele variabile influenteaza alte variabile; acestea
sint numite variabile independente. Variabilele care sint influentate
sint variabile dependente. lntr-un studiu al efectului apartenentei
la 0 clasa sociala in privinta practicilor de cre~tere ~i educare a
copiilor, apartenenta la 0 clasa sociala este variabila independenta,
iar practicile de cre~tere ~ieducare a copiilor sint variabila dependenta. Totu~i, intr-un studiu al efectului practi~ilor cre~terii ~ieducarii copiilor in functie de rezultatele ~colare, practicile de cre~tere
~i educare a copiilor sint variabila independenta, iar rezultatele
~colare sint variabila dependenta. Practicile de cre~tere ~i educare
a copiilor sint variabila dependenta in primul studiu ~i variabila
independenta in eel de al doilea. Evident, deci, 0 trasatura deosebim
sau 0 caracteristica nu este in mod automat 0 variabila independenm
sau dependenta. Caracterul de variabila independenta sau dependenta depinde de rolul pe care aceasta 11are in cercetarea specifica.
Scopul cercetarii este de a afla daca, de fapt, exista 0 relatie intre
variabil~le independente ~idependente.

Corelatia
,

o legatura

intre variabile este deseori stabilita pr~ observarea

daca cele doua se schimba impreuna; adidi, daca ele sint core/ate.
Stabilirea corelatiei este primul pas in aflarea daca 0 variabila 0
"produce" sau 0 influenteaza pe cealalta.
Corelatia pozitiva Daca valoarea unei variabile cre~te (sau
descre~te) in timp ce valoarea celeilalte variabile de asemenea cre~te
(sau descre~te), se zice ca cele doua variabile sintcorelate pozitiv.
De pilda, sociologii au stabilit 0 corelatie pozitiva intre apartenenta
la 0 clasa sociala ~inumarul de ani de ~colarizare pe care 0 persoana
11obtine: cu cit clasa sociala este mai sus, cu atit mai multi ani de
studiu poate obtine 0 persoana.
Corelatia negativa Daca, totu~i, valoarea unei variabilc cre~te
(sau descre~te) in timp ce valoarea celeilalte descre~te (sau cre~te),

30

cele doua variabile sint corelate negativ. De pilda, intre numarul

de oameni ai unui grup ~i numarul de oameni din grup care i~i
exprima clar opiniile exista 0 corelatie negativa. Cu cit grupul este
mai mare, cu atit comunicarea este dominata de citiva indivizi.

Stabilirea cauzei i a efectului

Corelatia a doua variabile este 0 conditie necesara, dar nu suficienm, pentru a determina daca 0 variabila a "produs-o" pe cealalta.
Adica, corelatia este un factor, dar nu in mod necesar singurul
factor sau determinantul.
Corelatia falsa Deseori, legatura intre doua variabile este 0
corelatie falsa, una produsa prin coincidenta. Uneori, coincidenta
este intimplatoare; aceasta poate fi examinata prin folosirea teoriei
probabilitatii, care este baza pentru analiza statistica a datelor in
studiu. Uneori, coincidenta este cauzata de corelatia a doua variabile
cu 0 alta variabila; poate aceasta legatura rezulta din corelatia
observata. De pilda, numarul de crime violente este corelat cu anotimpul anului. Vara se produc crime mai violente decit iama. Deoarece mai multi oameni ies in aer liber in timpul verii decit in
timpul iemii, rata interactiunii sociale este mai ridicam, iar probabilitatea confruntarii ~i a violentei este mai mare. Vara nu provoaca
crime violente, dar ea duce la 0 cre~tere a interactiunii sociale, care
la rindul ei este un element ce duce la infractiuni mai violente.
Verificarile Sociologii se apara impotriva relatiilor false prin
folosirea verificarilor, diverse tehnici de eliminare a unor factori
care pot tulbura relatia dintre variabilele in studiu. Folosirea verificarilor mare~te increderea ca relatia observata este reala, nu intimplatoare.
lnainte ca relatia cauza-efect intre doua variabile sa fie
determinata,
trebui~ sa(2)existe
tret elemente:
(1) cele
doua
trebuie sa fie corelate;
variabilk
independenm
trebuie
sa variabile
pre\;eada
in timp variabila dependenm; (3) trebuie sa existe 0 oarecare incredere ca nu exista 0 a treia variabila legata de celelalte doua, ceea
ce ar putea duce la 0 corelatie falsa. Pe scurt, corelatia doar ne
stabile~te cauzalitatea.

31

INTERCONEXIUNEA TEORIEI ~I A
CERCETARII

dovezi pentru a sustine astfel de informatii. Ambele sint esentiale

pentru sociolog: 0 imaginatie sociologidi ~itehnici pentru ~ercetarea
sociologidi.

PROCESELE DE CERCETARE

Teoria ca/aUZe$te cercetarea

Activitatile de cercetare urmeaza, in general, modelul descris in

acest capitol. De~i etapele in procesul de cercetare nu sint totdeauna
urmate in exact acela~i fel in fiecare studiu (deoarece natura proiectului specific poate necesita 0 oarecare variatie), modelul descris
maijos serve~te ca 0 ilustrare esentiala a modului in care se desm~oara cercetarea sociologica.

Teoria sociologica ~i cercetarea sociologica nu sint activitati

separate. Fiecare este indispensabila pentru succesul celeilalte. Nu
este nevoie ca metodele folosite de sociologi sa fie proprii teoriei
pe care ace~tia 0 examineaza. Daca un sociolog vrea sa studieze
cum conflictul dintr-o familie ar fi putut duce la divoq, el se angajeaza intr-o metodologie care va permite indivizilor implicati sa-~i
descrie perceptiile conflictului ~i cum, in cele din urma, acesta a
dus la divoq. Datele recensamintelor nu sint de folos pentru acest
scop.
Teoria contribuie mult la alegerea metodei ce trebuie folosita.
Ea influenteaza alegerea variabilelor ce urmeaza a fi examinate ~i
sperantele despre relatiile care ar putea exista printre variabilele
relevante. Cind Durkheim a studiat sinuciderea, teoria sa asupra
relatiei dintre sinucidere ~i integrare sociaIa I-a condus la definirea
~iapoi studierea variabilelor care indicau diferite grade de integrare
sociala. Fara 0 teorie, cercetatorul ar fi incapabil sa aleaga in mod
inteligent dintr-o larga gama de variabile ceea ce trebuie studiat,
pre cum ~imetodcle de folosit.

Definirea problemei
Prima etapa in cercetare consta in selectarea problemei specifice
pentru a fi studiata. Obiectul principal al studiului poate fi 0 chestiune importanta in sociologie sau poate fi ceva de 0 importanta
personaIa ~i special1i pentru cercetator. Temeiul pentru alegerea
unei anumite probleme de studiat este mai putin important decit
definirea ei cu grija ~iintr-un fel care poate duce la cercetare ~tiintifica dintr-o perspectiva sociolo~a.

Documentarea
Teoria "teste/or" in cercetare

Foarte putine studii de cercetare se concentreaza asupra a ceva

cu totul nou. Astfel, este necesar sa aflam ce a fost deja descoperit
despre tema speciala aflata in cercetare. Cercetatorul incepe prin a
folosi biblioteca, indeosebi facilitatile de cercetare oferite de computer ~i lucrarile de specialitate din cercetare, pentru a gasi alte
cercetari referitoare la aceea~i tema. Aceasta documentare ofera
cercetatorului posibilitatea de a evita irosirea timpului, efectuind 0
cercetare care a fost deja mcuta, sau de a ajunge in impasuri specificate deja de altii. De asemenea, ea permite cercetatorului sa
formuleze 0 conceptie teoretica asupra problemei care are 0 legatura

Teoria nu este numai indispensabila pentru cercetare, teoria

sociologic a este inutiIa rora cercetare. Relatiile intre variabile sugerate de 0 teorie sociologica trebuie sa fie verificate pentru a vedea
dad ele exista in realitate. Ideea lui Durkheim despre relatia intre
sinucidere ~i integrarea sociaIa ar fi ramas, pur ~i simplu, 0
speculatie superficiala, nu mai buna sau mai rea decit explicatiile
sinuciderii, daca el nu ar fi supus-o testului cercetarii.
Puterea teoriei sociologice se bizuie atit pe capacitatea ei de a
determina relatiile intre variabile, cit $i pe posibilitatea de a gasi

33

32

____

-....,....,._.

{'{'A'

l"rTIl;'''I'''IU'T'nr'hl

,.",' .." "~~rn

cu cercetarea ~icu ideile sociologice existente. Aceasta documentare

poate ~i sugera modalitati metodologice adecvate problemei.

multe cai de a aduna ~i a analiza datele potrivite. Care metoda ~i

model analitic sint cele mai bune va depinde de ceea ce spera cerceUitorul sa gaseasca.

Formularea ipotezelor

Adunarea date/or

Problema aflata in studiu trebuie sa fie formulata intr-un mod

care sa-i permita cercetatorului sa obtina un raspuns. Cel mai adesea, problema ia forma unei ipoteze, 0 afirmatie explicita despre
relatiile a~teptate dintre variabile. Daca scopul studiului este descrierea unui anumit praces social sau activitate mai degraba decit
analizarea relatiilor dintre variabile, ramine inca necesitatea de a
formula intrebarile care vor ghida procesul de documentare al cercetiirii. Problema cheie aici este de a fonnula 0 ipoteza (sau intrebari
pentru cercetarea descriptiva) care poate fi evaluata prin metode
adecvate; adica, formularea unei dejinilii operalionale a conceptelor principale.

Luarea In considerare a probleme/or

etice implicate
De~i nu toate cercetarile sociologice pun probleme etice, unele
pun. Li se va oferi intervievatilor anonimat sau, eel putin, confidentialitate? Cum pot fi garantate anonimatul sau confidentialitatea?
Cercetarea adevarata va expune participantii la vreun rise? Le va
provoca vreo suferinta mentala? Ce se poate face pentm a reduce
riscul sau prejudiciul potential? Aceste probleme trebuie luate foarte
atent in considerare la fntocmirea planului etapelor unui proiect de
cercetare. Acestea sint discutate in parte a finala a acestui capitol.

Alegerea unui plan de cercetare

Planul de cercetare, planul specific pentru stringerea ~ianalizarea datelor, relevante, trebuie luat in considerare in functie de modul
in care el 11va ajuta sau il va stinjeni pe cercetator. Exista mai

Un proiect de cercetare nu este mai bun decit calitatea datelor

adunate. De aceea, trebuie avut grija sa fie adunate date specifice
intrebarilor ridicate in timpul cercetarii ~i intr-o forma care sa Ie
faca utilizabile in raspunsurile la aceste intrebari. Prime Ie date ar
trebui pastrate, ca cercetatorul sa Ie poata folosi pentru a verifica
problemele care ar putea aparea mai tirziu in cercetare.

Analizarea datelor
Statistica 11ajuta pe cercetator sa analizeze datele adunate, permitindu- i sa ajunga la interpremri corecte. Informatiile trebuie analizate minutios, a~aincit concluziile sa poata rezista cercetarii atente.
In acest stadiu, datele sint deseori puse pe categorii (de pilda,
niveluri diferite de clasa sociala sau niveluri variabile de productivitate a meseriilor) ~iexaminate pen!minterrelatiile lor. Aceasta
analiza va permite confirmarea, respingerea sau modificarea primei
ipoteze.

Tragerea concluziilor

data ce prima ipoteza este confirmata sau respinsa, cercetatorul poate trage concluzii despre problemele cele mai mari care
au format cercetarea: ideile teoretice sau preocuparile practice care
au inspirat proiectul. Cercetarea poate adauga noi cuno~tinte, poate
contesta valabilitatea a ceea ce a fost acceptat anterior sau poate
modifica ceea ce anterior a fost acceptat ca adevarat. Ea poate, ~i
deseori.o face, ridica noi intrebiiri la care sa raspunda viitoarele
cercetari.

35

METODE FUNDAMENTALE DE
CERCETARE

asupra factorilor care ar putea avea 0 influenta necunoscuta asupra

variabilelor aflate in studiu.

Metoda experimentala
Metodele de cercetare se refera la caile efective prin care cercetatorii string datele. Exista patru tehnici fundamentale de cercetare:
experimentul, ancheta, observatia ~i analiza secundara.

Experimentul
Experimentul ofera modalitati de stringere a date10r in conditii
controlate, cu scopul de a stabili daca exista 0 re1atie de cauzaefect intre variabilele relevante. Aceasta metoda se inspira din metodologia ~tiintelor fizice ~ibiologice, mai ales din metodele de cercetare in laborator. In sociologie, experimentul poate fi mcut fie in
laborator, fie in mediul "natural" sau pe "teren".

Experimentul de laborator
Experimentul de laborator permite un control strict al conditiilor
care nu trebuie sa influenteze cercetarea. In laborator, cercetatorii
pot constitui situatii adecvate planurilor de cercetare. Totu~i, pentru
multe probleme sociologice, laboratorul este un cadru nefiresc; este
posibil ca rezultatele obtinute in laborator sa nu fie aplicabile cadrelor mai obi~nuite in care subiectii se gasesc in mod tipic.

Experimentul de teren
. In experimentul de teren, sociologul studiaza oamenii in imprejurari relativ obi~nuite. Dupa aceea, el presupune ca rezultate1e se
vor potrivi ~i altor indivizi in situatii similare. Intrudt cadrul este
unul "natural", cercetatorul are, oricum, un grad mic de control
asupra factorilor care pot influenta variabilele relevante in feluri
neidentificabne.
Pe scurt, experimentul de laborator asigura controlul, cu riscul
de a fi oarecum artificial; experimentul pe teren este mai aproape
de experientele subiectilor in viata reala, dar sacrifica controlul

36

Metoda experimental a necesita ungrup experimental de subiecti

care yste expus la 0 oarecare variabila ~iungrup de control identic
cu grupul experimental, doar ca acesta nu este supus variabilei
experimentale. Masuratorile luate la ambele grupe inainte ~idupa
introdm;erea variabilei (sau a testului) experimentale pot fi apoi
comparate pentru a se vedea daca variabila experimentaIa a avut
vreun efect. Intrudt cele doua grupuri difera numai prin introducerea variabilei expetimentale sau a variabilei test, orice diferente
dintre ele "dupa" masurare pot fi atribuite acelei variabile. Aceasta
tehnica este un instrument puternic in descoperirea relatiilor cauzaefect. Totu~i, intr-un astfel de cadru artificial, practic este imposibil
sa surprinzi variabilele importante in multe dintre problemele care
ii intereseaza pe sociologi. Cu toate acestea, psihologia sociala a
folosit cu eficienta experimentele de labora~or, iar cercetatorii in
domeniul
"comportamentului
colectiv" (vez\Cap.
cu
succes experimentele
pe teren.

22) au folosit

Efectul Hawthorne
'"

o alta limitare a metodei

experirilentale implica parerile subiectilor despre natura cercetarii ~i cum aceste pareri Ie afecteaza comportamentul. Termenul "efectul Hawthorne" deriva de la cercetarea
mcutain anii treizeci, in Hawthorne, New Jersey, in uzina Companiei Western Electric (Roethlisberger ~iDicksons 1939). In timp ce
studiau efecte1e diverselor conditii de munca (iluminatul marit, mai
multe pauze pentru cafea, diferite metode de salarizare ~i a~a mai
departe) asupra productivitatii, cercetatorii au constatat ca productivitatea a crescut chiar dnd ei au introdus factori negativi (e.g.,
reducerea iluminatului). Ulterior, cercetatorii ~i-au dat seama ca
simpla concentrate a atentiei asupra muncitorilor uzinei i-a determinat pe ace~tia sa se simta ca un grup strins unit ~i le-a ridicat
moralul. Cre~terea productivitatii a rezultat din aceste sentimente
pozitive. Efectul Hawthorne a atras atentia cercetatorilor asupra

37

importantei luarii in considerare a perceptiilor subiectilor, indeosebi

parerea lor despre experiment, in crearea unui plan de cercetare
adecvat.

sint necesare, important este ca e~antionul sa reprezinte cu adevarat

populatia.

Chestionarele

Ancheta
Metoda de cercetare cea mai obi~nuita, folosita de sociologi,
este ancheta, in care oamenii ("subiectii") sint rugati sa raspunda
la 0 serie de intrebari despre caracteristicile, atitudinile, valorile,
comportamentul sau perceptiile unei situatii sau ale unor evenimente. Ancheta poate fi folosita pentm a obtine informatii (i.e.,
dti tineri sustin pedeapsa capitaH!) sau pentm a explora relatiile
intre "fapte" (e.g., dadi tinerii care se considera religio~i sint mai
putin favorabili pedepsei capitale dedt cei care nu se considera
re1igio~i).

Eljantionarea
Anchetele sint folosite, in general, pentm a da posibilitatea cercetatomlui sa faca 0 anumita afirmatie despre 0 populalie, grupul
total de oameni care 11intereseaza pe cercetator. Intmdt nu este
justificabil, nici practic, nici economic sa anchetezi 0 populatie
numeroasa, cercetatoml ~tudiaza, in schimb, un efjantion, un grup
mai mic de indivizi, care sint selectati pentm a reprezenta populatia.
Modul in care este selectat un e~antion trebuie sa garanteze ca
acesta reprezinta eu adevarat intreaga populatie. Exista multe
moduri de a asigura acest rezultat, dar tehnica cea mai obi~nuiHi
este luarea de eantioane la intimplare, ceea ce presupune ca orice
membm al populatiei are ~ansa egala de a fi selectat pentru e~antion.
Numaml de indivizi necesar pentm e~antion nu trebuie sa fie mare,
atita timp dt este reprezentativ. In mod obi~nuit, studiile bine
planificate folosesc dteva mii de subiecti pentm a prezice rezultatul
alegerilor nationale. Alte tehnici mai complicate pot garanta ca
tipurile de indivizi care formeaza 0 mica parte (e.g., studentii, handicapatii fizic) a populatiei (e.g., 0 intreaga ~coala medie) ~i care
astfel ar putea lipsi din simpla luare de e~antioane la intimplare
sint, de fapt, inc1use in e~antion. lndiferent ce proceduri tehnice

38

Ancheta poate implica folosirea chestionarelor, a interviurilor

sau a combinarii celor dOlla. Un chestionar consta intr-o serie de
intrebari specifice sau afirmatii la care 0 persoana este mgata sa
raspunda. In mod tipic, chestionaml este un formular scris pe care
subiectul bifeazil, incercuie~te sau completeaza raspunsurile corecte.
In cea mai mare parte a timpului, chestionaml prezinta un set
de raspunsuri posibile dintre care subiectului i se cere sa aleaga
(chestionarul cu raspunsuri limitate). Pentru a fi eficient, intrebarile
trebuie exprimate intr-o limba simpla ~i directa. In mod frecvent,
acest tip de chestionar este trimis subiectilor prin po~ta; lor li se
cere sa completeze formulaml ~i sa-l restituie cercetatomlui. Acest
procedeu permite 0 mai larga distribuire a chestionarelor dedt ar
fi posibil daca ar fi distribuite persona1.-Un chestionar cu raspunsuri nelimitate (deschise) nu contine
un set predeterminat de raspunsuri posibile. Subiectilor Ii se cere
sa raspundil la intrebari generale cu propriile lor cuvinte. Chestionaml cu raspunsuri nelimitate poate, de asemenea, fi trimis subiectilor prin po~ta, dar el presupune procedee de analiza relativ sofisticate. Chestionarele cu raspunsuri nelimitate sint asemanatoare in
multe sensuri cu interviu1.

Interviurile
lnterviul adreseaza subiectilor intrebari generale, permitindu-Ie
sa raspunda liber cu propriile lor cuvinte. Cel care ia interviul poate
urmari raspunsulla 0 anumita intrebare, explorind-o astfel in profunzime. lnterviurile sint mai flexibile dedt chestionarele, dar sint
mai dificil de analizat, din cauza diverselor cadre de referinte, pe
care cei intervievati Ie pot folosi dnd raspund la intrebari. De asemenea, interviurile presupun directa interactiune a celui care intervieveaza cu cel care este intervievat. lnterviurile nu pot fi trimise
prin po~ta subiectilor, a~a cum pot fi trimise chestionarele, fadnd
din asta 0 tehnica mai costisitoare ~i eu 0 munca mai intensa.

39

Analiza interviurilor poate fi impresionisUi ~i subiectiva sau

raspunsurile pot fi codate intr-un numar limitat de categorii ~iapoi
supuse analizei statistice. De~i greu de analizat, interviurile constituie 0 sursa bogata de inforrnatii subtile, indeosebi asupra subiectelor
sensibile.

Anchetele prin telefon

Chestionarele ~i interviurile realizate prin telefon devin instrumente obi~nuite ale cercetarii sociologice. Ele pot asigura 0 cale
rapida, eficienta ~i, deseori, economic a de a ajunge la 0 mostra
diversa ~icuprinzatoare de indivizi ..

Observatia
,
Studiul bazat pe observatie
Studiu/ bazat pe observatie este 0 modalitate de a examina actiunile indivizilor sau ale grupurilor prin urmarirea lor atenta, adesea
in mod intens, dar lara a Ie pune intrebari sau a incerca sa Ie influentezi comportamentul. De piIda, interactiunea parinte-copil poate fi
studiata prin observarea familiilor in casa (experiment pe teren)
sau din spate1e unei oglinzi false, intr-un cadru de cercetare (un
experiment de laborator).
Studiile bazate pe observatie deseori se concentreaza asupra
continutului activitatilor re1evante. Acestea ofera cercetatorilorposibilitatea de a face descrieri ample ale proceselor sociale in actiune,
a~a cum ei incearca sa inte1eaga relatiile de cauza ~i efect.
Observatia
, indirecta In observatia
, indirecta, cercetatorul
ramine in afara a ceea ce este observat. Subiectii pot chiar sa nu
~tie ca sint studiati. Raminind in afara, este improbabil ca cercetatorii sa influenteze ceea ce studiaza. Totu~i, distantarea lor Ie poate
limita capacitatea de a vedea evenimente importante care se produc.
De pilda, e posibil sa studiezi comportamentul unui grup prin observatie indirecta, dar numai comportamentul care are loc in public.
.Intllnirile secrete, planurile rucute de conducatorii grupului ~iceremoniile de initiere secrete nu sint deschise observatiei indirecte.

40

Observatia participativa Aceste limitari au dus la dezvoltarea observatiei participative, 0 metoda in care cercetatorii sint
participanti activi in grupurile sau situatiile pe care Ie studiaza.
Studiul clasic bazat pe observatie participativa este Street Corner
Society allui William Foote Whyte (Whyte, 1943), pentru care el
a "stat in preajma" unui grup de tineri din mahalalele ora~ului
Boston, observindu-le comportamentul ~i ritualurile. El a ajuns sa
ClIDoascagrupul din interior, astfel dobindind 0 bogata ~i detaliata
intelegere a ceea ce ace~tia mceau ~i de ceo De~i tinerii ~tiau ca
erau observati de un savant in domeniul ~tiintelor sociale, ei 11considerau pe Whyte membru al grupului ~i,in general, actionaunormal
in prezenta lui. Aspectul negativ al acestei metode consta in faptul
ca observatorii participanti risca sa devina mai mult participanti
decit observatori, pierzind valoarea observatiei neutre.
Observatia participativa prezinta probleme etice. Daca cerceUitorii sint sinceri cu privire la scopurile cercetarii lor; ei ar putea
influenta comportamentul grupurilor. Oricum, a nu dezvalui scopul
cercetarii lor este 0 forma de in~elaciune ~i ridica probleme etice
senoase.

Analiza secundara
Analizarea
datelor existente
dejatoate
se nume~teanaliza
secunddra.
Agentiile
guvemamentale
publica
felurile de informatii
titile
pentru analiza sociologica. Una dintre cele mai larg folosite surse
de date este recensamintul, care fumizeaza informatii asupra caracteristicilor populatiei, cum sint rata na~terilor ~i a deceselor, rata
casatoriilor, tipurile de gospodarii, compozitia de sex ~ivirsta, nivelurile de educatie, tendinta in urbanizare ~ia~a mai departe. Aceste
date s-au dovedit nepretuite in cercetarea familiei, a tipurilor comunitare, a migratiei ~i a altor probleme de interes sociologic.
De asemenea, sociologii folosesc statistici referitoare la intreprinderile economice, la orientarile clasei muncitoare, la sistemele de
sanatate ~iboala ~ila construirea de locuinte, pentru a studia organizarea sociala, schimbarile in activitatile sociale ~i "sanatatea
economidl ~i sociala" a socieUitii. Faimosul studiu allui Durkheim
asupra sinuciderii a fost realizat prin folosirea statisticilor public ate
asupra ratei sinuciderilor.

41

Jurnalele de insemnari, scrisorile, autobiografiile, articolele de

ziar ~iregistrele de la biserici pot, de asemenea, fi surse bogate de
informatii pentru analiza sociologica. Studiullui Thomas ~iZnaniecki (1918-1920) despre taranii polonezi s-a bazat, in ceamai mare
masura, pe aceste tipuri de documente personale.
Analiza secundara are un numar de avantaje. Deobicei, este
mai putin costisitor sa folose~ti dedt sa aduni date originale. Calitatea datelor adunate de majoritatea organizatiilor guvemamentale
ar putea sa fie mai buna dedt cea a datelor adunate de cercetatorul
individual. De asemenea, folosirea analizei secundare garanteaza
ca cerceUitorul nu influenteaza procesele, structurile sau actiunile
care sint studiate. Un dezavantaj al analizei secundare este posibilitatea ca datele sa fi fost strinse pentru ratiuni care nu sint direct
relevante pentru noile intrebi'iriadresate. De asemenea, in unele cazuri,
acuratetea datelor originale poate fi suspecta sau necunoscuta.
Nici una dintre metodele de cercetare descrise mai sus nu este
tara limitari. Fiecare are avantaje ~idezavantaje. Alegerea metodei
de cercetare depinde de masura problemei aflate in studiu; sociologii
pot folosi metoda ale carei limitari sint cel mai putin relevante
pentru preocuparea principala a analizei lor. Daca controlul variabile lor este important, atunci experimentul poate fi foarte adecvat.
Daca accesulla diverse pareri este important, este foarte probabil
sa fie necesara 0 forma de ancheta. Daca informatiile despre caracteristicile importante ale populatiilornumeroase sintrelevante, analiza secundara a datelor recensamintului ar fi probabil metoda de
ales.

PROBLEME iN EFECTUAREA
CERCETARII
Cercetarea competenta in ~tiintele sociale este greu de efectuat.
Studierea comportamentului uman prezinta probleme cu care, in
mod obi~nuit, savantul din domeniul ~tiintelor fizice nu se confrunta.
Unele dintre aceste probleme caracteristice sint tehnice; altele sint
rezultatullimitarilor practice ale studierii fiintelor umane.

42

Dificultati tehnice
increderea
Daca rezultatele unui studiu trebuie sa fie acceptate de 0 comunitate ~tiintifica, cercetatorii trebuie sa creada ca, daca ei sau altii
ar trebui sa repete ,acela~i studiu, ar gasi rezultate similare. Asta Ie
dil incredere ca ceea ce a fost gas it nu a fost un accident sau un
eveniment intimplator. Aceasta consecventa se nume~te incredere.
Increderea presupune folosirea de masuri ~omparabile identice in
cercetare, a~a cum consumatorii pretind un dntar similar reglat
dnd cumpara came in zilele unnatoare.

Validitatea
Un studiu trebuie sa fie mai mult dedt demn de incredere. Variabilele in studiu, presupuse a reprezenta un anumit aspect al realitatii,
trebuie, de fapt, sa reprezinte acea realitate. Masurarea a ceea ce
trebuie masurat este numita validitate. Unii au contestat faimoasa
cercetare a lui Durkheim asupra sinuciderii, pe motivul ca i-a lipsit
validitatea adecvata. De pilda, in timp ce rata sinuciderilor pe care
a studiat-o Durkheim pare a fi demna de incredere, e posibil ca ea (
sa fi fost mai putin valabila dedt presupunea Durkheim (Pescolodi
~i Mendelsohn, 1968), deoarece raportarea deceselor ca sinucideri
poate varia in functie de coeziunea comunitatilor in care decesele
s-au produs. Durkheim nu pare sa fi luat in considerare aceasta
raportare distinctiva posibila a sinuciderilor, care poate reduce validitatea constatarilor sale.

Dificultati practice
Convingerea oamenilor sa coopereze
Sociologii au nevoie de cooperarea subiectilor lor. Participarea
la cercetarea sociala necesita timp, ceea ce oamenii nu prea au.
Mai mult, cercetarea sociala deseori implica probleme personale
sau chiar polemice ~i nu toata lumea este domica sa-~i dezvaluie
43

altcuiva gindurile personale. Astfel, convingerea oamenilor de a

participa este un proces complex de reducere a poverii participarii
~i de transformare a ei in ceva atragator.
Uneori, povara poate fi redusa prin limitarea informatiilor cerute
la mai putin decit ceea ce cercetatorului i-ar place a, in mod ideal,
sa aiba. Astfel de compromisuri sint deseori necesare pentru realizarea obiectivelor importante ale cercetarii. De asemenea, ~ercetatorii pot reduce din povara participantilor prin moderarea chestionarelor la care subiectii pot raspunde pe indelete, prin convorbiri
telefonice la un moment convenabil pentru subiecti sau prin intervievarea acestora in casele lor mai degraba decit intr-un loc special
pentru cercetare.
Caracterul atractiv al participarii intr-un studiu de cercetare
este uneori oferit printr-o renumerare modesta pentru acoperirea
cheltuielilor minore implicate (e.g., costurile calatoriei pina la ~i
de la locul de cercetare, costurile necesare pentru doici pe durata
absentei) sau pentru neplacerile cauzate. Totu~i, caracterul atractiv
depinde, in modul cel mai frecvent, de parerea subiectilor despre
importanta cercetarii.

Cercetarea poate schimba comportamentul

Oamenii sint con~tienti de ei ca indivizi. Aceasta con~tiinta de
sine este 0 preocupare speciaIa in cercetarea sociologica, deoarece
oamenii i~i pot schimba comportamentul ca raspuns la faptul ca
sint studiati. ~tiind ca parerile lor despre un anumit subiect sint
studiate, ei pot sa-~i ~vizuiasca acele pareri. De pilda, un studiu
despre cum parintii i~idisciplineaza copiii ii poate conduce pe parinti
la reevaluarea ~i schimbarea metode1or.
De asemenea, insa~i publicarea constatarilorpoate schimba comportamentul indivizilor, al grupurilor ~i al organizatiilor.
De fapt, obiectivul cercetarii orientate politic deseori consta in
schimbarea comportamentului. Dar dnd comportamentul s-a
schimbat, e posibil ca rezul.tatele cercetarii sa nu mai fie exacte.

Dificultati in prezicerea comportamentului

Fiintele umane i~i aleg comportamentul. Aceasta alegere poate
implica situatii despre care oamenii au cuno~tinte insuficiente pe

44

r.:aresa-~i bazeze 0 alegere inspirata. Intelegerea situatiilor a~a cum

Ie percep participantii ~icapacitatea de a Ie prezice ~iI'ntelege comportamentul constituie 0 sarcina grea. Cercetatorii trebuie, in mod
constant, sa se fereasca de tendinta de a-~i impune propriile lor
pareri participantilor; in schimb, ei ar trebui sa nu precupeteasca
nici un efort pentru a vedea situatiile din perspectiva participantilor.

Etica i politica cercetarii

Cercetarea sociologica implica, aproape inevitabil, 0 componenta etica ~iuna politica. Etica studierii oamenilor a fost descrisa
mai sus, in legatura cu cercetarea bazata pc obscrvatie. In ce masura
au oamenii drept sa decida daca ar trebui sa fie studiati? Aceasta
problema este deosebit de acuta in studiile bazate pe observatie,
deoarece cooperarea directa a subiectilor nu este totdeauna la fel
de necesara pentru cercetarea bazata pe observatie cum este pentru
anchete.
Folosirea oglinzilor false, a aparatelor de inregistrare ascunse,
a participantului nedivulgat sau a observatiei indirecte, toate acestea
ridica probleme etice in legatura cu incalcarea intimitatii. Procedeele
curente stabilite de guvemul federal prevad ca subiectii sa dea
"consimtamintul incuno~tiintat" la participarea I'ncercetare, astfel
eliminindu-se aceasta problema ctica speciala.
Uneori, cercetarea sociala comporta riscul unor prejudicii pentru
participanti. De pilda, dezvaluirea de catre cercetatori a unor informatii sensibile patronilor sau sotilor / sotiilor participantilor ii pot
costa pe participanti slujba sau casatoria. "Consiliile de analiza institutionala", prevazute de guvemul federal, garanteaza fie eliminarea, fie reducerea prejudiciilor posibile pentru subiectii cercetati la
niveluri lip site de importanta, prin planuri de cercetare corecte sau
explicate adecvat participantilor inaintea consimtamintului lor de
a coopera. Aceste masuri de siguranta au redus substantial probleme1e etice discutate mai sus.
Folosirea rezultate10r cercetarii pune un alt tip de problema
etica ~ichiar politica. Cui ii datoreaza sociologulloialitate in primul
rind? Sursei care sponsorizeaza? Participantilor?Comunitatii ~tiintifice? Societatii ca un intreg? Acesteanu sint doar simple intreMri.

45

Ar trebui ca cerceHitorii sa accepte sponsorizare pentru a studia

cea mai buna cale de a convinge oamenii sa cumpere un produs
evident inferior? Ar trebui ca anumite subiecte (e.g., posibilele
deosebiri sociale in privinta inteligentei) sa nu fie incluse in studiu?
Ar trebui limitata in vreun fel folosirea rezultatelor cerceUirii? Ar
trebui sa fie "pedeps*,' cercemtorii (prin pierderea fondurilor aprobate, a salariilor, a ~anselor de promovare, a slujbelor) pentru problemele pe care Ie studiaza sau pentru rezultatele cercetarilor lor?
Asociatia Sociologica Americana (organizatia profesionala cea
mai importanta a sociologilor din Statele Unite) a stabilit un cod
de etica pentru a rezolva unele dintre aceste intrebari. Codul prevede
un set de principii etice care exprima sentimentele colective ale
comunimtii sociologice fata de aceste chestiuni importante. Acesta
este un indreptar ce trebuie respectat de toti sociologii.

Acest capitol a prezentat procesul de cercetare ca pe un

element important al disciplinei sociologiei. El a accentuat
importanla definirii cauzei presupuse (variabila independenta)
~i a efectului (variabila dependenta) ~i a stabilit 0 legatura
adecvata mtre ele ca fiind importanta in metodologia sociologica. Teoria ~i cercetarea merg mma fn mina. Teoria sugereaza variabilele adecvate, iar cercetarea verifica acuratelea
teoriei.
Deseori, procesul de cercetare urmeaza 0 schema stabilita.
Mai mtfi, 0 problema sociologica importanta este definita, iar
literatura profesionala existenta este examinata pentru a stabili
ce este deja cunoscut despre problema.
in lumina aces tor cuno~tinle, ipotezele despre relalia intre
variabile smt explicit prezentate, iar un plan de cercetare adecvat, care va oferi 0 verificare precisa a ipotezelor, este dezvoltat.
Problemele etice importante nu sfnt doar luate in considerare,
ci deseori ele injluenleaza tipul ~iforma procedeelor de strmgere a datelor ce trebuie folosite. Aceste date sint analizate in
lumin'a ipotezelor originale ~i a concluziilor adecvate trase.
Metodele cercetarii fundamentale fn sociologie implica
experimente fie in laborator (mai pulin frecvente), fie pe "teren ", situatii din viala de fiecare zi. Metoda experimentala a

46

~tiinlei este folosita pentru a stabili grupele de control ca 0

linie de baza m contrast cu grupele experimentale care smt
supuse la 0 anum ita injluenla al carei rezultat este exam inat.
Metoda principala de cercetare a sociologiei este ancheta,
m care subieclilor li se cere, fie prin chestionare foarte bine
organizate sau interviuri mai putin organizate (personal, prin
corespondenla sau, din ce in ce mai mult, prin telefon) sa raspunda la 0 serie de intrebari despre ei in~i-ri,despre atitudinile,
valorile, parerile sau comportamentul lor. Pentru a obline
concluzii despre populalii mai numeroase este important sa se
aleaga un e~antion potrivit. Observalia, fie prin participarea
cercetatorului la 0 activitate,fie intr-un mod indirect -ri analiza
datelor strinse anterior (analiza secundara) smt alte doua metode importante ale cercetarii sociologice.
Cercetatorii sociologi se confrunta cu un numar de probleme in organizarea proiectelor de cercetare. Din punct de
vedere tehnic, ei trebuie sa se asigure cafolosesc crUerii demne
de mcredere care vor da rezultate potrivite, indiferent cine
efectueaza cercetarea. in plus, ei trebuie sa fie preocupali de
validitatea criteriilor lor, adica de masura in care surprind
realitatea presupusa aft studiata. Din punct de vedere practic,
deseori este greu sa convingi oamenii sa coopereze fn cercetare.
Mai mult, cercetarea deseori schimba comportamentul aflat
m studiu #, 0 data cu faptul ca indivizii sint con-rtienli de ei
in-ri-ri-ride acliunile lor -rica astfel se pot schimba ei m#-ri sau
actiunile lor, face mai dificila prezicerea comportamentului
uman dedt actiunea atomilor sau a moleculelor. in cele din
urma, exista dimensiuni politice -ri etice considerabile in organizarea cercetarii sociale, iar cercetatorul trebuie sa Ie ia in
considerare in intocmirea unui anumit proiect -ri m ducerea
lui la mdeplinire.

47

3
CULTURA

In

ee este eloJicum extinde sau limiteza libertatea individuala.

aeest
capitol,eomponentele
vom examinaeulturii
eoneeptul
eheie
eulturei Vom
examina
oJivom
facededeosebirea
mtre eultura " ideala" oJieea "reala". Diversitatea eulturata intre
societali oJiin interiorul lor va ji, de asemenea, diseutata, cum
vor ji diseutate relativismul cultural oJietnoeentrismul. De la 0
privire generala asupra eulturii, ne vom eoneentra asupra eulturii
amerieane, in particular. Capitolul se va sfiroJieu 0 diseulie despre
o noua perspeetiva, sociologia.

CE ESTE CULTURA?
in conversatia obi~nuita, cuv'intul cultura deseori sugereaza 0
forma de arta superioara: opera, balet, muzee. 0 persoana cu cultura
este definita ca fiind rafinata, sofisticata, av'ind cuno~tinte despre
arte ~icapacitatea de a Ie aprecia. In acest sens, cultura est~ 0 caracteristica a individului. Totu~i, sociologii ~i antropologii folosesc
termenul'intr-un sens mai largo

o definitie
,

a culturii

Exista multe definitii ale culturii, 'incep'ind de la lapidarol- "un

mod distinct de viata al oamenilor, un model de a trai" (Kluckhohn,
1949) - ~i merg'ind p'ina la cel enumerativ - "acel intreg complex
care include cuno~tintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul ~i
48

aIte deprinderi dobindite de om ca membro al unei societati" (Tylor,

1871). Totu~i, toate definitiile au unele elemente comune.
Cultura este 0 caracteristidi a unei societati, nu a uriui individ.
Cultura este tot ceea ce este invatat in cursul vietii sociale ~itransmis
din generatie in genertie. In cuvintele lui Ralph Linton, ea este
"ereditatea sociala a membrilor unei societati".
Goodman ~iMarx (1982:85) au vazuteulturaca fiind "mo~tenirea invatata ~i socialmente transmisa, a obiectelor mcute de om, a
cuno~tintelor, a parerilor, a valorilor ~ia perspectivelor, care asigura
membrilor unei societati uneIte pentro a face fata problemelor
curente". Cultura define~te ~i pune la dispozitia membrilor unei
societati hrana pentro a 0 minca, haine pentro a Ie purta, limba
pentro a 0 folosi, valori pentro a face aprecieri, idei pentru a Ie
ghida comportamentul ~ipractici pentro a Ie uffila.Pe scurt, cultura
da forma vietii sociale ~i oorganizeaza.

Cultura:

0 inventie
,

umana

Cultura pare a fi 0 caracteristica eminamente umana. Alte specii

nu par sa posede cultura. 0 mare parte din comportamentul animalic
este 0 functie a instinctului sau deriva din invatarea specifica a
unui animal in timpul vietii sale.
De ce au cultura fiintele omene~ti? In cursul evolutiei, multe
dintre instinctele pe care specia umana Ie-a imparta~it cu stramo~ii
sai mamiferele au fost "selectate" treptat sau pierdute. Cu toate
acestea, fiintele omene~ti s-au dezvoltat. De-a lungul timpului, fiintele omene~ti s-au transformat intr-o specie complexa ~inumeroasa,
intr-un sens specia dominanta pe pamint. De ce?
Raspunsul scurt este "cultura". Cultura da fiintelor omene~ti 0
mai buna ~i mai rapida metoda de adaptare la schimbarea fizica,
topologica ~iclimatologica dedt ar fi fost posibil doar prin evolutia
biologica. Combinatia intre evolutia anatomidi (dezvoltarea creierului, degetul mare opozabil, mersul biped) ~idezvoltarea culturala
a condus specia umana la starea sa actuala deosebit de dezvoltata.
Relatia intre cultura ~ifiintele omene~ti este reciproca. De~i noi
cream cultura (i.e., "invent'ind" limbaj ~i valori), noi, la r'indul
nostro, sintem umanizati de ea (vezi Cap. 6). Mult din ceea ce
COAL.A 'I

INTRODUCERE

IN SOCIOLOGIE

49

trece drept "natura umana" este, de fapt, produsul unci anumite

culturi. Americanii, de pilda, deseori vad razboiul, agresivitatea ~i
competitia ca fiind umane prin na~tere. Totu~i, exista societiiti (e.g.,
arape~ii din Noua Guinee) in care razboiul este necunoscut, iar
comportamentul agresiv ~icompetitiv, virtual inexistent.

Cu/tura Iimiteaza libertatea umana

Cultura limiteaza libertatea individuala. Oamenii nu sint liberi
sa faca tot ceea ce vor. Legile, 0 inventie culturala, ii impiedica sa
se angajeze in anumite feluri de comportament (e.g., sa umble goi
pe strazile ora~ului) ~iIe cer sa actioneze in anumite feluri (e.g., sa
puna un semn la bariera rotitoare din metrou). Indivizii nu i~i pot
crea propria limba daca vor sa comunice cu altii. De~i egali biologic (in acela~i timp diferiti), barbatii ~i femeile rar sint egali din
punct de vedere cultural. In multe societati, barbatii au un statut
social superior ~i mai multa putere decit femeile (vezi Cap. 12 ~i
13). Acela~i lucru s-ar putea spune despre saracii ~i minoritatile
din cele mai multe societati. Cultura limiteaza in mod inegal.

Cu/tura extinde Iibertatea umana

In acela~i timp, cultura mare~te libertatea. Cultura elibereaza
individul de comportamentul predeterminat ~i conditionat, dictat
de instinct. Oamenii i~i modifica reactiile in functie de situatii; ei
fac alegeri, oricit ar fi ele de limitate. Chiar dadi cultura limiteaza,
ea adesea permite alegerea in cadrul unei game rationak de optiuni
acceptabile. (De pilda, in timp ce mersul gol pe strada este interzis,
gama sortimentelor de imbracaminte din care cineva poate alege
este foarte larga.)
Cultura ne elibereaza de nevoia de a reinventa mereu aspectele
necesare ale vieW sociale. Nu trebuie sa cream neintrerupt 0 limba
cu care sa comunicam sau sa redescoperim in mod continuu focul
pentru a ne incalzi sau a ne gati mlncarea. Nenumaratele lucruri
obi~nuite pe care Ie facem in fiecare zi ~i articolele materiale de
care avem nevoie sint asigurate prin cultura, astfel eliberindu-ne
timp pentru creatie ~i explorare.

50

COMPONENTELE

CULTURII

Cultura poate fi impaqita in doua componente majore: cultura

materiala ~i cultura nemateriala.

Cu/tura materia/a
Cultura materiala se refera la to ate creatiile concrete ~itangibile
ale societatii. Acestea includ obiectele principale descoperite prin
sapaturile arheologice: oale de lut, bijuterii, arme ~ialtele. De asemenea, cultura materiala include diverse obiecte, cum sint televizoarele,
avioanele, stadioanele de base-ball, imbracamintea, zgiriie-norii ~i
ma~inile de spiilat. Pe scurt, orice manifestare fizica a vietii unui
popor este 0 parte a culturii sale materiale.
Cultura materiala este transmisa generatiilor viitoare. Unele obiecte produse de om, cum sint avioanele, sint considerabil modificate;
altele, cum sint cazile de baie, suporta putine schimbari sau deloc
in structura lor de baza. Unele, cum este rigla de calcul, sint inlocuite
cu succese tehnologice; altele, ca dansul hula hoop, ajung la moda
~idispar. Fie ca se schimba substantial, fie ca nu, comportamentele
culturii materiale devin 0 parte importanta a caracterului fizic al
societatii.

Cu/tura nemateria/a
Sociologii manifesta tendinla de a se concentra asupra culturii
nemateriale, crealiile abstracte ale societalii, care sint transmise
din generalie in generalie. Acestea sint insa~i bataia de inima a
vieW sociale.

Cuno~tintele ~i opiniile
ldeile pe care Ie avem despre lume constituie un aspect important al culturii nemateriale. Aceste idei sint parte din mo~tenirea
culturala a tuturor societiitilor. Cuno~tinlele se refera la ace Ie concluzii bazate pe un anumit criteriu al evidentei empirice. De pilda,
51

fonna sferidi a pamintului ~i relatia intre copiii cu greutate mica

la na~tere ~i fumatul in timpul sarcinii sint elemente ale cunoa~terii.
Parerile, pe de alta parte, se refera la concluziile care nu sint
sustinute de un sprijin empiric suficient, pentru a fi considerate
echivoc, adevarate. Doua exemple de pareri controversate sint: viata
incepe in momentul conceperii (vezi Cap. 13) ~ipedeapsa capitala
retine de la crima (vezi Cap. 8).
Culturile tuturor societatilor intruchipeaza idei despre medivl
natural, precum ~i despre lumea pe care au creat-o fiintele urnane.
Mai mult, toate culturile au idei despre multe aspecte ambigue ~i
confuze ale vietii ~i ale moqii, ca de pilda, daca exista viata dupa
moarte, intelesul fericirii umane ~isoarta finala a universului. Aceste
opinii strabat existenta de fiecare zi a fiintelor omene~ti de pretutindeni.

Valorile
Valorile sint idei abstracte despre ceea ce 0 societate crede ca
este bun, corect ~iplacut. Valorile asigura contextul in cadrul cfuuia
nonnele sociale (vezi mai jos) sint stabilite ~i explicate. Valorile
asigura baza pe care judecam actiunea sociala, prin aceasta dind
forma alegerilor pe care Ie facem. In societatea americana, de pilda,
apreciem munca in mod deosebit, iar "etica t:puncii" ne influenteaza
comportamentul specific.
Valorile nu sint doar concepte abstracte; ele sint investite cu
semnificatie emotionala considerabila. Oamenii discuta in contradictoriu, se lupta ~i chiar mar pentru valori, cum este "libertatea".
Uneori, valorile se ciocnesc, ca atunci cind unii apreciaza steagul
american ca pe un simbol ce trebuie aparat ~i respectat, iar altii
apreciaza mai mult dreptul de a-I arde ~i a-I prof ana, in semn de
protest impotriva unor aspecte ale politicii Statelor Unite. De aceea,
o valoare nu este in mod necesar universal acceptata de 0 societate,
nici nu are totdeauna acela~i inteles in diverse societati. De pilda,
democratiile inlerpreteaza cu totul diferit "libertatea" fata de statele .
totalitare. Mai mult, valorile sint deseori limitate in cadrul unei societati. De pilda, "exprimarea libera", care este foarte apreciata de
democratii, es,te deseori limitata in timp de razboi; ~i chiar in timp
de pace, legile impotriva calomniei ~i a preocuparii de a provoca
52

"un pericol evident ~i iminent" limiteaza dreptul oamenilor de a

zice tot ceea ce vor.
Valorile nu sint in mod necesar statice; ele se pot schimba ~i
chiar se schimba in decursul timpului. De pilda, valorile care se
refera la iubire, la sex ~i la casatorie s-au schimbat in ultimele
decenii. De asemenea, cercetarea actual a arata ca studentii din ultimii ani.au ajuns sa considere invatiimintul superior un mijloc de
a dobindi siguranta financiara mai degraba decit 0 cale de a-~i
perfectiona 0 filozofie semnificativa de viata.

Normele

o mare

parte din viata social a implica comportament rutinier.

Oamenii se trezesc ~i se culca la anumite ore, maninca dupa un
program precis ~i se imbraca intr-un anumit fei. Acest lucru nu
este intimplator. Comportamentul nostru este structurat de norme,
reguli sociale ~i linii de conduita care prescriu un comportament
adecvat in situatii speciale. De asemenea, normele pot modela actiunile oamenilor in relatiile dintre ei. "Nonnele de politete" definesc
comportamentul cuvenit fata de altii.
'
Ansamblul normelor societatii ("cadrul nonnativ") este impaqit
in obiceiuri, moravuri ~i legi.
Obiceiurile Obiceiurile sint conventiile curente ale vieW de
fiecare zi. Ele sint caile (1{,i~nuitep'rin care oamenii actioneaza:
de~teptarea la 0 anumita ora, turnarea laptelui peste cereale, tunderea paji~tei, aruncarea gunoiului in crematoriu, imbracarea intr-o
tinuta potrivita pentru 0 ocazie, folosirea tacimurilor "adecvate"
la masa. Obiceiurile sint actiuni cu 0 mica semnificatie morala; cel
mai adesea, ele sint chestiuni de gust. Oamenii trebuie sa se comporte
in aceste feluri: daca nu 0 fac, pot fi considerati excentrici, neatenti
sau ciudati, dar, de obicei, nu primejdio~i sau rauvoitori. Daca
oamenii incalca obiceiurile, ei se expun birfei ~i ridicolului, nu
batailor sau inchisorii.
Moravurile Moravurile sint nonne considerate importante ~i
semnificative pentru functionarea societatii ~ia vietii sociale. Furtul
respectului pentru proprietatea privata este 0 problema serioasa.
EI sfideaza concePtiile sociale de distribuire a proprietatii ~i de
incredere. Valorile patriotice sint alcatuite din moravurile refe-

53

ritoare la felulin care cetatenii responsabili ar trebui sa se comporte.

Prezenta dezbatere despre profanarea steagului american treze~te
sentimente putemice, deoarece acest comportament atinge defmitiile
fundamentale ale cetateniei, care sint semnificative pentru societate.
Tabuurile sint moravuri proscriptive, adica definesc ceea ce nu
ar trebui sa fie fiicut. In general, societatile au tabuuri referitoare
la relatiile sexuale ~i maritale intre rude apropiate ("tabuul incestului") ~i tabuul referitor la consumarea dimii de om. In general,
incalcarile tabuurilor ~iale moravurilor implica sanctiuni muIt mai
severe dedt nerespectarea obiceiurilor. Aceste sanctiuni includ
intemnitarea, exilul ~i chiar moartea.
,
Deosebirea conceptuaIa intre obicei ~i moravuri (prima oara
fiicuta de Sumner, 1906) este relativ clara. Totu~i, nu este totdeauna
u~or sa distingi comportamente specifice obiceiurilor sau moravurilor. Profanarea steagului constituie un bun exemplu. Pentru unii
oameni, aceasta este, pur ~i simplu, 0 violare a unui obicei ~i nu
necesita nimic mai muIt dedt dezaprobarea. Pentru altii, un asemenea act este 0 violare a moravurilor socieUitii ~inecesita 0 pedeapsa
severa .
Legile Legile sint norme stabilite $i aplicate de autoritatea politica a societatii. Dupa ce aceste legi au fost scrise ~icodificate, se
face refertnta la ele, in general, ca "legi promulgate". In unele
societati, legea este transmisa pe cale oraUi;aceasta este considerata
ca "legea obiceiului" sau "obiceiul pamintului". Indiferent de forma
sa, deseori legea se aplica acelor comportamente care sint considerate importante in societate. 0 mare parte din dezbaterile curente
despre caracterul adecvat allegilor care reglementeaza orice fel de
comportament sexual intre adulti, cu consimtamintul piirtilor, este
o consecinta a deosebirilor intre protagoni~ti, cu privire la faptul
daca un astfel de comportament este intr-adevar 0 problema de
"gust" personal sau stil (obicei), sau de preocupare principala a
societatii (moraVUfi).

Semnele ~i simbolurile
Semnele Semnele sint reprezentari; ele reprezinta altceva.
Exista doua feluri de semne: semne naturale ~isemne conventionale
(simboluri). Unsemn natural are 0 relatie proprie cu ceea ce repre54

zinHi. De pilda, un anumit miros este un semn ca in apropiere se

gase~te un scones. Intre miros ~i sconcs exista 0 rela!ie proprie. Sa
dam un aIt exemplu: dnd vedem fum, ~tim ca are loc 0 anumita
forma de ardere. Cele doua, fumul ~i arderea, sint legate una de
cealaltii. Nu noi am creat aceasta relatie, dar trebuie sa 0 invatam.
Simbolurile Simbolurile (sau "semnele conventionaleH), pe
de alta parte, nu sint "naturale"; ele sint reprezentari create in mod
arbitrar (cuvinte, gesturi, obiecte, imagini vizuale) care dobindesc
inteles prin consens social. Un steag, de pilda, este pur ~i simplu, 0
bucata de pinza cu 0 anumita forma, culoare ~i desen. Totu~i, oamenii mor pentru el - nu pentru pinza in sine, ci pentru ceea ce
reprezinta, pentru semnificatia care i s-a atribuit. Steagul este un
simbol al unei natiuni ~iintruchipeaza intreaga semnificatie a acelei
societati. Weitman (1973) a aratat ca poate fi analizata semnificatia
pe care 0 societate 0 investe~te in steagul sau national, ca 0 modalitate de a intelege aspectele importante ale acelei culturi.
Limba Limba, un ansamblu semnificativ de simboluri social
construit, este cel mai important aspect al culturii. Elementele unei
. limbi au aproximativ acelea~i sensuri pentru membri aceleia~i comunitati lingvistice. Prin urmare, limba devine principalul vehicul
de comunicare intre oameni. Cu dt mai larga este gama de cuno~tinte, cu atit mai multe simboluri sint necesare pentru a Ie comunica
De aici, bogatia ~ivarietatea vietii sociale sint legate de bogatia ~i
varietatea limbii.
Gesturile Oamenii comunica $ipringesturi, mi~cari ale corpului (ale piirtilor corpului, cum sint fata ~imiinile) care au semnificatii
consimtite social. In societatea americana, descrierea unui cerc cu
degetul mare ~i cu aratatorul de la mina dreapta, tinind celelalte
trei degete drept in sus ~i mi~dnd u~or mina, insearnna "A-okay;
totul este in regula". In aIte societati, acela~i gest are semnificatii
diferite. De pilda, in Franta el exprima insulta ca cineva este un
nimeni, un "zero". In Grecia ~i Turcia, el sugereaza 0 invitatie
sexuala nedorita. Gesturile, ca ~i limba, au semnificatie in cadrul
unui context social specific.
Oamenii comunica atlt pe cale orala, prin limbaj, dt ~i prin
gesturi. De fapt, comunicarea personala i~i trage bogatia $isubtilitatea din asocierea indicatiilor verbale ~ia senmelor neverbale. Totu~i
55

uneori, aceasta asociere duce la confuzie sau la interpretiiri nedorite

~i nea~teptate ale sensului. De pilda, unii biirbati acuzati de viol
sustin ca, in timp ce limbajul victimelor lor zicea ca nu vor sa se
angajeze in relatii sexuale, gesturile lor (tonul vocii, expresia fetei,
stilul imbracamintei) spuneau altceva.

Ipoteza relativitatii Iingvistice

Limba face mult mai mult decit sa Ie dea oamenilor posibilitatea
de a comunica unii cu altii. Insa~i natura limbii, s-a sustinut, structureaza modul in care percepem lumea. Aceasta teorie, numita ipoteza
relativitalii lingvistice, a fost formulata initial de doi antropologi,
Edward Sapir (1929) ~i Benjamin Lee Whorf(1956). Ei sustin ca
limba unei societati dirijeaza atentia membrilor sai spre anumite
trasaturi ale lumii mai degrabii decit spre altele. Ilustrarea clasica
a acestui fenomen este ca, in timp ce limba engleza are doar un
singur cuvint pentru zapada, limbii inuitilor ii lipse~te un termen
general pentru ea. In schimb, intrucit deosebirea diverselor forme
de zapada este foarte importanta in viata lor zilnica, ei au cuvinte
diferite care descriu tipuri diferite de zapada (e.g., zapada pufoasa,
zapada care cade, zapada umeda, nameti). Astfel, utilitatea deosebirii multelor tipuri de zapada a dus la crearea cuvintelor pentru a
Ie numi ~i la includerea lor in limba inuitilor.
Aspectul important al ipotezei relativitatii lingvistice este concentrarea ei asupra structurii gramaticale, care, sustin Sapir ~iWhorf,
Ii conduc pe oameni sa priveasdi lumea intr-un anumit fel. De
pilda, in unele limbi neeuropene (e.g., limba chineza) separarea
obi~nuita a agentului care actioneaza (subiectul) ~i a actiunii (predicatul) nu are loc (Tung-Sen, 1970). In schimb, agentul ~iactiunea
sint legate laolalta; actiunea este agentul, iar agentul este actiunea.
Potrivit lui Sapir ~i lui Whorf, vocabularul ~istructura gramaticala a unei limbi, impreuna, determina modul in care membrii unei
societati percep lumea. Astazi, parerile cele mai bine informate
accepta 0 versiune "slabii" a ipotezeirelativitatii lingvistice. Existii
.un consens general ca vocabularul ~i structura gramaticalii a limbii
unei societati i~i concentreaza atentia mai degrabii asupra anumitor

56

fatete ale lumii decit asupra altora ~i ii determina pe membri sa

gindeasca intr-un stil specific. Totu~i, perspectiva modificata a
ipotezei relativitatii lingvistice sustine ca limba este un mecanism
anumita limbii te ajuta sa ginde~ti ~isa percepi
"care faciliteaza".
intr-un mod specific, dar ea nu ii obliga pe oameni sa vada alte
fatete ale lumii sau sa i~i dezvolte alte mpduri de a gindi. De pilda,
cind este in interesullor, schiorii pot face deosebirea intre diferitele
tipuri de zapada intocmai cum fac inuitii. De asemenea, dominanta
formei masculine generice in gramatica (e.g., chairman1) se schimbii
in mod curent (e.g., chairperson2), a~a cum se schimbii conceptiile
noastre despre relatiile specifice intre biirbati ~i femei.

CULTURA "IDEAL4" ~I "REAL4"

Normele ajuta la structurarea comportamentului prin definirea
modurilor de actiune aprobate cultural. Norme1e defmesc "idealul";
ele precizeaza ceea ce societatea considera ca oamenii ar trebui sa
faca, ceea ce se a~teapta din partea lor sa faca.
Dar oamenii nu se comporta totdeauna a~a cum ar trebui sau
cum se a~teapta din partea lor sa se comporte. De pilda, in societatea
americana, oamenii subscriu, in general, la normele fidelitatii sexuale in casatorie. Totu~i, intre un sfert ~ijumatate din biirbatii ~i
femeile casatorite au relatii extraconjugale. Chiar ~ia~a, cei angajati
in astfel de actiuni deseori sustin validitatea normelor. Ei i~i explica
comportamentul prin slabiciunea personala sau prin imprejurari
speciale ["mariajul meu se destrama", "sotia (sotul meu) mea nu
ma intelege, iar eu am nevoie de dragoste ~i afectiune"].
N ormele nu ar trebui confundate cu comportamentul. N ormele
precizeaza comportamentul cuvenit din punct de vedere social, care
poate sau nu poate fi manifestat. Ele sint patrunderi valoroase in
formele de actiune pe care 0 societate Ie considera oportune, dar
ele nu garanteaza ca acele actiuni sint cu adevarat efectuate.
IPre~edinte. Cuvlnt format din chair = scaun ~i man = blirbat (n: tr.).
2Persoana care sta pe scaun (barbat sau femeie) (n. tr.).

57

DIVERSITATEA CULTURALA
Cultura difera atit intre societati, cit ~i in interiorullor.

Diversitate intre societati

Rapoartele antropologilor exprima diversitatea culturala cons iderabila intre societati. Societatile se deosebesc prin modurile in
care i~i organizeaza relatiile dintre membri (vezi Cap. 13). Dar
societatile se deosebesc ~i prin culturile lor. Variatiile in cultura
materiala a societatilor sint evidente in formele lor diferite de 10cuinte ~itransport. Pentru sociologie diferentele intre societati sint
relevante indeosebi in culturile lor materiale.
Societatile se deosebesc prin valorile lor ~i prin normele care
precizeaza comportamentul potrivit. Ruth Benedict (1934) a descris
doua situatii diametral opuse: 0 cultura dionisiaca, de activitate
frenetica, de sensibilitate exagerata ~i de inaltare individuala prin
competitie (KwakiutP din Insula Vancouver, Columbia Britanica)
~icultura apolonica, de discretie, sobrietate ~imoderatie, care pune
accentul pe importanta colectivitatii in raport cu individul (Zuni2
din New Mexico).
In societatile moderne vedem deosebiri similare. Accentul pus
de cultura americana pe individ difera in mod considerabil de
accentul pus pe colectiv de statele socialiste. Chiar intre statele
socialiste deosebirile culturale sint evidente. Cuba difera foarte mult
de Uniunea Sovietica din punct de vedere cultural. Ambele difera
foarte mult de Republica Populara Chineza. De asemenea, sint
evidente deosebirile culturale intre statele capitaliste, cum sint
Statele Unite, Marea Britanie ~iJaponia. Fire~te, exista asemanari
in toate societatile. Totu~i, istoria, geografia, clima ~i conditiile
sociale se combina pentru a deosebi societatile una de alta in multe
privinte. De pilda, culturile societatilor insulare, curneste Marea
Britanie, contin elemente nautice distinctive care lipsesc in tarile
inconjurate de us cat, cum este Ungaria. Culturile tarilor tropicale
IMembru al unei populatii indiene din Insula Vancouver (n. tr.).
2Membru al unui trib de indieni nord-americani din New Mexico (n. tr.).

58

se deosebesc de culturile din zona temperata. Tarile dominate cindva

de Franta se deosebesc de cele stapinite cindva de Marea Britanie
sau Portugalia.
Diversitatea culturala dintre societati demonstreaza flexibilitatea
~i variabilitatea organizatiilor omene~ti. Intelegerea ~i aprecierea
acestei diversitati poate duce la un respect sanatos fata de deosebirile
dintre popoare ~i fata de ingeniozitatea speciei umane.

Diversitatea in cadrul unei societati

A~a cum culturile diferitelor societati variaza de la una la alta,

grupuri din cadrul aceleia~i societati pot, de asemenea, viidi varietate, indeosebi daca societatea este numeroasa, complexa ~imoderna. Aceste grupuri, numitesubculturi, pot varia dupa clasa sociaIa,
origine etnica, rasa, religie ~i stil de viata, precum ~i dupa scopuri
~iinterese.
'

Subculturile
Tiparele subculturale dau unui grup 0 savoare ~i 0 identitate ce
11deosebesc de societatea intreaga din care face parte. Identitatea
unei subculturi se poate baza pe mo~tenirea sa etnica, indiferent
daca este chineza, italiana sau poloneza. Ea ar putea deriva din
cOIiditia economica a grupului, cum este cazul saracilor din ghetou.
Subculturile unice din Noua Anglie ~i din sudulindepartat se bazeaza pe regiune ~i istorie. Subcultura drogurilor i~i are propriile
sale tipare. Pe scurt, orice grup de marime medie, care are idei
sociale, valori, norme ~istiluri de viata considerabil diferite de cele
ale societatii mai mari, poate fi considerat 0 subcultura.
Deseori, 0 subcultura are 0 limba distincta. Limba oamenilor
de ~tiinta este in esenta unjargon subcultural, a~a cum este terminologia negustorilor de droguri sau a muzicantilor de jaz. Formele
distincte de comunicare in cadrul subculturilor confera un sentiment de identitate, of era posibilitatea unei comunicari mai precise
intre membrii subgrupului ~iprotejeaza aceasta comunicare de persoanele din afara acestuia.
Mozaicul cultural creat de subculturi poate fi considerat un factor de imbogatire a societatii. Statele Unite, de pilda, deseori au

59

considerat diversitatea lor culturaHi ca fiind una dintre puterile lor

majore (de~i legile stricte de imigrare in cea mai mare parte a acestui
secol demonstreaza ca nu toti americanii au aceea~i parere). Pe de aWiparte, unele societliti (e.g., Japonia) cred ca variatia subculturala
slabe~te cultura nationaHi ~i de aceca nu 0 incurajeaza.

Contraculturile
In uncle cazuri tiparele culturalc ale unui anumit subgrup nu
sint doar diferitc, ci contrare tiparelor restului societatii. Contraculturile, cum sint numite aceste subgrupuri, intruchipeaza idei,
valori, norme ~i stiluri de viata ce sint in opozitie directa cu cele ale
societatii mai mari. In anii '60 ~i la inceputul anilor '70, de pilda,
"hippie" au sfidat valorile americane fundamentale de individualism,
competitie ~imaterialism. Mi~carea neonazista crescinda din Germania, Ku Klux Klan-ul din Statelc Unite ~i Fr~tia Musulmana
din Egipt ~i-au dezvoItat propriile lor ansambluri de tipare culturale
care ii pun in opozitie cu culturile propriilor lor societati.
Uneori, cum a fost cazul cu rni~carea "hippie" din Statele Unite,
elementele contraculturii sint absorbite de cadrul cultural mai larg,
iar distinctia dintre cele doua se estompeaza. Totu~i, cel mai adesea,
contracultura ramIne in contact putemic cu societatea mai mare,
cum este cazul cu Frlitia Musulmana din Egipt.

Relativismul cultural
Varietatea practicilor culturale atlt in interiorul societatilor, cit
~iintre ele sugereaza ca nu existli un singur tipar "cel mai bun".
astfel de concluzie constituie bazarelativismului cultural, ipoteza

ca nici 0 practica culturala nu este inerent buna sau rea; frecare

trebuie inte1easa in raport de locul ei in configuratia cultural a mai
larga.
Aceasta perspectiva 11face pe observator sa se abtina de la a
formula aprecieri asupra practicilor necunoscute. Aceasta presupune toleranta, ~i chiar respect, fata de stilurile culturale care pot
. parea ciudate sau chiar "nefire~ti". Oamenii au tendinta de a evalua
60

obiceiurile, practicile ~i comportamentele in raport cu ale lor ~i

deseori aceasta evaluare capata un caracter moral care este spoit
cu foarte mult sentiment. Relativismul cultural apara impotriva
acestei tendinte.
Oare relativism culturalinseamna ca "orice merge", ca nu existli
standarde absolute? Aceasta presupune iertarea pruncuciderii (uciderea copiilor, deseori folosita ca un mecanism de control al populatiei) sau brutalitatea indreptata spre un grup minoritar? Sociologia,
ca disciplina, nu are raspunsuri u~oare la aceste intrebari. Ca indivizi, cei mai multi sociologi, daca nu toti, sint ~ocati de aceste
practici. Totu~i, ei ar incerca sa-~i separe preferintele ~i ideile morale de eforturile lor profesionale de a analiza cauzele ~iconsecintele
unei anumite practici culturale. Adoptarea pozitiei relativismului
culturalii incurajeaza pe oameni sa priveasca mai obiectiv propria
lor societate ~ipractidle ei culturale. Aceasta ofera un.fel de distanta
de la care oamenii sa-~i priveasca propria viata.

Etnocentrismul
Opusul relativismului cultural este etnocentrismul, tendinta de
a considera propria cultura superioara altora din punct de vedere
moral ~i, astfel, de a judeca alteculturi dupa standardele proprii. A
fi etnocentrist inseamna a presupune ca propria societate face lucruri
doar cum este drept ~icum se cuvine (e.g., America: "Iube~te-l sau
lasa-l"). Observatorul etnocentrist este, de aceea, capabil sa perceapa practicile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doar ca
deosebiri.
.
Etnocentrismului ii este mai u~or sa se mentina 'insocietliti relativ
omogene, traditionale ~i izolate. Inastfel de societati, existli probabilitatea unui contact redus cu diferite practici ~iputine posibilitati
de a Ie vedea utilitatea ~i importanta in interiorul culturii in care
acestea au loco Cind membrii acestui fel de societate sint expu~i
acestor variatii, este improbabil ca ei sa aiba gama de experiente
care le-ar permite sa suspende judecata ~i sa considere 0 variatie ca
fiind mai degraba pur ~i simplu diferitli decit gre~ita .

61

TEMELE CULTURALE AMERICANE

Una dintre primele afirmatii despre valorile americane vine de
la un vizitator francez, Alexis de Tocqueville (1969; original 1835).
El a fost deosebit de impresionat de lipsa de formalitate ~i egalitate
exprimate clar, pe care le-a g~sit in Statele Unite, avind, mai ales,
in vedere originea lor in tiparele traditionale, de formalitate ~ideosebiri de statut.
Mai recent, sociologul Robin Williams (1970) a sugerat ca, in
ciuda marii diversitati culturale din Statele Unite, exista un numar
limitat de valori fundamentale care inc1ud expresivitatea culturala
a StateJ.or Unite. Citeva dintre aceste valori sint descrise maijos.
Americanii, conchide Williams, pun mare accent pe realizare
$i succes, indeosebi in rolurile lor profesionale. Ei sint extrem de
competitivi ~i considera succesul ca fiind masura propriei valori.
Activitatea ~i munca sint, de asemenea, importante pentru americani. In general, americanii sint frenetici, profund angajati intr-o
activitate, i}1deosebi in domeniul muncii. Activitatile profesionale
in special cele pentru barbati, dar din ce in ce mai mult ~i cele
pentru femei, constituie centrul vietii lor reale ~i al conceptiilor
despre sine.
Americanii apreciaza, in mod deosebit, eficienfa $i spiritul practic. Nu este 0 intimplare faptul ca studiile ~tiintifice despre "timp
~imanagement" (Taylor, 1991) au inceput in Statele Unite. Singurul
sistem filozofic propriu Statelor Unite este pragmatismul, 0 filozofie
care se concentreaza asupra consecintelor practice ale comportamentului unei persoane. Americanii au 0 mare incredere inprogres.
In general, ei sint optimi~ti in privinta vietii, siguri ca lucrurile vor
fi mai bune.
Americanii au 0 putemica latura umanitara. Ei cred in ideea de
a face bine atit ca indivizi, cit ~i ca grupuri - de pilda, marele
numar de organizatii filantropice pe care Ie-au creat. Ei apreciaza
libertatea ~i democrafia. Ei cred ca indivizii au dreptul de a se
exprima liber, de a-~iurmari scopurile personale ~ide a-~i augmenta
fericirea individuala - ~i, in general, nu pe seama altora.
Totu~i, Williams de asemenea remardi tendinta americanilor
de a gindi in termeni de categorii sociale, care uneori duc larasism

62

# sentimente

de superioritate de grup. A~adar, etnocentrismul nu

este necunoscut printre americani.

Alte analize ale valorilor americane [e.g., Yankelovich (1978)]

vad schirnbari in curs. Ele remarca 0 atentie crescinda fata de sine
~i de exprimarea binelui, 0 scadere a accentului pus pe activitatea
lucrativa ca punct central al vietii ~i0 preocupare crescinda pentru
activitatile libere. In mod evident, cultura americana a suferit 0
schimbare deosebit de rapida in ultimul sfert de veac ~i nu exista
nici un motiv sa ne a~teptam ca ea sa-~i inceteze evolutia.

CULTURA ~I SOCIOBIOLOGIA
Intr-o provocare majora a sociologiei ~i a ideii ca cultura formeaza comportamentul uman, etnologul Edward Wilson (1975) a
introdus 0 noua disciplina,sociobiologia, studiul sistematic al bazei
biologice a comportamentului uman. Wilson prezice ca antropologia, psihologia ~i sociologia vor fi absorbite de aceasta noua
~tiinta, deoarece ea explica mai bine activitatile omene~ti, pe baza
geneticii, decit celelalte ~tiinte behavioriste, care Ie explica pe baza
culturii sau a educatiei. El crede ca tot comportamentul social,
inclusiv cel manifestat de alte specii decit cea umana, este supus
acelora~i procese de evolutie care afecteaza caracteristicile fizice
ale speciei.
Deseori, sociobiologii folosesc exemplul grijii parintilor pentru
odraslele lor, de obicei explicata pe 0 baza culturala in termeni de
"altruism", pentru a-~i dezvolta argumentul. Ei sustin ca motivul
pentru care parintii din multe specii i~i apara urma~ii nu are nimic
de-a face cu altruismul. Mai degraba, sociologii insista ca aceste
animale sint programate genetic sa actioneze in acest mod, deoarece
supravietuirea odraslelor lor mare~te ~ansa ca genele lor sa fie
mentinute in fondul de gene colectiv.
Critici ai sociobiologiei (e.g., Bock, 1981; Lewontin, Rose ~i
Kamin, 1984) spun ca analogia intre comportamentul animal ~i
cel uman (de pilda, compararea ritualurilor de imperechere ale
animalelor cu ritualurile umane de curtare) este fundamental gre~ita.
Ei sustin ca marea diversitate in comportamentul uman pledeaza

63

impotriva unei explicatii bazate pe genetidi. Programele genetice

codate, afirma ace~ti oameni de ~tiinta, ar determina un grad de
uniformitate in comportamentul social allui homo sapiens care, in
mod evident, nu este prezenta.
Totu~i, sociobiologia i-a fortat pe sociologi sa se gindeasca la 0
problema importanta pe care prea adesea au trecut-o cu vederea:
factorii biologici nu trebuie sa fie ignorati in examinarea comportamentului social urnan. Biologia nu nurnai ca stabile~te unele limite
pentru ceea ce fac fiintele omene~ti, ci ea, probabil, face posibil ca
unele tipare culturale sa fie mai generate decit altele (Barash, 1977).
Astfel, cum deseori se intimpIa in ~tiinta, unele dintre pretentiile
extreme ale unei noi abordari sint respinse, permitind ca noi intelegeri sa patrunda in perspective Ie stabilite. Foarte multi oameni de
~tiinta in domeniul social resping premisa de baza a sociobiologiei,
dar din ce in ce mai multi incearca sa inteleaga exact modul in care
fortele biologice influenteaza viata sociaIa.

lizarii $i a sueeesului, a aetivitalii $i a muncii, a eficienlei $i a

spiritului praetie, a umanitarismului, rasismului $i a sentimentelor superioritalii de grup ..
Capitolul s-a meheiat eu 0 diseu/ie despre soeiobiologie,
ea 0provoeare mqjora la expliealia eulturala a ae/iunilor umane. Au fost prezentate sumar atlt argumentele adeplilor, eft $i
ale criticilor soeiobiologiei $i au fost luate fn eonsiderare mlelegerile $i limitarile soeiobiologiei.

Aeest capitol a examinat coneeptul de eultura m mod detaliat. S-a evidenliat ca cultura este un element uman ee limiteaza libertatea fntr-o oarecare masura, dar $i extinde, m mod
considerabil, capacitatea oamenilor de a face fata mediului
fneonjurator. Au fost discutate aspectele eulturii materia Ie,
cum smt obiectele facute de oameni, precum $i dif'eritele componenete ale eulturii nemateriale - euno$tinlele $i opiniile,
valorile, normele (obieeiurile, moravurile, tabuurile $i legil!?),
semnele $i simbolurile (limbajul $i gesturile). "Ipoteza relativitalii $tiinlifiee ", care afirma ca limbajul structureaza
gmdirea, a fost analizata $i considerata ea avfnd nevoie de
modificari.
A fost descrisa deosebirea fntre cultura "ideala" $i cea
"reala ". S-a acordat atenlie diversitalii eulturale atft mtre
societali, eft $i fn interiorul acestora. Acest subiect a dus la
distinclia dintre subculturi $i contraculturi, dintre conceptele
eontrare de relativism cultural $i etnocentrism.
De asemenea, eapitolul a prezentat, fn linii generale, analiza
faeuta de Robin Williams temelor eulturale americane: a rea-

65

64

COAI.A 5

INTRODUCERE

tN SOCIOLOGIE

Structura sociala: elementele

constitutive ale societatii

lnteractiunea sociala rareori are loc intimpUitor. In general, exista

un tipar al'comportamentului nostru. In timp ce cultura determina
o parte a tiparului, 0 mare parte a lui este determinata ~ide elemente1e structurale ale societatii. Pe scurt, structura sociala este tiparul
recurent al relatiilor dintre elementele societatii. Printre aceste elemente sint: statutul, rolul, grupurile, organizatiile, institutiile sociale
~i comunitatea.

STRUCTURA SaC/ALA
A
/ntreaga
viala sociala
cuse
societatea,
organinasc intr-ocusocietate
zarea asocierii
umane.incepe
Fiinlele0 data
umane
care funclioneaza deja. Societatea este centrul existenlei umane;
viala sociala este viala in societate.
Nucleul acestui capitol va fi societatea in sine: ce este ea, din
ce este formata $i diferitele eiforme, precum $iperspectivele teoretice din care 0 examineaza sociologii.

NATURA SOCIETATII
,

Trasaturile fundamentale ale societatii

Un obiectiv important al cercetarii sociologice este societatea,
o colectivitate de oameni care au 0 cultura comuna (pe care 0 transmit
generatiilor urmatoare), un teritoriu comun ~i0 identitnte comuna
~i care se influenteaza reciproc prin relatii organizate social.
Faptul de a avea 0 cultura comuna, un teritoriu ~i 0 identitate
comune ii leaga pe oameni unul de altul. Cultura comuna Ie asigura
un "model de existenta" comun, iar teritoriul geografic comun Ie
asigura un spatiu comun in care sa realizeze cultura. Acestea doua
se combina pentru a asigura un sentiment comun de identitate.
Acest sentiment comunitar este, de asemenea, produs de interactiunea umana, din care mare parte se produce prin canale sociale.
Aceste canale de interactiune sociaIa se afla printre elementele
structurale - elementele constitutive - ale societatii.

66

Statutul
In vorbirea de fiecare zi, prin statut se intelege un nivel de prestigiu, de bogatie sau putere. Totu~i, dnd sociologii folosesc cuvintul
statut, ei se refera la pozitia unei persoane intr-o rete a de relatii
sociale. Statutul de "mama" desemneaza un membru al retelei sociale numite "familie", a~a cum desemneaza "tata" ~i ,:fiu". In
mod asemanator, "director ~colar" se refera la 0 pozitie in sistemul
de invatamint, la fel "profesor" ~i"elev". Fiecare dintre aceste etichete structurale se refera la 0 retea sociala ~i define~te 0 anumita
pozitie in cadrul acelei retele.
Unele statute sint reciproce: ,,mama" implica "copil", "profesor"
implica "elevi". Alte statute indica retele mai difuze; de exemplu,
"dulgher" se refera mai degraba la 0 pozitie in reteaua profesionala
general a a societatii decit la sugerarea unei legaturi cu un alt statut
specific.
Oamenii au multe statute sociale (setul de statute al unei persoane). Mama, fiica, instalator, catolic, elev, prieten, italo-american
~i femeie s-ar putea aplica toate unui anumit individ. Unele dintre
aceste statute sint numite statuteatribuite. Statutele atribuite sint
conjerite unei persoane de societate sau de un grup,fara contribulla concreta a individului, cel putin initial. Oamenii nu prea
pot, initial, sa-~i aleaga rasa, religia, etnia, sexul ~i chiar clasa sociala. Aceste statute sint 0 funotie a familiei in care 0 persoana se
na~te.
Exista, de asemenea, statute dobfndite, care depind de calitafi
asupra carora individul are un oarecare control. Statutul marital

67

(sot, so!ie) ~i eel profesional (instalator), precum ~i statutele in

grupuri neformale (prieten, pre~edinte de club), sint functii ale alegerii individuale, de~i constringerile sociale pot limita optiunile accesibile unei persoane.
In societatile mari ~icomplexe, cultura este, de asemenea, complexa, dar nici un individ nu poate fi expus intregii game de elemente
culturale. Aspectele unei culturi pe care oamenii Ie pot experimenta
sint puternic influentate de statutul social pe care ace~tia il au.
Acest lucru este adevarat in mod deosebit dnd este yorba despre
copii, ale caror statute atribuite ii expune initial doar la aspecte
limitate ale culturii mai mari. De pilda, copiii nascuti in familii
catolice de obicei nu sint expu~i la valori, norme ~iidei ale familiilor
musulmane. Fetele (un statut atribuit) nu sint pregatite social Cll
valorile culturale ~i normele cu care sint pregatiti biiietii. In timp
ce adultii i~i pot schimba religia, clasa sociala ~ichiar sexul, copiilor Ie este aproape imposibil sa faca aceste lucruri.
Nu toate statutele din cadrul unui set de statute au aceea~i
importanta. Deseori, avem unstatut principal, un statut cheie care
are mare pondere (in interacliunile noastre sociale ~i in identitafile
noastre sociale). In mod traditional, statutul profesional al unuL
biirbat este important pentru sentimentul sau de sine ~ipentru relatiile sale cu altii. De fapt, ocupatia unui biirbat este deseori statutul
sau principaL Acesta este schimbiitor pentru multi biirbati, intrudt
ei i~i impart, din ce in ce mai mult, timpul intre Cariera ~i familie.
In mod traditional, statutul de familie al unei femei a fost statutul
~au principal. Totu~i, intrucit mai multe femei devin muncitoare,
statutullor de munca devine din ce in ce mai important pentru ele.
Virsta este deseori un statut principal, "controlind" ceea ce persoanele trebuie sa faca ~imodul in care altii ar putea reactiona fata
de ele. Pierderea unui statut principal (e.g., dnd oamenii se pensioneaza sau nu mai au copii dependenti) poate tulbura sentimentul
de identitate pe care oamenii I-au edificat in decursul multor ani.

Rolul
Statutul este un concept pozitional; el stabile~te locul unei persoane in cadrul unei retele sociale. Rolul indica doua aspecte diferite
ale activitatilor in sadrul unui statut. Ralph Linton (1935, 1945)
initial a definit rolul ca fiind toate lucrurile pe care Ie a~teptam de
68

la cineva care ocupa un anumit statut. Ulterior, el a sugerat ca

rolul este format din comportamentele angajate de catre ocupantul
unui anumit statut:
Aceste doua sublinieri diferite aduc in centrul atentiei cele doua
caracteristici importante ale rolului: a~teptarile ~icomportamentul.
In general, sociologii se refera laprescripliile rolului (a~teptarile)
pentru a defini normele sociale proprii unui anuinit statut. Ei folosesc
termenul indeplinirea rolului (comportamentul), ca sa se refere la
comportamentul efectiv al persoanei care ocupa un anumit rol.
Brim (1960) a exprimat deosebirea intre prescriptiile rolului ~i
indeplinirea rolului in functie de "derivatie" (vezi Cap. 8).
Rolurile in comparatie cu statutul De~i inrudite, rolul ~i
per~oana "ocupa" un statut, dar ,joaca"
statutul sint diferite.
sau indepline~te un rol. Statute Ie nu au acces lara sa Ie fie ata~ate
prescriptiile rolului. Pozitia unei persoane intr-o retea sociali'i are
valoare limitata daca "sernnifica!ia" acelei pozitii nll este descrisa
de prescriptiile rolului. De pilda, a fi parinte insearnna a sus!ine
anumite valori (e.g., importanta copiilor) ~i a fi supus unor norme
precise (e.g., obligatia de a Ie asigura copiilor sprijin afectiv, fizic
~i financiar). Pozitia ~i obligatiile merg mina in mina.
Dar rolurile nu sint doar obligatii. Anumite drepturi ata~ate
unui statut sint definite in prescriptiile rolului. De pilda, de~i secretarele de birou sint obligate sa faca act de prezenta la timp ,~i sa
presteze 0 activitate competenta, ele au ~i dreptul laun anumit
salariu, la protejarea slujbei, la zile libere in caz de boala ~i la
concediu. Profesorii, de~i sint obligati sa tina pasul cu domeniile
pe care ~iIe-au ales, sa faca act de prezentii la timp ~isa fie pregatiti
pentru ore, ei au ~i dreptul la un anumit grad de respect, la un
anumit nivel de munca din partea studentilor ~i la un anumit grad
de libertate, pentru a face cercetiirile pe care Ie considera importante.
Drepturile ~iobligatiile se impletesc in cadrul prescriptiilor rolului
ata~ate statutelor sociale.
Conflictul intre roluri Conflictul intre roluri apare, fiindca
relatia intre statut ~i rol nu este una de convergenta. Adica, de~i
prescriptiile ata~ate unui statut sint de obicei in concordanta (e.g.
statutul de parinte concorda cu obligatiile de a avea grija de copii,
de a-i imbraca ~ide a-i hrani), uneori ele sint in conflict. Rezultatul
este conflictul intre roluri. De pilda, un "asistent intern" (statut)
intr-un camin al unui colegiu trebuie sa "dea sfaturi" studentilor

69

colegi (obligatie) ~i,in acela~i timp, trebuie sa raporteze incalcarile

regulamentului de catre studenti conducatorilor colegiului (obligatie). Cele doua prescriptii ale rolului asistentului intern sint astfel
in conflict, deoarece cu dt mai mult el aplidi regulamentul colegiului, cu aut va ci~tiga mai putina incredere necesara pentru a fi un
sflituitor de succes.
Conflictul intre roluri apare ~idnd prescriptii1e rolului, asociate
cu doua sau mai multe statute, sint contradictorii. Studentul care
invata, dar care este ~i prieten devotat, 'incearca un conflict intre
roluri dnd un prieten apropiat ii cere un serviciu important, dar
care consuma timp, 'in noaptea dinaintea unui examen hotaritor.
Ambele prescriptii ale rolului sint justificate (studiul inaintea unui
examen hotaritor ~iajutorarea unui prieten apropiat), dar satisfacerea uneia inseamna nesatisfacerea celeilalte. Conflicte ca acesta
impun oamenilor evaluarea ~i alegerea intr cererijustificate.
Tensiunea intre roluri Aceasta apare dnd eforturile de a
satisface prescriptiile intruchipate intr-un statut social provoaca
anxietate, stres ~itensiune. Spre deosebire de prescriptiile care provoaca conflict intre roluri, cele care provoaca tensiune intre roluri
nu sint necesarmente contradictorii. De pilda, un supraveghetor de
birou trebuie sa mentina relatii de muncii armonioase cu colegii de
mundi, dar, de asemenea, trebuie sa Ie stabileasca maririle de salariu
~ipromovarile. De~i cele doua seturi de obligatii nu sint contradictorii, indeplinirea lor deseori creeaza supraveghetorului tensiune
emotionala ~ipsihologica.

Grupurile
"Grupul" este un concept cheie in sociologie (vezi Cap. 5). Cind
sociologii folosesc termenulgrup, ei au in minte doi sau mai multi
indivizi care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza
reciproc pe cai organizate, pe baza unui set comun de sperante referitoare la compqrtamentul fiecaruia. Grupurile constituie 0 trasatura distinctiva a vietii sociale. Cele mai multe activitati au loc in
contextul grupurilor, fie ca acestea sint familii, echipe, grupuri
tovara~e~ti sau grupuri de munca. Grupuri se gasesc pretutindeni;
viata sociala este viatii de grup.
Nu toate adunarile de indivizi sint grupuri sociale. Oamenii care
stau impreuna intr-un trennu sint necesarmente un grup. Membrii

70

unui grup au un sentiment de identitate comuna ~iun set comun de

sperante, care Ie organizeaza interactiunea. Naveti~tii dintr-un tren,
care se vad unul pe altul zilnic, incep conversatii, se autodefinesc
ca "naveti~ti chinuiti" ~i ocupa acelea~i locuri in fiecare zi devin
un grup social.
.
Categoriile sociale i colectivele sociale Categoriile
sociale ~i colectivele sociale sint oameni care au 0 caracteristica
comuna (e.g., toate persoanele cu par ro~u), un statut similar (e.g.,
"clasa muncitoare") sau aceea~i situafie (e.g., spectatorii la un
concert rock). De~i oamenii din aceea~i categorie sociala nu sint
necesarmente un grup social, ce au comun devine 0 baza a unei
identitati imparta~ite ~i leorganizeaza interactiunea.
Categoriile sociale sint modalitati comode de a descrie oameni
care au ceva comun ~i de a indica grupuri potentiale. Dar spre
deosebire de grupuri, categoriile sociale ~icolective, in general, nu
joaca un rol important in viata sociala. Ele sint abstractii statistice
comode, nu forte sociale de constringere sau de acces, a~a cum sint
grupurile sociale.
Organizatiile organizafie este un tip de grup care este anume
creat pentru a duce la bun sfir~it 0 sarcina specifica ~i care are 0
structuraformala, prin care fncearca sa fndeplineasca acea sarcina. (Vezi Cap. 5 pentru 0 discutie mai detaliata).
Organizatiile se situeaza, ca marime, intr-o gama larga, de la
unele foarte mari (e.g., General Motors) pina la unele foarte mici
(e.g., un club ~colar). Indiferent de marime, 0 organizatie are reguli
formale ~i conditii pentru a fi membru, ceea ce ii da posibilitatea
sa indeplineasca un scop (e.g., producerea ~i vinzarea de automobile sau asigurarea unei game de activitati sociale pentru membrii
sai).

INSTITUTIILE
SOCIALE
,
Multe elemente ale unei structuri sociale sint legate intre ele.
Adicii, statutele, rolurile ~i grupurile nu sint izolate unul de altul.
Intr-adevar, grupurile sint compuse din statute, iar organizatiile
sint formate dintr-o serie de statute legate intre ele sau chiar din

71

grupuri sociale. Aceste elemente ale unei structuri sociale, la rindul

lor, ajuta la edificarea institutiilor sociale.
Pentru a supravietui, orice societate trebuie sa rezolve anumite
probleme care apar in mod frecvent. Ea trebuie sa asigure satisfacerea nevoilor fizice ~iafective ale membrilor sai, sa asigure transmiterea mo~tenirii comune a societatii din generatie in generatie ~i sa
aiM grija de tineret. De-a lungul timpului, societatile dezvolta forme
structurale ~iculturale stabile, pentru a se ocupa de aceste probleme.
Acestea se numesc institutii sociale.
Institutiile sociale sint caracterizate printr-un manunchi relativ
stabil de valori, norme, statute, prescriptii ale rolului, grupuri sociale
~iorganizatii care au legatura cu 0 arie specifica a activitatii umane.
De pilda, toate societatile trebuie sa aiM un sistem de producere,
repartitie ~i achizitionare de bunuri ~i de servicii necesare pentru
supravietuirea oamenilor. Institutia care se ocupa de aceasta problema este economia (vezi Cap. 17). De~i forma institutiei economice poate varia de la societate la societate (e.g., capitalismul de
piata, socialismul, comunismul, capitalismul de stat), fiecare societate trebuie sa dezvolte 0 modalitate relativ constanta de a produce
hrana, imbdicaminte ~iadapost, ~ide a repartiza acestea membrilor
sai. Societatea face toate acestea printr-o varietate de norme ~i
va19ri, precum ~i prin statute, grupuri ~i organizatii.
In mod similar, nevoia unei societati de a asigura membrilor sai
un set fundamental de deprinderi cognitive ~i intelectuale, care Ie
va da posibilitatea sa functioneze in societate, este rezolvata prin
institutia sociala a "educatiei" (vezi Cap. 14). Orice ~coala (sau
sistem ~colar) constituie doar 0 parte a unui model mai mare ~imai
complex pe care 11numim institutie de invatamint.

Teoria functionalista
Potrivit teoriei functionaliste, majoritatea societatilor au cinci
institutii importante. Doua dintre acestea sint economia ~ieducatia.
A treia, familia (distincta de orice familie concreUi), este 0 institutie
sociala insarcinata cu responsabilitatea de a ingriji copiii ~i de a
transmite mo~tenirea culturala a societatii prin socializare (vezi
Cap. 6 ~i 13). A patra este institutia politica, institutia raspunzatoare
de organizarea ~i repartizarea puterii printre membrii sai (vezi

72

Cap. 16). Religia este cea de-a cincea institutie; ea asigura coeziunea
s~)Cialaprin interesul ei pentru "valorile absolute" (vezi Cap. 15).

Caracteristicile institutiilor
Intrucit institutiile sint alcatuite din elemente culturale ~istructurale legate intre ele, ele au tendinta de a rezista schimMrii. De
pilda, institutia educatiei a dezMtut, cel putin un sfert de secol,
problema unui sistem voucher1, a alegerii parinte~ti ~i a ~colii de
cartier, cu putin efect important asupra structurii educatiei.
Institutiile de asemenea tind sa fie interdependente. Institutiile
importante ale societatii tind sa se bazeze pe ~i sa sustina norme ~i
valori similare, ~i sa aiM scopuri similare. De pilda, sentimentul
de individualism al americanilor (vezi Cap. 3) joaca un rol important in sistemul economic capitalist (economia) al Statelor Unite,
in checks and balances2 inglobate in sistemul politic (politica) ~iin
libertatea americanilor de a-~i alege partenerul marital (familia).
Sustinerea normelor, a valorilor ~i a scopurilor similare tinde sa
faca institutiile interdependente; cind se produce 0 schimbare intr-o
institutie, se produce, probabil, ~i in altele. Functionali~tii tind sa
se concentreze asupra aspectelor pozitive ale institutiilor sociale ~i
a modului in care institutiile ofera societatii posibilitatea de a rezolva
problemele ce apar frecvent. Pe de alta parte, teoreticienii conflictului critica institutiile, pentru ca servesc doar scopurile unor membri
ai societatii. Ei iau in considerare mai degraba problemele cauzate
de diversele institutii sociale decit cele rezolvate de acestea.

Comunitatea

Comunitatea este un grup social care imparta~e~te nu numai

identitatea ~iun model organizat de interactiune, ci ~i un teritoriu

IUn sistem de gestiune in care este prezentata 0 dovada justificativa, de obicei

cu documente sustinatoare ata;;ate, pentru fiecare tranzactie (n. tr.).
2Limitele impuse tuturor ramurilor unui guvern, prin imputernicirea fiecarei
ramuri cu dreptul de a amenda sau a anula actele unei alte ramuri, care cad in
atributiile sale (n. tr.).

73

geografic comun. Acest teritoriu comun mare~te frecventa, ~ideseori

consecintele, interactiunii lor. De~i comunitatea adesea se refera la
un grup, relativ mic ~ichiar izolat, de oameni care traiesc impreuna,
ea se poate referi ~i la 0 societate urbana moderna. De pilda, multe
ora~e mari din Statele Unite vad 0 rena~tere a ideii de "mahala".
Intr-un sens, mahalalele sint comunitati.
Termenul comunitate este folosit din ce in ce mai mult cu referire
la grupuri ai caror membri nu au legaturi geografice unii cu altii;
de pilda, "comunitatea oamenilor intelepti" sau "comunitatea
oamenilor de ~tiinta". A~adar, la baza unei comunitati, fie ca membrii sai au comun 0 baza geografica, fie ca nu au, se afla un set
comun de valori ~inorme. Capitolele 20 ~i21, care trateaza populatia ~i urbanizarea, vor contribui ~i la lntelegerea conceptului de
comunitate.

TIPURI DE SOCIETATI,
Exista multe tipuri de societati. Totu~i societatile pot fi clasificate in cinci tipuri fundamentale, clasificare bazata pe tehnologia
pe care acestea 0 folosesc ~i pe strategia pe care 0 adopta pentru
existenta.

Societatile de vinatori $i culegatori

Cele mai vechi strategii pentru existenta sint vinatul ~iculesulvlnatoarea ~ipescuitul cu ajutorul uneltelor simple, confectionate
initial din lemn ~ipiatra, ~icautarea hranei. Aceasta forma de existenta este relativ rara in zilele noastre, doar vreo 300000 de oameni din 5 miliarde citi slnt pe pamint i~i mai asigura mijloacele de
trai in acest fel (Vander Zanden, 1990).
Intrucit putine regiuni pot intretine populatii numeroase care
depind de hrana obtinuta zilnic, societatile de vinatori ~iculegatori
tind sa devlna relativ mici. De asemenea, diutarea hranei adecvate
conduce la nomadism. Din cauza aceasta, densitatea populatiei in
aceste societati este scazuta.

74

Economia societatilor de vinatori ~i culegatori este, in esenta,

la nivelul subzistentei; membrii societatilor consuma tot ce au. Intre
diversele populatii comertul este slab. Pe plan intern, majoritatea
oamenilor indepline~te acelea~i sarcini, diviziunea muncii este foarte
redusa, daca exista cumva ~ise bazeaza pe virsta ~isex. Diferentierea sociala este mica, iar legaturile de rudenie sint forma principala
de organizare sociala. Conducerea tinde sa fie neformala ~i se bazeaza pe performanta realizata la vinatoare sau la stringerea hranei.

Societatile horticole
Dezvoltarea cultivarii plantelor intre zece ~i nouasprezece mii
de ani in urma a dus la schimbari sociale. Societatile horticole,
bazate pe cultivarea plantelor, au inceput, treptat, sa inlocuiasca
societatile de vinatori ~i culegatori, indeosebi in regiunile fertile
din Orientul Mijlociu ~i din Asia de Sud-Est. Societatile horticole
foloseau tehnica "doboririi ~i arderii", prin care curatau 0 bucata
de teren ~i ardeau vegetatia taiata, ca sa fadi cenu~a pentru lngra~amlnt. Dupa aceea semanau grine, folosind unelte simple, cum
erau betele pentru sapat, ~i, mai tirziu, sapele primitive. Dupa doi
sau trei ani, cind pamintul era secatuit de elementele nutritive necesare recoltelor, grupul se muta intr-o noua regiune.
Societatile horticole erau mai eficiente In asigurarea hranei ~ia
altor difuziunea
bunuri necesare,
decit
societatile inventplor,
de vinjitoria ~i
culegatori.
Prin
culturala
(rasplndirea
tehnologiilor
sau a aspectelor culturii nemateriale de la un grup socialla altul),
practicile horticole s-au raspindit pina in Europa orientala ~iChina,
creind 0 mai mare ~imai sigura cantitate de hrana. Eficienta sporitii
~iexistenta unui surplus de hrana au permis 0 oarecare diferentiere
sociala; nu mai era nevoie ca fiecare membru al societatii sa fie
implicat in activitatea de producere a hranei. Au lnceput sa aparii
statute specializate, ca ~amanul (0 persoana care practica magia ~i
vindeca oamenii) ~ime~te~ugaru1.Au inceput sa se dezvolte institp.tiile politice, unele lUlnd forma conducerii ereditare. De asemenea,
intrucit acumularea bunurilor necesare nu era uniforma unii oameni
au ajuns mai bogati ~i, astfel, mai putemici decit altii.

75

Datoritii unei anumite permanente geografice, societatile horticole au ajuns sa fie foarte diferite de societatile de vinatori ~i culegatori. Ele erau mai mari, uneori ajungind pina la citeva mii de
oameni. Ele erau formate din structuri permanente, cum erau casele
adunate intr-un sat. S-au dezvoltat legaturi comerciale intre sate.
Dar cre~terea acestor societiiti ~iinteractiunea cu cele care se deosebeau de ele deseori duceau la animozitati, uneori ajungindu-se la
certuri ~i razboaie intertribale.

Societatile pastorale
Cam in aceea~i perioada in care societatile horticole evoluau in
regiuni fertile, societatile de vinatori ~iculegatori din regiunile mai
aride evoluau in societati pastorale. Aceste societati, bazate pe
imblinzirea animalelor, produceau 0 cantitate de hrana mai stabila
dedt produceau societatile de vini'itori ~iculegatori. Ocazional, societatile combinau tehnica horticola cu cea pastorala, pentru a mari
nivelul ~i stabilitatea rezervelor de hrana.
Ca ~i horticultura, pastoritul a dus la marirea societatii. Totu~i,
cantitatea de pamint necesara pentru cre~terea animalelor a determinat scaderea densitatii populatiei. Societatile pastorale au devenit
nomade, deoareee aveau nevoie de noi pa~uni dnd cele vechi nu Ie
mai asigurau hrana adecvatii. Aceasta hoinareala a dat na~tere unor
noi contacte sporite cu alte ~cietati, avind ca rezultat comertul
intre ele. De asemenea, contaetul cu alte societati a dus la unele
ostilitati intre grupuri ~ila dezvoltarea sclaviei; prizonierii au fost
transformati in sclavi.
Tehnologia pastorala a creat un surplus de hrana. Au aparut
statute specializate, cum erau me~te~ugarii, uneori ajungindu-se la
inegalitati de statut institutionalizate (valoare inegala printre membrii societiitii). De asemenea, au aparut eonducatori puternici. Stilul
de viata pastoral pare sa fi jucat ~i un rol in dezvoltarea ideilor
religioase, bazate pe zeitati supreme care manifestau un interes
aetiv pentru afacerile omene~ti de fiecare zi. Aceste idei sint comparabile cu iudaismul batrinilor pastori evrei ~ieu religiile care i~i au
.originea in el, cre~tinismul ~i islamul.

Societatile agrare
"Revolutia agrara", care a avut loc carn aeum 5 000-6000 de
ani, a.dus la dezvoltarea societatilor agrare. Acestea se bazau pe
cultivarea pamintului pe scara mare, folosind plugul i diferite
animale de tractiune. Societatile agrare au aparut mai intii in Orientul Mijlociu, dar tehnologia lor s-a raspindit la alte societati din
lume.
Folosirea mai degraba a plugului ~ia animalelor dedt a uneltelor
de mina a fost 0 metoda mai eficienta de a face agricultura. Mai
mult, aceasta eficienta a permis oamenilor sa stea mai mult timp
intr-un locoAstfel, au inceput sa se dezvolte a~ezarile permanente.
Mai tirziu, agricultorii au invatat sa confectioneze unelte din metal,
care erau mai eficiente dedt cele din lemn ~i din piatra, pentru
aratul ~iaerisirea solului. De asemenea, uneltele din metal au permis
dezvoltarea irigatiei, atit de necesara agriculturii pe scara larga.
S-au produs mari surplusuri de hrana, ceea ee a dus la aparitia
multor statute sociale specializate ~ila ocupatii distinete. De-a lungul
timpului, banii mai degraba dedt trocul au devenit mijlocul de
schimb economic, ceea ce a facilitat dezvoltarea pietelor ~ia comertului. Comequl a dus la dezvoltarea centrelor urbane mari ~i, in
celeDiferentierea
din urma, lasociala
ora~ul ~i,mai
moderntirziu,
(veziinegalifatile
Cap. 11). sociale au devenit
mai pronuntate ~iinstitutionalizate. A aparut 0 elita politica specializata, deseori sub forma monarhiilor ereditare absolute. In mod
similar, s-au dezvoltat clasele sociale, indeosebi 0 elita economica
prospera care controla pamintul muncit de 0 mare ~i dependenta
subclasa de tarani. Religiile care s-au dezvoltat in acea epoca ~iin
urmatoarele au coneeput, din ce in ce mai mult, zeitati masculine,
marind stratificarea pe baza de sex (vezi Cap. 12).
o data cu dezvoltarea unei structuri politice, economice ~isociale
din ce in ce mai eomplexe, societatile agrare s-au deta~at calitativ de
foqnele sociale anterioare. Complexitatea acestor structuri sociale
a sporit probabilitatea proliferarii lor ~i a continuarii dezvoltarii.

Ii

76

77

Societatile
, industriale

Societatile postindustriale

Societatea industriaUi moderna s-a dezvoltat doar recent. Revo-

illl:

lutia industriala a avut loc initial in Anglia, la mijlocul secolului

al XVIII-lea, apoi s-a raspindit in toata lumea. Rezultatul a fost
dezvoltareasocietatilor industriale, care au folositma~ini complexe, actionate de un motor, pentru a produce bunuri materiale. Aceasta tehnologie a produs bunuri am de eficient, incH a transformat
cea mai mare parte a societatilor lumii.
Productia mecanizata a adus enorme surplusuri de bunuri fundamentale necesare vietii, dudnd la 0 explozie de statute sociale specializate, ierarhii de statut ~iinegalitati sociale. In mod paradoxal,
productia mecanizata a mai avut drept rezultat reducerea inegalitatii
sociale, deoarece a permis mobilitatea sociala ~ia redus importanta
statutului social mo~tenit (vezi Cap. 9 ~i 10). lnstitutia economica
a devenit din ce in ce mai diferentiata, precum ~imai importanta ~i
puternica. Dezvoltarea ma~inilor pe scara larga a insemnat deplasarea locului "demunca central de acasa in fabrica ~idin mediul rural
in centrele urbane.
De asemenea, industrializarea a avut un efect profund asupra
educatiei, a familiei, a politicii ~i a religiei. Nevoia de muncitori
calificati ~i cultivati a reclamat extinderea ~anselor educative ~i la
alte categorii de oameni nu numai la mica elita. Familia ~i-apierdut
statutul de centru al productiei economice. populatie mai educata
a pretins ~ia obtinut mai multe drepturi politice. Autoritatea morala
a religiei a scazut pe masura ce industrializarea a marit diferentele
ill stilurile de viata ale oamenilor, slabindu-Ie astfel consensul asupra
normelor ~ivalorilor fundamentale.
data cu industrializarea a venit ~i urbanizarea; oamenii s-au
mutat unde Ie erau slujbele, ~iacestea erau in ora~e. Nivelul de trai
general a crescut, de~i nu deopotriva pentlJl toti. Subdasa saraca a
crescut. Efectele nocive ale industrializarii asupra mediului inconjurator au devenit din ce in ce mai evidente (vezi Cap. 20). lndustrializarea a adus multe beneficii, dar a ~icreat multe p~obleme pe
care s'ocietatea trebuie sa Ie rezolve.

78

Societatea umana continua sa evolueze. Recent a aparut un nou

tip de.societate numita societateapostindustriala, in care principala
sursa de subzistenta este mai degraba producerea informatiilor ~i
serviciile dedt producerea bunurilor materiale (Bell, 1973). Statele
Unite sint considerate primul exemplu de societate postindustriala.
Acolo, pentru prima oara in istoria omenirii, oamenii au mai multe
~anse sa lucreze ill sectorul serviciilor economiei (e.g., vinzari, finante, repararea ma~inilor, comunicatii, educatie) dedt in agricultura
sau in industria prelucratoare.
Totu~i, agricultura ~i industria prelucratoare nu dispar in societatea postindustriala. Ele devin mai eficiente datorita tehnologiei
din ce in ce mai sofisticate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinerea
aceluia~i nivel de productie sau al unuia mai ridicat, e nevoie de
mai putini muncitori. Prin urmare, muncitorji trebuie sa gaseasca
alte forme de munca ~iIe gasesc in primul rlqd in sectorul serviciilor
(vezi Cap. 17).
Societatea postindustriala este esentialmente 0 societate bazata
pe cuno~tinte ~i pe producerea cuno~tintelor. Ea se concentreaza
asupra ~tiintei, a ingineriei ~i a educatiei. Educatia asigura baza de
cuno~tinte pentm oamenii de ~tiinta, pentro ingineri ~i cei ce iau
decizii politice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de tehnologie. lnstitutiile economice, de~i sint la fel de importante ca mai
inainte, sint mult mai dependente de aceste sfere dedt erau in trecut.
Tehnologia perfectionata, comunicatiile ~itransportul au dus la
o mobilitate sporita. Cre~terea mobilitatii a creat 0 diversitate de
valori ~istiluri de viata ill societatea postindustriala moderna, marind
posibilitatea unei mai mari egalitati intre sexe, 0 mai mare toleranta
pentru diferite stiluri de viata ~i imbogatind mutual relatiile intre
diferitle subculturi.
Societatea postindustriala se afla inca intr-un stadiu de tranzitie.
Exemplul prototipic, Statele Unite, i~i continua transformarea intr-o
societate postindustriala. Tranzitia creeaza probleme pentru diverse
institutii sociale. De pilda, sistemul de invatamint, care in esenta
era organizat pentru 0 societate industriala, trebuie sa se transforme
79

in a~a fel, incH sa serveasca mai bine un sistem postindustrial.

Familia trebuie sa se adapteze la schimbarea rolului sexelor, schimbind relatiile dintre membrii familiei ~ischimbind rolurile in munca.
Astfel, structura sociala a societatii postindustriale continua sa se
schimbe. Dimensiunile ~inatura schimbarilorpe care structura sociala Ie va suferi nu sint intru totul previzibile la ora actuala.

o abordare

evolutionista
socioI
culturala: Gerhard $i Jean Lenski

o mare parte din discutia despre diferitele

tipuri de societati i~i

are originea in teoriile evolutioniste ale lui Gerhard ~iJean Lenski
(1987). Ei considera ca societatea evolueaza ca urmare a schimbarii
cuno~tintelor culturale, indeosebi a tehnologiei. Societatile se schimba pe masua ce dobindcsc mai multe informatii despre mediullor
inconjurator ~idespre modul in care acel mediu poate fi "exploatat"
pentru folosul membrilor lor. De obicei, schimbarea se manifesta
in directia cre~terii complexitatii ~i a perfectionarii tehnologiei.
Cele mai multe societati se schimba de-a lungul timpului fie
prin difuziune culturala, fie prin inventii independente. 0 data inceputa, schimbarea se produce intr-un ritm relativ rapid. Forta motrice, care determina schimbarea, dupa parerea celor doi Lenski,
este, de obicei, tehnologia, fie ca aceasta este reprezentata de unelte
manuale pentru a cultiva parnintul, fie de inlocuitorullor, ma~ina.
Relatia intre societate ~i mediul fizic este, in acest fel, modificata
de noile idei, de procedeele tehnice ~ide unelte.
De obicei, inovatiile tehnologice limiteaza capacitatea mediului
natural de a modela natura societatii. Intrucit societatile creeaza ~i
folosesc tehnologia, ele i~i asuma un control sporit asupra destinului
lor ~isint mai putin la discretia mediului natural. Totu~i, dependenta
societatilor modeme de combustibilii folositi este un memento ca
progresul tehnologic de asemenea poate duce, in anumite cazuri, la
o mai mare dependenta de mediul natural.

o perspectiva

structuralfunctionalista:
Talcott Parsons
I
Functii
, universale
Talcott Parsons (vezi Cap. 1) vede societatea ca pe un sistem
social, un ansamblu de paTtiintr-o interdependenta structurala care
functioneaza in armonie, ca sa mentina stabilitatea unei societati.
In conceptia lui Parsons, aceste elemente structurale constituie institutiile fundamentale care exista in toate societatile. Din aceasta
perspectiva, toate societatile sint confruntate cu probleme similare.
Institutiile of era societatii posibilitatea de a gasi solutii la aceste
probleme universale. In esenta, deci, toate institutiile sociale indeplinesc functii importante.
Fiecare societate, sustine Parsons, trebuie sa-~i asigure propria
securitate ~i sa decida modul in care va distribui ~i folosi puterea
inerenta vietii colective. Aceasm functie sm la baza regimului politic,
institutia politica a unci societati. yiecare societate trebuie sa aiba
o forma de regim politic, de~i natura sa exacta po ate varia. Unele
societati sint conduse de ocapetenie ale asa care ramine in functie
toata viata; altele practica 0 forma de democratie. Indiferent ce forma adopta Parsons, fiecare societate are un sistem de guvernamint.
Parsons define~te economia ca fiind institutia sociala responsabila cu distribuirea bunurilor ~i repartizare~ serviciilor necesare
vietii colective.
Societatile trebuie sa se reproduca daca vor sa supravietuiasca.
Aceasta functie speciala, sustine Parsons, este indeplinita de institutia sociala numitafamilie. Familia asigura mijloacele aprobate
social nu numai pentru reproducerea sexuala, ci ~i,prin socializare
(impreuna cu educatia), pentru reproducerea sociala ~i culturala
(vezi Cap. 6 ~i 13). De asemenea, familia satisface nevoia umana
de relatii intime.
Parsons sustine ca alte institutii, cum sint religia ~i medicina,
indeplinesc alte functii sociale importante (vezi Cap. 13-19).

81

80

(:OJ\LJ\

h INTKO])UCEIU,

fN SOCIOLOOIE

Paradigma ARIL
Parsons crede di exista patru functii pe care toate socieHitile
trebuie sa Ie 1ndeplineasca. Aceasta idee sta la baza faimoasei sale
paradigme ARIL. Functiile slnt: adaptarea, realizarea obiectivelor,
integragea ~ilatenta (ulterior a fost numita mentinerea sistemului).
Adaptarea se refera la nevoia societatii de a se adapta la mediul
sau fizic, 1ndeosebi pentru existenta sa. Aceasta adaptare este functia
eCOnOmlel.
Realizarea obiectivelor se refera la nevoia societiitii de a 1ndeplini obiectivele importante, cum slnt supravietuirea ~ibunele relatii cu
alte societati. Aceasta responsabilitate Ii revine regimului politic.
Integrarea implica aducerea laolalta a diverselor elemente ale
societatii, a~a IncH ele sa functioneze ca un 1ntreg ce se ajutamutual
~i colaboreaza. Familia 1ndepline~te acest obiectiv unind indivizii
1ntre ei prin legaturi de rudenie.
Latenta (mentinerea sistemului) este contributia culturala la modurile generale de a glndi ~ia crede. Aceasta functie este realizata
de institutiile familiei, educatiei ~i religiei prin activitatile lor de
socializare ~iprin mcurajarea relatiilornormale ~ia valorilor comune.

Evolutia
, societatii,
Parsons vede societatea ca 0 structura sociala relativ stabila, In
care schimbarea se produce 1ncet ~i1ntr-un mod organizat. De asemenea, Parsons pune accentul pe diferentierea interna care are loc
In societate, 1ndeosebi pe specializarea cresdnda a structurilor componente ale societatii. Initial, familia era responsabila Cllcele patru
functii universale ale societiitii. Pe masura ce societatile au~evoluat,
s-au dezvoltat institutii economice ~ipolitice specializate. In societatea postindustriala din zilele noastre, diferentierea interna se extinde mult dincolo de cea a societatilor horticole ~i agrare.
Parsons considerasocietatile primitive aproximativ echivalente
cu ceea ce am descris ca fiind societatile de v1natori ~i culegatori,
~iprimele societati horticole.ln aceste ~ocietiiti,diferentierea interna
este mica, iar familia constituie institutia sociala de baza, daca nu
cumva smgura.
Societatile intermediare, aproximativ echivalente cu societatile
horticole ~i pastorale t1rzii, ~i cu cele agrare timpurii, au 1nlocuit
82

societatile primitive. Aceste societati au 0 diferentiere interna modesta const1nd 1ntr-o institutie religioasa, 0 forma de 1nceput de
conducere ~iun sistem economic. Societatile moderne, care corespund statelor industriale ~ipostindustriale, constituie stadiul final
al evohitiei, dupa parerea lui Parsons. In aceste societiiti, cele cinci
institutii sociale de baza apar ca sfere separate, de~i interdependente.
Parsons sustine ca diferentierea interna are drept rezultat sisteme
sociale mai eficiente, mtrudt institutiile specializate pot rezolva mai
bine problemele frecvente ~iserioase ale societatii. Pentru Parsons,
a~adar, diferentierea este egala cu progresul ~i schimbarea socialii;
attt timp c1t aceasta este moderata, ~i organizata, ea este de dorit.

Teoria conflictului: Karl Marx

Marx nu a considerat societatea ca fiind compusa'din structuri
ce opereaza In mod armonios ~i ajuta la rezolvarea unui numiir de
nevoi universale. Dupa parerea lui, institutiile societatii slnt instrumente
control,
nu de rezolvare
a problemelor.
Esential de
pentru
control de
este
sfera ecortomidL
Cei care
stap1nesc mijloacele
productie, capitali~tii, slnt In pozitia de a controla ~i chiar exploata
proletariatul, care asigura munca necesara pentru a pune In mi~care
fabricile ~i alte 1ntreprinderi economice.
Marx crede ca institutiile societiitii nu slnt egale ~i ca institutia
economica este cea mai importantii. Din ea decurge controlul social
~ipolitic. Marx sustinea ca 1ntre institutiile fundamentale exista 0
mica diferentiere, In ciuda aparentelor cii ar fi invers. In societatile
timpurii, familia era institutia principala; de la revolutia industriala
1ncoace, aceasta "onoare" Ii revine economiei. Celelalte institutii
servesc nevoile structurii economice. Guvernul, sustinea Marx, protejeaza clasa capitalista. Functia educatiei este sa asigure muncitori
educati ~ipregatiti pentru capitalism; functia familiei este sa asigure
muncitorului (harbat) epuizat ~i zdrobit un loc In care sa se odihneasca ~i sa-~i revina pentru munca monotona ~i lipsitii de sens din
ziua urmatoare.
La baza analizei societatii mcute de Marx se afla concluzia ca
istoria socieUitii se bazeaza pe conflictul de clasa. Faimoasa propozitie din Manifestul Comunist (Marx ~iEngels, 1955; initial, 1848)

83

este limpede in aceasm problema: "Istoria intregii societati existente

pina acum este istoria luptelor de clasa". Societatea se schimba
deoarece interesele celor doua clase, fie ca se numesc staplni ~isclavi,
proprietari de pamint ~i ioba&i, patroni ~imuncitori, fie capitali~ti
~i proletari, sint in conflict. In cele din urma, clasa subordonata
adopta forme politice, precum ~i alte forme de actiune, ca sa-~i
rastoarne agresorul.

Schimbarea sociala
Marx sustinea ca schimbarea sociala nu este nici u~oara, nici
nu se produce in mod automat; deseori, ea aduce greumti ~inedreptati. Dar, credea el, schimbarea sociala este inevitabila 0 data ce
clasa muncitoare recunoa~te ca este subordonata in mod inutil.
Rezultatul este revolutia sociala, care duce lasocialism, un sistem
mai uman, egalitar in care nu este exploatata nici 0 clasa. Astfel,
pentru Marx, schimbarea sociala fundamentala nu vine atit prin
procese evolutioniste, bazate pe perfectionarea tehnologica crescinda, ci prin revolutie.

o abordare

a actiunii
sociale:
I

Max Weber
Weber pune accentul pe efectul stilurilor de gindire asupra actiunii sociale. Ideile sint factorii stimulativi esentiali in viata sociala,
deoarece modul in care oamenii gindesc despre ceva Ie influenteaza
puternic felul de a se comporta.
De pilda, dupa parerea lui Weber, societatea a progresat de la 0
forma straveche in care "traditia", ideile transmise din generatie in
generatie, a fost elementul cheie in viata colectivli. Acest mod de a
vedea lucrurile consfintea trecutul ~ideseori impiedica schimbarea
sociala. Societatile moderne, pe de alta parte, manifestli 0 abordare
"rationalli" a lumii, pe care Weber 0 define~te ca 0 preocupare pentru
eficienta ~i pentru relatia intre mijloace ~i scopuri. Aceastli teorie
a~teaptli cu nerabdare viitorul, determina schimbarea ~i 0 intimpina
cu bucurie. Dupa parerea lui Weber, a~adar, ratiunea, eficienta ~i
evalulirile mijloace-scopuri sint insu~irile caracteristice ale sociemtii
moderne.

84

Accentul pe eficienta rationala duce la dominanta unei forme

organizatorice cunoscute sub numele de birocratie (vezi Cap. 5).
Weber subliniaza ca aceasta structura organizatorica este necesara
pelltru a asigura eficienta necesara in societatea moderna.
Weber afirma ca ideile religioase calviniste au asigurat baza
critica pentru dezvoltarea capitalismului modern. Pentru teologia
calvinism, este esential conceptul depredestinare, ideea ca Dumnezeu a ales d~ja oamenii pentru mintuire sau pedeapsa ve~nica ~i ca
nimic din ceea ce fac oamenii in aceasta viata nu Ie po ate schimba
destinul. De~i nu se poate ~ti dadi vei fi sau nu vei fi mintuit, prosperitatea in aceasta lume este considerata un semn al destinului in
lumea viitoare. Calvini~tii cred ca Dumnezeu nu ar ingadui osinditilor pe vecie sa 0 duca bine aici ~i acum. Astfel, sustine Weber,
calvini~tii pun accent pe importanta succesului nu atit de mult pentru
ca este datorat ci~tigului material, ci pentru di el arata ~i indepline~te vointa lui Dumnezeu.
Acest punct de vedere duce la insu~irile care au devenit caracteristice
capitalisn;a.ului
--mundi
sustinuta,
de capital
~idisciplina. Aceste
inSu~irisint
esentiale
pentruinvestitii
dezvoltarea
capitalismului
din zilele noastre. Weber subliniaza deosebirile dintre conceptia
calvinista ~i catolicism, care pune accentul pe importanta lumii
viitoare in raport cu aceasta, pe nevoia de a-ti accepta soarta ~i pe
credinta ca in viata viitoare vei fi rasplatit pentru faptele savir~ite
in aceasta viata.
Analiza facuta de Weber importantei ideilor calviniste pentru
dezvoltarea sistemului economic capitalist~vade~te credinta sa in
impactul ideilor asupra schimbarii sociale. In timp ce Marx considera ideile rezultatul structurii sociale (indeosebi locul cuiva in sistemul economic), Weber considera ideile cauza structurilor. Astfel,
Weber ~i Marx au idei diferite, ~i uneori incompatibile, asupra
naturii vietii sociale. Dar ideile amindurora pun accentul pe schimbarea sociala mai mult decit punctul de vedere structural-functionalist allui Parsons.

Acest capitol a examinat structura sociala a societatii. Au

fost rezumate caracteristicile fundamentale ale tuturor societalilor: statutul (atribuit sau dobfndit; statutul principal), rolul
(conflictul mtre roluri ~i tensiunea mtre roluri), grupurile,

85

categoriile sociale sau colectivele, organizatiile, institutiile sociale .Ji comunitatea. De asemenea, aufost discutate diferitele
tipuri de societati .Ji modul cum au evoluat, de la societafile
de vinatori.Ji culegatori, societatile horticole, pina la societatile
industriale.Ji postindustriale moderne. Am examinat tehnologia
.Jiorganizarea sociala ale fiecarui tip.
Au fost explorate citeva perspective teoretice, diferite, asupra societatii, incepind cu teoria evolutionista socio-culturala
a lui Gerhard .Ji Jean Lenski. Dupa aceea am rezumat teoria
structural-functionalista a lui Talcott Parsons, care afirma ca
functia esentiala a societatii este satisfacerea nevoi/or universale fundamentale. A fost discutata teoria conflictului a lui
Karl Marx. Marx s-a pronuntat impotriva teoriei lui Parsons
ca institutiile sociale opereaza impreuna in armonie pentru
binele social. El ajirma ca societatea serve.Jte interesele clasei
conducatoare. Max Weber credea ca schimbarea ideilor duce
la schimbarea sociala. El .Ji-a ilustrat teoria analizind modul
in care ideile religioase calviniste au netezit calea pentru
dezvoltarea societatii capitaliste.

5
GRUPURILE SOCIALE $1
ORGANIZA TilLE

In

acest capitolVom
vom
explora
natura tipuri
grupurilor
socialecum
.Jias-au
01'ganizatiilor.
discuta
diferitele
de grupuri,
format, structura 101'.Jiprocesele interne. De asemenea, vom examina organizatiile70rmale, remarcind diversele forme pe care Ie
pot lua .Ji legaturile dintre organizatii. in final, vom analiza conceptul de birocratie.

GRUPURILE SOCIALE
Viata sociala este viata de grup. Indivizii traiesc in familii, in
grupuri de activitate, grupuri sociale sau de recreere ~i grupuri
~colare. 0 persoana se na~te intr-un grup social, dobinde~te primele
experiente intr-un grup social, cre~te ~i se maturizeaza in grupuri
sociale, i~i ci~tiga existenta intr-un grup social ~i,de obicei, parase~te
aceasta lume in contextul unei experiente de grup.
In Capitolul4, un grup a fost defmit ca doi sau mai multi indivizi
care au un sentiment comun de identitate ~i se influenteaza unul pe
altul in modalitati strucutrate pe baza unui ansamblu comun de
perspective referitoare la comportamentul fiecaruia. De~i aceasta
este 0 definitie generala utila, in realitate exista diverse tipuri de
grupurl.
86

87

Tipuri de grupuri
Grupuri primare ~i secundare
Urmind exemplullui Charles Horton Cooley (1902), sociologii
contemporani fac distinctie intre grupurile primare ~i secundare.
Grupurile primare sint grupuri mici in care membrii au relatii
personale, strinse ~idurabile. Fiind intime ~idurabile, aceste grupuri
sint deosebit de importante pentru individ. De fapt, Cooley a numit
aceste grupuri "primare" deoareee ele sint esentiale pentru dezvoltarea sociaHi a individului. Familia este eel mai evident exemplu de
grup primar. Membrii grupului primar in mod caracteristic petrec
o mare parte din timp impreuna, au experiente comlme ~idesfa~oara
muIte activitati in comun. Relatiile intre membri sint profunde datorim sentimentelor investite in ele. Membrii grupurilor primare deseori ~tiu foarte multe unul despre altul ~ifiecare are grija de bunastarea celuilalt.
Pe de alta parte, ungrup secundareste de cele mai multe ori un
grup cu durata determinata ~i mai mare, constituit pentru un scop
sau 0 sarcina precisa, in care relatiile sint relativ impersonale. Aceste
"relatii secundare" nu au foqa de coeziune a "relatiilor primare".
Grupurile secundare tind sa fie asocieri cu obiecte precise, cu putine
efecte de lunga duraHi asupra indivizilor care Ie compun. Investitia
afectiva in grupurile secundare este, in general, mica, iar interactiunea intre membrii tinde sa se concentreze mai degrabii asupra activitatilor care au dus la formarea grupului dedt asupra nevoilor,
dorintelor ~ipreocuparilor membrilor individuali. Deseori, membrii
grupurilor secundare au putine cuno~tinte unul despre altuI.
Unele grupuri secundare de munca, in care oamenii sint impreuna pentru perioade indelungate, pot dobindi caracteristicile unui
grup primar. Membrii ar putea sa-~i faca marturisiri unul altuia,
ar putea lua masa impreuna, ar putea aranja activitati comune in
afara muncii ~iar putea aranja intilniri intre familii. Diferenta hotaritoare intre grupurile primare ~i secundare consta in masura in
care membrii au 0 investitie afectiva in grup ~i unul in altul, au
grija unul de altul ~imentin intre ei relatii sincere ~ide lunga duram.

88

Grupurile interne ~i grupurile externe

Grupurile pot, de asemenea, fi impaqite in grupuri interne ~i
externe. Ungrup intern este un grup in care membrii au un sentiment. de identitate ~i loialitate. Acest tip de grup se deosebe~te de
grupul extern prin aceea ca persoana nici nu face parte din el, nici
nu are vreun sentiment de loialitate. Deseori, oamenii manifesta 0
oarecare opozitie ~iostilitate fata de grupurile externe. "Noi" sintem
membri ai grupului intern, "ei" sint membri ai grupului extern.
Ostilitatea dintre grupurile interne ~igrupurile externe serve~te
la definirea granitelor intre grupuri.
Aceste granite pot fi geografice, cum sint cele care delimiteaza
cartierele (~i "bandele" lor proprii). Grupurile pot fi ~i culturale,
cumGrupurile
este ostilitfltea
"autohtoni"
~i "imigranti".
jhterne intre
~i grupurile
externe
au putine contacte unele
cu altele. Deseori, ele ~tiu putine lucruri unele despre altele, iar
ostilitatea lor reciproca in general se bazeaza pe stereotipuri. Aceste
idei, ~i contactul sporadic intre cele doua grupuri, deseori intaresc
indiferenta sau antagonismul deschis intre grupurile interne ~i
grupurile externe.

Grupurile de referinta
Oamenii nu fac totdeauna parte din grupuri care sint importante
pentru ei sau care ii influenteaza. Aceste grupuri, numite grupuri
de referinfii, sint folosite de oameni pentru a-~i exprima, compara
~i evalua propriul comportament.
Trei functii ale grupurilor de referinta Grupurile de referinta indeplinesc trei functii. Ele indeplinesc 0 functie normativii
dnd defmesc forme adecvate de comportament. Un grup de referintii
poate, de asemenea, sa indeplineasca 0 functie comparativii, prin
asigurarea fie a unui model pentru a fi imitat, fie a unui standard
dupa care sa fie judecata corectitudinea unei persoane. Grupurile
de referinta pot, de asemenea, indeplini 0 functie de public, prin
evaluarea acceptabilitatii comportamentului unei persoane.
Unele grupuri de referinta pot indeplini mai multe dintre aceste
functii. Parintii, de pilda, in mod obi~nuit indeplinesc toate trei
89

functiile: ei i~i invatii copiii ce sa faca ~ice sa nu faca (functie normati va); ei deseori servesc modele pentru ceea ce copiii vor sa fie
~i sa faca (functie comparativa); ~i ei i~i arata aprobarea sau dezaprobarea fata de comportamentul copiilor lor (functie de public).
In mod similar, deseori prietenii indeplinesc mai multe functii de
referinta.
Grupurile de referinta nu sint totdeauna grupuri in sensul sociologic al termenului. Conceptul de grup de referinta a fost folosit
pentru a descrie indivizi sau idei abstracte (de pilda, "libertate",
"egalitate"), care influenteaza modul in care ei gindesc despre ei
in~i~i. Aceasta influenta poate fi negativa sau pozitiva; adica, ea
poate ajuta oamenii sa stabileasca cum nu vor sa fie, precum ~i
cum vor sa fie. Pentru militantii anticomuni~ti, liberalii traditionali
constituie un grup de referinta negativ, pe care ii considera prea
blinzi ~i"confuzi". Ei nu vor sa actioneze in felul in care actioneaza
liberalii; dimpotrlva, deseori ei vor sa actioneze aproape exact invers.

Cum se formeaza grupurile

Intrarea intr-un grup poate fi absolut intimplatoare. Individul
se na~te intr-o anumita familie sau frecventeaza 0 anumita ~coalii
din cartier. Totu~i, indivizii deseori se hotarasc sa intre in anumite
grupuri. Aceasta alegere pare sa fie calauzita de doi factori importanti: apropierea ~i asemanarea.

Apropierea
Masura in care apropierea, sau cadrul geografic imediat, influenteaza implicarea unei persoane intr-un grup nu poate fi supraestimata. Noi formam grupuri tovara~e~ti cu cei din jurul nostru.
Noi intram in grupurile biserice~ti locale.
Grupurile sint formate din indivizi care se influenteaza reciproc.
Cu cit doi oameni sint mai apropiati din punct de vedere geografic,
cu atit mai mult cre~te probabilitatea de a se vedea unul cu celalalt,
de a-~i vorbi, de a se socializa. Pe scurt, apropierea fizica mare~te
probabilitatea interactiunii ~i a activitatilor in comun, care duc la
formarea grupurilor sociale.

90

Festinger, Schachter ~iBack (1950) au studiat modelul de interactiune sociala in locuintele pentru studentii casatoriti de la Institutul
de Tehnologie din Massachusetts. Ei au constatat ca apropierea in
prietenie depindea de distantii; pentru cei care locuiau in vecinatate,
probabilitatea de a se descrie unul pe celalalt drept prieteni apropiati
era mai mare decit pentru cei care locuiau mai departe, de~i pe
acela~i hol. De asemenea, prieteniile intre cei care locuiau in cladirile
vecine erau mai apropiate decit cele intre indivizii care locuiau mai
departe. Pe scurt, apropierea a dus la interactiune, ceea ce a jucat
un rol in formarea grupuriJor de prietenie.

Asemanarea
Crearea grupurilor sociale nu depinde numai de apropierea fizica
a membrifor lor.
Un alt factor
cheie in
formarea
grupurilor
este asemanareiintre
indivizi.
De regula,
oamenii
prefera
sa se asocieze
cu oameni ca ei in~i~i.Ei se simt mai confortabil in compania oamenil or cu care au interese, idei ~i valori in comun. De asemenea, ei
tind sa se asocieze cu altii care au caracteristici sociale asemanatoare, cum sint rasa, religia, etnia ~i clasa sau care se aseamana ca
vlrsta, nivel de inteligenta ~i alte caracteristici personale.
Intr-un studiu clasic despre formarea legaturilor sociale, care a
fost in intregime confirmat de-a lungul anilor, Newcomb (1961) a
studiat studentii din locuintele comune de la universitatea din Michigan. El demonstreaza in mod clar ca legaturile care s-au format
intre indivizii din studiul sau au rezultat in principal din interesele
~ivalorile lor similare existente la inceputul asocierii lor. Asemanarea este, de asemenea, un factor important in alegerea unui partener pentru casatorie, cu care sa formezi grupul social numit familie
(Belkin ~i Goodman, 1980).

Norme/e grupului
Comportamentul grupului, ca intregul comportament social, este
considerabil influentat de normele operative din grup. La fel ca in
lumea sociala, in general, activitatile in cadrul grupului nu au loc
la intimplare. Fiecare grup are 0 idee in privinta comportamentului

91

adecvat pentru membrii sai, iar aceste norme calauzesc interactiunea

in grup.

Formarea normelor grupului

Normele apar printr-un proces gradat al interactiunii intre membrii grupului. Un individ actioneaza intr-un anume fel, iar altii confirma caracterul adecvat sau neadecvat al comp011amentului ori
sugereaza (direct sau indirect) schimbarile dorite. Normele rezulta
dintr-un proces cumulativ al interactiunii in cadrul grupului.
Studiul clasic al acestui proces a fost condus de Sherif (1966),
care a folosit un test perceptual al mi~carii unei lumini. Cerind
subiectilor in studiu sa treaca de la 0 situatie, in care ~i-au exprimat
parerile asupra mi~carilor luminii in timp ce erau singuri, la 0
situatie care le-a impus sa faca cunoscute, in mod public, aceste
pareri unui grup de camazari, Sherif a reu~it sa exploreze formarea
reala a normei unui grup.

Structura grupului
Grupurile nu sint adunari intimplatoare de indivizi care fac acela~i 1ucru. Fiecare grup are 0 organizare, 0 structura a sa.

Statute ~i roluri
Nicaieri, conceptele de statut ~i de rol nu sint mai importante
dedt in studiul grupurilor sociale. Deseori, membrii unui grup au
pozitii diferite in grup (statute sociale) ~itrebuie sa se angajeze (~i,
intr-adevar, se angajeaza) in diferite activitati (valori). Spre deosebire de copii, mama (statut social) in familie (grup) trebuie sa se
angajeze (~i, intr-adevar se angajeaza) in diferite feluri de comportament. Spre deosebire de secretarul registrator al unui club social,
administratorul are responsabilitati diferite.
Pe scurt, grupurile cons tau din statute care se impletesc cu rolurile lor corespunzatoare. Statutele diferite servesc diverse aspecte
ale scopurilor generale ale grupului.

Conformarea la normele grupului

Intrudt, in general, oamenii obtin multe dintre satisfactiile vietii
sociale de la grupuri, grupurile exercita 0 influenta considerabila
asupra comportamentului membrilor lor. In gener~l, grupurile sint
mai putin tolerante fata de comportamentul care se abate de la
normele lor dedt societatea mai mare. In grupurile mici, presiunea
pentru conformare este putemica.
Studiul clasic al conformarii la presiunea unui grup a fost facut
de Solomon Asch (1952). EI a studiat presiunea pentm conformarea
la opinii false in legatura cu lungimea liniilor imprimate pe 0 carte
de joc. EI a constatat ca aproximativ 0 treime din subiecti a dat un
raspuns (evident) incorect mai mult de jumatate din timp ("cei care
cedeaza"). Ei au procedat a~a deoarece au perceput realmente
incorect situatia, nu au avut incredere in propria lor judecata sau
nu au vrut sa mearga impotriva parerilor altora exprimate in mod
deschis. Presiunea pentm conformare la normele grupului privitoare
la valori, atitudini ~i alte forme de comportament social poate fi
chiar mai mare. Studiul de mai tirziu (e.g., Middlebrook, 1974)
arata ca Asch e posibil chiar sa fi subestimat tendinta oamenilor de
a se conforma normelor grupului.

92

lerarhiile statutului
Grupurile constau din statute care se impletesc, dar nu este necesar ca aceste statute sa fie egale. Unele statute pot fi considerate
mai importante dedt altele pentru functionarea grupului. Drept
urmare, cele mai multe grupuri au 0 "ierarhie a statutelor" in care
unor statute Ii se acorda mai multa putere ~i respect dedt altora.
De pilda, multe grupuri au un ~efsuprem (pre~edinte sau alt titlu)
care are mai ~ulta putere sa stabileasca activitatile grupului dedt
aJti membri. In acest caz, ierarhia este definita prin pozitiile statutului (pre~edintele opus membrilor de rind) ~inu prin caracteristicile
personale ale membrilor.
Totu~i, in unele grupuri, diferentele in materie de putere ~i influenta nu sint legate de pozitia unei persoane in structura statutelor
formale ale grupului. Unor oameni li se acorda mai mult respect ~i
mai multa influentii dedt altora pentru ceea ce sint sau pentru ceea
ce fac. Strodtbeck, James ~iHawkins (1957), de pilda, au constatat
ca, la inceputul deliberarilor unui juriu simulat, conducerea a fost
acordata oamenilor in functie de statutullor in lumea exterioara
acestui experiment ~i in functie de prime Ie impresii pe care Ie-au

93

mcut. Ulterior, un al treilea element cheie a devenit mai important:

calitatea activitatii oamenilor in rolul de jurati.
Studiile ulterioare (e.g., Berger ~i colab., 1972) sugereaza ca
insu~irile exteme ale statutului pe care 0 persoana Ie aduce intr-un
grup nu se diminueaza in timp, ci continua ~a influenteze locul
acelei persoane in ierarhia statutului grupului. Insu~irile ~iactiunile
personale contribuie la dezvoltarea puterii distinctive ~ia influentei
in grupurile sociale ~i, astfel, la formarea ierarhiilor care afecteaza
functionarea grupului.

Granitele
,
Grupurile au granite care ii delimiteaza pe membri de nemembri.
Aceste granite servesc la intensificarea interactiunii membrilor ~i
la promovarea identitatii. Structura fixata a grupului stabile~te aceste granite.

Procesele grupului
Deopotriva de important ca granitele ~iierarhiile statutului este
interactiunea grupului. Exista trei procese centrale ale interactiunii
grupului: comunicarea, conflictul ~icoeziunea.

Comunicarea
Comunicarea este, probabil, activitatea centrala a celor mai
multe grupuri. Membrii se informeaza unul pe altul, se lini~tesc
unul pe altul, striga unulla altul, se corecteaza unul pe altul. Pe
scurt, ei comunica informatii, sentimente ~iatitudini.
Comunicarea intre membrii grupului nu se produce la intimplare.
o serie de studii s-au concentrat asupra naturii comunicarii in cadrul
grupurilor. Bales ~i colegii sai (1951) constata ca modelul de
comunicare este legat de statutul unei persoane in grup. Mai exact,
Crosbie (1975) arata cum comunicarea in cadrul unui grup (mai ales
in cadrul unui grup stabil) tinde sa aiM loc intre persoane egale ca
statut sau de la 0 persoana cu statut superior la una cu statut inferior.
Homans (1950) demonstreaza ca natura activitiit~lor unui grup
contribuie la modelele de comunicare intre membri. In situatii care

94

implica rezolvarea unor sarcini, comunicarile sint, in principal,

intre membrii cu statut superior ~i inferior; in situatiile sociale ~i
recreative, comunicarea e mai probabil sa aiba loc intre persoane
cu acela~i statut.

Conflictul
Comunicarea ~i interactiunea membrilor nu este intotdeauna
u~oara ~i placutii. Uneori membrii grupului se gasesc in conflict.
Studiind conflictul in familie, un grup mic, Letha ~iJohn Scanzoni
(1976) disting trei forme diferite pe care conflictele Ie pot lua. Un
tip de conflict poate fi eel cu rezultat zero sau cu motiv mixt. Intr-un
conflict cu rezultat zero, 0 persoana fie ci~tiga ceva, fie pierde
totul. Intr-un conflict cu motiv mixt, nici una din cele doua persoane
nu vrea sa ci~tige sau sa piarda tot.
Un alt fel de conflict este eel bazat pe personalitate sausitualional. Conflictele bazate pe personalitate sint provocate de diferentele
personale dintre indivizii implicati; conflictele situationale sint provocate de contextul social in care se afla oamenii (cum ar fi incercarea de impiirtire a unor resurse rare, cum sint banii).
In final, co~flictul poate fi fundamental sau nefundamental.
Conflictul fundamental se produce in legatura cu normele fundamentale ale situatiei, in timp ce conflictul nefundamental implica
aplicarea normelor acceptate la 0 situatie specifica. Discutia unui
grup cu privire la alegerea echipei pe care sa 0 provoace la un meci
de base-ball ar fi 0 forma de conflict nefundamental; a discuta
daca ei ar trebui sa fie inclu~i in intrecerile atletice ar reflecta un
conflict mai fundamental.
In general, conflictele cu motiv mixt, situationale ~inefundamentale se rezolva mai u~or,deoarece, deseori, este posibil sa se gaseasca
o forma de compromis. In formele alternative, se risca mult mai
mult: totul sau nimic, atribute apreciate ale personalitatii ~iaspecte
fundamentale ale grupului.
Nu orice conflict este negativ (Coser, 1956, 1967). Conflictul
poate ajuta la clarificarea scopurilor grupului ~i a granitelor. Daca
este tratat cum trebuie, el poate mari gradul de participare in grup
~icoeziunea acestuia. Cheia functionarii pozitive a conflictului este
ca el sa fie rezolvat conform normelor (adica, sa fie stabilite ~i
acceptate reguli pentru rezolvarea lui).

95

IIII

Coeziunea
Coeziunea, gradul in care membrii se simt legati unul de altul,
este, de asemenea, 0 caracteristica importanta a grupului. Cu cit
un grup este mai legat, cu atit cre~te probabilitatea ca el va fi stabil
~ica membrii se vor conforma normelor sale. Grupurile unite rezolva
problemele mai bine. In general, deci, coeziunea pare a avea mare
importanta pentru grupuri. 0 posibila consecinta a coeziunii grupurilor este tendinta grupurilor unite de a fi mai putin tolerante fata
de diferente ~ideosebiri de opinii.

Probleme selectate in studiul

grupurilor
Efectele marimii
Marimea unui grup influenteaza structura sa ~i interactiunea
membrilor. Cel mai mic grup, numit diada, consta din doi oameni
~inecesita implicarea activa a fiecarui membru. Ca grupul sa continue, fiecare trebuie sa tina seama de celalalt. In general, diadele
implica relatii mai intense ~i sint mai putin stabile decit grupurile
mal man.
Adaugarea unci a treia persoane la 0 diada creeaza 0 triada. Intr-o triada exista mai multe relatii posibile ~idiferite. De asemenea,
exista posibilitatea unei coalitii a doi impotriva unuia, ceea ce provoaca 0 presiune asupra celei de-a treia persoane. Totu~i, daca
exista conflict intre doi membri, al treilea poate servi ca mediator
~ipoate incerca sa mentina armonia grupului. Triada este, in general, mai stabiIa decit diada, dar totu~i mai putin stabila decit grupurile mai mari.
Cu cit grupul este mai mare, cu aut este mai larga gama relatiilor
posibile intre membrii grupului. Totu~i, dincolo de 0 anumita marime, apare 0 structura mai formala pentru a u~ura interactiunea
membrilor grupului. Cind un grup are mai mult de aproximativ
opt pina la zece membri, devine virtual imposibil ca membrii sa
converseze direct unul cu celalalt. Este necesar un regulament pentru
rezolvarea interactiunii ~i apare 0 forma a structurii statutelor. De

asemenea, in grupurile mai mari a vorbi cu altii deseori se transforma in a vorbi altora.
~u exista 0 marime optima pentru toate grupurile. Grupurile
mai mici tind sa fie mai personale, dar mai putin stabile. Marimea
optima' a unui grup depinde de natura ~i activitatile grupului.

Conducerea
Cele mai multe grupuri au un condueator, 0 persoana care datorita personalitatii, realizarilor sau pozitiei joaca un rol important
in influentarea activitatilor grupului. 0 considerabila munca de
cercetare despre conducere in grupurile mici a identificat doua tipuri
diferite.
Conducerea instrumentata descrie conducatorii care pun grupul
in mi~care pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Conducatorul
instrumental este orientat spre obiective ~i se concentreaza asupra
afacerii imediate. Conducerea expresiva implica crearea armoniei
~ia solidaritatii in cadrul grupului. Conducatorul expresiv este preocupat de morala grupului. Ambele feluri de conducere sint necesare
pentru grupurile stabile ~i eu succese, de~i se pare ca doi indivizi
deosebiti tind sajoace aceste doua tipuri diferite de roluri de conducere intr-un grup (Bales ~i Slater, 1955). Aparent, conducatorul
orientat spre obiectiv genereaza un grad de ostilitatc, prin imboldirea
grupului sa se ocupe de responsabilitatile sale ~i, in timp, este
improbabil sa fie considerat foarte placut.
"Stilurile" de conducere de asemenea variaza (White ~iLippitt,
1953). Unii conducatori sint democrati ~iincearca sa obtina acordul
membrilor asupra actiunii grupului. Altii sint autoritari ~idau ordine
a~teptindu-se ca acestea sa fie urmate. Un al treilea tip este conducatorullaissez-faire1, care nu face nici un efort pentru a dirija sau
organiza activitatile grupului.
Nu exista un singur stil de conducere eficient in toate situatiile,
de~i se pare ca conducerea }aissez- faire este cea mai putin eficienta
in majoritatea situatiilor. In Statele Unite, cel putin, conducerea
democrata pare a fi cea mai utila in mentinerea moralei grupului ~i
in rezolvarea obiectivelor grupului. Totu~i, conducerea autoritara
pare sa fie mai eficienta in situatii extreme, in care exista putin
IDoctrinli de neamestec in treburile altora (n. tr.).

96

97
"

timp pentru mecanisme de realizare a consensului, folosit de conducatorii democrati.

Luarea deciziilor in grup

Luarea deciziilor intr-un grup se bazeaza pe interactiunea membrilor grupului. Deseori, grupurile presupun un grad de consens
sau acord, inainte ca ele sa intreprinda 0 actiune.
De asemenea, faptul ca grupurile sint compuse dintr-un numar
de indivizi Ie face sa aiM la dispozitia lor 0 gama mai larga de
cuno~tinte ~imeserii decit este, in general, posibil pentru un singur
individ. Astfel de grupuri au resurse mai mari, la care sa apeleze
pentru a lua hotariri, decit au indivizii.
Stoner (1961) a constatat ca deseori exista 0 mai mare probabilitate ca indivizii in grupuri sa ia hotariri riscante decit indivizii
care actioneaza singuri. Aceasta "schimbare riscanta" a fost atribuita unei "difuziuni a responsabilitatii"; indivizii intr-un grup pot
atribui responsabilitatea pentru 0 hotarire tuturor membrilor grupului ~i, astfel, nici un singur individ nu poate fi facut raspunzator
daca hotarirea se dovede~te a fi gre~ita. Aceasta poate duce la decizii
indraznete, dar riscante, decizii pe care indivizii nu le-ar lua singuri.
De asemenea, procesul de realizare a consensului grupului poate
frina persoanele care se opun sau poate irnpiedica discutarea consecintelor negative ale luarii deciziei respective de catre grup.
Totu~i, daca un grup este foarte unit, presiunea la conformare
poate duce la decizii mai pu~in creatoare (Callaway ~iEsser, 1984).
Membrii grupului i~i pot cenzura propriile idei in a~a fel incit sa
reduca deosebirile din cadrul grupului, pierzind valoarea perspectivelor ce pot contribui la rezolvarea unei probleme sau la luarea masurilor necesare. Acest tip de reactie a fost numit gindire de grup.

ORGANIZATIlLE
FORMALE
,
Societatea moderna este 0 societate de organizatii formale.Organizatiile formale sint mari grupuri secundare, create in mod deliberat pentru a indeplini un obiectiv precis sau 0 serie de obiective.

98

Ele sint concepute cu grija ~i contin 0 structura formala de statute,

roluri ~i grupuri mai mid.

Natura organizatiilor
De~i fiecare organizatie formala este unica (e.g., Divizia Vehiculelor cu Motor difera de 0 universitate publica), ele au anumite
asemanari. Aceste asemanari dezvaluie caracteristicile generale ale
tuturor organizatiilor formale.

Planificarea i ratiunea
Planificarea rationala ~ichibzuita este una dintre caracteristicile
organizatiilor formale. In unele privinte, planificarea poate fi trasatura cea mai evident definitorie a organizatiilor. Planul organizatiilor
formale comporta atentie la ratiune, un accent pe relatia intre mijloace ~i scopuri. Structurile organizatorice sint create pentru a ajuta
organizatia sa-~i indeplineasca obiectivele. Planificarea rationala
necesita 0 intelegere clara a obiectivelor organizatiei, a tipurilor de
activitati ~i a structurilor organizatorice necesare pentru atingerea
acestor obiective.
Nu toate organizatiile tdiiesc la inaltimea idealului planifidirii
rationale. Este posibil ca actorii organizatorici (persoanele care
actioneaza potrivit statutului lor organizatoric) sa nu-~i indeplineasca, pe baza unui ca1cul rational al mijloacelor adecvate, scopuri
clar stabilite.

Formalizarea
Structura formaHi a organizatiilor Ie deosebe~te de alte tipuri
de grupuri. In organizatii, relatiile intre activitati, precum ~i intre
actorii organizatorici, sint foarte bine structurate. Exista 0 descriere
precisa a indatoririlor indivizilor ~ia responsabilitatilor departamentelor. Deseori, aceste cerinte sint rezumate in documente scrise care
servesc drept statut al organizatiei.

99

Birocratia

In organizatiile mati, varietatea departamentelor ~ia indatoririlor

trebuie sa fie organizata ~i coordonata pentru eficienta maxima.
Birocralia este structura administrativa formala, raspunzatoare de
planificarea, supravegherea ~i coordonarea muncii diferitelor segmente ale unei organizatii. Dupa parerea lui Weber (1978; initial,
1921) exista mai multe caracteristici importante ale birocratiei,
fiecare fiind descrisa pe scurt maijos.

Specializarea ~i diviziunea muncii

Ca 0 organizatie sa functioneze bine, fiecare membru al ei are
un ansamblu specializat de indatoriri. Aceastadiviziune a mundi,
sau persoanele care i~i duc la indeplinire sarcinile atribuite, face ca
oamenii sa-~i dezvolte cuno~tinte speciale in meseriile lor ~iorganizatia sa functioneze cu maxima eficienta.

lerarhia
Departamentele mtr-o birocratie nu numai ca au indatoririle lor
precise, dar sint ~iorganizate intr-o ierarhiein care fiecare departament este supravegheat de un departament superior in nivelul autoritatii. In organizatiile foarte mari, aceasta ierarhie are forma
unei piramide in care autoritatea mai mare este acordata celorputini
de la virf ~imai putin numarului mai mare de la nivelurile inferioare.
Cei mai multi oameni i~idau seama de ierarhia din organizatiile lor.

Reguli ~i regulamente
Cele mai multe organizatii au un ansamblu, intocmit cu grija,
~e reguli ~iregulamente care calauzesc comportamentul salariatilor.
In cea mai mare parte, aceste reguli ~i regulamente sint in forma
scrisa ~i constituie baza multor decizii organizatorice. Regulile ~i
regulamentele au scopul de a adauga un element de stabilitate ~i
predictibilitate actiunilor birocratiei.

Impersonalitatea
Birocratii trebuie sa trateze pe fiecare "client" al organizatiei
ca pe un "caz", nu ca pe un individ. Birocratul ar trebui sa fie

100

impersonal, luind masurile necesare pe baza regulilor ~i a regulamentelor stabilite ale organizatiei sau pe baza precedentelor mai
degraba dedt a sentimentelor personale. De asemenea, interactiunea
cu uh client nu ar trebui sa fie bazata pe sentimente personale, ci
pe roluloficial al birocratului.

Dosare ~i documente scrise, formale

Activitatile organizatorice trebuie sa fie comunicate ~iinregistrate in forma scrisa ~i pastrate ca un document permanent pentru
calauzirea activitatii viitoare. Documentele scrise sint esentiale pentru memoria organizatorica a birocratiilor. Pllngerea tipica despre
"birocratism" deriva din nevoia de documente scrise pentru toate
tranzactiile. Aceste documente sint utile organizatiei, in ciuda fluctuatiei sau a absentei personalului.

Competenta tehnica ~i avansarile

Angajatii trebuie sa aiM competenta tehnica pentru a-~iindeplini
indatoririle. Weber subliniaza ca aceasta este 0 ruptura categorica
eu trecutul, dnd meseriile depindeau in mare masura de relatiile
personale ~i familiale, nu de priceperea tehnica. De~i relatiile inca
joaca un rolin multe birocratii, aprecierea competentei tehnice a
devenit mult mai importanta. Extinderea folosirii "examenelor
pentru posturile de salariati" a urmarit asigurarea unor mecanisme
de evaluare a competentei tehnice.
Datorita criteriilor competentei tehnice, a diviziunii muncii ~ia
structurii ierarhice ale organizatiilor, angajatii pot anticipa avansarile in cadrul organizatiei. Vechimea m munca ~imeritul smt asociate
cu avansarea; alti factori, cum sint familia ~i relatiile personale, nu
sint considerati a avea vreo legatura cu eficienta organizatorica ~i
cu succesul.

Personalul administrativ
Deseori, organizatiile au grupuri specializate de angajati care
nu au relatii directe cu scopurile explicite ale organizatiei, ci sint
raspunzatoare de mersullini~tit al activitatii ei. De pilda, in timp
ce contabilii ~icalculatorii intr-o organizatie manufacturiera nu au
nimic direct de a face cu fabricarea produsului specific, cineva

101

trebuie sa tina socoteala intrarii banilor In organizatie ~i a ie~irii

lor din ea, ca sa se poata procura materii prime, sa se poata cumpara
echipamentul necesar ~i sa se stabileasdi pretul pentru produsul
finit. In mod similar, administratia lntr-o universitate (e.g., pre~edintele, decanii) nu are un rol direct In predarea materiilor ~i In
functiile de cercetare, dar ea lndepline~te sarcini manageriale, mra
de care facultatii i-ar fi greu sa duca la bun sfir~itmdatoririle instructiei ~icercetarii.

Perspective

alternative

Weber prezinta un punct de vedere extrem de rational ~iobiectiv

al birocratiilor organizatiilor formale. El a fost primul care a recunoscut ca modelul sau prezinta un tip ideal, un model "purificat"
al unui concept cu care poate fi comparat un exemplu al lumii
reale. Examinarea organizatiilor formale reale a dat na~tere altor
percePtii ale birocratiilor.

Partea neformala a birocratiei

,
Cei mai multi oameni ~tiu ca birocratiile nu functioneaza totdeauna In modul precis, formal ~i impersonal descris mai sus. Forma
relatiilor personale lntre membrii unei organizatii duce uneori la
folosirea altor canale ale autoritatii dedt cele formale. Clteodata,
regulile slnt ocolite sau chiar lnca1cate. Cai neoficiale de actiune
pot inlocui mecanismul formal existent. Dosarele nu sint niciodata
intru totul complete.
Structura formala a unei organizatii este doar 0 schita, un cadru
general, pentru organizarea activitatilor organizatiilor. In activitatile
lor zilnice, membrii unei organizatii incearca sa fad acele lucruri
care, dupa aprecierea lor, Ie va da posibilitatea sa-~i indeplineasca
indatoririle; ~i multi cauta sa faca In modul cel mai u~or posibil.
Uneori, aceste obiective Ie cer sa actioneze diferit fata de modul
prescris In manualul organizatoric. Citeodata, prietenii ~i rudele
angajatilor folosesc relatiile personale, care sint greu de ignorat,
pentru a cere servicii care, m mod obi~nuit, nu sint permise de
structura formala. Pe scurt, oamenii se adapteaza la conditiile lor,

in ciuda nevoilor formale ale slujbei lor. Ei dau birocratiei 0 "fata

umana".

Citeva limitari ale birocratiei

,
Alaturi de 0 structura neformala, organizarea birocratica are ~i
dteva limitari importante, chiar disfunctii (adica consecinte negative).
Ineficienta Regulile ~i procedeele birocratice smt prevazute
pentru cazul "tipic", iar eficienta depinde de aplicarea acestor reguli
la noile cazuri. Ori de dte ori exista un caz atipic sau neobi~nuit
(e.g., un contribuabil al carui dosar a fost pierdut), nu se aplica
regulile obi~nuite ~ieficienta este, In general, redusa. Intrudt birocratii slnt obi~nuiti sa urmeze, In mod sistematic, procedee stabilite,
deseori ei dezvolta 0 "incapacitate stiIata" de a rezolva, creator ~i
cu imaginatie, situatiile noi sau unice (Veblen, 1934). Uneori, incapacitatea deriva din structura ierarhica a birocratiilor. Salariatii In
pozitiile de nivel inferior pot ascunde gre~elile de superiorii lor,
pentru a evita penalizari. Aceste "acoperiri" deseori fac birocratia
mai putin eficienta, deoarece gre~elile slnt ascunse ~i ramln
necorectate.
inlocuirea scopurilor Cu timpul, oameuii din organizatiile
birocratice au tedinta de a uita scopurile initiale ale organizatiei. in
schimb, ei l~i concentreaza eforturile asupra scopurilor personale,
cum ar fi: dt mai putina munca, ajungerea devreme acasa ~iramlnerea In slujbii. In g~neral, sociologii se refera la aceasta ca fiind
"lnlocuirea scopurilor".
Dezvoltarea birocratiei Birocratiile tind sa creasca ~i sa-~i
mareasca lndatoririle (dezvoltarea birocratiei). Din ce In ce mai
muite activitati slnt considerate importante de birocratie. Astazi,
universitatile slnt considerate riispunzatoare nu numai de dezvoltarea
intelectuala a studentilor, ci ~i de progresullor social ~i afectiv.
De~i aceasta este, probabil, 0 dezvoltare oportuna a marimii universitatilor, ea reclama personal ~ibuget suplimentar. Putine birocratii
se reduc de la sine.
Rigiditatea Birocratiile tind sa dezvolte 0 rigiditate rituala, 0
preocupare pentru reguli ~iregulamente. Merton (1968), discutmd
despre "personalitatea birocratica", ~i Whyte (1957), descriind

102

103

"omul organizatiei", sugereaza ca aceasta preocupare afecteaza

personalitatea birocratilor, inabu~ind creativitatea ~i imaginatia.
o cercetare mai recenta (e.g., Kohn, 1978) contesta acest ciudat
portret al birocratului, prezentind un punct de vedere pozitiv al angajatilor organizatiilor biwcratice.
Oligarhia Birocratiile manifesta tendinta de a se transforma in
oligarhii, sisteme in care cei multi sint condu~i de cei putini. Aceasta
problema este subliniata de Michels (1949; initial, 1911) in "Iegea
de fier a oligarhiei", care afirma ca democratia ~imarile organizatii
nu pot exista impreuna. Din necesitate, marile organizatii trebuie
sa-~i concentreze puterea in miinile dtorva. Ace~ti putini ~iputemici
raspund din ce in ce mai putin fata de cei inferiori lor in structura
organizatoridi, 0 situatie care este incomparabila cu egalitatea democratidi.
Punctul de vedere allui Michels nu a ramas necontestat. Un
numar de savanti au aratat ca exista dispozitii legale care limiteaza
puterea indivizilor pina sus pe scara organizatorica. Deseori, comitetele de conducere servesc ca frina a puterii functionarilor superiori.
Forte1e concurente din cadrul unei organizatii deseori limiteaza
puterea absoluta a celor care conduc. Alegerile periodice ale nmctionarilor publici superiori de asemenea servesc ca sa-i opreasca
sa exercite putere absoluta. Astfel, de~i ar putea exista 0 tendinta
de a se acumula puterea la virf, acea putere nu este nelimitata.

Alte forme de organizatie

Organizatia descrisa de Weber este cea mai obi~nuita astazi.
Totu~i, exista alte forme pe care Ie iau marile organizatii.

Organizatiile japoneze
De la reconstructia sa dupa eel de-al doilea razboi mondial,
Japonia a devenit 0 putere economica importanta. Unii au atribuit
acest progres economic fenomenal modelului organizatoric special
al corporatiilor japoneze, care i~i are originea intr-o lunga traditie
ce acorda prioritate grupului fata de individ. In multe corporatii
japoneze, compania ~imuncitorii i~i iau angajamente pe viata unii

104

fata de altii. Corporatia i~i asuma indatoriri importante pentru bunastarea muncitorilor sai. Promovarea ~i cre~terile salariilor sint, in
general, bazate pe vechimea in munca, iar muncitorii anticipeaza
ca1~iyor petrece intreaga cariera in aceea~i firma.
Uriitatea de responsabilitate in firmele japoneze nu este muncitorul individual, ci micul grup de munca. Randamentul grupului,
nu al individului, este oentrul evaluarii. Indivizii dobindesc diferite
deprinderi ~i experienta in decursul anilor, fiind 0 parte dintr-un
numar al acestor mici grupuri de munca. Luarea hotaririlor este
mai degraba colectiva dedt oligarhica; adica, hotaririle sint discutate
~i aprobate la toate nivelurile in organizatie, nu doar transmise de
sus injos.
Acest model de organizatie difera in mod evident de cel gasit de
obicei in Statele Unite. In rn'are parte, deosebirile in forma organizatorica deriva dintr-0 deosebire nmdamentala intre cultura traditionala a celor doua tari. Japonia a subliniat de mult timp importanta
grupului fata de individ. Indivizii se considedi strins legati de grupuri
sociale importante, iar identitatea lor este lcgata de identitatea celor
din acele grupuri. Pe de alta parte, in Statele Unite, autonomia
individuala a fost totdeauna pretuita. Americanii se considera ea
avind identitate unica, identitate ce este intrudtva deosebita de
grupurile in care funetioneaza.
Japonezii se simt lini~titi datorita sigurantei garantate de relatia
intre individ ~i corporatie. Aceasta adauga un element rlvnit, de
stabilitate ~i coeziune in viata lor. Americanii prefera libertatea
indrituita prin pastrarea muncii ~i a identitatii personale separate
~iprin posibilitatea de a-~i schimba starea materiala, dnd cred ca
situatia 0 cere.

Colectivismul

o noua forma de organizatie a aparut in Statele Unite in ultimul

sfert de veac, in mare masura avindu-~i originea in tulburarile sociale
din anii ~aizeci. Aceste organizatii noi, care sint nebirocratice ~i,
deseori, indud prevederea unor servicii sociale, considera ca of era
o altemativa la mentalitatea "infiintarii" marilor organizatii formale
(Rothschild-Witt, 1979).
Aceste organizatii evita diviziunea stricta a muncii, care duce
. la dezvoltarea specialitatilor inguste. Membrii sint incurajati sa
105

participe la 0 varietate de sarcini cerute de colectiv. Se pune accentul

mai ales pe initiativa individualii ~ipe creativitate dedI pe regulile
~iregulamentele strict preprogramate. Autoritatea este mai degrabii
impfu1:itadecit atribuita ca rezultat al statutului ierarhic; in realitate,
titlurile oficiale nu constituie baza pentru respect sau autoritate.
"Clientii" sint tratati mai mult ca indivizi decit precum cazuri sau
dosare. Activitatile acestor organizatii colectiviste au 0 caracteristidi
umanista (centrata pe om) decit una birocratica.
Aceasta forma de organizatie se potrive~te mai bine grupurilor
mici, intrucit marilor companii Ie lipse~te contactul personal, atit
de necesar pentru functionarea organizatiei colectiviste. De as emenea, aceste organizatii petree mult timp cu realizarea consensului
pentru luarea deciziilor in grup ~i mai putin timp cu asigurarea
efectiva a serviciilor. Se pare ca in societatea americana exista un
loc pentru organizatia colectivista, care vrea sa asigure 0 gama de
servicii sociale ~i pub lice intr-un mod intim. Aceste organizatii ar
trebui considerate ca alternative la marile birocratii, nu ca inlocuitoare a lor.

Reforma organizatorica
Un numar de mari companii experimenteaza diverse fatete aut
ale modelulu,i japonez, cit ~i ale modelului colectivist, combinind
mici gnpuri de munca intime cu autoritatea luarii deciziilor colective. In unele companii, muncitorii au un loc in comitetul de
conducere, imparta~ind astfel 0 parte din responsabilitatea pentru
politica generala corporativa. Planurile de impaqire a fondurilor
~i alti stimulenti insufla muncitorilor un mai mare angajament ~i
loialitate fata de companie. Aceste reforme sint in curs de desta~urare, dar pina acuIDnu constituie 0 provocare semnificativa a formei
traditionale a organizatiei birocratice.

personal mare~te libertatea umana ~iincuraj eaza justitia impaqiala

decit favoritismul. Pe de alta parte, birocratiile acorda, in general,
mai mare pondere trecutului (precedentului) ~iobiectivului (regulile
~irtlgtJlamente1e generalizate) decit subtilitatilor unei situatii specifice.ln societatea modema, organizatiile formale se dovedesc a
fi atit utile, cit ~i daunatoare spiritului uman. Dar, una peste alta,
cei mai multi savanti imparta~esc punctul de vedere a lui Weber ca
organizatia 1:lirocraticamare~te, in mod categoric, eficienta ~iproductivitatea, iar de aceasta beneficiaza foarte multi oameni.

Acest capitol a discutat despre diferitele tipuri de grupuri

sociale pe care Ie studiaza sociologii, grupuri primare ~i secundare, grupuri interne ~i grupuri externe, ~i grupuri de referinfa. De asemenea, a analizat modul in care seformeaza grupurile datorita apropierii indivizilm; a intereselor lor comune
~i a ideilor. Au fost examinate normele grupurilor: cum sint
formate ~i cum exercita presiune asupra membrilor grupului
pentru conformare. Aufost, de asemenea, explorate aspectele
structurii grupului: statutele, ierarhiile statutelor ~igranifele.
Aufost descrise procesele grupurilor (comunicarea, conflictul
~i coeziunea), efectele marimii ~i modelele de conducere ale
grupurilor ~i luarea deciziilor grupurilor.
A doua jumatate a capitolului s-a ocupat cu organizafiile
formale. Au fost discutate caracteristicile lor, cum sint plan ificarea, rafiunea ~iformalizarea. Aufost analizate elementele
birocrafiei: specializarea, diviziunea muncii, ierarhia, regu/ile
~i rgulamentele, impersonalitatea in relafiile cu clienfii ~i menfinerea unor documente ~i dosare formale scrise. Au fost examinate citeva dintre limitarile birocrafiei: ineficienfa, fnlocuirea
scopurilor, dezvoltarea birocrafiilor, rigiditatea ~i tendinfele
spre oligarhie. Au fost descrise alte forme de organizafii, in
mod concret modelele japonez ~i cel colectivist.

ORGANIZATII ~I SOCIETATI
Organizatiile birocratice de mare amploare contribuie la libertatea umana, dar, in ace1a~i timp, 0 ~i reduc. Bazarea deciziilor ~i
indeosebi a politicii publice pe ratiune ~iprecedent decit pe capriciul

106

107

Natura

6
SOC/ALIZAREA: CUM
DEVEN/M FIINTA SaC/ALA

TOfi
intram in slabi,
lumeadependenfi
aceasta cafiinfe
sociale.biologic/?
Sintem
eminamente
de alfiipotenfial
pentru nevoile
esenJiale. FUnfa umana matura, care citete aceste cuvinte astazi,
este rezultatul unui proces social continuu de interacfiune ce i-a
dat posibilitatea sa-,yi dezvolte 0 identitate, un ansamblu de idei
i 0 gama de deprinderi ce permit 0 participare activa in societate.
Acest proces important if numim socializare. in acest capitol vom
examina acest proces social delicat i modul in care el transforma
organismul biologic, pe care il numim homo sapiens, intr-o fiinfa
sociala operativa, intr-un membru activ al societafii. Mai intU,
ne vom concentra asupra contribufiilor mo,ytenirii biologice (" natura U) ale unei persoane i ale mediului susfinator (" educafia ")
la procesul de socializare.

IMPORTANTA
, EXPERIENTEI
, SOCIALE

Natura $i educatia
Timp de aproape doua secole, savanjii au discutat daca
identitatea noastra ~i/modul in care ne purtam sint determinate de
mo~tenirea noastra biologica sau de experienjele sociale. In mod
tipic, aceasta problema a fost pusa ca "natura versus educajie".

108

Pe de 0 parte au fost instinctivi~tii, ca Mcdougall (1908), care

au sustinut ca comportamentul uman este un rezultat al instinctelor,
adica,,';modele de acjiune mnascute, fixe, programate genetic, care
sint comune unei specii ~inu sint dependente de experienjele individului" (Goodman~iMarx, 1978:120). Pinain 1924 (Bernard, 1924)
fusesera identificate peste zece mii de instincte ca fiind cauze ale
comportamnentului social. Ele porneau de la instinctul "agresiv",
care ducea la razboaie, pina la instinctul "asociativ", care a dus la
constituirea societajii insa~i.
Curind a devenit clar ca instinctele au fosto explicajie nepotrivita, din doua motive, pentro comportamentul uman. Primul, de
fiecare data dnd a fost identificaHi 0 forma de comportament, a
fost necesara "descoperirea" unui instinct pentro a 0 explica. Al
doilea, comportamentele considerate instinctive fie nuau fost gasite
in unele societaji, fie s-a constatat ca erau reversul a ceea ce se
a~teptase.

Educatia
,
Punctul de vedere alternativ a fost ca comportamentul uman este
produsul mediului social. Psihologul John B. Watson (1924), care
a susjinut teoria determinista extrema a mediului, a afirmat ca ~omportamentul uman ~i identitatea pot fi mode1ate in orice fel dorit.
In esenja, Watson a zis ca, daca i s-ar da copii sanato~i ~i control
total asupra mediului in care ace~tia traiesc, i-ar putea cre~te ~i
educa sa devina persoanele dorite de el. Pe scurt, mo~tenirea lor
biologica (natura) nu era relevanta, doar lumea sociala (educajia)
Ie determina comportamentul.

Natura-educatia
,
AsHizi exista url cons ens general ea atit natura, dt ~i educajia
contribuie la dezvoltarea persoanei. Realizarile recente in ~tiinjele
viejii precizeaza ca biologia joaca un rol important in dezvoltarea
umana. Recent, biologii au izolat 0 gena care pare sa fie implicata
in alcoolism. Totu~i, nu toji oamenii care au acea gena speciala

109

devin alcoolici; ~iasta in mare parte datoriHi contextului lor so.c;ial

~iexperientei sociale.
eei mai multi savanti in ~tiintele sociale, din zilele noastre, recunose contributiile ingemanate ale ereditatii ~i ale mediului la formarea identitatii ~ia comportamentului unei persoane. Dovezi din
ce in ce mai elocvente provin din studiile recente ale gemenilor
univitelini, demonstrind ca gemenii univitelini (gemeni cu 0 mo~tenire genetica identica) nu au personalimti identice; niei nu manifesm
comportament social identic. Astfel, mo~tenirea genetica singura
nu poate explica in mod adecvat comportamentul uman. Totu~i,
gemenii univitelini deseori seamana mai mult decit gemenii bivitelini
(gemenii care imparta~esc doar 0 parte din mo~tenirea genetic a) ~i
seamana mult mai mult decit fratii care nu sint gemeni. Evident,
a~adar, factorii genetici mo~teniti joaca un rol in dezvoltarea umana.
Adevarata explozie a cuno~tintelor in domeniul biologiei, indeosebi
in genetic a, va arata din ce in ce mai mult modurile in care natura
~i educatia se intersecteaza, ca sa ne fad tipurite de persoane care
sintem.

Efectele izolarii in copilarie

modalitate de a explora contributia contextului socialla dezvoltarea unei persoane consta in studierea acelor indivizi al caror
contact social in timpul copilariei a fost inexistent sau sever limitat.

Copiii salbatici
Din dnd in dnd, apar informatii despre copiii crescuti in salbaticie de catre animale. De~i multe dintre aceste informatii deseori
nu inspira incredere, au fost dteva cazuri (e.g., Singh ~i Zingg,
1942; Malson, 1972; Lane, 1976) care, intr-o anumita masura,
s-au bazat pe adevar. In toate aceste cazuri, copiii abia au fost
recunoscuti ca fiind fiinte umane. Ei nu puteau vorbi, umblau in
patru labe sau adu~i de spate, reactionau fata de oameni cu teama
sau ostilitate ~ii~imincau hrana sfi~iind-o, cum 0 maninca animalele
salbatice.
Autorii informatiile despre ace~ti copii deseori nu au fost savanti
in domeniul ~tiintelor sociale; mai mult, nu ~tim ce fel de viata au

110

avut ace~ti copii inainte de a fi abandonati sau pierduti in paduri.

Oricum, aceste informatii sugereaza citeva dintre efectele lipsei de
con~act uman semnificativ asupra socializarii copiilor.

Copiii cresculi in izolare

Au fost trei cazuri celebre de copii care au fost crescuti intr-o
relativa izolare de contactul social uman. Doi dintre copii, Anna ~i
Isabelle, au fost prezentati de Kingsley Davis (1940, 1947, 1948).
Ambele fete s-au nascut intr-o familie ~iau fost tinute in izolare de
bunicii dupa mama, de~i Isabelle a fost izolata impreuna cu mama
sa, care era surdo-muta. Ambele fete aveau in jur de ~ase ani cind
au fost descoperite. Ele nu puteau vorbi, nu puteau umbla sau nu
se puteau ingriji. Erau apatice ~i absolut indiferente fata de mediul
inconjurator. Anna a murit de hepatita dupa patru ani, mra sa fi
invatat mai mult de citeva cuvinte ~i expresii, dteva aspecte rudimentare ale grijii de sine ~icum sa urmeze indicatii simple. Isabelle,
care a fost tratata de 0 echipa de medici ~ipsihologi, a dus-o muh
mai bine. Dupa aproximativ doi ani de munca intensa ea a ajuns,
aparent, la un nivel de dezvoltare normal ~i a reu~it sa mearga la
~coala. Nu este clar daca rezultatele mai bune ale lui Isabelle s-au
datorat unei mo~teniri biologice mai bune, izolarii sale in compania
mamei sale surdo-mute sau atentiei deosebite de care s-a bucurat
dupa ce a fost gasita. Un al treilea copit, Genie (Curtiss, 1977;
Pines, 1981), a imparta~it citeva din experientele luiAnne ~i
Isabelle. Genie a fost izolata la virsta de doi ani ~ia fost gasita dnd
avea treisprezece ani. Conditia ei initiala a fost similara cu cea a lui
Anne ~i Isabelle, ~i a primit ingrijiri similare cu cele acordate lui
Isabelle. De~i ea a mcut oarecari progrese, nu s-a dezvoltat pina la
nivelul altor copii de virsta ei, cum s-a dezvoltat, aparent, Isabelle.
Toate trei cazurile demonstreaza importanta contactului uman
in dezvoltarea acelor caracteristici pe care Ie definim ca fiind normale la fiintele umane. Mai mult, studii despre copiii din orfelinate
~i institutii similare (e.g., Spitz, 1945; Dennis, 1960, 1973; Yarrow, 1963; Bowlby 1969; Rutter, 1974) au aratat ca ace~tia sint
inapoiati din punct de vedere fizic, social ~i afectiv, in comparatie
cu copiii crescuti acasa. Aceste deficiente tindeau sa persiste chiar
dupa ce copiii paraseau aceste institutii.

111

Aceste studii par sa arate ca dezvoltarea umana "normala" redama grija umana ~i contact uman, ocazia de a vedea ~i invata de
la altii, ~i contactul fizic, apropierea de alte fiinte umane.

PERSPECTIVE TEORETICE
Procesul de socializare a fost studiat dintr-o varietate de puncte
de vedere. Trei perspective distincte se evidentiaza ca modalitati
deosebit de interesante ~idetaliate de examinare a socializarii: psihanaliza, teoria cognitiva ~iinteractiunea simbolica. Urmeaza 0 scurta introducere la fiecare mod de abordare.

Psihanaliza: Sigmund Freud

Sigmund Freud (1856-1939), savant cercetator ~imedic, a dezvoltat psihanaliza ca 0 modalitate de a explora continutul ~imecanismele viepi mentale umane. Pregatirea sa I-a racut sa aprecieze imp ortanta factorilor biologici (natura) ~ia experientei sociale (educatia)
pentru dezvoltarea ~imentinerea personalWitii umane.

NecesitcUile
, umane fundamentale
Freud credea ca exista necesitati umane universale sau impulsuri
care ajuta la ghidarea ~imodelarea comportamentului uman. Unul
este eros, "instinctul vietii", care, credea Freud, explica nevoia oamenilor de a stabili legaturi intre ei ~ide a-~i manifesta afectiunea.
Celalalt este thanatos, "instinctul mortii". Freud a considerat acest
impuls baza inc1inatiei noastre agresive. Aceste doua impulsuri se
afla deseori in opozitie, iar drama vietii umane este 0 consecinta a
acestui conflict.

StructiJra personalihltii
In opinia lui F~eud, personalitatea este compusa din trei clemente:
id-ul (sinele), supraeul ~i eui. Cele trei au radacini ~i functii separate, dar interactiunea lor este substanta vietii mentale.

--

112

Id-ul este magazia cu impulsurile noastre biologice universale,

care deseori cer satisfacerea imediata. Id-ul este, in mare masura,
incon~tient ~iopereaza pe baza "principiului placerii": el vrea ceea
ce vreaind vrea. Din perspectiva psihanalitica, sugarul este esentialmente un id; el este un manunchi de nevoi biologice care cer
satisfacere imediata. Aceste nevoi nu sint totdeauna onorate, din
cauza exigentelor existentei sociale ~i a naturii realitatii.
Id-ul este reprezentat in personalitate prin supraeu, care este
similar cu ceea ce numim con~tiinta. Initial, el este format din prescriptiile ~i prohibitiile impuse copilului de parinti. Pe masura ce
copilul cre~te ~iface cuno~tinta cu un cerc din ce in ce mai mare de
influente sociale, contributiile la supraeu se maresc.
Id-ul ~isupraeul se aseamana in multe privinte. Id-ul ~isupraeul
sint exigente, relativ inflexibile ~i, deseori, lipsite de contact cu
realitatea. Deseori, sint in opozitie. Id-ul vrea ceva, iar supraeul 11
constringe din cauza normelor sociale. Sarcina de a media acest
conflict revine celui de-al treilea element al personalitatii, eul.
Eul este acea parte a personalitatii care este in contact cu realitatea. El mediaza intre pretentiile deseori nerealiste ale id-ului ~i
cerintele uneori restrictive ale supraeului; de asemenea, el incearca
sa Ie adapteze pe amindoua la realitatea sociaIa.
In esenta, personalitatea contine in ea (id-ul ~i, respectiv, supraeul) acela~i conflict, discutat mai inainte, care exista intre individ
~i societate ~iintre natura ~i educatie.

Dezvoltarea personalitatii
Personalitatea umana se dezvolta printr-o serie de stadii succesive, universale, cu substrat biologic ~ilegate de virsta, pe care Freud
Ie-a numit "stadiile dezvoltarii psiho-sexuale". Stadiile sint determinate de fixarea ("cathexis") libidoului, care este energia sexuala
derivata din instinctul vietii, pe diferite parti ale corpului. Acest
cathexis sensibilizeaza zona respectiva, rac1nd-o deosebit de placuta
la atingere, stimulare sau manipulare; zona aceea devine, deci,
centrul de interes.
Primul stadiu, care se manifesta in timpul primului an de viata,
estestadiul oral, in care sugarul cauta placere prin activitati orale,
cum este suptul ~i mu~catui.

113

""III

Stadiul al doilea, care se manifesta in timpul celui de-al doilea

an, este stadiul anal. In aceasta perioada, problema principala este
controlul intestinelor ~ial vezicii urinare.
Stadiul falic se intinde de la virsta de trei ani pina la cinci ani ~i
este perioada con~tientizarii sexuale initiale. Aceasta este perioada
conflictului oedipal, numit dupa Oedip, figura legendara care ~i-a
ucis tatal ~i s-a casatorit cu mama sa. In teoria psihanalitica, acest
conflict se refera la tendinta copilului de a forma un ata~ament
afectiv putemic, cu implicatii sexuale, fata de parintele de sex opus
~i de a dezvolta 0 rivalitate ostila fata de parintele de acela~i sex.
Acest conflict este rezolvat prin renuntarea la ata~amentul putemic
al copilului fata de parintele de sex opus ~iidentificarea cu parintele
de acela~i sex. Aceasta renuntare a fost totdeauna mai pronuntata
la baieti dedt la fete, in operele lui Freud. 0 consecinta a acestei
rezolvan este invatarea rolului genului specific, 0 problema discutata
in Cap. 12.
Instadiullatentei, de la aproximativ cinci ani pina la pubertate,
sexualitatea scade in importanta. Concentrarea este pe dezvoltarea
fizica ~ipe deprinderile intelectuale.
Stadiul genitalrezulta dintr-o revenire la viata a energiei s~exuale,
probabil datorita schimbarilor hormonale ale pubertatii. In contrast cu stadiul falic anterior, scena este acum pregatita pentru 0
sexualitate mai matura, implicind imparta~irea placerii sexuale cu
altcineva.
Aceste faze de dezvoltare sint considerate mo~tenire biologica
universala a speciei umane. Totu~i,raspunsulla libidoul care stirne~te pofte este, de asemenea, important pentru dezvoltarea personalitatii. Astfel, pentru Freud, personalitatea depinde de interactiunea
caracteristicilor noastre biologice ~i de experienta sociala, de~i el
nu a pus deosebit de mult accent pe factorii biologiei.
Impletirea na.turii ~ia educatiei este, de asemenea, 0 caracteristica a teoriilor lui Erik Erikson, un psihanalistcare a dezvoltat multe
din ideile originale ale lui Freud. Erikson a incorporat ansamblul
de cuno~tinte sociologice ~iantropologice. El a introdus in stadiile
dezvoltarii psihosexuale ale lui Freud 0 mai mare con~tiinta a contextului social ~i 0 explicare a lui, redefinind procesul ca unul de
dezvoltare psiho sociala. De asemenea, Erikson s-a concentrat
asupra socializarii ca un proces continuu pe parcursul vietii ~i 'a
descris stadii suplimentare ale dezvoltarii adulte.
114

Teoria cognitiva: Jean Piaget

In timp ce Freud s-a concentrat aproape exclusiv pe aspectele
afective ale socializarii, Jean Piaget (1896-1980) ~i-a indreptat
atentia spre zona dezvoltarii cognitive. De~i el ~iFreud s-au deosebit
in privinta aspectelor accentuate, ei au imparta~it punctul de vedere
ca procesul de dezvoltare continua printr-o serie de stadii universale
care i~i au radacinile in biologie ..
La inceput, Piaget a studiat dezvoltarea cognitiva, observindu-~i
cu grija proprii sai copii. El a ajuns la concluzia ca procesul de
dezvoltare se desfii~oara in patru stadii.

Stadiul senzorial-motor
Primul stadiu; stadiul senzorial-motor, se manifesta in primul
an ~ijumatate de viata. Pe parcursul acestei perioade, copiii invata
prin simturi, in special prin contactul fizic cu lumea. Ei imping,
inghiontesc, ating, lovesc cu piciorul ~imu~ca obiecte dinjurullor.
In aceasta perioada, copiii nu pot folosi simboluri sau nu se pot
angaja in gindire superioara. Lumea lor este experienta fizica directa
a mediului inconjurator.

Stadiul preoperational
Cel de-al doilea stadiu, stadiul preoperational dureaza de la
virsta de aproximativ optsprezece luni pina la ~apte ani. Acum
incepe sa se dezvolte, rapid, capacitatea de a folosi simboluri (indeosebi limbajul). Copiii incep sa inteleaga, cel putin intr-un mod
rudimentar, lucruri pe care nu Ie vad sau nu Ie ating. Ei pot, din ce
in ce mai mult, face deosebirea intre realitate ~i fantezie. Totu~i, ei
au 0 perspectiva egocentrica a lumii; Ii se pare greu sa vadii din
perspectiva altuia. A intelege ca un prieten plinge pentru ca copilul
refuza sa-i dea ~ilui 0jucarie este, pur ~isimplu, imposibil; desigur
in prima parte a acestui stadiu.

Stadiul operational concret

Urmatoarea dezvoltare importanta se produce instadiul operational concret, intre virstele de ~apte ~iunsprezece ani: capacitatea
115

de a folosi logica ~i de a aprecia perspective alternative. Logica

permite copiilor sa inteleaga natura cauzei ~i a efectului. Totu~i,
gindirea lor inca tinde sa ramina legata mai degraba de obiecte
concrete, identificabile ~ide evenimente decit de idei abstracte. De
asemenea, ei incep sa inteleaga perspectiva altora ~isa vada posibilitatea existentei punctelor de vedere alternative: acesta este un important pas inainte in dezvoltarea sociala.

Stadiul operational formal

Al patrulea ~iultimul stadiu Piaget I-a numitstadiul operational
formal, care incepe cam la virsta de doisprezece ani. Copiii (pe
scurt trebuie numiti adolescenti) incep sa gindeasca abstract. Nu
numai ell pot concepe posibilitatea puncteIor de vedere alternative,
ci i~ipot realmente imagina care sint acele puncte de vedere. Aceasta
capacitate de a gindi abstract Ie ingaduie sa depa~easca limitarile
timpului ~i spatiului. Ei pot sa vizualizeze cu exactitate un viitor ~i
locuri pe care nu Ie-au vazut.
Piaget a crezut ca virstele exacte la care copiii trec prin aceste
stadii variaza de la copilla copil ~ichiar de la societate la societate.
Totu~i, el a insistat ca succesiunea stadiilor i~i are radacinile in
mo~tenirea noastra biologica ~i este universala ~ineschimbatoare.
CerceUiriulterioare (e.g., Kohlberg, 1969) au folosit 0 metoda "cognitiv-evolutiva", asemanatoare cu a lui Piaget, pentru a studia stadiiIe dezvoltarii morale. Recent, feministele (e.g., Gilligan, 1982) au
criticat aceasta perspectiva, sustinind ca ea pastreaza cu sfintenie
un punct de vedere categoric masculin cu privire la moralitate ~i
dezvoltarea morala (~i, implicit, la dezvoltarea cognitiva).

Interactiunea
simbolica:

George Herbert Mead

SineIe se dezvolta din experienta sociala datorita capacitatii individului de a-~i vedea actiunile din perspectiva altora. Acest lucru
este po sibil datoriUi limbajului (un sistem de simboluri semnificative; vezi Cap. 3), care ne permite sa fim aut obiect, cit ~i subiect in
aceIa~i timp. In timp ce vorbim cu altii, auzim ce zicem, la fel cum
ne aud ei; ~i putem reactiona la acele afirmatii la fel cum reactioneaza altii. In acele situatii, noi sintem atit subiectul (persoana
care "aqioneaza"), cit ~i obiectul actiunii (una dintre persoanele
care "receptioneaza"). In esenta, Mead a sustinut ca noi dezvoWim
un sine prin "luarea rolului celuilalt" ~i prin reflectarea asupra
noastra ca obiecte. Aceasta parere despre sinepune accentul principal pe contextul social in raport cu biologia.
In contrast cu Freud ~i Piaget, Mead nu a vazut acest proces
producindu-se printr-o serie de stadii legate de virsta. Mai degraba,
el a vazut sine1e devenind din ce in ce mai complex ca rezultat al
unui cere, ce se extinde mereu, al experientei sociale. Totu~i, el a
rncut deosebirea intre dezvoltarea care are loc inainte ~i dupa folosirea efectiva a limbajului.

In perioada "preverbala", copiii, a carat interaqiune cu altii

este rudimentara, nu fac distinctie intre ceea ce este sine ~iceea ce
nu este sine. Treptat, prin interactiunea altora, care aplica etichete
copilului ~imediului inconjurator, copiii mici ajung sa faca aceasta
distinctie. Comunicarea, de asemenea, depinde de altii "care inter-

117

116

Dezvoltarea sinelui

Perioada preverbala

Datoriili capacitatii sale de a sintetiza punctele de vedere ale altora ~ide a Ie organiza intr-un cadru teoretic relativ coerent, George
Herbert Mead (1863 -1931) este considerat fondatorul ~colii de
gindire numite interactiunea simbo/idi. Mead a fost un filozof social
care a avut acela~i punct de vedere cu psihologul John B. Watson,

I..

respectiv ca mediul inconjurator este un element hotaritor in actiunea

umana. Initial, Mead ~i-a numit metoda "behaviorism social". Totu~i, spre deosebire de Watson, Mead a acordat 0 pondere considerabija intelegerii proceselor cognitive care duc la comportamentul
vizibiL,
Mead a explorat dezvoltarea ~iorganizarea sinelui. L-a interesat
rolul acestuia in polaritati ca libertate ~icontrol, schimbare ~i stabilitate, creativitate ~i confort. Sinele a devenit trasatura centrala a
modului de abordare simbolic interactionist al socializarii.

~_

~~~

preteaza" (de fapt, atribuie sensuri) actiunile copilului mic ~i Ie

eticheteaza cu ajutorul simbolurilor verbale.

Perioada verbala
Pe masura ce copiii i~i dezvolta capacitatea de a intelege ~i a
folosi comunicarea simbolica (limbajul ~i gesturi1e), ei intra mai
activ in propria lor dezvoltare. In aceasta "perioada verbaHi", facultatile cognitive ale copiilor se dezvolUi din ce in ce mai mult prin
interactiunea sociala.
Joaca Mead a numit prima forma a acestei interactiunijoaca.
Prinjoaca, copiii invata sa ia rolul altuia, de~i intr-un mod relativ
simplu. Ei pot juca rolul unei marne care ofera un biberon unui
bebelu~, apoi trec la rolul bebelu~ului ~iaccepta biberonul. In acest
fel, copiii invata ca exista diferite roluri sociale, fiecare avind 0
perspectiva diferita.
Jocul organizatMead a numit pasul unnator jocul organizat.
In timpul acestui stadiu, copiii dezvolta facultatea de a intelege
legiltura intre roluri multiple ~i de a considera rolurile pe care Ie
joadi drept parte a unui sistem de roluri. Lui Mead i-a placut sa
foloseasca exempluljocului de base-ball, care Ii invata pe copii ca
pozitia pe care 0 au in joc este legati:ide alte pozitii pe teren; ~ipentru
a-~i face datoria in pozitia ce 0 au trebuie sa cunoasca ~i celelalte
pozitii.
In timp ce i~i dezvolta aceasta capacitate, copiii invata sa ia
rolul multor altora ~isa reflecteze la propriile lor actiuni din perspectiva acestui rol. Aceasta perspectiva reflectata a propriului comportament al copiluluijoaca un rol important in dezvoltarea sinelui
social.
Celalalt generalizat Mead a sugerat ca intr-un stadiu ulterior al dezvoltarii, copiii reu~esc sa se priveasca pe ei in~i~inu numai
din pozitia avantajoasa unei alte persoane sau rol, ci, de asemena,
din perspectiva "comunitatii" ca un intreg. Ca 0 consecinta, ei reu~esc sa mteleaga "regulile" care guverneaza actiunile lor ~iactiunile
altor participanti, fie ca ,Jocul" este base-ball, fie ca este viata
insa~i. In cazuljocurilor copiilor, actiunile sint guvernate de reguli
specifice. In jocul vietii, regulile sint ceea ce sociologii numesc
norme ~i valori (vezi Cap. 3).

118

Mead a numit aceasta perspectiva rolul ce/uilalt generalizat.

Acesta ne elibereaza de influenta altora ~i ne determina sa facem
ceea ce vedem noi ca este bine ~icorect, mai degraba dedt ceea ce
crede ya este bine un parinte sau un alt individ. Acest rol ne asigura
o oarecare stabilitate in comportament ~iun control social al comportamentului, deoarece el este ghidat de standardele comunitatii.

Natura sinelui
Cooley (1902) a scris despre "sinele oglinda", conceptia no astra
despre noi in~ine, care i~i are originea in reactia noastra la ceea ce
credem ca sint perceptiile altora despre noi. Aceasm imagine despre
noi in~ine confirma importanta luarii rolului celuilalt in formarea
sinelui social.
Mead se gindea la "sine" ca fiind faze ce se influenteaza reciproc,
numite "mine ~ieu". Mine este faza sociala a sinelui. El este ordinea
sociala care include valori, moravuri ~inorme, ordine ce promoveaza
stabilitatea, previziunea ~i controlul social. Eullucdnd in comun
cu "mine" este faza noua, creatoare, greu previzibila a sinelui. Sinele
este, in esentii, un dialog intre "eu" ~i"mine". "Mine" este un produs
social, pe dnd "eu" are 0 relatie neclara cu experienta sociala.
Sinele, a~adar, este cu adevarat un produs al interactiunii dintre
individul unic ~icontextul social. Fiecare dintre noi percepe ~iinterpreteaza diferit contextul social. De aici, realitatea sociala a unei
persoane nu poate sa fie aceea~i cu realitatea sociala a altei persoane.
"Eu" ~i "mine" explica sinele ca subiect ("eu") ~i ca obiect
("mine"), ~ipentru importanta comuna a libertatii ("eu") ~ia controlului ("mine"), ~i a schimbarii ("eu"), ~i a stabilitatii ("mine").

FACTORII DE SOCIALIZARE
Socializarea este un proces co~plex care presupune multi indivizi, grupuri ~i .institutii sociale. Intr-un fel, aceste elemente pot
fi considerate cai prin care societatea este implicata in socializare:
ele sint, in esenta, facton ai societatii. In unniltoarele pagini yom
discuta dteva dintre personajele principale din aceasta drama continua.

119

Familia
Singurul factor cu adevarat important in socializare este familia.
Familia este prima ~i cea mai continua lume sociaIii pentru sugar
~i copil. In familie se stabilesc primele ~i cele mai durabile relatii
intime. Capacitatea comunicativa, in primul rind prin invatarea
limbii, are loc initial in familie. Tot in familie, sugarul ~i copilul
fac cuno~tinta cu elementele cheie ale culturii.
Familia este, in mare masura, intreaga lume sociaIii a sugarilor
~ia copiilor mici, arena principalii a experientei lor. Deopotriva de
importanta din punct de vedere sociologic, familia asigura identitatea sociaIii initiala a copilului in raport cu rasa, religia, clasa socialii
~i genul. ~ansele generale in viata, sanatatea, longevitatea, gradul
de educatie ~itipul de ocupatie sint putcrnic influentate de familia
in care copilul se na~te. Kohr (1963, 1969, 1976, 1977), printre
altii, a aratat ca interactiunile parinte-copil difera in functie de clasa
sociala, in parte datorita valorilor diferite pe care parintii din clasa
de mijloc ~i din c1asa muncitoare vor sa Ie insufle copiilor lor.

$coala
Aceasta institutie sociala are indatorirea directa de a insufla
individului inforrnatii, deprinderi ~ivalori pe care societatea Ie considera importante pentru viata sociaIii. Nu numai "cititul, scrisul ~i
aritmetica", ci ~i cinstea, respectarea cuvintului ~i punctualitatea
constituie 0 parte a programei de socializare a ~colii. ~coala asigura
un cadru social care este total diferit de cel al familiei.
Relatiile de familie sint intime. Oamenii i~i trateaza membrii
familiei diferit de cum trateaza pe cei care nu sint membri ai familiei. De~i parintii pot fi prieteno~i ~ibuni cu toti copiii, ei trebuie sa
aib~, ~iin general au, sentimente ~i re1atii speciale cu copiii lor.
In ~coa1ii, profesorul trebuie sa trateze toti copiii la fel. Mai
mult, actiunile profesorului sint calauzite mai degrabii de ceea ce
face copilul dedt de cine este copilul. Profesorii nu trebuie sa aibii
"relatii speciale" cu unii elevi. De~i se intirnplii, 0 asemenea atitudine
nu este corecta.
In ~coalii, copiii fac cuno~tinta cu sisteme formale de evaluari:
note ~icaracteriziiri periodice ale elevului trimise parintilor. Aceasta

120

este in contrast total cu lipsa de formalism a practicilor familiale ~i

constituie 0 experienta noua ~i deseori dificila pentru multi copii.
De asemenea, copiii invatii multe deprinderi de interactiune interpersohal~. Ei invata ce inseamna sa imparta cu altii, sa faca un lucru
cu rlndttl, sa se compare cu egalii lor. Pe scurt, aceasta lume socialii
noua pentru copii contribuie substantialIa socializarea lor.

Grupa de virsta
Inainte sa intre la ~coala, cei mai multi copii intra in lumea grupei de virsta. Aceasta arena difera in multe privinte de cea a familiei. Prin definitie, grupa de virsta este compusa din egali in
statut, adica copii de aceea~i vlrsta ~istatut social general. Pe de alta
parte, pozitia social a in familie este automata; in grupa de virsta ea
trebuie, in general, d~tigata. De asemenea, in familie(ca ~iin ~coaIii), socializareaeste, deseori, ginditii ~iplanificata; in grupa de virsta
o buna parte din socializare are loc, se pare, mra un plan gindit.
Grupa de virsta are, impreuna cu ~coala, importanta functie de
a slabi legaturile copilului cu familia, care, initial, sint atotcuprinzatoare. Atit ~coala, dt ~i grupele de virsta asigura modele sup limentare ~i, uneori, alternative pentru comportament, precum ~i
noi norme ~ivalori. Prin urmare, copiii trebuie sa invete ~i cum sa
trateze parerile contradictorii printre cele considerate a fi importante
- cele la care sociologii se refera ca "alte importante".

Mass-media
Factorii de socializare discutati mai sus sint toti implicati in
contactul interactiv ~ipersonal. Aceasta afirmatie nu este adevarata
despre mass-media, din care fac parte diverse moduri de comunicare
destinate publicului larg (e.g., radioul, te1eviziunea, filmele, ziarele,
revistele, caqile ~i,mai ales in zilele noastre, aparatele video, inregistrarile pe banda, casetele ~icornpact-discurile). Mass-media influenteaza socializarea asigurind modele suplimentare ~i alternative de roluri, precum ~i norme sociale ~i valori.
Poate cel mai influent dintre mijloacele mass-media astazi este
televiziunea. 0 opinie despre televiziune este ca ea asigura un ex-

121

celent mijloc de instruire (e.g., "Strada Susanului"), 0 cale pHicuUi

de Uirgirea orizontului copiilor, oferindu-le posibilitatea de a vedea
locuri ~i evenimente pe care s-ar putea sa nu Ie vada direct (e.g.,
"Imparatia salbatica"). Parerea negativa despre televiziune scoate
in evidenta pura fantezie ~i natura exagerat de simplista a multor
programe ~i, indeose bi, prezentarea frecventa a violentei. Doar recent, televiziunea a prezentat 0 imagine mai completa a oamenilor
care formeaza societatea no astra, indeosebi a membrilor grupurilor
"minoritare" ~i s-a indepartat oarecum de portretizarile stereotipe.
Aparatele video ~imuzica joaca un rol din ce in ce mai important in socializarea tinerilor. In prezent, exista 0 mi~care pentru a
marca discurile ~i casetele potential daunatoare sau controversate
(a~a cum sint etichetate filmele) pentru a controla accesul tinerilor
la ele.

Afti factori
Pe linga familie, $coala, grup pre$colar $i mass-media, socializarea se mai realizeaza prin institutii religioase, vecini, organizatii
de recreere, comunitati $ialtele. Toate acestea contribuie 1aformarea
conceptiei des pre lume a persoanei $i}a percePtiile sale a ceea ce
este un comportament dorit $i nedorit. In unele cazuri, influenta lor
poate fi importanta.

SOCIALIZAREA PRIN CURSUL VIETH

,
Cea mai mare parte a discutiei de mai sus se ocupa de socializare
in timpul prunciei $i al copilariei. Totu$i, socializarea este un proces
care dureaza toata viata. De$i nu se termina 0 data cu copilaria,
socializarea dupa acea perioada nu este intru totul aceea$i.

Socializarea continua
/

Socializarea continuase refera la 0 continuare a socializarii care

a inceput in timpul copilariei. Acest tip de socializare construie~te

122

pe invatatura anterioara. Educatia formaHi, de exemplu, este, in

mare masura, 0 chestiune de socializare continua.

'Resocializarea
Din dnd in dnd, trec~m prin resocializare, extirparea ~irestructurarea atitudinilor, valorilor ~i identitatilor fundamentale.
Resocializarea voluntara se poate vedea in cazuri de convertire
religioasa sau in cele in care indivizii se supun in mod voluntar la
psihoterapie. in ambele cazuri, scopul persoanei este sa-~i inlocuiasca identitatea prezenta in una noua $i, dteodatii, sa-$i schimbe
valorile existente $i modurile de comportament.
Resocializarea poate sa se produca $i pe 0 baza involuntara,
cum se intimpla dnd autori!atile baga oameni in inchisoare sau in
spitale pentru boli mintale. In cazuri de resocializare involuntara,
ceea ce deseori se cere este ceea ce Goffman (1961) riume$te 0
"institutie totala". Acest cadru da persoanei posibilitatea de a 0
rupe brusc cu trecutul $i of era factorilor de resocializare control
considerabil asupra activitatilor de zi cu zi sau chiar minut de minut
al persoanei.

Nevoia de socializare dupa copilarie

,.

Pe masura ce ne maturizam, obHnem diferite statute ~ijucam

noi roluri (Brim $i Wheeler, 1966). Intrucit aceste statute ne erau
inaccesibile mai devreme (e.g., statute profesionale, statute maritaIe), nu reu~eam sa invatam cerintele noilor roluri. Experientele suplimentare de socializare, cum sint pregatirea profesionala formala
sau calificarea la 10cu1de munca, umplu golul.
Chiar cu privire la rolOOlemarital $iparintesc, pregatirea initiala
este, deseori, insuficienta $i este necesara socia1izarea continlia.
Socializarea dupa copilarie este citeodatii necesara, cind 0 schimbare sociala rapida modifica norme1e. De pilda, rolul asociat cu
statutul pe care 11denumim "femeie" a suferit 0 schimbare importanta in generatia trecuta. ConcePtiile despre comportamentul potrivit
rolului genului, invatate in copilarie, acum douazeci de ani, nu mai
si!lt la fel de utile astazi. Pentru femeia modema sint necesare norme,

123

valori ~icomportamente noi. Aceasta se realizeaza prin continuarea

socializarii.
In final, mult din ceea ce invaplm in copilarie consta din norme
generale ~i abstracte ~i din valori, care deseori trebuie modificate
dnd, mai tirziu, sint puse in practica. De pilda, noi invatam copiii
sa fie cinstiti. Mai tlrziu, ei trebuie sa invete sa-~itempereze cinstea,
in anumite ocazii, cu tact.

Schimbari in continutul socializarii

Ceea ce invatam in timpul copilariei deseori difera de ceea ce
invatam dupa copilarie. In timpul copiIariei avem tendinta sa invatam norme generale ~ivalori. Dupa copiIarie, accentul este mai
mare pe comportamentul clar ~i observabil. Persoana ~tie ce sa
faca, iar atentia este acum concentrata asupra modului in care
trebuie facut ceea ce se face. Deseori, oamenii trebuie sa sintetizeze
diferite elemente dintr-o anumita invatatura dobindita in ~coala ~i
profesiuni, pentru a dezvolta comportamente care Ie vor indeplini
scopurile.
Idealismul este deseori asociat cu tinerii; realismul, cu adultii.
De~i idealismul nu trebuie sa dispara cu virsta, cl deseori trebuie
sa se confruntli.cu realitatea. Unul dintre aspectele dificile ale socializarii in viata de mai tirziu consta in modul de conlucrare cu lumea
intr-o maniera realista, fara sa-!i abandonezi idealurile. Noi transformam intrebarea din "De ce este facuta aceasta?" in "Care este
metoda cea mai buna de a face aceasta?" De pilda, multi din
mi~carea ecologista din timpul ultimelor doua decenii au invatat
cum sa impace viziunea idealista cu realitatile socia1e ~ieconomice.
Socializarea dupa copilarie necesita 0 schimbare de la dependen!a
la autonomie ~i apoi la influenta asupra altora (Goodman, 1985:
82-83). Dar inainte sa realizam aceste tranzitii importante trebuie
sa invatam deprinderile necesare.

SOCIALIZAREA ~I LIBERTATEA
Natura socializani ridica intrebarea daca socializarea incununata
de succes reduce libertateaindividuala. Wrong (1961) sustine ca

124

socializarea nu este niciodata completa. Inspirindu-se din opera lui

Freud, Wrong subliniaza ca fiintele omene~ti sint "sociale tara sa
fie complet socializate".
Mead a adoptat un punct de vedere echilibrat, ca oamenii renunpl
la 0 oarecare libertate in cursul existentei sociale, dar, in schimb,
d~tiga avantajul relatiilor sociale. In interiorul "smlui", "eu" ~i
"mine" reprezinta un echilibru intre nevoile societatii ~i nevoile
individului. Perspectiva simbolic-interactionista este ca "eu" ~i
"mine" nu sint inerent in conflict, nici individul cu societatea. (Perspectiva psihanalitica este ca "id"-ul ~i"supraeul" sfntin conflict.)
"Eu" ~i "mine" functioneaza in comun ca "eu"; individul ~i
societatea sint doua fatete ale aceleia~i monede. De~i conflictul
poate avea loc mtre cele doua elemente, ele nu sint inerent in opozitie.
Una nu reduce, automat ~i complet, libertatea celeilalte.
Deseori, oamenii reu~esc sa selecteze ~isa-~i recombine diverse
experiente de socializare in moduri individuale. Dar exista un proces
atotcuprinzator de socializare care sa inabu~e complet libertatea
individului. Oamenii sint liberi sa aleaga ~i sa ac!ioneze pe baza
alegerii. De fapt, sistemul nostru legal se bazeaza pe premisa ca
oamenii au indatoriri individuale ~ilibertate individuala de a alege.
In masura in care intelegem procesul socializarii, reu~im sa exercitam un control substantial asupra vietii noastre.
Procesul socializarii a fost centrul acestui capitol. -A fost explorata mai intli disputa de veacuri daca natura sau educatia este mai
importanta in dezvoltarea umana, ~i s-au subliniat contributiile
ambelor teorii. Au fost apoi rezumate dteva dintre efectele devastato are ale izolarii sociale asupra dezvoltarii umane.
Au fost examinate diferitele perspective teoretice care au
fost folosite pentru studierea socializarii. Sa rezumam: psihanaliza vede dezvoltarea umana cape 0 serie de stadii, determinate
genetic, de psihosexualitate, ~i postuleaza ca personalitatea
este formata din" id" (impulsurile biologice), "eu" (realitatea)
~i din "supraeu" (con~tiin!a). De asemenea, a fost explorata
teoria lui Jean Piaget despre stadiile biologice ale dezvoltarii
cognitive. Au fost notate contribufiile lui George Herbert Mead,
la dezvoltarea interacfiunii simbolice, indeosebi ideile sale
despre dezvoltarea sinelui printr-o serie de stadii sociale.
125

Au fost diseutati diverii factori de socializare: familia,

coala, grupul de virsta $i mass-media. infinal, aufost prezentate, in mod detaliat, diferite aspecte ale socializarii pe parcursu I intregii vieti i ale resocializarii.

/NTERACT/UNEA SaC/ALA
$/ RETELELE saC/ALE

/nteraetiunea
sociala
este 0 trasatura
permanenta
societatilor. Ea
este substanta
vietii sociale.
in acesta tuturor
capitol
vom examina modul in care prezenta altora afecteaza comportamentul. De asemenea, vom examina diferite perspective teoretice
asupra interactiunii sociale. Vafi, de asemenea, explorat modul
in care realitatea este construita in timpul interactiunii sociale i
rolul important jucat de comunicare. in final, vafi analizata structura interactiunii sociale i retelele sociale care rezulta.

NATURA INTERACTIUNIISOCIALE,
,
Oamenii "au de-a face" unul cu altul in fiecare zi. Ei vorbesc
unul cu altul, se imbrati~eaza unul eu altul, se ating unul de altul.
Aceasta interactiune sta la baza vietii sociale.lnterac{iunea sociala
se refera la influenta reciproca a oamenilor. Ea implica faptul ca
indivizii se iau unul pe altul in considerare in comportamentullor
zilnic, iar comportamentullor este afectat de prezenta altora. Ceilalti
i~i exercita influenta fie constituind un "auditoriu" la comportament,
fie fiind "co-actori", coparticipanti la el.

Efectele auditoriului
Insa~i prezenta altora afecteaza comportamentul. Principiul efeete/or auditoriului explica modul in care activitatea indivizilor este
afectata prin faptul ca i~i dau seama ca sint vazuti de a1tii.

126

127

Intr-un studiu de inceput, Zajonc (1965) demonstreaza ca prezenia altora tinde sa mareasca viteza cu care oamenii efectueaza 0
activitate. De asemenea, ea intensifica eel mai tipic fel de comportament pentru un individ in acea situatie. Daca oamenii invata 0
noua activitate (dactilografia, de pilda), efectul audientei va avea
ca rezultat probabil un ritm mai rapid de dactilografiere decit daca
ar fi singuri; dar, intrudt erorile sint tipice in situatii de invatare ca
aceasta, prezenta altora va cre~te ~i frecventa gre~elilor de dactilografiere. Aceste rezultate sugereaza ca oamenii ar trebui sa practice
singuri noi activitati (pentru a reduce frecventa erorilor), dar sa
repete activitati invatate in prezenta altora.

PERSPECTIVE TEORETICE
Studiile asupra interactiunii sociale examineaza comportamentul
la nivel microsocial. Ele se concentreaza asupra actiunilor lume~ti
ale oamenilor, a~a cum i~i vad de viata lor zilnica. Pentru a studia
interactiunea sociala, au fost folosite patru perspective teoretice
moderne: interactil~nea simbolica, dramaturgia, etnometodologia
~i schimbul social. In afara de dramaturgie, toate au fost tratate pe
scurt la sfir~itul Cap. 1.

Interacliunea simbolica: punerea de

acord a actiunilor

Efectele co-actiunii
Oamenii nu numai actioneaza in prezenta altora, ci de asemenea,
actioneaza in comun cu altii. Principiul efectelor co-acfiunii descrie
influenta pe care 0 are comportamentul oamenilor asupra altora
dnd sint implicati intr-o actiune similara. Intr-un studiu de inceput,
Sherif (1936) demonstreaza influenta implicarii altora in activitatea
de apreciere a mi~carii aparente a unui punct de lumina ~tationar.
Aprecierile individuale au fost substantial afectate de aprecierile
publice exprimate de ceilalti coparticipanti la experiment.
Concenmndu-se asupra unei probleme mai relevante din punct
de vedere social, Darley ~iLatane (1968) au studiat lipsa de implicare a martorilor in situatii critice. Ei au demonstrat ca era mult
mai putin probabil ca subiectii in studiu sa actioneze dnd erau
confruntati cu 0 situatie potential periculoasa (e.g., fum ie~ind pe
sub u~a unei camere alaturate) dnd alti actori in situatie ( de fapt,
asistenti pregiititi) nu au reu~it sa reactioneze la problema iminenta.
Aparent, situatia a fost una in care a existat 0 difuziune a responsabilitiitii. Prezenta unor coparticipanti a dus la un sentiment de
obligatie comuna pentru orice actiune, iar dnd ceilalti nu au actionat, subiectii experimentului nu au simtit ca aveau 0 responsabilitate
speciala de a face ceva.
Pe scurt, interactiunea sociala, fie prin simpla prezenta a altora,
fie prin actiune comuna, are un efect semnificativ asupra comportamentului.

Supozitia cheie a abordarii simbolic-interactioniste este ca oamenii nu reactioneaza direct la lumea din jurullor. Mai degraba, ei
atribuie anumite sensuri aspectelor mediului lor social, apoi actioneaza asupra acestor aspecte in lumina sensurilor atribuite. De pilda,
oamenii nu reactioneaza la un scaun pur ~i simplu ca la dteva
bucati de lemn puse laolalta intr-un anumit fel, ci mai degraba
raportindu-se la un obiect pe care se ~ade. Astfel, intelesul care
organizeaza actiunile individului este elementul important in
perspectiva simbolic-interactionista.

Definirea situatiei
,
W.I. Thomas (1931) a numit acest important act de a atribui
sens in contextul social, definirea situaliei. El a subliniat ca sensurile
pe care oamenii Ie atribuie lumii din jurullor ii fac sa actioneze in
anumite feluri. De pilda, parerea de obicei gre~ita a indivizilor paranoici ca altii comploteaza impotriva lor ii face sa actioneze defensiv.
Thomas a exprimat aceasta simplu: "Daca barbatii (oamenii) definesc situatiile ca fiind reale, acestea sint rea1e in consecintele lor".
Oamenii pot alerga la supermarket ca sa cumpere multe alimente
dnd aud ca va fi 0 greva iminenta a camionagiilor care aduc alimente acestor magazine. Informatia poate fi sau nu poate fi corecta;
totu~i, daca oamenii cred ca informatia este exacta, vor lua orice
masura pe care 0 cred necesara pentru a se proteja.

129

128
COALA'J

----------------==~~---- __=__

~_C

INTROl)UCERE

IN SOCIOLOOIE

========,-;;;::"

Modul in care oamenii definesc situatiile influenteaza felul in

care ei vor interactiona unul cu altu!. In general, oamenii i~i pun de
acord actiunile cu cele ale altora. Adidi, ei incearca sa-~ipotriveasca
comportamentul cu acela al altora, ca sa-~i indeplineasca propriile
scopuri. Aceasta potrivire a "liniilor de actiune" da vietii sociale 0
mare parte din organizarea sa. Dintr-o perspectiva simbolic-interactionista, aceasta coordonare a actiunii nu decurge automat din
structura sociala in care oamenii se afla, cum au sustinut structural-functionali~tii, ci din nevoia oamenilor de a "negocia" 0 ordine
pentru viata lor, prin definitii comune ale situatiilor care permit, ~i
uneori reclama, actiune unitli.
Pe scurt, interactiunea sociala este 0 serie de incercari ~i erori
care veri fica definitiile situatiilor sustinute de a1ti participanti in
acela~i context. Diferentele in definitii pot cere participantilor sa
revizuiasca sensurile pe care Ie-au atribuit initial situatiei, daca
interactiunea sociala trebuie sa continue cu succes. Aceastli ajustare
a definitiilor situationale se produce prin actiuni de incercare ce sint
influentate ~i calauzite de reactiile altora. Reactia lor poate confirma sensurile curente sau reclama reformularea lor. Acest intreg
proces este 0 parte necesara a interactiunii sociale umane.

femei, cum este Organizatia Nationala pentm Femei,

cieni pot pune accentul pe nevoia de a sustine legea
timp ce intr-un discurs adresat unei adunari religioase
liste se pot concentra asupra opozitiei personale fata

ace~ti politiexistenta, in
fundamentade avort.

Scena i culisele

o parte

din activitatea depusa pentm punerea in scena a unei

piese nu este destinata consumului public. De pilda, publicul este
rareori invitat sa vada repetitiile. In general, publicului i se permite
sa vada doar produsul finit; numai ace a actiune care se petrece pe
scena, nu in culise.
Pe scurt, exista 0 scena, unde actiunea care se petrece este accesibila tuturor, ~i existli culisele, ascunse tuturor, in afara de cei implicati in "productie", unde se desta~oarii 0 mare parte din attivitatea
de pregatire ~i sustinere. Ginditi-va la un dineu oficia!. De obicei,
oaspetilornu Ii permite sa intre in bucatiirie ("culisele"); ei au acces
lmmai la zonele publice ale camerei de zi ~i ale sufrageriei ("scena"). Doar prietenii cei mai intimi au acces in culise, ~i chiar nu Ii
se acorda totdeauna astfel de privilegii.

Prezentarea eului

Dramaturgia: actiunea de pun ere in

seena
Dramaturgia, a~a cum a fost prezentata de Goffman (1959),
deriva din interactiunea simbolica. Daca sensul in viata este 0
constructie sociala (nedata in natura, ci trebuind sa fie creata ~i
interpretata), teatrul (unde totul este "pus in scena") este un model
adecvat pentru ilustrarea interactiunii sociale. Folosirea limbajului ~i
a cadrului conceptual al teatrului pentru a examina interactiunea sodala este ceea ce Goffman a incercat prinabordarea dramaturgicii.
Indivizii joaca diferite roluri, deseori in situatii diferite. Conceptul de rol este principal pentru drama. Situatii care se schimba
sugereaza diferitele scene in care sint implicati actorii. De asemenea,
~iactorii deseori joaca pentru spectatori diferiti. De pilda, unii politicieni se opun personal avortului, dar respectli legea a~a cum este
interpretata in mod curent. In discursuri tinute unor grupuri de
130

Un element important in toata interactiunea sociala este organ izarea imaginii, prin care 0 persoana adopta 0 identitate sau asigura
identitati altora, prin aceasta influentind rezultatul interactiunii
sociale. Goffman descrie acest proces ca 0prezentare a eului, "eul"
fiind identitatea pe care 0 persoana 0 adopta ~idespre care incearca
sa d~tige acordul de la altii intr-o situatie. Prezentarea diferitelor
identitati in diferite situatii nu este 0 forma de necinste, daca persoana crede in identitatea care este prezentata. De-a lungul vietii, oamenii sint invatati sa actioneze in moduri adecvate situatiei. Indivizii
invata sa se comporte diferit in prezenta strainilor, fata de ceea ce
fac dnd sint cu prieteni apropiati sau cu membrii familiei. 0 parte
a maturizarii implica invatarea atit a diverselor aspecte ale identitatii
noastre, dt ~iale celor adecvate pentru manifestarea in diverse situatii.
Prezentarea unei anumite pareri despre "eu" deseori are efectul
limitarii cadrului de actiune al altora. De pilda, daca altii accepta
131

prezentarea eului unei persoane ca fiind 0 prietena, ei sint obligati

sa trateze acea persoana ca prietena ~i nu ca straina. Prietenilor Ii
se acorda anumite privilegii care nu sint accesibile strainilor. In
felul acesta, actiunile altora sint indirect limitate de identitatea afirmativa in masura in care ea este acceptata de ceilalti.

nu presupune 0 perspectiva unica a comportamentului uman;

oricum, 0 asemenea descriere ar putea fi potrivita in anumite
imprejurari.

Etnometodo/ogia: expunerea regulilor

Distributia
, alter
Distributia alter este 0 modalitate mai directa de a limita sfera
comportamentului altora (Weinstein ~iDeutschberger, 1963). Aici,
celalalt (alter) este inzestrat cu (distribuit in) 0 anumitii identitate
care ii va restringe comportamentul. De pilda, daca celalalt este
definit ca prieten apropiat ~i accepta aceasta identitate, va fi greu
sa-i refuzi cererea pentru un imprumut, intrucit a cere bani este
ceva normal intr-o astfel de relatie.
In ambele forme ale organiza~ii imaginii, e probabil ca indivizii
care participa sa sustina identiHitile diferite. Deseori, toti au un
interes in mentinerea curgerii lini~tite a interactiunii in care sint
implicati. Ca actorii buni intr-o piesa, ei ar vrea sa duca la bun
sfir~it spectacolul cu minimum de dificultate. Sustinerea reciproca
a identitatilor primite proniite sa realizeze tocmai aceasta.
Abordarea dramaturgica incearca sa combine un punct de vedere
structural al interactiunii sociale cu abordarea mai flexibila a
interactiunii simbolice. Cu alte cuvinte, de~i structura sociala asigura
"scenarii" care fac viata sociala oarecum ordonatii ~i predictibila,
oamenii sint capabili sa improvizeze, indeosebi in situatiile relativ
necunoscute ~ineobi~nuite. De aceea viata este un amestec deordine
predictibila ~ide inovatie flexibila.
Perspectiva lui Goffman a fost criticata, fiindca pare a spune
ca oamenii sint necinstiti in modul in care incearca sa dirijeze
imaginile ~i sa controleze spatiile din culise. Goffman precizeaza
ca necinstea rezulta din prezentarea unui "sine" in care nu se crede.
Identitatile oamenilor au diferite fatete, iar fateta pe care 0 prezinta
depinde de contextul social.
De asemenea, refuzul accesului la 0 varietate de zone din culise
nu este doar 0 parte obi~nuitaa vietii sociale, el este, totodata, folosit
ca sa mentina 0 oarecare aparentil de intimitate, ceea ce majoritatea
oamenilor accepm ca fiind necesar. Pe scurt, abordarea lui Goffman
132

Interactioni~tii simbolici se concentreaza asupra importantei sensurilorpe care oamenii Ie atribuie lumii sociale dinjurullor. Dramaturgii adauga notiunea de sensibilitate a individului in cadrul interactiunii sociale. Etnometodologia i~i indreapta atentia spre regulile
adesea neanalizate care ghideaza structura interac!iunilor noastre
cu al!ii. Atentia acestei perspective se concentreaza asupra modalita!ilor prin care oamenii inteleg realitatea sociala. Etnometodologii
sint preocupati de in!elegerile de bun-sim! ale lumii.

Ipoteze
Toti oamenii se a~teapta la anumite lucruri de la realitatea ce-i
inconjoara. Ei se a~teapta ca ~oferii automobilelor sa opreasca la
lumina ro~ie a semaforului; ca la cinema, persoana de la cas a sa Ie
ia banii ~i sa Ie dea un bilet care sa Ie permita sa intre in cinematograf; ca atunci cind vorbesc cu cineva, persoana respectiva sa a~tepte
pina termina ei inainte de a incepe sa vorbeasca. Dupa parerea
etnometodologilor, aceste presupuneri, comune ~irecunoscute, netezesc calea interactiunii sociale ~i fac viata sociala mai u~oara. Dar
cum apar ele? Cum ajung membrii socieHi!ii sa Ie imparta~easca ~i
sa se bizuie pe ele in interactiunile lor zilnice.
Enometodologii incearca sa descopere aceste ipoteze fundamentale care formeaza baza comportamentului social. 0 modalitate
consta in examinarea a ceea ce se intimpla dnd una dintre aceste
reguli este violata. Intr-un experiment c1asic, Garfinkel (1967) i-a
pus pe studenti sa se poarte ca oaspe!i sau ca persoane care stau in
pensiune, in loc de fii sau fiice, dnd erau acasa. Studentii s-au
adresat parintilor cu domnule ~i doamna ~i au cerut politicos a
doua p0rtie de mincare la masa, ~iau dat dovada de maniere elegante
de "oaspeti". Aceste ac!iuni au avut drept rezultat 0 complem dezorientare a membrilor farniliei, care au cerut explica!ii pentru comportamentul surprinzator al copiilor lor.
133

Pe scurt, violarea a~teptarilor normale a dezvaluit prezenta unui

ansamblu de reguli care guvemau interactiunea soci~la, dar despre
care participantii erau daar vag con~tienti. Numai violarea lor le-a
adus la suprafata ca sa poata fi examinate.

Schimbul social:
Analiza cost/beneficiu
Schimbul social i~i are didacinile in psihologia comportamentala
~iin analiza economica. Din aceasta perspectiva, interactiunea sociala consta intr-o serie de schimburi care au atit costuri, cit ~i
beneficii. La minimum, oamenii cheltuiesc timp ~ienergie in interactiunea sociala; aces tea sint considerate costuri ale activitatii. Dupa
cite se pare, oamenii obtin ~ibeneficii din aceste schimburi reciproce,
cum ar fi bucurie, afectiune, slujbe ~i stima crescuta fata de sine.
Din punct de vedere al schimbului social, analiza unui cost/
profit este esentiala pentru intelegerea interactiunii sociale. Aceasta
presupune 0 abordare rationala a mentinerii relatiilor sociale. Exista
o supozitie ca indivizii inteleg costurile implicate in tranzactiile lor
sodale ~i beneficiile care ar putea fi obtinute. Ei sint, a~adar, in
pozitia de a aprecia daca obtin ceva "profit" (beneficii minus costuri)
din schimb. Daca nu obtin, interactiunea poate fi terminata sau se
poate renunta la ea; daca obtin, ea poate fi continuata.

Opera de inceput a lui Romans (1950, 1961) ~i a lui Gouldner

(1960) scoate in relief importanta reciprocitatii in schimbul social,
supozitia ca normele sociale cer ca 0 favoare sa fie rasplatita cu 0
(avoare. Acest punct de vedere presupune ca interactiunea sociala
implica un fel de bilant social. Beneficiile date trebuie, la un anumit
punct, sa se into area cu 0 valoare similara, de~i nu necesarmente
identica. Reciprocitatea este considerata 0 norma esentiala a vietii
sociale ~iun ghid important pentru interactiunea sociala.

CONSTRUCTIA SOCIALA
A
~
REALITATII
,
Dintr-un punct de vedere sociologic ~iindeosebi simbolic-interactionist, oamenii creeaza ~i modeleaza natura existentei sociale.
Acest proces este numit constructia sociala a realitatii. Fiecare
societate i~i construie~te propria versiune a lumii, "adevarurile" ei.
In unele societi'iti, fortele calauzitoare ale lumii sint considerate
supranaturale; in altele ele sint fortele impersonale ale naturii. Unii
indivizi i~i organizeaza viata injurul credintei intr-o zeitate personala, un zeu care le cunoa~te fiecare gind ~i actiune ~i care Ie raspunde in raport cu aceste cuno~tinte. Pentru altii nu exista 0 astfel
de fiinta suprema. Diferitele interpretari ale realitatii nu sint limitate
la problemele importante cum este religia. Ele intra in actiune in
evenimentele zilnice din viata oamenilor.

Justitia
, distributiva
Romans (1961) a prezentat conceptul de justitie distributiva,
adica oamenii se a~teapta sa primeasca beneficii in interactiunea
sociala, benefidi aproximativ proportionale cu costurile implicate.
Aceasta idee este importanta pentru modelul schimbului social.
Blau (1964) a sustinut ca oamenii au relatiile pe care Ie merita.
Daca indivizii vor sa mentina 0 relatie particulara sau sodala (pentru
ca ea of era anumite beneficii), ei trebuie sa fie gata sa of ere partenerilor lor in afacere ceea ce ei (partenerii) doresc, ca sa ramina in
continuare in afacere. Pe scurt, dadi oamenii doresc sa primeasca,
ei trebuie sa fie pregatiti sa ~i dea.

Definirea situatiei
La inceputul acestui capitol a fost discutat conceptul de definire
a situatiei formulate de Thomas. El a sustinut ca oamenii actioneaza
in functie de conceptia lor despre realitate. De pildi'i, a existat 0
vreme cind pamintul era, in general, considerat plat ~i,astfel, nimeni
nu a navigat pina la "capatul" lui. Ideea ci'ipamintul era plat a dus
la un comportament bazat pe aceasta credinta. Cuno~tintele noastre
ca pamintul nu este plat ~ica nu era plat chiar cind oamenii credeau

135
134

ca era nu sint relevante pentru intelegerea comportamentului oamenilor din vremea aceea.
Pe 0 scara mai mica, interactiunea sociala este ghidata de modul
in care oamenii definesc 0 situatie. Daca ei cred di ceilalti participanti Ie sint ostili, ei se vor comporta cu aceasta credinta in minte.
Vor crea un mini mediu inconjurator, 0 realitate sociala, care se
conformeaza definitiei date de ei situatiei.

Procesul constructiei
, sociale
Modul in care sociologii inteleg construirea realitatii sociale a
fost prezentat semnificativ de Berger ~iLuckmann (1963), care au
stabilit ca procesul are loc in trei etape.

Oamenii creeaza cultura

Aceasta notiune a fost discutata in Cap. 3, in contextul culturilor
materiale ~i nemateriale. Oamenii creeaza obiectele materiale ale
unei culturi, curn sint automobilele, televizoarele, avioanele, imbracamintea ~ima~inile de spalat, precum ~ielementele ei nemateriale,
cum sint normele, valorile ~iideile cognitive.

Creatiile
, culturale devin realitate
Dupa 0 vreme, aceste creatii culturale sint considerate 0 parte
po zitiva, naturala ~i inevitabila a peisajului social. Ele sint luate
drept bune de majoritatea oamenilor; putini oameni privesc astazi
in sus uimiti dnd zboara avioane pe deasupra capului lor sau sint
surprin~i dnd vad curgind apa in toalete, acasa.

Oamenii absorb aceasta realitate

Procesul de socializare (vezi Cap. 6) ii face pe indivizi sa adopte
perceperea culturii lor a realitatii. Drept consecinta, putini cerceteaza sursa sau validitatea acestor idei, sau inevitabilitatea ~iutilitatea
culturii materiale. Robertson (1987: 161-164) arata cum insa~i
conceptele fundamentale de "spatiu" ~i"timp" schimba constructiile
sociale. De pilda, conceptia geocentrica a sistemului solar (ideea

136

ca pamintul este centrul sistemului solar) a cedat conceptiei heliocentrice (soarele este centrul sistemului solar), iar conceptul ca
atomul este cea mai mica unitate de materie a cedat intelegerii mai
recente a particulelor subatomice. Chiar perceperile distantei s-au
schlrtlbat dnd tehnologia a avansat de la ambarcatiunile actionate
de pinze la cele actionate de turbine ~ide la avioane cu elice la cele
cu reactie ~ila nave cosmice. Conceptiile despre timp sint construite
social (Zeruvabel, 1981). La urma urmei, ce este "natural" despre
o "saptamina" sau 0 "ora"?
La un nivel mai intim, insa~i interactiunea sociala este 0 parte a
procesului prin care este creata ~i modelata realitatea sociala.
Fiecare participant la 0 situatie are 0 definitie speciala a ei. Prin
interactiunea sociala sint negociate aceste definitii care difera ~i se
ajunge la un acord despre natura realitatii sociale, dadi urmeaza
sa fie mentinuta interactiunea (ceea ce Goffman a nurnit ajungerea
la un consens operant) in imprejurarea re1evanta. Astfel, in compor. tamentul zilnic, indivizii construiesc ~i reconstruiesc realitatea in
care functioneaza. Etnometodologii, trebuie reamintit, i~i concentreaza atentia in mod continuu asupra acestui important proces
social.

COMUNICAREA ~I INTERACTIUNEA
~
,
SOCIALA
Comunicarea (vezi Cap. 3) este vehiculul pentru interactiunea
sociala. Oamenii vorbesc unul cu altul, i~i zimbesc unul celuilalt,
se ating unul pe altul. Interactiunea sociala trebuie sa fie negociata
printr-un procedeu, iar acest procedeu este comunicarea. Hartley
~i Hartley (1961: 16) au scris:
Ar fi greu sa se exagereze importanta comunicarii in studiul
proceselor sociale. Intrudt comunicarea este mijlocul prin
care 0 persoana 0 influenteaza pe alta ~i, la rindul ei, este
influentata de acea persoana, comunicarea este adevaratul
agent al procesului social. Ea face posibila interactiunea
[sublinierea adaugata].

137

Retelele socia Ie: structura

interactiunii sociale

Interactiunea sociala organizata

lnteractiunea sociala nu are loc la intimplare. Cele mai multe
schimbari se produc ca 0 consecinta a relatiilor existente intre indivizi. Aceste legaturi pot fi cuprinse in statutele pe care oamenii Ie
ocupa ~i in rolurile pe care Ie joaca (vezi Cap. 4). Direct relevant
este conceptullui Merton (1957: 368-384) desprepozi{ia rolului,
ansamblul de relatii pe care 0 persoana Ie are ca urmare a unui
statut social pe care 11ocupa. De pilda, profesorul de ~coaIa elementara este automat implicat intr-un ansamblu de relatii cu elevii,
cu parintii elevilor, cu profesorii colegi ~icu administratorii ~colii.
Aceste relatii constituie 0 struetura a relatiilor sociale pe care persoana 0 mo~tene~te automat cmd ajunge profesor de ~coala generala.
Caracterele relatiilor pot varia de la un profesor la altul, dar toti profesorii smt legati in acest ansamblu de relatii in virtutea ocupatiei lor.
lndivizii ocupa statute multiple (vezi Cap. 4) ~i astfel sint implicati intr-un numar de pozitii ale rolului. Aceste pozitii ale rolului
~ipozitti ale statutului deseori determina interactiunea sociala. Cel
mai adesea, indivizii au relatii cu rudele, cu colegii de munca (colegii
de ~coala) ~i cu prietenii. De~i unele interactiuni se produc intimpIator (de pilda, clnd cineva incepe 0 conversatie cu un coleg de
vacanta), cele mai multe se produc pe aceste canale organizate.

Retelele
sociale
,
lnteractiunea sociala poate, de asemenea, duce la noi relatii sociale. Tesatura de relatii sociale a unei persoane este numita refea
socialii. Retelele sociale sint compuse din relatii de diferite grade
de intimitate ~ilegatura. Unele relatii sint relativ strinse ~iimportante
(e.g., prietenii); acestea au caracteristicile legaturilor principale.
Altele pot fi secundare (e.g., cuno~tintele); acestea implica legaturi
temporare ~i superficiale.
Tesatura
relatiilor sociale Analiza retelei
,'"
' este 0 metoda
vadit sociologica de examinare a relatiilor sociale. Ea este bazata

138

pe ideea di modelele structurale ale relatiilor sint mai importante

decit caracteristicile personale ale indivizilor implicati. Anali~tii
retelei afirma ca pot da explicatii pentru evenimente care altfel nu
pot fi u~or intelese. De pilda, Granovetter (1973) a demonstrat ca
e~ec1l1unei anumite comunitati de a se organiza ~iapara impotriva
unui program de refacere urbana nedorit nu s-a datorat lipsei de
interes, apatie ~iincompetentil a membrilor sm. Mai degraba, afmna
el, s-a datorat incapacitatii lor de a opri programul care i~i avea
originea m tipul special de retele existent in comunitate. Comunitatea
studiata era formata dintr-un numar mic de rete Ie independente;
existau putine verigi de comunicare intre ele. Astfel, organizarea
larga a comunitatii a devenit grea, iar influenta pe care un asemenea
efort de intelegere l-ar fi putut avea nu era reala. Analiza retelei s-a
concentrat asupra structurii comunitatii care i-a impiedicat organizarea, in ciuda motivatiei'indivizilor din comunitate.
Caracteristicile retelelor Retelele au anumite caracteristici
a caror examinare mare~t~ gradul de 1ntelegere al comportamentului
, social: densitatea, accesibilitatea ~i sfera.
Densitatea se refera la procentajul de legaturi posibile care ar
putea fi create intre membrii retelei care smt efectiv stabiliti. Sentimentul de "comunitate" al oamenilor deseori depinde de gradulin
care sint implicati in retele dense. In astfel de retele, multi oameni
sint "legati" de altii, au acela~i fel de relatie cu un numar dintre
altii ~isimt sprijinul pe care astfel de legaturi dense 11confera.
De asemenea, retelele pot fi descrise in raport cuaccesibilitatea
lor, care se refera la numarul de legaturi intre grupuri de doi indivizi
dintr-o retea. Cu dt este mai mare densitatea, cu atit mai mare este
accesibilitatea, deoarece mtr-o retea de mare densitate sint mai multe
legaturi pentru orice individ de~1tin retelele cu densitate mica. Intr-un studiu din 1967, Milgram a aratat ca oamenii traiesc intr-o
lume mai mica ~imai densa dedt i~i dau, in general, seama. Subiectilor din Midwest Ii s-au dat nume ale oamenilor de pe Coasta de
Est pe care ei nu ii cuno~teau. Sarcina subiectilor era sa aiM grija
ca ace~ti oameni sa primeasca 0 bro~ura care Ie fusese data subiectilor. Ca sa realizeze aceasta, fiecare subiect urma sa trimita bro~ura,
impreuna cu numele persoanei tinta, la cineva pe care 11cuno~tea
personal. Aceasta persoana, la rindul ei, urma sa trimita bro~ura ~i
numele la cineva cunoscut ~i a~a mai departe pina dnd bro~ura
ajungea la cineva care cuno~tea persoana tinta. In medie au fost

139

necesare cinci pina la opt verigi ca sarcina sa fie indeplinW1. Acest

ingenios experiment a demonstrat clar ca exista retele nationale.
Datorita lor, multi oameni pot sa ajunga unulla altul relativ u~orde~i deseori ei nu i~i dau seama de asta.
De asemenea, este posibil sa caracterizam retelele in functie de
sfera lor, numarul de contacte directe pe care fiecare individ Ie are
in cadrul unei anumite retele. Marimea este legata ~i de densitate.
Cu cit 0 retea este mai dens a, cu atit e mai probabil ca orice individ
sa aibii 0 sfera relativ mai larga de legaturi. lndivizii cu 0 sfera
larga sint deseori considerati importanti; ei au "relatiile".
Folosirea retelelor
sociale Retelele
sociale au fost folosite
.
'
in diverse tipuri de analize sociologice. Ele 11 ajuta pe analist sa
ajunga la tesatura complicatelor relatii sociale care sint inima vietii
sociale. 0 folosire dramatic a a analizei retelelor a implicat lamurirea
metodei complexe cu ajutorul careia indivizii umbla sa-~i gaseasca
o slujbii. In general, anali~tii retelelor au constatat ca relatiile retelelor sint de 0 deosebitii importantii in procesul de diutare a slujbelor.
Studiile lor confirma observatiile ca "nu conteaza ce ~tii, ci pc cine
cuno~ti".
Intr-o lucrare din 1973, Granovetter ~i-a concentrat atentia asupra puterii relatiilor in retele. Puterea unei relatii depinde de "cantitatea de timp, de intensitatea efectiva, de intimitate (increderea
mutuaHi) ~i de serviciile reciproce care caracterizeaza relatia"
(p. 1361). Granovetter a demonstrat ca, contrar a~teptarilor, relatiile
puternice nu sint necesarmente mai bune decit relatiile "slabe".
Relatiile slabe dau oamenilor 0 mai mare libertate de actiune decit
relatiile puternice. Relatiile puternice creeaza presiuni sociale importante asupra individului ~i de aceea sint mai restrictive. Chiar in
comunitiiti, relatiile puternice in cadrul retelelor separate pot limita
integrarea comunitatii ~i maresc fragmentarea.
Granovetter sustine ca retelele sint structuri sociale complexe
care servesc ca veriga intre micro ~imacroniveluri de analiza. lata
cuvintele lui Granovetter (1973: 1360) :
Analiza proceselor din retelele interpersonale ofera cea mai
utila punte micro-macro. Intr-un fel sau altul, interactiunea
la scara mica ajunge transformata in modele la scara mare
[e.g., difuziunea, mobilitatea sociaHi, organizarea politica ~i

140

coeziunea sociaHi] prin aceste retele, iar acestea, la rindul

lor, se intorc la grupuri mid.

Prezenla altora afecteaza comportamentul in mod diferit,

daca ceilalli sint, pur ~i simplu, spectatori mai degraba dedt
coparticipanti in interacliunea sociala. in primul caz, deseori
ace~tia pur ~i simplu accelereaza comportamentul existent. in
al doilea, ei au un efect mai larg: ei permit 0 difuziune a responsabilitalii care poate duce la neacliune.
Aufost descrise patru perspective teoretice diferite asupra
interacliunii sociale. Interactiunea simbolica define~te inlelesul
situaliei sociale # pune de acord actiunile coparticipanlilor.
Dramaturgia se ocupa cu punerea in scena a acliunii - crearea
cadrului sodal in care are loc interacliunea ~i organizarea
imaginilor (prezentarea eului ~i distribulia alter) in timpul
schimbului reciproc. Etnometodol.ogia are ca scop expunerea
regulilor fundamentale ~i, deseori, a supoziliilor neformulate
care ghideaza interacfiunea sociala. Schimbul social se concentreaza asupra analizei costlbeneficiul interacfiunii sociale;
noi raminem doar in acele situafii in care beneficiile depa~esc
costurile.
A fost discutata importanfa construcfiei sociale a realitafii
in cadrul careia are loc interacfiunea. Aceasta construcfie sociala include crearea culturii, incorporarea ei in realitatea
generala ~i invafarea, ~i acceptarea ace lei realitafi. Afost menfionata comunicarea ca vehicul major pentru interacfiunea
sociala.
Structura interacfiunii afost ultima problema in acest capitol. Pozifia rolului este un element important in organizarea
interacfiunii sociale. Rezultatul acestei structuri este refeaua
sociala, fesatura relafiilor sociale. Refelele au densitate, aecesibilitate ~i sfera. Ele sint un instrument analWc din ce in ce
mai util in sociologie, indeosebi in unirea micro ~i macronivelurilor analizei sociologice.

141

8
DEVIANTA $1 CONTROLUL
SOCIAL

cest
capitol
concentreaza
asupra deviantei
socialeVor
i
legale,
eft ise
asupra
diverseloratftexplicatii
pentrufiecare.
fi descrise tipurile ifrecventa infracfiunilor, componentele sistemului juridic penal i vor fi evaluate implicatiile devianfei.

CE ESTE DEVIANTA
,
Majoritatea oamenilor se conformeaza normelor societatii in
cea mai mare parte a timpului. Ei fac aceasta datorita procesului
de socializare prin care au trecut ~idatorita structurilor controlului
social (e.g., legile, politia) din societate. Dar ce se petrece cu oamenii
care nu se conformeaza? Ce Ie determina comportamentul ~i cum
ar trebui sa reactioneze societatea fata de ei?

Definitia legala
Toate societatile condamna anumite comportamente. Gmorul,
violul, incestul, tradarea de tara ~ifurtul slnt, in general, considerate
reprobabile in majoritatea societiitilor. in societiitile industriale avansate, aceste actiuni sint prohibite prin coduri legale formale ~iexistii
pedepse pentru cei care Ie cornit. Astfel de actiuni sint nurnite crime;
adica sint considerate deviante din punct de vedere legal. Pe linga

142

aceste crime grave, multe societiiti considera ~ialte comportamente

violari ale normelor legale; acestea indud actiuni cum sint incalcarea
legilor de circulatie, tulburarea lini~tii, purtarea unei arme ascunse
~i,mai recent, intrarea in datele unui calculator strain, modificarea
sau$tergerea acestor date.
Delincventa juvenila se refera la violarea normelor legale de catre
cei care sint sub virsta la care legea trateaza oamenii ca adulti. Pe
linga legile care definesc anumite acte drept crime, indiferent cine
Ie comite, exista altele care sint specific legate de virsta. "Starea de
neascultare" ~i"chiulul de la ~coaUi"slnt printre comportameritele
care ii aduc pe tineri, nu pe adulti, in contact cu politia ~itribunalele.
Devianta criminala exista in toatii lumea, in ciuda faptului ca
normele legale specifice care definesc comportamentul inacceptabil
pot varia de la 0 societate la alta. In Statele Unite, legea penala este
adoptata de diferitele'state, precum ~i de guvemul federal. Astfel,
ceea ce poate fi 0 crima intr-un stat (de pilda, cumpararea unei
arme personale) poate sa nu fie consideratii crima in altu!. Ceea ce
este 'considerat deviantii in sensullegal variaza nu numai de la societate la societate, ci ~ide la zona la zona in cadrul societiitilor industriale mari.

Definitiile
sociale

Crima este u~or de defmit ca 0 forma deviantii de comportament.

Mai greu de definit sint acele forme de comportament care sint
.considerate deviante din punct de vedere social, adica, cele care
violeaza normele sociale, dar nu codullegal. Sa dam doua exemple:
pina recent, purtarea cerceilor era considerata nepotrivita pentru
barbati. In anii ~aizeci ~i~aptezeci, multi tineri au renuntat la aceastii
conventie ~i, in mod sfidator, purtau parullung, iar tineretul, in
general, se imbraca evident mai neglijent (deseori blugi vechi ~i
tricouri) decit era considerat corespunzator. In contextul epocii,
astfel de comportamente erau considerate deviante din punct de
vedere social; ele nu se conformau normelor generale ale socieffitii,
dar nu erau 0 amenintare suficienta pentrv ordinea sociala incit sa
fie definite drept criminale.
143

Explicatia deviantei
Explicatiile de ce oamenii se angajeaza in acte deviante s-au
situat de la cele biologice ~ipsihologice pina la cele mai sociologice.
Aceste explicatii diferite i~i au originea in diverse ipoteze nu numai
referitoare la cauzele comportamentului uman, ci ~i la modul in
care comportamentul deviant ar putea fi schimbat. De aceea, aceste
perspective diferite vor fi discutate separat.

Explicatiile biologice i psihologice

Intr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau considerate a fi forte supranaturale. Oamenii actionau in moduri irationale,
pentru ca erau posedati de "diavol" sau de "spirite rele". In secolul
al XIX-lea, aceasta explicatie cedeaza treptat unei abordari considerate mai ,,~tiintifica",bazata pe cunoa~tereabiologiei din acea vreme.
Cea mai importanta explicatie de acest tip, de~i nu prima, a
fost sustinuta de Cesare Lombroso (1876: 77), un doctor care a lucrat in inchisorile italiene. El a supus detinutii la diferite masuratori
fizice ~ia constatat ca ace~tia aveau trasaturi fizice distincte: fruntea
ingusta, maxilar ie~it in afara, pometi proeminenti, urechi mari ~i
labartate ~imult par pe corp. Lombroso credea, dintr-o perspectiva
evolutionista, ca criminalii sint "atarici", ca sint subdezvoltati din
punct de vedere biologic. Lucrarea lui Lombroso avea multe puncte
slabe. Intreprinzind 0 cercetare conceputa cu mai multa grija,
Charles Goring (1913), un psihiatru britanic, a consta~at ca trasaturile pe care Lombroso le-a atribuit criminalilor erau prezente ~i la
necriminali. Goring a afirmat ca nu exista diferente fizice esentiale
intre criminali ~inecriminali.
Cu toate acestea, ideea ca criminalii constituie un tip fizic distinct a continuat sa aiba adepti. In 1949, Sheldon a afirmat ca
"tipul anatomic" are legatura cu criminalitatea. El a descris criminalul ca fiind, probabil, unmezomorf(musculos ~iatletic) mai degraba
decit un ectomorf(inalt, slab ~i fragil) sau un endomorf(scund ~i
gras). Principiile generale ale pozitiei lui Sheldon au fost sustinute
de cercetarile sotilor Glueck (1950), de~i ei au afirmat ca tipul
anatomic nu este 0 cauza directa a criminalitatii. Dupa parerea lor,
mezomorfii au un tip de personalitate (insensibili fata de altii ~i ar

putea sa reactioneze la frustrare cu comportament agresiv) care

i-ar putea impinge la acte criminale. Astfel, ei au conchis ca relatia
intre caracteristicile fizice ~i criminalitate este una indirecta.
Recent, unii cercetatori au afrrmat despre comportamentul criminalviolent ca poate aparea dnd 0 persoana are un model cromozomial care contine un cromozom masculin (XYY). S-a constatat di
modelul XYY este mai raspindit printre barbatii criminali dedt
printre barbatii din populatia generala. Dar numarul de subiecti
studiati a fost prea mic pentru a stabili, cu un grad de certitudine,
o legatura intre prezenta unui cromozom masculin suplimentar ~i
comportamentul criminal. Recent, Wilson ~iHerrnstein (1895) au
ajuns la concluzia ca factorii biologici au un efect neglijabil asupra
comportamentului criminal ~ica mediul social joadi un rol important in promovarea sau inhibarea oricarei influente pe care caracteristicile biologice 0 pot avea asupra unui astfel de comportament.

Explicatiile sociologice. Teoriile despre

microniveluri
Asocierea diferentiala Ideea cheie in spatele teoriei asocierii
dtferentiale (Sutherland, 1940) este ca criminalitatea este invatata
in cursul socializarii. Prin interactiune cu "cei importanti", indivizii
i~i dezvolta tipuri de idei, atitudini ~ivalori care ii fac mai mult sau
mai putin dispu~i sa se conformeze normelor sociale. Daca oamenii
se angajeaza sau nu in acte criminale depinde in mare masura de
natura influentei ~i de timpul pe care 11petrec cu aceia care sustin
~imodeleaza comportamentul deviant.
In teoria asocierii diferentiale, criminalitatea este un rezultat
obi~nuit al prezentei unei subculturi deviante prin care oamenii
invata norme ~i comportamente ce ii imping la acte antisociale.
Aceasta explicatie este 0 folosire simpla a teoriei invatarii in contextul socializarii. Ceea ce deosebe~te criminalul de necriminalnu
este procesul de socializare, ci continutullui; ce este invatat, nu
cum este invatat. Toti oamenii pot invata valori ~i norme care ar
putea fi numite antisociale; ceea ce conteaza este frecventa contactului cu aceste valori ~i norme, pre cum ~i intensitatea lor. Un alt
factor este virsta. Tinerii au putina experienta cu care sa evalueze
sau sa puna in context aceste idei ~i comportamente. Ei sint mai

144

145
('Ui\I,/\

Ii>

INTRODUCERE

iN SOClOLOOIE

vulnerabili la to ate felurile de influenta, inclusiv la cele care duc la

comportament delincvent.
Aceasta teorie a fost folosita ~ipentru a explica persistenta criminalitatii in comunitati speciale sau in mahalale (Shaw ~iMckay,
data ce subculturile deviante se dezvolta, valorile lor,
1942).
atitudinile, normele, tehnicile ~icomportamentele devin accesibile
altora din comunitate, prin faptul ca sint modelati de criminali.
Mai mult, aceste valori ~icomportamente sint transmise generatiilor
viitoare prin socializare.
In felul acesta, comunitatile speciale devin pepiniere pentru comportamentul criminal generatie dupa generatie.
De~i ideea despre comportamentul criminal care este invatat ca
orice forma de comportament a ci~tigat 0 larga acceptare, teoria
asocierii diferentiale a fost considerata incompleta. Aceasta teorie
nu rezolva nicaieri problema de ce anumite activitati sint definite
criminale. Orice teorie cuprinzatoare trebuie sa rezolve ~i aceasta
problema.
Teoria controlului Walter Reckless ~icolegii sai (1956) s-au
concentrat asupra problemei de ce, chiar in zonele cu criminalitate
ridicata, unii tineri nu ajung delincventi. Ei sustin ca dezvoltarea
unei imagini "bune" despre sine a unei persoane serve~te ca sa-l
"izoleze" de subcultura delincventa inconjuratoare.
Cel mai general punct de vedere al teoriei controlului se refera
la comportamentul criminal ce rezulta din lipsa unui control intern,
efectuat de individ, ~idin lipsa unui control extern, efectiv ~iadecvat,
efectuat de societate. Ideea centrala este ca ceea ce trebuie explicat
nu este deviatia, ci "conformlsmul". Conformlsmul rezulta din mecanismele de control intern ~i extern. Oar ce sint aceste mecanisme
de control social?
Construind pe teoria lui Durkheim, teoreticienii controlului aflfma ca integrarea comunitatii ~i legaturile sociale puternice ii fac
pe oameni sa accepte normele ~i valorile comunitatii lor ~i sa se
conformeze acestora. Hirschi (1969) a avansat ideea ca legaturile
sociale puternice au patru caracteristici definitorii.
Ata$amentul implica legaturi puternice cu anumiti indivizi din
comunitate. Relatii cu alti oameni importanti ii determina pe indivizi
sa ia in considerare sentimentele ~i preocuparile acestora, tacindu-i, dupa toate probabilitatile, sa acponeze in moduri ,,responsabile".

146

Angajamentul, sa",!investitia oamenilor in societate, Ie tempereaza comportamentul. In anii '60, un strigat mobilizator al celor care
sustineau schimbarea sociala era ,,nu aveti incrcdere in nimeni peste
treizej::ide ani". Ideea fundamentala a acestui slogan era ca oamenii
peste virsta de treizeci de ani puteau avea familii, slujbe cu norma
intreaga, ceea ce ii tacea sa aiM un interes fata de sistemul existent
~i, astfel, era mai putin probabil ca ei sa doreasca sa-l schimbe.
Era mai probabil ca ei sa se conformeze valorilor ~inormelor sociale
existente decit oamenii mai tineri.
Implicarea in activitati nedeviante ~icu oameni nedevianti, afirma Hirschi, lasa mai putin timp pentru comportament delincvent.
Sistemele de credinta imparta~ite leaga laolalta membrii comunitatii ~i Ie intare~te rezistenta la actiuni deviante.
De~i teoria controlului este un supliment folositor pentru teoria
asocierii diferentiale, prin faptul ca pune accentul pe importanta
controlu~ui intern ~i a integrarii sociale a comunitatii, el este, de
asemenea, incomplet. Teoria controlului, de pilda, pare incapabila
sa explice crima gulerelor albe, activitatile criminale (e.g., delapidare) comise de oameni cu statut superior ~i,aparent, ,,respectabili",
care sint bine integrati in comunitatile lor. De asemenea, aceasta
teorie nu ajuta la explicarea comportamentului celor integrati in
subculturi deviante, in care legaturile sociale puternice ~inormele
sociale nu sint privite favorabil de societatea mai mare.
Astfel, problema nu este numai integrarea in comunitate, ci ~i
natura sistemului de credinte al acestei comunitati. Legaturile puternice ale comunitatii in cadrul unei subculturi deviante pot contribui
la comportamentul deviant. Teoria controlului nu rezolva problema
de ce oamenii se angajeaza intr-o forma de dcvianta ~inu in alta. In
final, lipsa de integrare a indivizilor in comunitatea lor poate fi
cauza sau efectul comportamentului lor deviant. Pe scurt, teoria
controlului joaca un rol in explicarea deviantei, dar nu poate sa se
mentina singura.

Explicatiile sociologice: teoriile despre

macroniveluri
Tensiunea structurala Unele explicatii ale deviantei se concentreaza asupra fortelor sociale mari.
astfel de teorie pune ac-

147

centul pe conceptul de anomie allui Durkheim, care se refera la 0

situatie in care normele tipice care ghideaza comportamentul nu
mai sint adecvate sau eficiente. Efectul anomiei consta in reducerea
capacitatii societatii de a structura un comportament adecvat. Pe
aceasta baza, Merton (1938) sustine ca devianta se na~te dintr-o
tensiune structurala, care rezulta din lipsa unei relatii clare intre
scopurilesustinute cultural ~imijloaceleoferite de societatepentru
atingerea acelor scopuri. Efectul acestei nepotriviri este ca, de~i indivizii afla, prin procesul de socializare, ce a~teapta societatea de
la ei (scopurile), deseori ei sint incapabili sa atinga acele scopuri,
din cauza lipsei de mijloace adecvate. De pilda, in Statele Unite,
oamenii a~teapta sa aiM succese pe plan profesional ~i financiar.
Dar nu toti oamenii pot avea "succes" in ace~ti termeni. E mai
putin probabil cu unii indivizi tara mijloace de a ajunge la 0 educatie
superioara sau la 0 instruire specializata sa aiM "succes". Aceasta
situatie duce la un sentiment de anomie.
Merton define~te patru tipuri de adaptare devianta. Inovatia,
dnd 0 persoana accepta scopurile culturale standard, dar nu accepta mijloace1e, sanctionate social, de atingere a acestor scopuri
(e.g., persoana care folose~te "informatii de la 0 persoana care are
acces la informatii confidentiale", pentru a face afaceri cu actiuni
~i obligatiuni). Ritualismul se refera la situatii in care persoanele
care nu accepta sau par sa nu inteleaga scopul cultural totu~i actioneaza in moduri aprobate de societate (e.g., birocratul stereotipic
care este mai atent la a se asigura ca toate formulare1e sint completate dedt la atingerea scopului acestor formulare). Marginalizarea
descrie situatia persoanei care a abandonat atit scopurile, dt ~i
mijloacele aprobate cultural (e.g., vagabondul, cel care parase~te
societatea). In final, rebeliunea este un mod de adaptare prin care
persoana nu reu~e~te sa accepte scopurile ~i mijloacele aprobate
cultural ~i Ie inlocuie~te cu alte scopuri ~imijloace (e.g., revolutionarul sau cel care protesteaza pentru drepturi civile).
Potrivit teoriei tensiunii culturale, sursa dificuItatii este in structura sociala ~iin cultura, nu in individ. Astfel, este deosebit de util
sa se explice devianta in e1asa de jos (vezi Cap. 9), in care caile
pentru succes, acceptabile social, sint mai putin accesibile. De asemenea, teoria tensiunii structurale explica mai eficient comportamentele deviante ~pecifice (e.g., cei care se implica in furt) dedt

148

devianta, in general. Totu~i, este mai putin folositor sa intelegi de~

vianta sociala necriminala sau crima "gulerelor albe".
Capitalismul i teoria conflictului Radacinile teoriei conflictjJlui i~i au originea in conceptia marxista ca orinduirea capitalista, un sistem economic caracterizat mai degraM prin proprietatea
privata dedt prin proprietatea statului asupra mijloacelor de productie, a repartitiei ~ia schimbului de bogatii, este sursa criminalitatii.
Intrudt controlul asupra resurselor necesare nu este repartizat in
mod egal, capitalismul ii face pc oameni sa se angajeze in comportament criminal, fie ca sa obtina ceea ce ei cred ca ar trebui sa aiM
(muncitorul "exploatat"), fie sa pastreze sau sa dezvolte ceea ce au
dobindit (capitalistul). Acest conflict i~i are originea direct in competitivitatea inerenta capitalismului, cu accentul sau pe profit, ~iin
incapacitatea muncitorilor de a realiza venitul necesar, ca sa se
mentina cel putin la un nivel minimal de existenta.
Quinney (1974; 1980) afirma ca proprietarii mijloacelor de productie, capitali~tii, controleaza sistemullegal; ei definesc ca fiind
crima orice fapta ce le-ar ameninta privilegiile ~i proprietatile pe
care Ie-au acumulat prin capitalism. Din aceasta perspectiva, chiar
acele crime care par neinsemnate (e.g., jocurile de noroc, bautura,
angajarea in legaturi sexuale ilicite) sint considerate ca ameninta
valorile muncii intense ~i sobrietatea pe care se bazeaza structura
capitalista.
In mod similar, Spitzer (1980) evidentiaza cum autoritatea capitali~tilor asupra aparatului legal Ie permite sa-l foloseasca la controlarea celor care ameninta functionarea capitalismului. De pilda,
el afirma ca, intrudt cei care furl! ameninta proprietatea celor bogati, acest comportament ar putea fi definit criminal. Mai mult, el
propune ca proprietarii, capitali~tii, sa joace ~i un rol cheie in a-i
defini devianti din punct de vedere social pe cei care nu vor sa
efectueze munca necesara pentru a face sa functioneze ma~inaria
capitalista sau pe cei care nu arata respectul cuvenit fata de autoritate, 0 cerinta importanta in organizatiile ierarhice capitaliste. Pe
de alta parte, cei al caror comportament sprijina sau ilustreaza
modul de viata capitalist (e.g., individuali~tii neinduplecati, implicati
injocuri sportive competitive) sint prezentati ca modele in contrast
cu deviantii.
149

Teoria conflictului aplicata deviantei sugereaza modalitati prin

care structura economic a a societatii influenteaza sfera politica,
indeosebi in definirea anumitor acte ca fiind criminale sau deviante.
La fel ca teoria tensiunii structurale, ea localizeaza sursa comportamentului deviant in cadrul structurii sociale ~i nu in individ.
Totu~i, ~i ea are anumite limite. Teoria conflictului presupune
ca bogatii sint atotputemici; ca ei sint liberi sa defmeasca orice vor
ca fiind criminal sau deviant. Aceasta teorie ignora consumatorul
sau legile pentru protejarea muncitorilor, care restring libertatea
de actiune a capitali~tilor.
De asemenea, clasa "capitalista" nu este intru totul de acord in
privinta intereselor sale ~i a modurilor de a Ie apara. Daca aceasta
afirmatie nu ar fi adevarata, nu ar exista legi impotriva trusturilor
care impiedica anumite companii sa controleze evenimentele dupa
bunullor plac.
o aim problema cu teoria conflictului este ca ea ignora devianta
in societatile in care nu exista 0 inegalitate importanta. Crima ~i
devianta exista chiar ~i in tarile socialiste, care au redus in mod
drastic inegalitatile printre membrii lor.
La feI ca ceIelalte teorii despre cauzele criminalitatii, perspectiva
conflictului ne imbogate~te cuno~tintele despre devianta, dar nu ne
ofera 0 explicatie completa.
Teoria reactiei sociale sau de marcaj Una dintre cele
mai populare explicatii ale deviantei este, in zilele noastre, teoria
reacliei sociale sau de marcaj, care considera devianta ca fiind incapacitatea de a clasifica anumite actiuni ca potrivite sau nepotrivite.
De~i asemanatoare cu teoria conflictului in privinta deviantei, aceasta se bazeaza mai putin pe sfera economica decit pe puterea indivizilor sau a grupurilor pentru a eticheta comportamentul.
Argumentul principal prezentat de teoreticienii reactiei sociale
(e.g., Lemert, 1951; Erikson, 1962; Becker, 1963) este ca nici un
comportament nu este inerent sau in mod automat deviant. Devianta
rec1ama 0 definitie. Diverse societati (~ideverse grupuri din cadrul
unei societati) eticheteaza diferite acte ca fiind deviante. In Statele
Unite, de pilda, daca 0 persoana umbla pe strada in haine zdrentaroase ~iindruga vorbe despre slava lui Dumnezeu, va fi, probabil,
ridi~ulizat, trimis la inchisoare sau intr-o institutie pentru boli psihiceo In alte societati, acela~i act ar putea inspira respect datorita
naturii sale religioase.

150

Deopotriva important pentru aceasta teorie este ca, de~i din cind
in cind toti oamenii se angajeaza in acte care sint definite de socie
tatea lor (sau grupul) ca fiind deviante, aceste acte deviante nu sint
'totdeauna observate sau, daca sint observate, ele sint considerate
comportamente gre~ite temporare. Aceasta este numita devianla
primara. Ceea ce este important pentru teoria etichetarii nu este
actul insu~i, ci devianla secundara, etichetarea publica ca deviant
~i, ca urmare, acceptarea identitatii deviante de catre persoana care
a comis actul. Aceasta acceptare poate fi considerata ca unstigmat,
un mod negativ de a vedea lucrurile, care schimba in mod substantial
con~tiinta de sine a unei persoane ~i0 duce la 0 "cariera devianta"
(Goffman, 1963). Un act de deviantl'i secundara poate, de asemenea,
duce la 0 etichetare retrospectiva a identitatii trecute a unei persoane, pentru a-I face sa se conformeze identimtii prezente.
Teoria reactiei sociale a fost folosita pentru a explica atit criminalitatea, cit ~i devianta sociala. Problema identitatii este esentiala
pentru p~rspectiva reactiei sociale, care are radacini in teoria interactiunii simbolice. Actul deviant e mai putin important decit faptul
de a fi etichetat deviant. La rindul ei, acea eticheta afecteaza sentimentUl de identitate al persoanei, care poateduce la alte acte deviante.
Teoria reacpei sociale leaga modurile micro ~imacro de abordare
a deviantei. Defmitiile deviantei rezida in definitiile culturale (macro).
Dar aplicatiile acestor definitii au loc prin interactiunea personala
cu altii ~ijoaca un rol semnificativ in identitatea individuala (micro).
Aceasta teorie este utila in prezentarea deviantei ca un proces social mai degraba decit un proces moral- uncle persoane au puterea
de a impune altora punctele de vedere asupra comportamentului
cuvenit. De asemenea, ea constituie 0 modalitate utila de a privi
comportamentele definite ca violari atit ale normelor legale, cit ~i
ale celorsociale.
Teoria reactiei sociale are citeva limitari. Cercetarea aram ca unii
criminali se angajeaza in practici criminale (e.g., furturi din magazine) chiar daca nu sint prin~i ~iniciodata expu~i unci identitati
bazate pc devianta secundara (Gove, 1980). Pentru unii, faptul de
afi etichetat deviant este un stimulent putemic de a-~i schimba mai
degraba comportamentul decit de a-I continua. In final, exista oameni in inchisori (e.g., violatori, uciga~i platiti) ~i in diverse tipuri
151

de institutii pentru boli psihice, deoarece comportamentullor este

o amenintare pentru ei In~i~isau pentru altii ~inu pe.ntru di actiunile
lor au fost arbitrar definite, de cei care au autoritate, ca fiind gre~ite.

Crima
Crimele slnt violari ale codurilor legale. Unele slnt mai grave
dedt altele. Unele actiuni, definite ca crime Intr-o societate, pot sa
nu fie definite ca ata~e In alta societate. In Statele Unite, ceea ce
este considerat comportament criminal ar putea varia de la stat la
stat. Totu~i, este posibila 0 clasificare a crime lor dupa metode care
permit analiza crimei In diverse locuri ~ila momente diferite.

Tipuri de infractiuni
Slnt multe modalitati de a clasifica comportamentul criminal.
De pilda, Biroul Federal de Investigatii (FBI) folose~te un index al
crimelor, pentru a examina frecventa ~i repartitia crimelor grave,
In publicatia sa anuala Uniform Crime Reports for the United
States. Cele ~apte categorii de crime din index slnt: omorul, violul,
atacul cu violenta fizica, tllharia, efractia, hotia ~i furtul de automobile. Evident, un numar important de crime (e.g., detinerea de
drof:,'Uri,manipularea actiunilor) nu apar In rapoartele FBI-ului.
Drept urmare, sociologii au tendinta de a folosi 0 schema care
urmare~te sa descrie In mod teoretic diferitele tipuri de crime.
Crime impotriva persoanei {crime cu violenta) Acestea
slnt crimele care implica violenta sau amenintarea cu violenta a
persoanelor. Ele slnt crimele care contribuie la nelini~tea crescinda
din societatea americana, sentimentul multora ca nu slnt In siguranta
pe strazi sau In propriul camino
Crimele violente includ: omuciderea ("uciderea intentionata a
unei fiinte umane de catre 0 alta"), atac cu violen/a exagerata
("un atac ilegal asupra unei persoane, de catre alta persoana, cu scopul
de a-i provoca vatamari corporale grave"), viol cufor/a~i tflharia.
Crime impotriva proprietalii Unele crime implidi luarea a
ceva de valoare care apartine altcuiva. Aceste crime includ: ho/ia
~ifurtul ("luarea ilegala, purtarea, conducerea sau transportul cu

152

un vehicul a unor bunuri apartinlnd altor persoane"),fitrtul

de
automobile; ejrac/ia("intrarea ilegaHiIntr-o cHidirepentru a comite
o crima") ~iincendierea premeditata ("orice ardere voitii sau premeditat~ a proprieUitii personale sau a altuia").
Crime fara victime Unele crime slnt acte care nu au victime
evidente, nu depune nimeni 0 pllngere ca ar fi victima unui furt sau
al unui atac violent. Crimele tara victime evidente includ:jocurile
de noroc, be/ia fn public, prostitufia,folosirea ilegala de droguri,
homosexualitatea fntre adul/i care consimt ~i adulterul. Nu toate
acestea slnt crime pretutindeni; de pilda,jocurile de noroc slnt legale
In Las Vegas ~iIn Atlantic City.
Crime comise de corporatii ~i de gulerele albe La
Inceput, crimele comise de gulerele albe erau definite ca violari ale
legii de catre indivizi din clasa de mijloc ~i din patura de sus a societatii In contextul profesiunilor lor. Unele dintre aceste crime ar
putea fi clasificate ca "infractiuni Impotriva proprietatii" (e.g., delapidarea ~ifrauda), dar legatura lor stdnsa cu activitatile muncii de
fiecare zi ale criminalului pare sa permita separarea lor. Aceste
crime includ ~ipublicarea de reclame false, manipularea acfiunilor
~i obliga/iunilor,fixarea pre/urilor, fn~elarea la pre/, acfiuni anticompetitive pentru aforma monopoluri, poluarea mediului ~ivfnzarea clandestina a alimentelor daunatoare sau a drogurilor. Aceste
activitati au Inceput sa fie considerate crime earn In a doua parte a
secolului al XIX-lea; Inainte de aceasta data, cele mai multe corporatii (~i indivizi) s-au ocupat de interesele ~i afacerile lor Intr-un
mod relativ lipsit de restrictii.

Statistica criminalitatii,
Acumularea statistica de informatii despre criminalitate a fost
foarte utila pentru clarificarea caracteristicilor criminalilor. De asemenea, ea a permis criminologilor examinarea tipurilor ~ia frecventei actelor criminale In decursul timpului ~iIn diverse locuri.
Caracteristicile criminalilor Este surprinzator de dificil sa
identifici tipurile de persoane care comit crime. Multe crime ramln
nelnregistrate, deseori pentru ca victimele nu slnt identificate sau
nu figureaza In rapoartele birocratiei. De fapt, Departamentul de
Justitie al Statelor Unite estimeaza ca ar putea fi de treiorimai.
153

multe crime dedt se raporteaza. Majoritatea statisticilorprivitoare

la criminali se refera la cei care au fost prin~i, iar in unele cazuri
doar la cei care au fost condamnati. Pe scurt, datele asupra criminalilor sint de a~a natura, inch caracterizarile tipurilor de oameni
care comit crime trebuie sa fie experimentale.
Virsta este asociata cu crima. Criminalii sint relativ tineri; cei
mai multi sint adolescenti sau putin trecuti de douazeci de ani.
Acest grup de virsta explica mai mult de patruzeci de procente din
crimele violente ~iaproximativ jumatate din toate crirnele impotriva
proprietatii. Pe de alta parte, este mai probabil ca crimele gulerelor
albe sa fie comise de cei care sint considerabil mai in virsta.
Genu/ este, de asemenea, asociat cu crima. Dupa toate probabilitatile, barbatii comit crime impotriva proprietatii de aproximativ
patru ori mai mult dedt femeile ~i cam de noua ori mai multe
crime violente. Aceasta diferenta intre ratele crimelor este datorata
mai multor factori. Unele crime sint legate automat de gen; violul
este esentialmente 0 crima masculina, iar prostitutia 0 crima feminina. De asemenea, agentii care aplica legea deseori sint mai ~ovaielnici in a eticheta femeile drept criminale dedt a eticheta barbatii.
Pe masura ce drepturile femeilor ~i ale barbatilor devin egale, s-ar
putea ca diferenta in ratele crimelor lor sa scada (Adler ~i Adler,
1979).
C/asa socia/a joadi un rol in crima.
mai mare parte dintre
criminali sint din clasa de jos dedt din cea mijlocie ~i cea de sus.
Totu~i, victimele crimelor de asemenea provin dispropoqionat din
Viol
T'ilharie
Total
Furt
de
vehieule
eu motor
Total
Atae
violenta
fiziea
Hotie-furt
Crime
impotriva
proprietlifii
clasa de jos. Mai mult, probabilitatea de
a fieuarestati
~i
condamnati
Crime
impotriva
e mai mare pentru oamenii din clasa de jos dedt pentru cei din alte
clase sociale. Clasa sociala este, de asemenea, un factor In diferitele
tipuri de crime comise. Probabilitatea de a comite crime de "strada"
(e.g., tiharii, atac la persoane) este mai mare pentru criminalii din
clasa de jos. Pe de aha parte, crimele gulerelor albe slnt mai frecvente printre cei din clasele de mijloc ~i de sus.
Rasa este implicata in crima intr-un mod cople~itor. Americanii
africapi sint mult mai frecvent arestati dedt propoqia lor din populatie. In 1986, dnd ace~tia constituiau 12% din populatie, ei formau
cam 28% din arestari pentru crime grave, 33% pentru crime impotriva proprietatii ~i45% pentru crime impotriva persoanei (Biroul
Federal de Investigatii al Statelor Unite, 1987). Totu~i, majoritatea
criminalilor slnt albi. De asemenea, exista 0 re1atieintre clasa sociala

~i rasa care afecteaza rata criminalitatii. Americanii africani sint

mai frecvent arestati dedt sint albii. De asemenea, probabilitatea
de a comite crime ale gulere10r albe este mai mica pentru americanii
dfriani dedt pentru albi. Totu~i, aceste statistici care sint folosite
in analizele statistice ale delincventei nu sint exprimate factorial in
rapoarte FBI-ului.
Varietatea lji frecventa crimei Datele asupra frecventei
formelor majore de comportament criminal se bazeaza pe crimele
raportate; totu~i, cum s-a afirmat mai sus, multe crime ramln neraportate. De asemenea, intrudt aceste date se bazeaza pe categoriile
folosite in Uniform Crime Reports ale FBI-ului, adica pe indexul
crimelor, exista informatii insuficiente referitoare la ratele nationale
ale crimelor gulerelor albe ~i ale celor tara victime ..
Crimele impotriva proprietatii se produc de aproape zece ori
mai des dedt crimele impotriva oamenilor. Printre crimele impotriva
proprietatii, hotia-furtul este cel mai inregistrat act, urmata de efractii ~i apoi de furturile de automobile. Atacul cu violenta fizica ~i
tllharia sint actele violente comise cel mai frecvent, urmate de violul
cu foqa ~i omuciderea (vezi Tabelu18.1.).
TabeluI8.1.

Frecventa

diferitelor tipuri de crime, 1985

Tipul de crima (Indexul FBI)

"0

persoanei

11102600

87340
18980
1327440
6926400
1102900
497870
725250
3073300
Numarul raportat

Efraetie
Omueidere
~i omucidere din neglijenta

Sursa: Biroul Federal de Investigatic al Statelor Unite, Uniform Reports for the
United States, 1985, Washington, D.C.: U.S.G.P.O., 1986, Tabell, p. 41.

155

154

_1111111

__

""C

In ultimii zece ani este evidenta cre~terea criminalitafii, aut a

crimelor impotriva proprietatii, cit ~i a crimelor violente. Ce a dus
la aceasta cre~tere? In parte, ea se datoreaza efectelor drogurilor ~i
facilitarii accesului la arme. 0 situatie economica ce se inrautate~te,
o cre~tere a ratei celor tara locuinta ~i acceptarea crescinda a imaginilor violente in mass-media de asemenea joaca un rolin rata
crescinda a criminalitatii. Climatul social din tara influenteaza numiirul de crime, la fel cum influenteaza pozitia geografica.
Crimele sint mai frecvente in regiunile metropolitane decit in
regiunile rurale, in cele suburbane ~iin cele urbane mai mici. De~i
densitatea populatiei din regiunile metropolitane a contribuit la
aceasUi deosebire, chiar rata criminalitatii, care ia in calcul populatia, demonstreazii acela~i efect. Bogiitia este concentrata in regiunile metropolitane, tacindu-Ie tinte atragatoare de comportament
criminal; de asemenea, aceste zone au concentrari mai mari de
tineri ~i de consumatori de droguri,.pentru care probabilitatea de a
comite crime este mare. De asemenea, anonimatul metropolei slabe~te tipurile de control social care servesc la reducerea criminalitatii
in comunitati bine inchegate.
Crimele difera intre societafi, pre cum ~iin cadml unei societati.
Statele Unite au cea mai ridicatii rata a criminalitatii printre societatile industQalizate ale lumii. Au fost sugerati citiva factori ca explicatii. Printre factorii cunoscuti se numiira: accentul pe succesul
individual, rata ridicata a mobilitatii sociale ~i geografice (care reduce controlul social), ~imarile deosebiri de bogatie.

Sistemul juridic penal

Exista multe elemente ale societatii care au roluri in identificarea
~i combaterea crimelor. Luate laolaWi, acestea formeaza sistemul
juridic penal.
Politia Punctul initial de contact al individului cu sistemuljuridic penal este in mod tipicpolifia, agentia sociala insarcinata cu
mentinerea ordinii pub lice prin aplicarea legii ~iactionarea pentru
prevenirea crimelor. Politia trebuie sa fie selectivii in activitatea ei.
In unele comunitati, politia poate pune accentul pe descurajare,
precum ~ipe aplicarea legii; in altele, numarul de crime 0 cople~e~te
~i nu este posibila decit aplicarea legii. Chiar ~i atunci, deseori

156

politia se concentreaza doar asupra celor mai grave crime. In plus,

consideratiile economice ~isociale influenteaza modul in care politia
i~i indepline~te rolul cu care este mandatata.
Tribunalele Cd arestati sint adu~i in contact cu un altelement
al sistemului juridic penal, tribunalele. Aid, cei acuzati de crime
intra intr-un sistem adversarial, in care avocatii apararii ~i cei ai
guvernului (acuzarea) se lupta ca sa-~i stabileasca legitimitatea
pozitiei in privinta vinovatiei sau nevinovatiei acuzatului. Din ce in
ce mai mult, din cauza marelui volum de cazuri, procesul duce la.
negocierea pedepsei, 0 negociere pentru a reduce nivelul acuzatiei
infractionale, in schimbul unei recunoa~teri a vinovatiei pentru 0
acuzatie mai u~oara.
Pentru multi, negocieiea pedepsei submineaza filozofia de baza
a justitiei americane a presupusului nevinovat pina la dovedirea
vinovatiei. Totu~i, cantitatea impresionanta de munca a tribunalelor
este, in general, considerata 0 justificare adecvata pehtru negocierea
pedepsei.
Punerea in libertate sub supraveghere Persoanele condamnate pentru 0 crima nu merg in mod necesar la inchisoare. 0
alternativa estepunerea in libertate sub supraveghere, in care persoanele ramin "libere", dar sint supuse unui numar de restrictii pentru
o peiioada de timp definita. De obicei, ele nu au voie sa ia legatura
cu criminali cunoscuti sau sa posede arme; ele trebuitl sa ramina in
localitate ~i sa demonstreze responsabilitate printr-o munca aducato are de ci~tig. Persoanele care beneficiaza de un asemenea regim
se prezinta periodic la un supraveghetor, un agent al tribunalului,
pentru a garanta respectarea conditiilor de eliberare. De pilda, cei
pu~i in libertate sub supraveghere pot purta dispozitive electronice
(deseori sub forma unei briitari) pentru a Ie semnaliza locul unde
se gasesc.
Punerea in libertate sub supraveghere, pentru cei implicati in
crime mai putin grave ~ipen!ru cei care exista 0 mai mica probabilitate de a mai fi implicati intr-un comportament criminal este 0
alternativa la inchisoare.' In prezent, din cauza supraaglomedirii
inchisorilor, aceasta alternativa este folosita mai frecvent.
Institutiile corectionale 0 persoana condamnata pentru 0
crima ~i nelasata in libertate sub supraveghere'este dusa intr-o institutie corectionala. Exista diverse forme de institutii corectionale,

157

inclusiv inchisorile pentru cei care a~teapta procesul ~iinchisorile

de maxima securitate pentru cei condamnati pentru violente grave.
Institutiile corectionale indeplinesc functii multe ~ivariate.
incarcerarea consta in arestarea sau tinerea sub cheie a criminalilor. lncarcerarea este folosita atit pen~ pedepsirea infractorului,
cit ~ipentru protejarea societa!ii. Totu~i,inchisorile sint notorii pentru crime Ie care au loc in ele. In inchisori au loc abuzuri de droguri,
jafuri, atacuri cu violenta fizica, violuri homosexuale ~i omoruri.
Pedeapsa este 0 aIta functie punitiva a incarcerarii. Cei mai
multi oameni crcd ca criminalii artrebui pedepsiti pentru comportamentullor. Razbunarea pentru raradelegi este considerata ca 0 restabilire a unui echilibru moral pentru prejudiciile suferite de victime.
Descurajarea, ideea ca pedeapsa previne crima, este 0 altaratiune pentru intemnitare. Totu~i, dupa cite se pare, intemnitarea nu
serve~te ca un factor de descurajare pentru criminalii condamnati.
Cercetari considerabile au aratat ca aproximativ doua treimi pina
la trei sferturi din toti detinutii eliberati ajung recidivi~ti in decurs
de patru ani, adica sint arestati din nou pentru alte crime dupa parasirea inchisorii. De fapt, inchisorile pot fi terenuri de pregatire
pentru invatarea sau perfectionarea tehnicilor de comportament
criminal; de asemenea, ele servesc ca locuri in care oamenii din
subcultura infractionala pot stabili legaturi. Nu este nici evident ca
intemnitarea descurajeaza pe altii sa comita crime.
Reabilitarea, incercarea de a indrepta criminalii ~i de a Ie face
comportamentul sa se conformeze normelor sociale generale este
ratiunea finala oferita pentru intemnitarea criminalilor. Reabilitarea
include sfaturi psihologice, programe educationale, pregatire pro fesionala ~icalauzire. Reabilitarea nu s-a dovedit a fi foarte eficienta
cum a demonstrat rata ridicata a recidivismului. Totu~i, aceasta
lipsa de succes este datorata in parte investitiei relativ scazute in
programele de reabilitare in timpul detentiei sau dupa eliberare.
Doar patru pina la cinci procente din bugetele facilitatilor corectionale sint prevazute pentru reabilitare.
Eliberarea pe cuvint de onoare Unii detinuti sint eliberati
din inchisoare inainte de a termina sentinta maxima, cu conditia ca
se vor purta frumos ~i vor ramine sub supravegherea ~i paza unui
ofiter supraveghetor. La fel ca ~i cei pu~i in libertate sub supraveghere, cei eliberati pe cuvint de onoare sint supu~i unor restrictii ~i

158

trebuie sa se prezinte in mod regulat la ofiteri supraveghetori. Actiunile carevioleaza conditiile eliberarii pe cuvint de onoare vor
trimite pe cel eliberat inapoi la inchisoare pentru a-~i executa sentinta
inftialij. Teoretic, detinutii sint selectati pentru eliberarea pe cuvrntul
de orioare, daca ace~tia nu par, dupa to ate probabilitatile, sa mai
comita crime dupa eliberare.

Controversa asupra pedepsei capitale

Pedeapsa cu moartea este 0 sursa continua de controversa in
societatea americana. Pedeapsa capitala a fost abolita in 1972 de
Curtea Suprema ~i reintrodusa in 1976, cu conditia ca tribunalele
sa cerceteze daca exista circumstante "atenuante", conditii care ar
justifica 0 pedeapsa mai putin severa.
Cei care sustin pedeapsa capitala afirma ca ea este 0 pedeapsa
morala adecvata pentru un act ingrozitor, ca ea serve~te ca un factor
descurajator pentru altii care s-ar putea gindi sa comita aceea~i
crima ~i ca ea apara societatea de individul care a comis crima.
Oponentii pedepsei capitale raspund aratind ca 0 gre~eala morala
nu justifica 0 alta ~i ca pedeapsa cu moartea nu actioneaza ca un
factor descqrajator general, deoarece cele mai muIte omoruri sint
crime pasionale, nu acte rationale pe ale caror consecinte asasinii Ie
calculeaza. De asemenea, compararea ratei omorurilor in state cu ~i
tara pedeapsa capitala nu sustine concluzia ca pedeapsa cu moartea
actioneaza ca un factor descurajator. Mai mult, limitarile oricarui
sistem juridic creeaza aproape certitudinea ca unii oameni nevinovati
vor fi condamnati pentru crime capitale ~i de aceea executati. De
asemena, exista 0 tendinta evidenta de a invoca pedeapsa cu moartea
mai curind cind acuzatul este american african decit alb, barb at
dedt femeie, sarac decit bogat sau cind victima este alba.

IMPLICA TilLE
SOCIALE ALE
,
DEVIANTEI
.

Sociologii nu vad devianta ca un atribut al persoanei; ea este

eticheta atribuita unui anumit comportament falii de relatiile ~i
procese sociale. Cind aceste procese sint codificate ~ilegiferate de
159

stat, noi numim violarea lor "crima". Alte definitii sociale formulate mai putin clar deseori fac ca diferite forme de comportament
sa fie considerate "ciudate", "excentrice", "deosebite" sau "trasnite". Aceste comportamente deseori ii fac pe oameni sa evite persoana
asociata cu ele sau sa insiste ca actiunile persoanei ofen sato are sa
fie limitate in vreun fel.
"

Stigmatul social
Un numar de forme de comportament deviant necriminal poam
cu ele un stigmat social, 0 identitate negativa convingatoare. in societatea noastra, boala mintala poarta un asemenea stigmat, a~a
cum poam handicapul fizic, invaliditatea ~ichiar bolile fizice (e.g.,
SIDA). Comportamentul forjat, fie ca implica jocurile de noroc,
folosirea drogurilor sau mincatul, este deseori definit deviant ~ide
aceea stigmatizeaza persoana care se angajeaza in el. Pe scurt, oamenii
neconventionali sint considerati devianti. Definirea oamenilor neconventionali mai degraba ca "devianti" decit "deosebiti" afecteaza
serios modul in care altii trateaza astfel de indivizi ~i, inevitabil, modul in care persoanele astfel definite ajung sa se considere ele insele.

poate fi considerata nu numai pozitiva, ci ~i absolut necesara daca

o societateanu vrea sa stagneze. Cei definiti devianti la un moment
dat pot deveni eroii viitorului. Oamenii care au luptat sa dea femeilor
dreptul de a vota au fost considerati devianti la vremea aceea, dar
astaZi'noi consideram normal dreptul de a vota al femeilor ~i 11
laudam pe cei care s-au luptat sa-l obtina.
Devianja, a~adar, este comportamentul care difera de eel obi~nuit
~itraditional. Daca acest comportament este aplaudat sau condamnat depinde de cine 11 apreciaza; el depinde ~i de zona specifica in
care apare. Pe scurt, devianta este rezultatul unui proces social.
Criminalitatea ~idelincventajuvenila rezulta din violarea legilor
~i sint doua forme de devianta definite legal. Devianta sociala, pc
de alta parte, se refera la actiuni care violeaza normele sociale,
de~i nu necesarmente legale.

Au existat numeroase explicatii ale deviantei. Au fostprezentate explicatii biologice ~ipsihologice de catre Lombroso, iar
mai recent de catre Sheldon ~isotii Glueck. Ei sustin ca anumite
caracteristici fizice smt asociate cu criminalitatea, uneori direct
(Lombroso ~i Sheldon) ~i alteori indirect (sotiz"Glueck), prin
reactia altorafata de persoana. Astazi, se acorda putina crezare
teoriilor care fmbrati~eaza orice legatura directa fntre fizic ~i
crima, iar dovada legaturii sale indirecte este fndi subiect de
disputa.
Explicatiile sociologice ale deviantei se concentreaza atft
asupra micronivelurilor eft ~i a macronivelurilor. La micronivel, teoria asocierii diferenfiale se concentreaza asupra interactiunii unei persoane cu devianti ~i asupra acestei consecinte,
socializarea la valorile, normele ~i comportamentele deviante.
Teoria controlului evidentiaza /ipsa mecanismelor adecvate
de control din partea individului ~i a societatii, pentru a ajuta
oamenii sa evite ocaziile favorabile pentru comportament criminal. Aufost explorate solidaritatea ~i limitari/e acestor teorii.
Teoria tensiunii structurale se ocupa de macronivel. Ea
sugereaza ca absenta articulatiei fntre scopurile culturale ~i
mijloacele structurale disponibile pentru a atinge aceste
scopuri duce la diverse forme de devianta: inovatia, ritualismul,

Devianta $i societatea
Durkheim (1938; original, 1895) precizeaza ca devianta exista
in to ate societatile. El afirma ca, departe de a fi anormala, devianta
este 0 tr1isaturanecesara tuturor societatilor ~iindepline~te citeva functii importante. Definitiile sociale ale deviantei marcheazagranitele
comportamentului permisiv, astfel clarificind ceea ce societatea
considera ca este 0 actiune corecta ~ipotrivita. Etichetarea actelor
ca deviante mtare~te forta morala a comportamentului considerat
acceptabil de societate. De asemenea, reactia societatii la comportamentul deviant deseorimare~te solidaritatea sociala, unind oamenii
in spatele acelei reactii.
Devianta poate servi societatea, ducind la schimbarea sociala.
Devianta prezinta alternative la normele ~i valorile existente. De
pilda, potrivit lui Merton, inovatia este 0 forma de devianta care

161

160
('U1\I,1\

II

INTIWDUCERE

IN SOCIOLOGIE

marginalizarea ~i rebeliunea. Teoreticienii conflictului, pe de

aWi parte, sustin ca inechitatile sistemului economic capitalist
constituie cauza criminalitatii. Teoria reacfiei sociale se concentreaza asupra importantei anumitor acte care slnt definite
deviante ~i a consecintei etichetarii drept devianti a celor angajati Intr-un asemenea comportament. Teoria aceasta pune accentul pe construclia sociala a deviantei. Au fost explorate
utilitatea ~i limitarile fiecareia dintre aceste teorii.
Au fost descrise diversele tipuri de crime de catre FBI ~i a
fost prezentata frecventa lor relativa. Crimele Impotriva proprietatii au 0frecventa de aproximativ zece ori mai mare dedt
crimele Impotriva oamenilor (crime violente). De asemenea,
crimele slnt mai frecvente In zonele metropolitane dedt In alte
parti, iar In Statele Unite slnt mai frecvente dedt In orice alta
societate. Criminalii tind safie adolescenti ~i tineri putin trecuti
de vlrsta de douazeci de ani, barbafi ~i, cu exceptia criminalilor
cu gulere albe, din clasele de jos ~i muncitoare. Exista putine
iriformatii despre crimele fara victime ~i cele comise de gulerele
albe, deoarece aces tea nu smt indexate de FBI
Au fost descrise diferite aspecte ale sistemului juridic penal.
Acestea includ: politia, tribunalele, punerea In libertate sub
supraveghere, diversele tipuri de institutii corecfionale ~i eliberarea pe cuvlnt de onoare.
De asemenea, aujast discutate argumentele pentru pedeapsa capitala ~i argumentele Impotriva ei.
in final, aufost examinate implicatiile sociale ale deviantei.
Definirea ca deviant deseori duce la stigmatul social, ceea ce
afecteaza atft imaginea despre sine, dt ~i tratamentul din partea
altora. A fost, de asemenea, studiat rolul deviantei Instabilirea
granitelor morale ale societatii, In Intarirea fortei morale a
comportamentului permisiv ~i In cre~terea solidaritatii sociale.

162

9
STRATIF/CAREA saC/ALA

problema
fundamentala
In toateAcest
societatile
constituie
modul
de repartizare
a resurselor.
subiect, 0
repartizarea
resurselor societatii - stratificarea sociala - formeaza preocuparea
principala a acestui capitol. Vom discuta diversele forme ~i teorii
ale stratificarii. in final, ne vom concentra asupra institutiilor
stratificarii unei societati.

SISTEME DE STRATIFICARE
Fiecare societate i~i repartizeaza resursele in mod inegal. 0
persoana poate avea mai multa bogatie sau putere decit alta. Aceste
diferente intre indivizi reflectiiinegalitatea sociala ~ipot rezulta din
faptul ca 0 persoana lucreaza mai mult decit alta sau i~i alege 0
slujba ori caried care exercita mai muWi putere decit alta.
Deosebirile intre categorii sociale mai curind decit intre indivizi
constituie ceea ce se nume~te dtferentiere sociala. Cind oamenii
din aceste categorii sociale diferite sint rinduiti intr-o oarecare ordine
ierarhica, ce Ie permite accesul diferit la resursele sociale, rezultatul
este stratificarea sociala.
De fapt, categoriile sociale rinduite in mod diferit constituie
"straturi" ale societatii, a~a cum straturile geologice fomleaza crusta
pamintului. Cei din straturi similare au ~anse similare in viata,
cum sint nivelul de educatie pe care il pot atinge, nivelul de sanatate
de care se pot bucura ~i nivelul de trai pe care il pot avea.
Stratificarea sociala este 0 caracteristica a societiitii, nu a membrilor sai individuali. De~i forma ei poate varia, toate societatile,

163

cu exceptia celor mai primitive dip punct de vedere tehnologic, au

un oarecare sistem de stratificare. In fiecare societate, sistemul este
justificat printr-o ideologie ce este imbrati~ata indeosebi de cei care
beneficiaza cel mai mult de el. Acest sistem, cu suportul sau ideologic, este transmis generatiilor viitoare prin procesul socializarii.

Casta
Un sistem bazat pe caste este un sistem de stratificare "inchis",
in care pozitia este determinata de familia in care persoana se na~te;
de obicei, schimbarea pozitiei nu este posibila. Statutele atribuite
(cele luate de persoane la na~tere- e.g., rasa, sexul- ~i asupra carora
ele nu au un control) determina pozitia in casta a persoanei.
Deseori, pozitia intr-0 casta comporta 0 anumita ocupatie. Membrii unei caste ar putea fi pantofari, membrii alteia ar putea fi macelari. Aceste ocupatii sint inradacinate in casta ~i sint transmise generatiilor urmatoare prin familie. DatoriHi acestei transmiteri din
generatie in generatie a statutului, oamenii au tendinta de a se casatori cu cei de acela~i nivel social. Acest proces este nmnit endogqmie
(vezi Cap. 13). Ideologia care sustine un sistem bazat pe caste
deseori deriva din idei religioase, care ii asigura 0 baza puternica.
Dc fapt, in unele societati aceasta baza religioasa a dus la ideea ca
contactul intre membrii diferitelor caste poate provoca 0 poluare
rituala sau 0 aducere in stare de "prihana" a unui membru dintr-o
casta superioara, din cauza relatiilor cu un membru dintr-o casta
inferioara.
De~i numarul societatilor cu sisteme bazate pe caste s-a mic~orat,
doua importante exemple - India ~iAfrica de Sud - se evidentiaza.

India
India are patru caste principale ~i citeva mii de subcaste. In
ciuda incercarii britanicilor de a lichida sistemul castelor in timpul
dominatiei asupra Indiei, ei nu au reu~it. Chiar daca sistemul castelor
a fost abolit oficial in 1949, doi ani dupa ce India a devenit independenta, el este inca 0 foqa puternica in societatea indiana, indeosebi
in zonele rurale. Ocupatiile ~ioportunitatile maritale in India rurala
sint aproape exclusiv legate de casta. Anonimatul, asigurat de numa-

164

rul mare de oameni in zonele urbane, slabe~te casta ca factor in relatiile sociale, de~i ea inca joaca un rol important.

I\!rica de Sud
Sistemul apartheidului din Africa de Sud este 0 alta forma de
casta. In esenta, exista patru caste: albii, negrii, "coloratii" (oameni
de rasa mixUi) ~i asiaticii. Prin na~tere, persoanele sint atribuite
uneia sau alteia dintre aceste patru caste. Din acest moment, ~ansele
vietii lor sint determinate. Locul unde oamenii .e.0ttrai ~i munci ~i
pe cine pot vota sint to ate functiuni ale castei. In prezent, sint in
curs negocieri pentru a solutiona sistemul apartheidului.

Clasa
Un sistem bazat pe clase este 0 forma "deschisa" de stratificare,
~ncare pozitia primita de 0 persoana prin na~tere poate fi schimbata.
In esenta, pozitia unui individ intr-o clasa este bazata pe statutul
dobindit (e.g., statutul marital ~i profesional), la care se ajunge,
cel putin in parte, prin eforturile ~i deciziile acestuia mai curind
decit prin na~tere ..
Deschiderea sistemului bazat pe clase duce la mobilitate sociala
(vezi Cap. 10), mi~carea indivizilor i:i1-sus~i injos in structura de
clasa. Datorita mobilitatii sociale, clasele nu sint atit de strict delimitate cum sint castele. Granitele dintre clase sint oarecum estompate
~i chiar numarul claselor nu este totdeauna claroDe asemenea, criteriile care determina apartenenta oamenilor la 0 clasa ~inu la alta
sint flexibile.
Ca ~icasta, clasa influenteaza putemic ~ansele vieW individului.
Cei din clasele de sus au, in general, un mai mare acces la resursele
societatii, cum sint educatia, profesiunile ~i asistenta medicala. Totu~i, prin mobilitatea sociala ~ansele vieW unei persoane la na~tere
pot fi schimbate.
Clasa este multidimensionala; adicii, exista mai multi factori
care contribuie la ea, cum sint bogatia, puterea ~iprestigiul social.
Intr-o structura de clasa complexa' e posibil ca un individ sa nu
posede toate atributele unei anumite clase. De pilda, 0 persoana
care se bucura de unprestigiu deosebit (e.g., un artist sau un atlet

165

vedeta) poate avea putina putere. Acest posibil caracter instahil al

statutului este un alt motiv pentru care granitele dintre clase nu sint
categoric definite.

Marea Britanie
Unul dintre exemplele de societate cu clase cel mai frecvent
citate este Marea Britanie. In aceasta tara, exista 0 clasa superioara
conturata compusa din indivizi ale caror familii au, de mai multe
generatii, bogatie ~i, din dnd in dnd, putere. De asemenea, mai
exista 0 clasa de mij lac, relativ mare ~ivariata, formata din indivizi
care au d~tigat 0 bogatie modesta din afaceri ~i profesiuni libere,
iar, lanivelul inferior, din gulere albe (e.g., contabili) sau functionari
in servicii (e.g., vinzatori). Sub aceasta se aflamarea clasa muncitoare ai carei membri deseori i~i d~tiga e~istenta in profesiuni manuale (e.g., lucratori in mine de carbuni). Inca ~imai jos in ierarhie
este clasa de jos, formata din indivizi care fie nu muncesc deloc,
fie din indivizi ale caror venituri sint suplimentate de guvem.
Sistemul claselor joaca un rol important in societatea britanica.
Relatiile sociale, accesulla slujbe, intrarea in universitati sint deseori
influentate de apartenenta la 0 c1asaa unei persoane. Chiar accentele
diferite ale limbii britanice reflecta pozitia de c1asa. Puterea sistemului de clasa in Marea Britanie este, in parte, rezultatul trecutului
ei feudal, dnd tot pamintul era, practic, sH'ipinitde nobilime (care
constituia clasa superioara) ~iera lucrat de tarani. Revolutia industrialii a schimbat Marea Britanie dintr-o societate agrara, in care
statutul se baza pe proprietatea pamintului, intr-o societate industrializata, in care cei angajati in comect au strins mari bogatii ~i
putere. Dezvoltarea me~te~ugurilor ~ia profesiunilor a dus la separarea clasei nobiliare bogate de tarani ~i de masa cresdnda a muncitorilor din fabrici ~idin mine. Ace~tia au constituit clasa mijlocie.
Statomicia traditiei britanice ajuta la mentinerea acestor deosebiri
de clasa, oridt de subtile ar putea fi uneori.

Societatile fara clase

Este posibil sa avem 0 societate industriala modema tara clase?
Certitudinea ca 0 astfel de societate era posibiUi a dus in Rusia la
revolutia din 1917, impotriva societatii agrare tariste.

166

Un studiu atent al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste

(UR.S.S.) 5l aratat ca revolutia a ~~uat in scopul ei de a instaura 0
societate tara clase, comunista. Intr-un studiu din 1984, Lane a
stabilit ca UR.S.S. era stratificata in patm clase. In primul rind,
erau:lnaltii functionari din guvem. Sub ei erau intelectualii, speciali~tii ~i functionarii inferiori din guvem. Dupa ace~tia urmau muncitorii manuali; ultimii erau taranii, care lucrau pamintul. Astfel,
de~i teoretic este posibil sa ai 0 societate mra clasa, cea mai categorica incercare de a crea una nu a reu~it. Data fiind recenta destramare a sistemului comunist in Europa Rasiiriteana, pare improbabil
ca lumea va fi martora reinvierii unei incercari similare in viitoml
apropiat.

TEORII DESPRE STRATIFICARE

Au fost oferite diverse teorii pentru a explica existenta sistemului
stratificarii in mod practic in to ate societatile. Aceste puncte de
vedere diferite sint, in general, bazate fie pe teoria structural-functionalista a societatii, fie pe teoria conflictului.

o teorie functionalist{i:. Kingsley

Davis

i Wilbert Moore
Teoria functionalista a lui Davis ~i Moore a fost elaborata in
1945; ea sustine ca 0 oarecare forma de stratificare este inevitabila
~inecesara in societate. Conform acestei teorii, societatea este compusa dintr-un sistem complex de statute ~i roluri. Daca societatea
vrea sa functioneze bine, ace Ie statute trebuie sa fie ocupate de cei
mai calificati oameni. Pozitiile cele mai importante deseori reclama
pregatire grea ~iintensa (e.g., sa devii doctor). Prin urmare, putini
oameni vor dori sa-~i cheltuiasca timpul, banii ~i munca necesare
acestui efort. In acest caz, societatea trebuie sa dezvolte un sistem
de recompense inegale pentro a-i incuraja pe cei cu talent pentro a
trece prin pregatirea necesara.
Acest sistem de recompense inegale este exact ceea ce vrea sa
insemne stratificarea sociala. Daca cineva din societate ar putea

167

indeplini orice pozitie, atunci nu ar fi necesar un sistem de recompense inegale. Dar Davis ~i Moore sustin di nu este cazul. Talentele ~iaptitudinile nu sint distribuite in mod egal in societate. Nici
toate pozitiile nu sint dorite in mod egal. Astfel, un sistem de stratificare serve~te la motivan~a celor cu aptitudini necesare pentru a
ocupa statutele corespunzatoare ~ia satisface in mod adecvat cerintele acelor pozitii.
Teoria originala Davis- Moore (care a fost modificata ~iperfectionaHi de la prezentarea ei in 1945) prezinta explicatia functionala
fundamentala de ce este necesar ~i aproape universal un sistem de
stratificare. Totu~i, teoria nu a ramas necriticata. Tumin (1953)
afirma ca este greu sa stabile~ti importanta functionala a oridirei
pozitii in societate. Cu cit este mai important pentru societate un
medic dedt un gunoier? Mai mult dedt diferenta dintre veniturile
lor medii? $i cum ar determina aceasta 0 societate?
Tmnin mai sustine ca, indiferent care ar fi fost dndva justificarea
pentru stratificare, sistemele bazate pe stratificare tind sa se perpetueze pina la punctulla care devin contraproductive. Cei in pozitii
superioare tind sa Ie transmit a pozitiile copiilor lor, astfel refuzindu-le celor din alte categorii sociale, dar cu talent egal sau superior,
~ansa de a concura pcntru pozitii mai inaltc. 0 ascmenea situatie
afccteaza atit indivizii carora Ii sc refuza accesul, dt ~i societatea,
privind-o de persoana cea mai talentata pentru 0 anumita pozitie.
Pc scurt, Tumin afirma ca teoria Davis-Moore ce afirma di societatea este 0 meritocratie, in care exism 0 re1atie intre calitatile indivizilor ~irecompensa pe care ace~tia 0 primesc, nu reflecta realitatea.
Succesul (sau lipsa lui) in obtinerea recompenselor sociale intr-o
generatie este transmis generatiilor viitoare prin familii. Limitind
prin aceasta 0 combinatie libera a talentului ~ia rccompense1or necesare intr-o societate democrata ~i eficienta.

o teorie a conflictului:

Karl Marx

Marx a sustinut ca in societate exism doar doua cIase fundamentale: cei care poseda mijloacele de productie (nobilimea in sociemtile
feudale ~icapitali~tii sau burghezia in societatile industriale) ~icei
care nu poseda mijloace de productie (~erbii sau tiiranii in sociemtile

168

feudale ~iproletariatul in societatile industriale). EI a afirmat ca

stratificarea pu este inclusa sau chiar necesara daca mijloacele de
productie sint in stapinire colectiva, sau in posesia unui mic numar
de'inQi~izi. In analiza lui Marx, capitalismul ca sistem economic
(veziCap. 17) este raspunzator pentru producerea stratificarii. Dupa
parerea lui Marx, capitalismul incurajeaza muncitorii sa produca
mai mult dedt este necesar pentru nevoile lor sau ale proprietarilor,
dudnd la ceea ce el a numit plusvaloare. Capitalistul folose~te
acest surplus sa obtina un profit, nu sa-l restituie muncitorilor care
I-au produs. Marx a sustinut ca sistemul bazat pe stratificare, produs
de capitalism, este de aceea inerent exploatator; profiturile proprietarilor provin intotdeauna din munca, ~ipe seama, muncitorilor.
Au existat multe critici ale teoriei lui Marx. De la Marx incoace
a fost 0 cre~tere rapida a clasei de mijloc in societatile industriale,
teoria celor doua clase ajungind demodata. Mai mult, in societatile
industriale modeme proprietatea ~i administrarea mijloace1or de
productie sint deseori divizate, iar vinzarea pe scara larga a actiunilor, inclusiv muncitorilor individuali sau caselor de pensii ale muncitorilor, au estompat linia categorica, trasa de Marx, intre clase.
De asemenea, extraordinara cre~tere a puterii sindicatelor a schimbat balanta puterii dintre prowietari ~i muncitori in mod cons iderabil.
"
In ciuda acestor critici, teoria lui Marx despre stratificarea sociala continua sa influenteze gindirea sociologica in aceasta problema. Un numar de sociologi (e.g., Domhoff, 1983) a afirmat ca
puterea inca este concentrata in miinile unei mici elite economice
~i ca sindicatele inca trebuie sa lupte pentru nevoile muncitorilor.
Victoria in aceste biitalii, subliniaza ei, este greu de ci~tigat.

o teorie dimensionala:

Max Weber

Cel mai important atac impotriva teoriei lui Marx asupra stratificarii sociale a venit de la Max Weber (1946). Weber a crezut ca
analiza stratificarii sociale a lui Marx, bazata pe inegalitatea economic a (clasa sociala), este prea limitativa. Stratificarea, sustine
Weber, este un concept multidimensional. Exism trei sfere separate
~i distincte in care oamenii pot fi diferentiati: sfera economica,

169

sociali:i~ipoliticii. 0 persoanii poate avea un rang malt intr-o dimensiune ~iunul inferior sau intermediar in una sau amindouii din celelalte.

Totu~i, in general, chiar ~icriticile lui Weber accepta natura multidimensionaHi a,stratificarii. A baza apreciereastatutului socioeconomic (SSE) al oamenilor pe 0 combinatie de factori, inc1usiv pe
bogatie, putere ~i prestigiu a devenit c~va banal in sociologie. In
felul'icesta, este inte1easa varietatea elementelor care formeaza
pozitia unei persoane.

Sfera economica: clasa

Marx s-a concentrat doar asupra unei dimensiuni, clasa economidi. Weber a crezut di clasa nu ar trebui consideratii 0 simpla diviziune in categorii precise (pentru Marx, doar dbUii). In schimb,
sustine Weber, pozitia economicii a oamenilor ar trebui privita ca
un fenomen cu caracter continuu ce se des:ta~oarii de la inferior la
sup enol'.

o incercare

de sinteza:
Gerhard $i Jean Lenski
In ciuda criticilor prezentate mai sus, ath teoria functionalista,
dt ~i cea a conflictului contribuie la intelegerea stratificarii sociale.
Gerhard ~i Jean Lenski (Lenski, 1966; Lenski ~i Lenski, 1987)
~i-au folosit analiza evolutiei societiitii (vezi Cap. 4) pentru a incerca
sa combine teoriile functionalista ~i cea a conflictului intr-o singura
teorie unificata a stratifidirii sociale.

Sfera sociala: statutul

Oamenii au grade diferite de prestigiu social sau onoare (ceea
ce Weber nume~te statut). Clerul are un prestigiu mare, dar, in general, ii lipse~te bogiitia care l-ar situa pe un loc superior pe scara
economicii sau c1asii.Arti~tii deseori se bucurii de cinste ~irespect
deosebit; to~i, ei nu pot transforma, in mod automat, acel prestigiu
in vreo putere politicii realii.

In conceptia lor, lipsa surplusului de hrana in socieHitile de vinatori ~iculegatori face virtual imposibil ca un segment al populatiei
sa acumuleze mai multe resurse dedt altul. Se consuma tot ce este
produs. Astfel, repartizarea inegalii a resurselor societiitii este improbabila. Totu~i, pe masura ce societatne evolueaza datorita imbunatatirii tehnologiei (vezi Cap. 4), resurselesuplimentare disponibile
sint deseori repartizate in mod inegal. Aceasta repartizare inegala
duce la stratificare, care este consolidata prin puterea ce se acumuleaza la cei ce "au", ~ieste transrnisa generatiilor viitoare prin familii.
Pe miisura ce tehnologia se dezvolta ~i societatile devin mai
industriale, pot rezulta surplusuri mari. Tendinta este ca aceste
surplusuri sa fie repartizate unui segment mai mare al populatiei.
In felul acesta, in societatile mai avansate din punct de vedere industrial, efectele stratificarii tind sa se reduca. Totu~i, este adevarat
ca, in societiitile moderne mari, efectele stratificarii pot fi accentuate
in zonele urbane mari, din cauza factorilor care VOl' fi discutati in
Cap. 11.De asemenea, criteriile pentru apartenenta la clasele sociale
devin mai complexe, estompind mtr-o oarecare miisura deosebirile
dintre ele.

Sfera politica: partidul

A treia dimensiune, pe care Weber 0 nume~te partid, se refera la
puterea politidi. Puterea poate sau nu sa depinda de baza econornica.
Oamenii au reu~it sa ajunga in pozitii ale puterii rididndu-se in
cadrul conducerii, :tarabeneficiul unei mari bogatii personale. Atletii
vedete au 0 pozitie foarte inalta in dimensiunea economica ~icea a
statutului; totu~i, ei rareori reu~esc sa-~i converteasca pozitia sociala
~ieconomica in putere politica.
Analiza stratifidirii a lui Weber a influentat generatii de oameni
de ~tiintiim domeniul social. Criticile sale evidentiaza ca, in practica,
pozitiile unei persoane in diferite dimensiuni ale stratificiirii deseori
merg impreuna. Puterea politica este Iegata de puterea economica.
In sfera politica dicteaza cei care au bani. Dovezi sint multele acuzatii de conflict de int.erese dnd membrii Congresului par a fi influentati de cei care contribuie cu fonduri in campania lor electorala.

Pe scurt, sojii Lenski cred ca un oarecare grad de stratificare

s9cialii este inevitabil, intrucit aptitudinile, talentele, inteligenta ~i

170

171
~

alte atribute personale, precum ~iresursele societatii, nu pot fi distribuite in mod egal. Totu~i,nu toate societatile sint stratificate deopotriva. Natura unei anumite societ~lti are un oarecare efect asupra
gradului sau de stratificare. Societatile deosebit de industrializate
~icele tara amenintari exteme serioase pot fi mai putin stratificate
dedt alte tipuri. Sotii Lenski mai sugereaza ca societatile ale caror
valori culturale accentueaza importanta "liberului arbitru" pot fi
extrem de strati fieate ~i ca natura conducerii societatii poate influenta sistemul stratificarii.

MENTINEREA
SISTEMULUI
,
v
STRATIFICARII
Sistemele bazate pe stratificare continua sa existe. Sistemul castelor din India a supravietuit dominatiei britanicc ~icontinua astazi,
in ciuda faptului ca a fost abolit oticial dnd India ~i-a d~tigat independenta. Sistemele bazate pe clase au existat in societatile socialiste, in ciuda unei ideologii contrare. Persistenta sistemelor bazate
pe stratificare rezulta din influenta institutiilor sociale ~ia proceselor
sociale.

Institutiile
, sociale
Citeva institupi ale societatii servesc la sustinerea sistemului stratificarii. In esenta, aceste institutii tind sa legitimeze grupurile dominante.

Economia
Strati'ficarea se bazeaza pe repartizarea inegala a resurselor societiitii, foarte frecvent acestea presupun bunuri economice ~i servicii. In multe societati, banii constituie mijlocul de schimb care
permite oamenilor sa))btina bunurile ~iserviciile necesare. Repartizarea diferentiatii a acestor resurse define~te ~icontribuie la stratificarea sociala. Cind resursele economice inegale sint transmise

172

generatiilorviitoare, cum deseori se mtlmpla, sistemul de stratificare

existent esternentinut.

Ffimilia
Mecanismul prin care repartizarea diferentiata a resurselor societatii se transmite generatiilor urmatoare este, foarte probabil, familia
(vezi Cap. 13). Cei mai multi oameni inteleg ca cineva cu numele
de Rockefeller este un membru al acelei familii de elita ~i ca a
mo~tenit 0 parte din resursele economice, din puterea politica ~idin
prestigiul social care se leaga de nume. Familiile, indeosebi cele cu
resurse considerabile, aranjeaza sa treaca acele resurse generatiilor
urmatoare.
o forma mai putin evidenta de mentinere a sistemului de stratificare existent implica efectele socializarii asupra celor din clase
sociale diferite. Clasele sociale diferite tind sa-~i creasca copiii sa
actioneze ~isa gindeasca diferit, sa aiM niveluri ~ifeluri de educatie
deosebite ~isa aiM tipuri de slujbe ~icariere diferite. Kohn ~icolegii
sai (e.g., Kohn, 1969; Kohn ~iSchooler, 1983) sustin ca socializarea
diferentiata in clasa de mijloc ~icea muncitoare duce la tipuri diferite
de personalitati, care smt legate.de ocupatiile bazate pe clasa. FamiIiiIe, a~adar, i~i transmit pozftia de ,clasa direct prin transmiterea
bogatiei ~ia proprietatii ~i,indirect, pri~..practicile lor de socializare.
De asemenea, socializarea duce la dezvoltarea unui ansamblu
de valori ~i idei care deseori sustine sistemul de stratificare existent. Aceasta "ideologie" este 0 forta puternica pentru conformitate.

Religia ~i ideologia
A~a cum s-a mentionat in discutia despre sistemul castel or indiene, stratificarea este deseori msotita de un ansamblu de idei religioase sau ideologice care 0 justifica ~i 0 sustin. In trecut, in Europa
Occidentala, monarhiile feudale i~i consolidau puterea afirmlnd
"dreptul divin al reg~lor", ideea ca regele (~i sistemul de stratificare
monarhic) a fost creat ~ibinecuvintat de divinitate. Sistemul castelor
este sustinut de credinta in inferioritatea morala innascuta a castelor
inferioa~e. In societatiie industriale modeme, ideologia sustinatoare
se concentreaza asupra meritului, a muncii intense, a talentului superior ~i a egalitatii ~anselor persoanei.

173

Ideile ideologice mentin sistemul stratifidirii. In mod special in

societiitile moderne, aceste idei abat atentia de la supoqii structurali
~iculturali ai sistemului stratificarii ~iil explidi in raport cu caracteristicile indivizilor. Persoanele bine plasate, in aceasta conceptie,
au ajuns acolo unde se afla datorita propriilor eforturi ~italente; persoanele mai putin instiirite nu trebuie sa dea vina decit pe ele insele.

Ordinea politica
StatuI de asemenea ajuta la mentinerea sistemului de stratificare
existent. El face aceasta prin controlul sau asupra sistemului legal,
asigurind valoarea ~iaplicarea legilor care sustin un sistem existent
de repartizare inegala a resurselor. De pilda, legile pot fi folosite sa
incurajeze sau sa descurajeze, sa ceara sau sa interzica transmiterea
unor cantitiiti substantialAede bogatie mo~tenitii de indivizi ~ifamilii
generatiilor urmatoare. In general, legile importante sint tacute de
cei care beneficiaza de sistemul de clasa existent; astfel ca este
improbabil ca ei sa permita legislatiei sa schimbe situatia.
De asemenea, statuI are monopolul asupra puterii ~iconstringerii
care poate fi folosit la mentinerea sistemului de stratificare existent.
Mentinerea apartheidului in Africa de Sud este un exemplu clar de
folosire a puterii coercitive a armatei ~i a politiei ca sa pastreze
orinduirea de casta dorita.
Deseori, folosirea sistemului legal merge mina in mina cu puterea
coercitiva a statului, folositii pentru a mentine statu-quo-ul, orinduirea existenta. Totu~i, in societatile mari ~icomplexe, puterea poate
fi suficient de dispersata, ca sa permita schimbari (vezi Cap. 16).

Procesele sociale
Suportul structural pentru sistemul de stratificare existent este,
deseori, insotit de procese sociale selective.

Cooptarea
Cooptarea implica aducerea oamenilor intr-un sistem, ceea ce
i-arputea ameninta continuitatea existentei. Dindu-le "un fragment
al activitatii", speranta este ca ei nu VOl'actiona, citu~i de putin, ca

114

sa schimbe sistemul ci, cit de mult posibil, VOl'ajuta in mod activ la

mentinerea lyi.
~iretlicul in cooptarea oamenilor, sustine Selznick (1948), constii
in a l~ da distinctii ~i povara responsabilitatii, tara a Ie acorda
puterea reala de a efectua vreo schimbare substantiaIa. Intr-un fel,
unele forme de implicare a studentilor in conducerea institutiilor
educationale poate fi considerata ca fiind cooptare. In ciuda prezentei studentilor in comitete (inclusiv comitete executive) ~ia faptului
ca sint "consultati", puterea efectiva deseori ramine exclusiv in
miinile administratiei. Acelea~i elemente de cooptare pot fi considerate cu privire la participarea facultatii la conducerea multoI' institutii educationale.
Eforturile de cooptare deseori sint concentrate asupra liderilor
opozitiei, cei care au puterea de a fi critici ~ide a ameninta schimbarea. Ace~tia pot fi tratati cu damicie, Ii se pot da explicatii detaliate
de ce situatia prezenta este cea mai buna (cel putin, in conditiile
prezente ) ~ipot fi invitati sa devina membri in cercurile care exercitii
o parte a puterii.
Acest proces al cooptarii poate fi clar ~i direct, ca atunci cind
industriile includ un numar limitat de membri ai sindicatelor in
comitetele de directori. Proce~ul poate fi indirect, cum ar fi permiterea cre~terii clasei de mijloc, ~a cum s-a intimplat in multe societati industriale, ceea ce reduce probabilitatea tipului de dezorqine
revolutionara ~i de schimbare anticipat de Karl Marx. A permite
clasei de mijloc sa creasca duce in mod esentialla cooptarea proletariatului, acordindu-i-se acestuia avantajele vietii clasei de mijloc
acordate de sistemul existent, astfel asigurindu-i cooperarea in mentinerea statu-quo-ului. Piven ~i Cloward (1977) prezinta 0 analiza
detaliata a cooptarii mai multoI' "mi~cari ale oamenilor saraci".

Principiul avantajului cumulativ

Cei bine plasati in sistemul de stratificare nu numai ca obtin beneficii materiale considerabile, ci ~ici~tiga predominallta suplimentara prin pozitia lor. Deseori, ei reu~esc sa transmitii aceste avantaje
copiilor lor, altor rude ~iprietenilor, care pot, dupa aceea, sa foloseasca aceste beneficii pentru ~imai multe avantaje. Astfel, pozitia
avantajoasa in sistemul de stratificare are un avantaj cumulativ.

175

Acest fenomen se leaga direct de concluziile lui Merton despre

~tiinta ca 0 institutie sociala. In discutarea sistemului de rasp lata in
~tiintii, Merton (1968) a inventat expresiaefectul Matei inspirindu-se
din Evanghelia lui Matei ("Caci celui ce are i se va da ~i el va avea
abundenta"), ca sa se refere la tendinta celor care au deja reputatii
stabilite in ~tiinta de a culege recompense mai u~or decit cei mai
putin cunoscuti. Cu alte cuvinte, daca cineva este plasat bine in sistern, probabilitatea de a primi alte recompense cre~te. Aceasta I-a
fiicut pe Merton sa vada, in domeniul ~tiintei, un sistem de rasplaHi
stratificat, bazat pe un succes anterior.
Merton a aplicat, in mod mai larg, ideea efectului Matei ca sa
descrie ceea ce el a numitprincipiul avantqjului cumulativ, referindu-se la un fenomen similarin institutiile sociale. Avantajul cumulativ serve~te la mentinerea ~ichiar consolidarea diferentelor existente
in repartizarea resurselor societiitii la suportii esentiali ai unui sistem
bazat pe stratificarea sociala. Copiilor arti~tilor faimo~i (e.g.,
Michael Douglas, fiullui Kirk Douglas) sau ai politicienilor (Joseph
Kennedy, fiullui Robert Kennedy) Ie place sa pretinda, poate pe
buna dreptate, ca ei au ajuns la pozitia din cariera aleasa pe baza
propriilor aptitudini. Oricit de corecte pot fi aceste pretentii, nu
existii nici 0 indoiala ca ei pleaca eu avantajul recunoa~terii numelui
~i a relatiilor care Ie lipsese celor cu parinti "obi~nuiti".
Pe scurt, institutiile sociale tind sa fie 0 forta conservatoare in
societate; ele sustin ~imentin orinduirea sociala existenta. Aceasta
afirmatie este deosebit de adeviirata despre sistemul bazat pe stratificare. Mai mult, exista procese sociale importante care completeaza
sprijinul institutional pentru sistemul de stratificare existent. Efectul
conjugat al acestor forte structurale ~i culturale face din sistemul
de stratificare unul dintre cele mai stabile elemente ale societatii.

Capitolul acesta a discutat diferitele sisteme de stratificare

pe care societalile Ie folosesc ca sa-i repartizeze resursele.
Sistemul.castelor este 0 forma inchisa de stratificare. Casta
este atribuita la natere, deseori justificata printr-o baza religioasa ipoate ji, rareori, schimbata. India i Africa de Sud sint
exemple de asemenea sisteme. Sistemul de clase este relativ
deschis. Chiar daca oamenii se nasc intr-o clasa, ei 0 pot schim-

ba. Marea Britanie este un exemplu de aceasta forma de stratificare. Afost explorata problema daca ar putea exista 0 societate fara clase i s-a sugerat ca pare improbabil.
. Au fost analizate efteva explicafii teoretice diferite ale stratifi'carii. Teoria funcfionalista a lui Davis i Moore afirma ca,
intrueft societatea are nevoie Sa umple pozifiile cheie cu oameni
care au pregatirea i aptitudinile necesare, resursele sociale
vorfi totdeauna repartizate in mod inegal. De aceea, 0 oarecare
forma de stratificare vafi inevitabila i socialmente necesara.
Teoreticienii conjlictului susfin ca sint doar doua clasefundamentale: cei care poseda mijloacele de producfie i cei care
nu Ie poseda. Membrii primului grup controleaza societatea
i fi repartizeaza resursele spre beneficiullor. Au fost prezentate
criticile atit ale teoriei funcfionaliste eft i ale teoriei conjlictului i afost dezvoltata teoria multidimensionala alui Weber.
EI susfine ca exista trei baze ale stratificarii sociale - bogafia
economica, prestigiul social i puterea politica - i ca toate
trebuie sa intre in orice analiza a stratificarii. Solii Lenski incearca Sa sintetizeze teoriafuncfionalista i teoria conjlictului
cu privire la stratificare. Ei cred ca stratificarea trebuie examinata in raport cu evolutia societafii. Ei suslin ca un anume
grad de stratificare este iifeyitabil in toate societafile, darforma
ei i proporliile sint injluenlate dl?,na~ura societalii lnsai.
Instituliile sociale servesc, in general, la menfinerea sistemului de stratificare existent. Economia este una dintre bazele
principale ale stratificarii. Deseori, repartizarea deja inegala
a resurselor economice ale unei familii date este transmisa
generaliilorviitoare. in acest sens, economia ifamilia lucreaza
impreuna. De asemenea,familiile reproduc sistemul stratificarii prin modul in care ii socializeaza copiii prin valorile, atitudinile i carierele adecvate. Religia i ideologia tind Sa susfina
sistemul existent, indeosebi in sistemul castelor. Ordinea politica este deseori injluenfata de ordinea economica ifolosete
puterea legislativa sau coercitiva a statului ca sa menfina sistemul stratificarii.
Nu numai instituliile sociale, ci i procesele acfioneaza in
sensul suslinerii sistemului de stratificare existent. Au fost discutate doua procese importante. Indivizii care ar putea ame-

176

177

COALA

12 INTRODUCE~E

IN StX:loUX,JE

ninja sistemul - in special liderii grupurilor din opozijie sint deseori cooptaji sau adu$i in sistem pe ciii care lor Ie
aduc beneficii $i Ie reduc opozijia. Celalalt proces este eel al
avantajului cumulativ, ceea ce Merton a numit " efectul Matei U.
Cei care beneficiaza de stratificare deseori reU$escsafoloseasca acele beneficii pentru avantaje suplimentare, prin aceasta
marind repartizarea inegala a resurselor societajii.

10
CLASA saC/ALA $/
MOBIL/TATEA saC/ALA
iN STATELE UN/TE
'"

In

capitol
vomexamina
concentradimensiunile
asupra naturii
clasei
inacest
Statele
Unite.neVom
diverse
alesociale
clasei
sociale, precum $i metodele de identificare ale diferitelor clase
sociale. Vorfi prezentate scurte portrete ale claselor sociale $i va
fi examinata semnificajia clasei sociale in viala americanilor. in
final, va fi rezolvata problema mobilitalii sociale.

DIMENSIUNILE INEGALITATII
, iN
STATELE UNITE
Weber sustine di concentrarea lui Marx asupra factorilor economici a dus la 0 explicatie incompletii a inegalitiitii sociale (vezi
Cap. 9). Weber insistii cii puterea politicii ~i prestigiul social sint
alte douii dimensiuni ale diferentierii sociale ~i ale stratificiirii.
Aceastii teorie mai complexii este, in mod evident, potrivitii pentru
orice situatie a stratificiirii sociale in Statele Unite.

Resursele economice
Resursele economice ale populatiei americane sint formate din
doua elemente: venitul ~ibogiitia.

178

179

Venitul
Termenul venit se refera la salarii ~ila ci~tigurile din investitii.
In Statele Unite, venitul este repartizat populatiei in mod inegal. In
1986 venitul mediu pe familie (punctulla care jumatate din familii
au venituri sub aceasta suma ~ijumatate, deasupra acesteia) a fost
de 29460 de dolari (Biroul de Recensamint al Statelor Unite,
1987a). Totu~i, in acela~i an cele mai bogate 20% din familiile
americane au primit 43,7% din tot venitul sau mai mult dedt dublu
dt ar avea, daca venitul ar fi fost repartizat in mod egal. Prin contrast, cele mai sarace 20% familii au primit 4,6% din venitul total
al Statelor Unite sau mai putin de un sfert din cantitatea bazata pe
o repartitie egala. Cele 5% din virful familiilor obtin un venit la fel
de mare ca cei 40% de la nivelul cel mai de jos.
Dupa toate probabilitatile, cele mai mari venituri sint obtinute
din investitii mai degraba dedt din salarii. In 1985, 17 000 de americani au declarat venituri de peste 1 milion de dolari; doar 16%
din acest venit provenea din salarii. Restul provenea din ci~tiguri
bazate pe profituri din afaceri, actiuni, obligatiuni ~i alte investitii
care produc venit din inchirieri, dobinzi, dividende, prime ~id~tiguri
din vinzarea averilor creditorilor insolvabili sau a firmelor falite. De
pilda, in 1984, pre~edintele de la NCR (0 corporatie importanta)
avea un salariu de baza de peste 1 milion de dolari ~i mai obtinea
un venit suplimentar de 12milioane de dolari pentru diverse activitiiti.
Efectul Matei (vezi Cap. 9) pare sa se aplice repartizarii veniturilor, precum ~ireputatiei ~tiintifice. Celor care au Ii se va da mai
mult. Veniturile mari asigura capital excedent care poate fi investit
pentru a produce ~imai mult capital. Cei cu venituri mici au putine
fonduri disponibile ca sa faca investitii, astfel depinzind aproape
exclusiv de salarii.
Diferenta intre veniturile bogatilor ~i ale saracilor a crescut in
ultimul deceniu. Schimbarile in materie de impozite, care au intrat
in vigoare in timpul administratiei Reagan, au dus la 0 pierdere
anuala medie de aproximativ 400 de dolari pentru cei cu venituri ~i
un ci~tig anual mediu pina la 10 000 de dolari ~iun cWig anual de
8 300 de dolari pentru cei cu venituri peste 80 000 de dolari (Sawhill
~i Palmer, 1984).

180

Bogatia
Diferenta intre veniturile celor bogati ~i ale celor saraci este
m~ca atunci dnd este comparata cu diferenta dintre bogatia lor,
care,e~te definita ca valoare totala a banilor ~i a bunurilor, valoare
pe care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza. Aceste averi indud
actiuni, obligatiuni ~i proprietati personale ca: bunuri imobiliare,
automobile ~i ambarcatiuni. S-a calculat di cele 12% din virful
familiilor americane controleaza cam 38% din bogatiile tiirii (Biroul
de Recensamint al Statelor Unite, 1986).
Inechitatea este chiar mai mare dedt sugereaza cifrele de mai
sus, deoarece bunurile posedate de saraci constau in cea mai mare
masura din automobile care, in timp, tind sa scada ca valoare, pe
dnd bunurile celor bogati (cum sint proprietatile imobiliare ~i actiunile) dupa toate probabilitatile, cresc in valoare in timp. De fapt,
cele 20% familii din cele mai de jos pe scara repartizarii bogatiei
au cu putin mai multe obligatii financiare dedt bunuri, dindu-le 0
va10are negativa.
Bogatia in Statele Unite este foarte concentrata. Cam 20% din
familiile americane controleaza peste 75% din bogatia tarii. Cele
5% de la virf, uneori numite "superbogatii" poseda cam 0 jumatate
din bogatia americana. Un stt.?iuHwbe; (1987) al celor mai bogati
400 de americani a aratat ca cei mai bo,gati trei indivizi au impreuna
la fel de multii bogatie (aproximativ 15 miliarde) cam dt au 500 000
de membri "mijlocii" ai populatiei.
Un factor important al decalajului intre venituri dintre cei bogati
~i cei saraci este mo~tenirea familiala. In 1986, toate cele 90 de familii cu averi peste 500 de milioane ~i 168 dintre cei 400 de indivizi
cu valori de peste 180 de milioane au mo~tenit fie toata, fie 0 parte
din bogatia lor (Forbes, 1987). Disparitatea intre averile posedate
de bogati ~i saraci este mentinuta prin capacitatea bogati1or de a-~i
transmite generatiilor viitoare averile acumulate.

Puterea politica
Resursele economice nu sint singurele lucruri repartizate populatiei in mod inegal. Puterea, capacitatea de a influenta actiunile

181

altora, este, de asemenea, repartizata diferentiat. Puterea po/itica

se refera la capacitatea de a influenta actiunile guvemamentale, ~i
ea, de asemenea, nu este exercitata in mod egal de catre toti oamenii.
Intr-o mare masura, puterea politica este legata de resurs~le economice. Cei care dispun de plltere economica deseori au 0 mai mare
influenta asupra actiunilor guvemamentale decit cei care nu dispun.
Acest lucru este evident in scandalurile frecvente in care sint
implicati functionari din conducere (e.g., membri ai Congresului
~ipersoane din preajma pre~edintelui), acuzati ca "vind" influentii
celor care pot sa ~i-o permita, in schimbul unor contributii politice
~ipersonale.
Poate cel mai bun exemplu de modul in care puterea economica
poate fi tradusa in putere politica este codul fiscal. Legislatia fiscala
favorabila este deseori ceruta de cei cu resurse economice mari.
Numite "u~urare" de unii, "portite", de altii, prevederi speciale reduc probabilitatea ca sistemul fiscal sa fie "progresiv" adica, bazat
pe principiul cu cit cWigi mai mult, cu atit plate~ti mai mult. In
fiecare an, un numar mic de indivizi extrem de bogati platesc impozite mici sau deloc, iar citeva corporatii deosebit de profitabile, cum
sint Boeing ~iGeneral Electric, deseori nu pUitesc nici un impozit.
Resursele economice nu constituie singura baza a puterii politice
inegale. Cind a fost intemeiata aceasta tara, doar barbatii adulti,
albi ~iproprietari, aveau voie sa voteze. A fost nevoie de un razboi
civil ca americanii africani sa devina cetateni cu toate drepturile
politice, ~ichiar acel progres a trebuit sa fie suplimentat cu 0 legislatie majora in 1965. Femeile au primit dreptul de a vota la inceputul
acestui secol, iar adultii tineri (intre optsprezece ~idouazeci ~iunu
de ani) chiar mai recent.
Daca puterea politica ar fi repartizata in mod egal, cei care
detin functii politice inalte ar reprezenta mai mult sau mai putin 0
sectiune transversala a populatiei. Evident, acesta nu este cazul.
. Cei mai multi membri ai Congresului ~i ai adunarilor legislative
statale sint albi, protestanti, barbati de virsta mijlocie cu 0 bogatie
personala sau familialii considerabila. Aceasta afirmatie este val abila ~ipentru cei numiti in posturile puterii politice. Brownstein ~i
Easton (1983) arata ca 95% dintre functionarii superiori numiti de
pre~edintele Reagan, cind a venit la putere in 1980, au fost barbati
~i ca 98% dintre ei erau albi. Aproape jumatate din ei ci~tigau
peste 100 000 de dolari la data numirii, cu 0 minoritate substantiala

182

care ci~tiga peste 200 000 de dolari. Totu~i, aceasta situatie pare
sa se schimb,e rapid, deoarece mai multe femei ~imembri ai grupurilor minoritare sint ale~i sau numiti in posturi ale puterii politice.

Prestigiul
A treia dimensiune a stratificarii in analiza lui Weber este prestigiul, pozitia socialii a oamenilor sau c~titatea de "onoare sociala",
de stima sau respect ce Ie este acordata. In Statele Unite, deosebirile
de prestigiu sint mai putin extreme decit deosebirile de avere, venit
~iputere politica. Americanii sint, in mod deosebit, mai neformali
~imai putin con~tienti de statut decit oamenii in majoritatea celorlalte tari. Cu exceptia fortelor armate, exista putin respect automat
din partea cuiva considerat inferior din punct de vedere ~ocial fata
de cineva considerat superior din punct de vedere social. In contrast
cu britanicii, de pilda, americanii nu se inc1ina sau nu fac reverente
in fata ~efului statului lor.

Prestigiul profesional
Profesia este importanti;i.,pentru venitul pe care 11asigura. Dar
ea de asemenea joaca un rol~rnpormnt in determinarea atit a pozitiei
sociale, cit ~ia celei economice. Ceroetarea prestigiului diverselor
profesiuni a fost un subiect principal'al sociologie americane in
cea mai mare parte a acestui secol. In mod logic, anumite profesiuni
(e.g., medicina, avocatura, finantele, predarea in colegii) sint deosebit de stimate de majoritatea americanilor. Aceste profesiuni deseori necesita aptitudini considerabile, talent ~ipregatire. Totu~i, ele
nu se afla printre pozitiile cel mai bine platite din lumea profesionala.
Administratorii firmelor ci~tiga mult mai mult decit profesorii de
colegii sau functionarii de la banci, dar ei nu se bucura de acela~i
inalt nivel de prestigiu. Atletii vedete ~iarti~tii au un inalt prestigiu
~i un venit mare, dar aeestea rar pot fi traduse in putere politicii.
In general, profesiile eelor eu gu/ere a/be - cele care implieii
mai multa activitate mentalii decit munca manualii ~i sint relativ
seutite de 0 supraveghere atenta (e.g., arhiteetura sau clerul) - se
bueurii de un prestigiu mai mare decit profesiile eelor cu gu/ere a/bastre - eei care sint implieati in munei manuale importante ~i,

183

deseori supravegheati indeaproape (e.g., munca intr-un restaurant

sau colectarea gunoialui). In toate studiile despre prestigiul profesional (e.g., Consiliul de Cercetare a opiniei nationale, 1987), pozitiile gulerelor albe detin cu consecventa cele mai inalte niveluri.

Educatia
, formala
Pe linga faptul ca nu sint manu ale ;>ica implica mai putina supraveghere, profesiile cele mai prestigioase de asemenea tind sa
solicite un mare aport de educatie formala. Nivelurile superioare
de educatie duc indivizii la pozitii profesionale superioare ;>iIe formeaza un fe! de a gindi ;>iun stil de viata care deseori sint deosebit
de stimate. In State Ie Unite, in 1987, cam un sfert din populatie
avea mai putin decit 0 educatie de ;>coaIamedie, in timp ce aproape
40% nu depa;>eau;>coalamedie. Aproximativ 36% aveau 0 educatie
de colegiu sau universitate, in timp ce putin mai mult de jumatate
din ace;>tiai;>iterminau cel putin colegiul, unii continuind pina la
absolvire sau mergind la ;>coIiprofesionale. Cu cit indivizii urca
mai sus pe scara educationala, cu atit cre;>teprobabilitatea de a Ii
se acorda 0 mai mare stima. Educatia are ;>iefecte profesionale
specifice (vezi Cap. 14 pentru mai multe informatii despre educatie).

SISTEMUL DE CLASE AMERICAN

Identificarea claselor sociale
Sarcina de a identifica;>idescrie diversele clase sociale din Statele
Unite este mai grea decit pare. Doi factori majori contribuie la
complexitate: natura multidimensionala a clasei sociale (vezi mai
sus) ;>idiferitele metode cu care poate fi abordata problema.

Natura multidimensionala a clasei sociale

Existenta a trei baze diferite a inegalitatii sociale sugereaza ca
un individ poate sa nu aiM aceea;>ipozitie in fiecare. Unii indivizi
pot avea 0 pozitie superioara in privinta prestigiului social ;>iuna

184

inferioara in privinta venitului (e.g., clerul) altii pot avea pozitii

superioare in ambele privinte (e.g., arti;>tiirenumiti sau atletii "supervedete").
, Aceste dimensiuni diferite de diferentiere sociala fac dificila
in.c~drareaunui anumit individ intr-o clasa sociala specifica. Totu;>i,
ele nu afecteaza in mod substantial studiul sistemului de clase din
Statele Unite.

Descoperirea clasei sociale

Exista trei metode generale care au fost folosite la examinarea
structurii de clasa a societatii americane.
Metoda reputaliei a fost folosita de Warner ;>ide asociatii sai
(Warner;>i Lunt, 1941, 1942; Warner, 1949) in primele explorari
social-;>tiintifice detaliate in domeniul stratificarii comunitatilor
moderne. Cercetatorii care folosesc aceasta metoda cer indivizilor
dintr-o comunitate sa identifice structura claselor sociale ale acesteia
(prin clasa intelegindu-se un grup social format din oameni cu atribute comune) prin descrierea diferentelor dintre grupurile cu statut
identic din comunitatea lor ;>iincadrarea anumitor indivizi in aceste
categorii. Aceasta metoda este deosebit de valoroasa cind este folosita la grupuri mici sau la};pmunitati in care cei mai multi oameni
se cunosc intre ei ;>ila prez1<;ereamodelelor de asociere in cadrul
acelei comunitati. Cea mai mare part~ a unei astfel de asocieri are
loc in cadrul aceleia;>i clase.
~
Metoda autofncadrarii este 0 alta tehnica ce implica aprecierea
subiectiva.~ Subiectii sint rugati sa identifice clasa de care ei cred
ca apaqin. In aceasta metoda, clasa sociala este considerata 0 categorie sociala in care oamenii se identifica cu altii care au caracteristici similare.
Pina destul de recent, femeile aveau tendinta sa pretinda ca pozitia de clasa a sotilor era;>ia lor, acum aceasta a inceput sa se schimbe
(Simpson, Stark ;>iJackson, 1988).
Spre deosebire de metoda reputatiei,aceasta poate fi folosita la
populatii mari, intrucit oamenilor Ii se cere sa se defineasca doar pe
ei in;>i;>i,nu pe altii. Datorita naturii sale subiective, metoda autoincadrarii a fost deosebit de utila pentru examinarea comportamentului politic. Ceea ce oamenii cred ca sint influenteaza modul in
care vor actiona sau vor vota.

185

Metoda obiectivaeste modul final de apreciere a clasei sociale.

In aceasta tehnica, clasa sociala este considerata 0 categorie statistica in care cercetatorul incadreaza oamenii pe baza unor indicatori
obiectivi presupu~i a reflecta pozitia de clasa. Cei trei indicatori,
folositi frecvent in aceasta mAetoda,sint tipul de ocupatie, nivelul
venitului ~inivelul educatiei. In mod tipic, aceasta metoda incearca
sa surprinda multidimensionalitatea clasei sociale la ceea ce sociologii numesc Statutul socioeconomic (SSE). Aceasta metoda este
cea mai u~oara ~imai simpla de folosit, ceea ce ii explica popularitatea.
Diversele metode de evaluare a clasei sociale duc, in general, la
rezultate similare, de~inu identice. Metoda care trebuie folosita depinde de ce analiza este tacuta ~i ce situatie este studiata. In general, toate trei metodele au identificat cinci clase sociale.

Portrete ale diferitelor clase sociale

Clasa de sus
Clasa de sus este foarte mica, de obicei 3-4% din populatie. Ea
consta din cei mai bogati ~i mai putemici oameni ai comunitatii.
Deseori, bogatia lor este in familie de mai multe generatii, iar aceasm
continuitate, in combinatie cu resursele economice, confera mare
putere. La nivel national, clasa de sus a avut mare influenta aspra
politicii interne ~i externe. Cei mai multi membri ai clasei de sus
au educatie superioara, multi frecventind colegii ~iuniversitati de
elita. Foarte frecvent, ei sint protestanti anglo-saxoni.
Unele cercetari au scos in evidenta diferente in cadrul acestei
cIase. Elita acestui grup, cam 1%, constituie "aristocratia" tarii.
Bogatia acestui grup este in mare masura mo~tenita, iar membrii
lui formeaza un cerc relativ strins unit; ei sint "societatea". Numele
Rockefeller, Kennedy, du Pont, Whitney ~iVanderbilt sint frecvent
asociate cu acest grup. Restul de 2-3% din clasa de sus il reprezinm
cei cu avere noua. Ace~tia fac parte din clasa de sus pentru ceea ce
au realizat, pe cind elita este inclusa in clasa de sus pentru ceea ce
este.

186

Clasa mijlocie de sus

Aceastaclasa, aproximativ 5-19% din populatie, consta in principal din oameni de afaceri ~iprofesioni~ti cu venituri relativ mari
(iritre.~proximativ 50 000 de dolari ~i 100000 de dolari anual). Un
marc'numar sint protestanti anglo-saxoni albi. Ei de asemenea pot
fi bine educati, de~i nu au frecventat in mod necesar colegiile ~i
universitatile de elita. Ei toti au simbolurile externe ale succesului,
cum sint slujbe bune ~i case frumoase in locuri bune, ~i caHitoresc
mult. Membrii acestei clase tind sa fie foarte activi in viata politidi
~i in cea a comunitatii.

Clasa mijlocie de jos

Compusa in principal din cei care au slujbe de gulere albe, cu
salarii nu prea mari (aproximativ 20 000 de dolari pina la 50 000
de dolari), aceasta clasa formeaza cam 30-35% din populatie. In
acesta clasa sint proprietarii micilor afaceri, profesorii, directorii
de nivel mediu ~ireprezentanti comerciali. Membrii clasei mijlocii
de jos sint foarte preocupati de un comportament respectabil. Deseori, ei constituie coloana vert~braUi a comunitatilor in care traiesc,
contribuind cu multa munca~ serviciul social voluntar ~ila activitatile caritabile ..

Clasa muncitoare
In general, membrii acestei clase (aproximativ 40% din populatie) au profesiuni de gulere albastre sau salariati in servicii, sau
functionari de nivel inferior, cu venituri anuale intre 15 000 de dolari
~i25 000 de dolari. Venitulle face situatia economica foarte vulnerabila; ei sint afectati cmar de fluctuatii economice minore. 0 u~oara
scadere a activitatii economice, boli sau ~omaj produc clasei muncitoare 0 tensiune considerabila. Membrii acestei clase sint mai putin
educati decit membrii claselor de "deasupra" lor, deseori frecventind
doar ~coala medie sau mai putin. Eitind sa traiasca in cartiere mai
putin dorite ~iau mai putina influen!ii asupra evenimentelor care ii
<l;fecteazadecit membrii claselor mijlocie ~i de sus.

187

Clasa de jos
Uneori numiti "saraci", membrii acestei clase constituie 20%
din populatie ~i au venituri anuale mai putin de 15 000 de dolari.
Contrar opiniei cunoscute, cei mai multi saraci din State1e Unite
sint albi. Alti membri ai clasei de jos sint americani africani, hispanici ~i alte grupuri "minoritare". Apartin acestei clase muncitorii
necalificati, ~omerii, cei tara locuinta, cei dependenti de ajutorul
social ~icei care locuiesc in cartierele urbane ce se deterioreaza sau
in comunitatile rurale. Deseori, saracii sint perceputi ca unii care
~i-au provocat singuri starea de saracie fie prin lene, fie din cauza
lipsei de aptitudini sau ambitie. Considerati "drojdia" societatii,
deseori multi accepta aceasta descriere ~i se cufunda mai mult in
activitati (sau lipsa de activitati) ce au dus la aceasta perceptie.

Aceste diferente provin din mai multi factori. Exista 0 mai mare
probabilitate ca saracii sa trliiasca intr-un mediu mai putin sigur ~i
mai putin sanatos. Ei au mai putine posibilitati ca sa-~i permita
tiPllLde nutritie care mentine sanatatea sau calitatea ~i frecventa
ingtij1rii medicale necesare pentru 0 sanatate buna.
Statutul socioeconomic este, de asemenea, legat de problemele
de sanatate mentala. Cei de la capatul de jos al scarii socioeconomice
sint expu~i unui stres considerabil. Mai important, in general, acestora Ie lipse~te controlul asupra mediului social, care le-ar permite .
sa rezolve eficient acest stres (Kessler ~iCleary, 1980). Prin urmare,
probabilitatea ca ei sa sufere de probleme emotionale este mai mare,
~iposibilitatea ca ei sa Ie solutioneze - mai mica.

Longevitatea

SEMNIFICATIA
, CLASELOR SOCIALE
Daca pozitiile claselor sociale ale oamenilor ar fi, pur ~isimplu,
categorii utile pentru scopuri statistice sau de cercetare, conceptul
ar fi important doar pentru oamenii de ~tiinta in domeniul social ~i
pentru agentiile guvernamentale. Totu~i, pozitia clasei sociale are
un efect impoftant asupra stilului de viata ~i asupra ~anselor vietii
ale fiecarei persoane. Clasa socialli are legatura cu cit de bogati
sint indivizii, cu ce durata de viata au, cu tipurile de educatie pe
care Ie primesc ~i cu ce fel de viata de familie due.

Sanatate $i longevitate
Sanatatea
Existli 0 legaturli directli intre statutul socioeconomic ~isanatate.
Cam de doua ori mai multi indivizi din clasa de mijloc ~icea de sus
i~i declara sanatatea ca fiind excelenta, in comparatie cu cd din
clasa de jos; cam de cinci ori mai multi indivizi din clasa de jos i~i
apreciaza sanatatea ca fiind precara sau nesatistacatoare (Centrul
National pentru Statistica Sanatatii, 1987).

188

Indivizii din clasa de mijloc ~i cea de sus traiesc mai mult decit
cei din clasa urmatoare ~i cea de jos. Dc fapt, diferenta se vede
imediat: este mai probabil ca 50% din copiii nascuti in saracie sa
moara in primul an de viata decit cei nascuti in familii mai bogate.
Conditiile care duc la longevitate diferentiata sint acelea~i care duc
la sanatate fizica ~i mentaladiferentiate.

li

'

Viata de familie
Familiile din clasele de jos tind sa aiM mai multi copii decit
'camiliile din clasa de mijloc; cuplurile casatorite din aceasta clasa
au ~i 0 rata de divort mai ridicata. Viata de familie in clasa de jos
este, astfel, mai agitata ~i mai putin stabila decit este in clasa de
sus ~i in cea de mijloc.
De asemenea modelul vietii de familie difera dupa clasa sociala.
In clasa de jos ~iin cea muncitoare exista 0 separare mai precisa ~i
mai traditionala intre rolOOlebarbatilor ~icele ale femeilor. In ciuda
importantelor schimbari, mai existli inca deosebiri substantiale intre
rolurile genului in to ate clasele sociale (vezi Cap. 12).
Este mai probabil ca modurile de disciplinare ale copiilor din
familiile ce apartin clasei de jos ~i celei muncitoare sa implice 0
oarecare forma de pedeapsa fizica. In clasa mijlocie, in mod mai

189

lor economic este legat direct de dorinta de a-~i apara interesele

economice., Valorile sociale ale clasei muncitoare ~iale celei de jos
sint un produs al educatiei lor, care pune accentul pe obedienta
fa.tade autoritate mai degraM decit pe flexibilitate ~itoleranta fata
de clJ:versitate.Membrii acestor clase considera mai probabiUi imbunatatirea conditiilor lor economice necorespunzatoare prin liberalismul economic decit prin conservatorism.
CIa sa de sus pune accentul pe importanta "educatiei" (maniere
elegante ~istil), precum ~ipe importanta "culturii" (sa ai cuno~tinte
despre arm, literatura ~imuzica). Dar aceste caracteristici nu trebuie
sa fie clamate, ci manifestate discret. Clasa mijlocie de sus, indeosebi
nivelul superior, de asemenea apreciaza cultura ~i pune accentul
pe capacitate ~i reu~ita. Clasa mijlocie de jos pune accentul pe aspectul respectabilitatii: sa fii ordonat, curat, moral. Deseori, scopul
principal al c1asei muncitoare ~ial celei de jos este supravietuirea:
realizarea unei existente adecvate ~iobtinerea unui dram de placere
in viata, deseori mai muIt ca spectator, cum ar fi vizionarea unui
film la cinematograf, urmarirea programelor de televiziune sau
urmarirea, pe stadion, ajocurilor cu mingea.

obi~nuit disciplina se bazeaza pe ata~amentul afectiv al parintelui

~ial copilului ~i ia forma incercarii de a rationa sau a convinge sau
a nu i~i arata dragostea.
Chiar ~i scopurile cre~terii copiilor sint marcate de deosebiri
intre c1ase. Parintii din clasa mijlocie, sperind pentru copiii lor slujbe care reclama creativitate ~i flexibilitate, cel mai adesea incearca
sa Ie insufle acestora un sentiment de autonomie ~i initiativa. In
privinta familiilor din clasa muncitoare ~icea de jos, probabilitatea
de a crede ca copiii lor vor avea slujbe care rec1ama respectarea
regulilor ~i a procedurilor este mai mare; astfel, ele se straduiesc sa
insufle copiilor un sentiment de obedienta fata de autoritate.

Educatia
Nivelul de educatie reflecta ~icontribuie la pozitia de clasa (vezi
Cap. 14). Cu cit indivizii au mai multa educatie, cu atit e mai
probabil ca ei vor ajunge la un statut de c1asa superior. Cu cit
statutul de c1asa al indivizilor este mai inalt, cu atit e mai probabil
ca copiii lor vor dobindi niveluri de educatie superioare.
La'inceput, educatia intr-un colegiu sau universitate era apanajul
exclusiv al bogatilor. Mai recent, educatia a ajuns sa fie considerata
necesara pentru ridicarea pozitiei sociale (vezi Cap. 14).

i~

MOBILITATEA SOCIALA

Atitudinile $i valori/e personale

Forme de mobilitate socia/a

Este probabil ca cei din clasele mijlocie ~i de sus sa incerce un

sentiment de control asupra vieW lor. Astfel, ei sint mai pregatiti
decit cei din clasa muncitoare ~i cea de jos sa amine placerea imediata'in favoarea beneficiilor pe termen mai lung.
Este mai probabil ca indivizii din clasa muncitoare sa se concentreze asupra prezentului decit asupra trecutului sau a viitorului.
Indivizii din c.lasa de sus tind sa aiM un sentiment putemic al con-

Una dintre deosebirile mentionate mai devreme (vezi Cap. 9)

intre un sistem de stratificare deschis (cu c1ase) ~i unul inchis (cu
caste) este ca, in primul, indivizii sint mobili din punct de vedere
social al ei i~i pot schimba pozitiile sociale. Exista mai multe forme
diferite de mobilitate sociala.

tinuitatii ~i, atit ei, cit ~icei din c1asa mijlocie, imparta~esc 0 orientare spre viitor, intrucit i~i dau seama ca au capacitate a de a-I influenta. Liberalismul social al c1asei mijlocii ~i cea de sus este un
produs al tipului de educatie primita, in timp ce conservatorismul

Mobilitatea sociala verticala se refera la 0 schimbare dintr-o

190

M.obilitate sociala orizontala ,i verticala

pozitie sociala in alta, fie de un rang superior, fie inferior. De pilda,
ajutorul de vinzator al unei benzinarii merge la 0 ~coala de seara ~i

191

devine administrator comercial; el demonstreaza 0 mobilitate verticala ascendenta. Pe de alta parte, functionarul unei banci care este
concediat ~idevine agent de asigurari este un exemplu de mobilitate
verticala descendenta.
Mobilitatea sociala orizontala se refera la mi~carea dintr-o pozitie sociala in alta cu un statut aproximativ egal. Casierul unei banci
care devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate sociala orizontaHi. Diferenta de statut intre aceste doua pozitii este minima.

Mobilitate sociala intergenerationala

intragenerationala

lji

Sociologii sint interesati in mod deosebit de mobilitatea sociala

intergeneralionala sau schimbarea in pozitia sociala a copiilor fata
de cea a parintilor. Un avocat al carui tata a fost ~ofer de camion a
realizat 0 mobilitate sociala intergenerationala ascendenta. Pe de
alta parte, un invatator al carui tata a fost medic a realizat, intr-o
oarecare masura, 0 mobilitate sociala intergenerationala descendenta.
Mobilitatea sociala intrageneralionala se refera la schimbarea
pozitiei sociale a indivizilor in timpul vietii. Ajutorul de vinzator
de la benzinarie devenit administrator comercial este un exemplu
de mobilitate intragenerationala ascendenta; functionarul bancii
care devine agent de asigurari demonstreaza mobilitate intra generationala descendenta. Amindoua sint forme de mobilitate verticala.
Un agent de asigurare ar putea deveni agent de turism al unui birou
de turism, demonstrind mobilitate intragenerationala orizontala.

Factori individuali
Majoritatea studiilor tacute asupra factorilor care influenteaza
mobilitatea sociala se concenteaza asupra mobilitatii intergenerationale. Unul dintre cele mai importante din aceste studii examineaza
modelul de dobfndire al statutului (Blau ~i Duncan, 1967). Inscris
in cadrul traditiei functionaliste, studiulscoate in re1ieffactorii individuali care contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane. Concentrarea asupra factorilor individuali cum sint educatia ~iprofesia
minimalizeaza irnportanta factorilor structurali in mobilitatea sociala.

192

Clasa social a
Cu cit clasa sociala a parintilor este mai sus, cu atit cre~te probabilit1lteaca indivizii sa ajunga intr-o clasa mai sus. Evident, familiile
transihl\ bogatie, nive1uri de educatie, valori ~iatitudini care afecteaza pozitia de clasa a copiilor.

Educatia
,
Educatia asigura oamenilor calificarile, valorile, atitudinile ~i
relatiile necesare pentru a obtine ace1e slujbe care Ie definesc statutul
social ~i carierele care semnifica 0 mobilitate sociala ascendenta.

Ocupatia
Ocupatiile pe care indivizii Ie au Ie determina salariile, locul in
care vor trai, oportunitatile pentru avansare ~i relatii importante
pentru slujbele viitoare. Ocupatiile afecteaza activitatile libere ale
oamenilor, asigurindu-le oportunitati suplimentare pentru dezvoltarea acelor interese, valori ~irelatii care sint utile pentru urcarea in
ierarhia sociala.

Rasa lji etnicitate

Discriminarea rasiala ~i etnica a limitat in mod clar capacitatea
unor oameni de a fi mobili ascendent (vezi Cap. 11). De pilda,
Blau ~i Duncan (1967) au constatat ca, chiar pentru americanii
africani cu nive1uri superioare de educatie, probabilitatea de a atinge
ace1a~i nive1 al p()zitiilor nu este aceea~i ca a albilor. Membrilor
unor anumite grupuri etnice Ii s-a interzis multi ani accesulla cele
mai inalte niveluri de realizare profesionala, ceea ce Ie limita mobilitatea sociala. De~i aceasta situatie s-a schimbat considerabil de
la studiullui Blau ~i Duncan, astfe1 de deosebiri inca mai exista
(vezi Cap. 11).

Genul
Femeilor Ii s-a limitat in mod asemanator mobilitatea din cauza
atitudinilor ~ipracticilor discriminatorii (vezi Cap. 12). Chiar cind
Ii s-a permis accesul la ocupatii traditional masculine, deseori

193

femeile nu au reu~it sa avanseze la cele mai inalte niveluri cu aceea~i

frecventa ca biirbatii. Aceasta situatie de asemenea se schimbii,
dar diferentele de gen inca persista.

Alti. factori
Au fost prezentati citiva factori persona1i care sint asociati cu
mobilitatea sociala. Farmecul fizic, relatiile interpersonale, sanatatea, inteligenta ~ichiar inaltimea ~i greutatea joaca un rolin mobilitatea sociala. Norocul, fiind la locul potrivit in momentul potrivit,
este, de asemenea, deseori implicat.

Factori structurali in mobilitatea

socia/a
Pe llnga calitatile personale ale indivizilor, structura sociala de
asemenea influenteaza mobilitatea socialii. In masura in care exista
o dezvoltare economic a, se creeaza un numar mai mare de pozitii
de statut superior ~idevin accesibile mai multe oportunitati pentru
mobilitate sociala. De asemenea, progresele tehnologice maresc
statutul pozitiilor existente. De pilda, statutul unor functionari a
fost marit prin folosirea sporita a ca1culatoarelor; oamenii care
detin unele dintre aceste pozitii sint descri~i ca "speciali~ti in procesarea informatiilor" ~icl~tiga salarii mari. Unii facton individuali
in mobilitatea sociala pot fi luati in considerare ~ica termeni structurali. Ca atare, ei demonstreaza combinatia dintre influentele structurale ~i cele individuale asupra mobilitatii sociale.

Mobilitatea socia/a in State/e Unite:

mit sau realitate?
Posibilitatea de a-ti imbunatati pozitia socialii este 0 parte a crezului american. Americanii sint siguri ca exista posibilitati considerabile pentru progresul individual. Justifica faptele aceste pareri?
In general, raspunsul este da. Mai multe studii (e.g., Blau ~iDuncan,
1967; Hanser ~iFeatherman, 1978) au aratat ca aproape 80 % din
194

Mrbati au 0 oarecare mobilitate intergenerationala, in cea mai mare

parte ascendenta. Totu~i, 0 mare parte din mobilitatea ascendenta
a fQst cauzata de schimbari structurale in societate; mai exact, 0
exp}o~ie de noi posturi pentru gulerele albe ~i 0 sporire a profesiilor
de acest tip.
privire atenta la mobilitatea intragenerationala ascendenta
demonstreaza ca, in loc sa imite mitul Horatio Alger, al trecerii de
la "zdrente la bogatii", cea mai mare parte a acesteia a fost relativ
mica in magnitudine. Vinzatorii au devenit ~efi de etaj, nu vicepre~edinti regionali.
Nu to ate categoriile de indivizi experimenteaza acela~i grad de
mobilitate sociala. Cum s-a aratat mai sus, americanii africani au,
in mod traditional, mai putina mobilitate sociala decit albii (Pomer,
1986). Acela~i lucru a fost adevarat ~i despre femei. Inca 0 data,
schimbarile recente au redus diferentele in privinta mobilitiitii intre
albi ~i negri, intre barbati ~i femei.
Rata generala a mobilitatii sociale in Statele Unite este aproximativ la fel cu cea din societiitile foarte industrializate (Bendix ~i
Lipset, 1967). Totu~i, mobilitatea socialii descendenta de la statutul
c1asei de sus ~i al celei mijloc,ii din Statele Unite este mai putin
frecventa decit in multe tari ('ox ~i1\1i11er,1965). Pe de alta parte,
pare sa fie 0 mai mare mobilitate pentru c1asamuncitoare din Statele
Unite dedt din alte societati industriarizatt~. Aceasta mobilitate a
c1asei muncitoare contribuie in mod semnificativ 1aideea di Statele
Unite sint "tara posibilitatilor". Larindul ei, aceasta perceptie accentueaza succesul individual ~i a1imenteaza imigratia continua in
Statele Unite.

Tendinte
recente in mobilitatea socia/a
I
in State/e Unite
De-a lungul celei mai mari parti a istoriei lor, Statele Unite s-au
bucurat de 0 expansiune geografica ~ieconomica ce au u~urat mobilitatea sociala. Insa~i marea depresiune din anii treizeci a avut doar
un efect temporar asupra mobilitatii sociale larg raspindite. Totu~i,
recent, cre~terea economicil s-a incetinit considerabil. Nu nurnai
ca locurile de munca nu au sporit in acela~i ritm ca in trecut, ci ~i

195

multe industrii (e.g., industria otelului) au deeazut senos. Astfel,

posibilitatile pentru mobilitate soeiala nu se apropie in niei un domeniu de rata din treeut.
La fel de important, nivelul de trai al multor amerieani a seazut
in ultimul deeeniu sau in ultimele doua. Intre 1955 ~i 1973, venitul
mediu pe familie in Statele Unite a ereseut eu aproximativ 65%;
totu~i intre 1973 ~i 1986 el a scazut eu aproximativ 2% (Biroul de
Reeensamint al Statelor Unite, 1987).
Conseeinta aeestor sehimbari a fost ineetinirea ritmului mobilitatii soeiale in Statele Unite in ultimii ani. Mai mult, aceasta a dus
la 0 seiidere a inerederii traditionale pe care amerieanii au avut-o
in eapacitatea lor de a progresa. Tendintele intemationale in restructurarea economicii sint intrucitva complexe; anumite zone ale lumii
se extind, in timp ce altele se restring sau abia se mentin. Chiar
aeum, loeul Statelor Unite in aceste tendinte nu este claro Astfel,
este imposibil de stabilit daca ritmul mobilitatii soeiale in Statele
Unite va continua sa ineetineasea, sa ramina constant sau sa se
intoarca la fostul sau nivel relativ ridieat.

oarecum mai midi. Descrierile au fast facute pe baza venitului

tpic :ji a'ocupatiilor gasite in fiecare clasa.
De asemenea, aufost discutate efectele clasei sociale asupra
O'sqlJ,atatii:jilongevitatii, asupra vietii de familie :jia practicilor
de cre:jtere a copiilor asupra nivelului de educatie ce poate fi
atins :ji asupra valorilor :ji atitudinilor personale.
in final, au fost explorate mobilitatea sociala verticala :ji
orizontala intergenerationala :ji intragenerationala. Au fost
examinatifactorii individuali care duc la mobilitatea sociala
- clasa sociala, educatia, ocupa{ia, rasa :ji etnicitatea, genul
:ji 0 varietate de caracteristici personale, cum sint dezvoltarea
economiei :jiprogresele tehnologice. Au fost luate in cons iderare posibilitatile schimbatoare pentru mobilitatea sociala in
Statele Unite. S-a ajuns la concluzia ca a fost :ji continua sa
fie posibila 0 considerabila mobilitate sociala, dar ca ea se
manifesta mai mult ca ascensiune dedt ca 0 drama pentru
individ.

Clasa sociala este un concept multidimensional. Pozi{ia in

clasa sociala este injluentata de resursele economice, de puterea politica:ji de prestigiul social. De:ji aceste variate dimensiuni ale clasei sociale deseori merg impreuna (cei bogati au
mai multa putere politica :jiprestigiu dedt saracii), aceasta
nu este obligatoriu.
Clasa sociala in Statele Unite a fost studiata, cerindu-le
membrilor unei comunitafi sa-:ji stabileasca structura de clasa
(metoda" reputa{iei "), sa identifice clasa din care ei cred ca
fac parte (metoda" autolncadrarii "), :jiprin incadrarea indivizilor de catre cercetatori, in clase sociale stabilite dinainte
potrivit unor criterii tipice, ocupatia, venitul :ji educatia (metoda "obiectiva ").
Au fost prezentate scurte portrete ale celor cinci clase sociale importante din Statele Unite: 0 micuta clasa de sus, 0
clasa mijlocie de sus relativ mica, 0 mai mare clasa mijlocie
de jos, 0 clasa muncitoare putin mai mare :ji 0 clasa de jos

196

197

1.1
RASA $1 ETNICITATEA
A

In

acest capitol
vom Vom
examina
rasamodelul
~i etnicitatea
ca baza a
a
inegalitalii
sociale.
explora
de interacliune
grupurilor rasiale ~i etnice importante ~i vomface scurte descrieri
ale mai multor grupuri minoritare din societatea americana. Vor
fi explorate problemele contemporane ale acliunilor de ajirmare
a identitalii ~i efectele rasismului ~i ale clasei sociale asupra discriminarii.

CONCEPTELE FUNDAMENTALE
Rasa ~ietnicitatea sint cuvinte puternice in societatea americana
~i in multe alte societati. Sensurile lor deseori difera in functie de
cine Ie folose~te.

Rasa
Printre biologi ~i antropologi, deseori prin rasa s.:.ainteles un
grup de oameni care au 0 mo~tenire biologica comuna ~ipe care 0
transmit generatiilor urmatoare. In acest sens, rasa este deseori
. defmita in functie de un ansamblu de caracteristici fizice (e.g., culoarea pielii, structura parului, forma nasului) care a rezultat din
adaptarile evolutive ale diverselor populatii la mediullor fizic.

Categoriile rasiale
De~i numarul raselor ~i subraselor definit in termeni biologici
este foarte mare, intr-o vreme antropologii au incercat sa faca 0

198

oarecare ordine in acest domeniu, folosind trei categorii rasiale

principale:caucazoida, eu pielea deschisa ~iparul drept sau cirliontat; mongoloida, cu pielea galbuie ~i 0 cuta caracteristica in jurul
och,ilpr; ~i negroida, cu pielea neagra ~i paml des ~i cre!. Totu~i,
sOcloiogii au aratat ca, intrucit diverse populatii s-au ineruci~at
(s-au casatorit ~i au avut copii cu oameni din alte rase) timp de mii
de ani, nu exista rase "pure". Astfel, pentru a defini rasa strict in
termeni fizici ar fi inexact ~i derutant.
Sociologii tind sa socoteascarasao categorie de oarneni considerati asemanatori, pentru ca au atribute fizice comune. Exisffi parerea
ca cei cu caracteristici fizice asernanatoare ar trebui sa fie luati
laolalta. "Rasa", a~adar, este construita social decit determinata
biologic. De pilda, multi oameni a caror piele este mai deschisa
decit a multor oameni clasificati "caucazieni" sint categorisiti
"negri". Definitia sociala mai degraba decit faptul biologic este
caracteristica conceptiei sociologice despre rasa. Parerile despre
rasa influenteaza relatiile de rasa in Statele Unite ~i pretutindeni
mai mult decit "faptele".

Etnicitatea
In timp ce rasa se refera la caracteristidle fizice, etnicitatea se
concentreaza asupra elementelor culturale. Membrii unuigrup etnic
imparta~esc 0 mo~tenire culturala comuna care ii define~te ca fiind
deosebiti. Aceste trasaturi culturale deseori includ originea nationala, limba, religia, practicile ~ipreferintele culinare, ~iun sentiment
al unei mo~teniri istorice comune.
A~a cum este evident, caracteristicile etnice difera de caracteristicile rasiale prin faptul ca sint inva!ate ~itransmise din generatie
in generatie prin socializare. Rasa, pe de alta parte, este indexata
biologic ~itransmisa genetic. De~i cele doua sint diferiteconceptual,
deseori ele sint legate. De pilda, americanii asiatici sint considerati
nu numai ca un grup rasial datorita trasaturilor lor distinctive, ci ~i
ca un grup etnic daca i~imentin caracteristicile culturale traditionale.
Etnicitatea poate fi schimbata mai u~or decit caracteristicile
fizice distinctive ale rasei. Oamenilor le este mai u~or sa evite etichetare a cu identitatea unui grup etnic decit cu 0 identitate rasiala. In

199

Prejudecata imp1ica ideea ca "americanii africani smt lene~i ~ilipsiti

de initiativ'a", ca "evreii sint avizi dupa bani" sau ca "femei1e sint
~motiona1e". Drept urmare, aceasta deseori duce 1a sentimente
n:e~ative fata de aceste categorii sociale. De~i este posibil sa ai 0
prejudecata favorabila, conceptul este totdeauna folosit pentru a
descrie atitudini negative.

mod tipic, copiii imigranti10r adopta cu1tura noii lor tan ~iincearca
sa evite etichetarea ca membri ai grupu1ui etnic a1.parintilor.

Grupurile minoritare
In societatile omogene, in care cei mai multi, daca nu toti membrii, au 0 origine comuna (cum se intimpla in mici1e societati preindustria1e), nu se ridica problema grupurilor minoritare. Totu~i, in
societatea moderna eterogena (diferita din punct de vedere cultural), conceptul de grup minoritar a devenit din ce in ce mairelevant.
Un grup minoritar este format din oameni care imparta~esc un
ansamblu de caracteristici fizice sau culturale comune, care ii definesc ca fiind deosebiti de grupul dominant ~i pentru care deseori
indura dezavantaje socia1e.
La fel ca in cazul rasei ~i etnicitatii, apartenenta la un grup
minoritar este un statut atribuit. Uneori estc posibila schimbarea,
dar nu este totdeauna u~oara. Mai mult, statutu1 de grup minoritar
incurajeaza 0 puternidl identificare cu grupul, con~tiinta apartenentei la un grup distinct, in special dnd membrii sai sint supu~i unui
tratament inegal.
Nu toate grupurile minoritare sint mai mici dedt grupu1 dominant. De pilda, in Africa de Sud grupul alb, cel mai mic, a dominat
complet, timp de decenii, populatia neagra, mult mai mare ca numar,
refuzindu-i accesul1a bogatie, educatie ~iputere politica; din punct
de vedere sociologic, populatia neagra formeaza, "grupul minoritar". Chiar in Statele Unite, femeile, care constituie putin mai mult
de jumatate din populatie, au unele dintre caracteristicile unui grup
minoritar.
Nu toate grupurile minoritare indura, in mod automat, discriminarea. In une1e societati (e.g., E1vetia), drepturile grupurilor minoritare sint scrupu10s protejate. E1e sint prevazute in lege ~irespectate
in practica.

Sursele

prejudecatii

Oamenii de ~tiinta in domeniul social au dat 0 deosebita atentie

incercarii de a intelege baza prejudecatii. Au fost oferite cinci exp1icatii majore.
Stereotipurile, idei1e inflexibile ale unei clase de oameni care
se opun schimbarii chiar in fata evidentei ce Ie sugereaza falsitatea,
sint 0 sursa a prejudecatii. Aceste clasificari genera1e nu permit individului cu prejudecati sa vada diferente1e existente intre oameni
care pot fi in aceea~i categorie socia1a. In acest caz, exista tendinta
ca toti oamenii dintr-o categorie sa fie considerati 1a fei.
Personalitafile autoritare au fost descrise ca avind un ansamb1u
de trasaturi distinctive - copformism, into1eranta ~i nesiguranta care ii face sa aiba prejudf(C'ati (~dorno, ~i colab., 1950). Ace~ti
indivizi, considerati un prodrts al unor parinti reci, distanti ~iseveri,
au tendinta de a fi ingu~ti in pareri,'antiinte1ectuali ~i inflexibili.
Lor nu Ie plac diferente1e, indeosebi ce1ecare pot determina intrebari
cu privire 1apropriile lor caracteristici, activiHiti sau afiliatii de grup.
Procedeul fapului ispa,Jitor se refera 1aaruncarea vinii, pentru
propriile e~ecuri ~ilimite, asupra altora mai putin puternici (Dollard
~i co1ab., 1939). Aceasta se intimpla mai ales dnd indivizii sint
frustrati dar nu i~i pot revarsa sentimente1e pe adevarata sursa a
frustrarii, fiindca este prea puternica sau prea nesigura. Un exemp1u
foarte bun de acest fel este invinuirea evreilor din Germania pentru
dificultati1e economice care au urmat dupa primulrazboi mondiai.
Cultura uneori ofera un ansamblu de atitudini normative impotriva unei anumite clase sau a unor indivizi. Etnocentrismu1 (vezi
Cap. 3) deseori of era baza cu1tura1a pentru prejudecata.
Conflictul socialpoate fi 0 sursa pentru prejudecata. Conflictul
intre popoare deseori duce 1aprejudecati impotriva adversaru1ui,
a~a indt sa justifice osti1itatea. Protestantii ~i catolicii din Irlanda

Prejudecata
Prejudecata este 0 genera1izare nesustinuta, 0 opinie fbrmu1ata
:fara0 cercetare serioasa, despre un grup sau 0 categorie de oameni.

201

200

.:iI..

de Nord manifesta 0 prejudecata clara unii fata de altii, ca rezultat

al conflictului continuu dintre ei. alta cauza a prejudecatE este
conflictul economic, cum este intre americanii africani ~isaracii albi,
in sud, ~iintre marele numar de "Gastarbeiters" (muncitorii oaspeti
adu~i de unele tari europene pentru slujbe josnice) ~i saracii din
acele tari.
Nu toti oamenii cu prejudecati actioneaza in conformitate cu
ideile lor. Prejudecata este 0 stare a mintii, nu 0 forma speciala de
actiune; de~i, deseori, ea fonneaza baza pentru comportament.

Discriminarea
Prejudecata se refera la atitudinile ~iideile oamenilor, discrim6narea, la comportamentul lor. Pe scurt, discriminarea consta in
tratamentul inegal al oamenilor, bazat pe apartenenta lor la un
grup sau categorie sociala. Traditional, discriminarea se refera la
comportamentul care vatama obiectul (obiectele) discriminarii.

Oiscriminarea pozitiva
Recent, tennenul discriminare pozitivii a fost folosit pentru referirea la asigurarea unor avantaje speciale indivizilor doar pentru
faptul ca apartin unor categorii sociale. Acest concept, care va fi
discutat mai tlrziu in acest capitol, are implicatE politice ~i ramine
controversat. Termenul discriminare in aceasta carte este folosit in
sensul sau traditional.
Relatia intre prejudecata ~idiscriminare este complexa. Oamenii
pot avea prejudecati, tara sa faca discriminari impotriva unui grup
minoritar, din cauza temerii de constringerile legale, din cauza presiunii sociale sau a propriului lor sentiment de dreptate sociala. Un
exemplu de acest fel este membrul unui club suburban caruia ii
displac hispanicii, dar voteaza pentru primirea lor ca membri din
sentimentul ca discriminarea este gre~ita. Altii pot face discriminiiri
rara sa aiM prejudediti, cum este cazul patronilor care e posibil sa
nu angajeze femei in pozitii importante de teama sa nujigneasca
pe unii clienti importanti care au prejudecati (e.g., concernul Mobil
Oil pentru operatiile sale in Arabia Saudita).

Oiscriminarea institutionala

Discri1:i'linarea nu este nevoie sa fie personala. Discriminarea

iQstitutionalii se refera la actiuni care e posibil sa nu fi fost Ia.cute
cu~ptentia de a fi discriminatorii, dar au avut acest efect. De pilda,
in Statele Unite, proasta adapostire ~iingrijire medicali'i, ~ieducatia
in general inferioara au avut ca unnare incapacitate a americanilor
africani de a ajun~e in p'ozitii de autoritate, bogatie ~i influenta in
lumea organizata. In unele cazuri, refuzarea oportunitatilor profesionale s-a bazat mai putin pe prejudecata personaUi ~ipe discriminare
din partea patronilor individuali decit pe practicile discriminatorii
strecurate in insa~i structura socieHitii, dar, cu toate acestea, rezultatul a fost discriminatoriu.

MODELE DE INTERACTIUNE
ETNICA
,~
$1 RASIALA
Interactiunea intre grupuri etnice ~irasiale poate 1uaforme variate. Simpson ~iYinger (198.5) au identificat ~ase modele nmdamentale.fl'
.
..
",

...

Asimilarea
Cind un grup minoritar i~i modifica modurile de viatii ~icaracteristicile distinctive, pentru a se conforma mode1u1ui grupului dominmit, sociologii se refera la acest model caasimilare. Cel mai adesea,
aceasta schimbare este voluntara ~iimplica vorbirea limbii cu1turii
dominante, schimbarea fe1u1uide a se imbraca ~i chiar a numelor
de familie. Acest model este caracteristic copiilor imigranti10r.
Totu~i, uneori, asimilarea unui grup este Ia.cuta fortat. De pilda,
recent Bulgaria a incercat sa elimine identitatea etnica a cetatenilor
de origine turca, minoritate ce reprezinta 12% din populatie, fortindu-i sa-~i schimbe numele islamice in unele slave ~ieliminind orice
referiri la ei din cartile de istorie bulgare~ti.
Statele Unite au un model mixt. Pe de 0 parte, ele scot in evidenta
t<:>lullor de "creuzet", asimillnd diversele ~i variatele culturi ale

203

imigrantilor intr-o cultura comuna. Pe de alta parte, in Statele Unite

exista mari enclave de diversitate culturala neasimilata. Asimilarea
~imentinerea modelelor traditionale coexista in societatea americana
de cel putin un secol.
Modelul de asimilare discutat mai sus se refera la schimbari in
practicile culturale ~iale identitatii ~i este, in primul rind, aplicabil
analizei grupurilor etnice. Asimilarea rasiala este mai grea, din cauza
dificultatii schimbarii caracteristicilor fizice care formeaza baza
definirii categoriilor rasiale. Asimilarea rasiala se bazeaza, in mare
masura, pe casatorii intre persoane de rase diferite, ceea ce reduce
caracterul distinct al categoriilor rasiale.

Pluralismul
Modelul in care toate grupurile etl}ice ~irasiale i~i mentin identitatile distinctive ~ise bucura de 0 pozitie sociala relativ egala este
numitpluralism. Societatea americana prezinta unele caracteristici
ale pluralismului. Cele mai multe ora~e mari au cartiere distincte
care reflecta natura pluralista a cetatenilor lor. Pina la un punct,
legea apara drepturile diferitelor grupuri etnice ~i rasiale. Totu~i,
refuzul de a p~rmite mormonilor sa practice poligamia (casatoria
cu mai multe femci; vezi Cap. 13) este 0 demonstratie a limite10r
pluralismului in Statele Unite.
Poate cel mai reu~it exemplu de pluralism se gase~te in Elvetia.
Acolo, grupurile etnice mari de francezi, germani ~iitalieni traiesc
in relativa armonie ~iegalitate. Cei mai multi elvetieni vorbesc eel
putin doua dintre cele patru limbi nationale ale tarii; astfel, toti
reu~esc sa comunice unut cu altul. De asemenea, mica sa intindere
~irelativa stabilitate economica au contribuit la realizarea pluralismului in Elvetia.

Segregatia
Segregatia implica separarea fizica ~i sociala a diferite10r grupuri rasiale ~i etnice. Segregatia poate fi voluntara sau involuntara.

204

Segregatia voluntara se produce in majoritatea marilor ora~e din

Statele Unife. Diferite grupuri etnice au creat cadre culturale disti~cte in care se simt confortabil ~i i~i practica propria cultura.
Segr~gatia voluntara are loc ~i in afara marilor ora~e, cum este
cazul ami~ilor in Pennsylvania.
Totu~i, segregatia este, deseori, involuntara. Cel mai elocvent
exemplu este sistemul apartheidului din Africa de Sud. Acolo, negrii
~ialbii traiesc, se socializeaza in lumi complet separate. Pinarecent,
negrilor Ii se permitea accesul in zone Ie albe doar ca sa lucreze, iar .
dnd terminau lucrul, trebuiau sa se intoarca in propriile lor comunitati.
Constituirea de "patrii" separate pentru negri, in care traiau ~i
i~i desfa~urau viata sociala, ii despartea efectiv de societatea alba
sud-africana.
Statele Unite nu sint imune la acest model. Pina in anii ' 60, exista
segregatia oficiala in Sud ~i segregatia neoficiala in Nord. In Sud,
nu numai ca existau cartiere rezidentiale segregate, ci, de asemenea,
facilitati publice, inclusiv restaurante, statii de autobuz, bai ~ichiar
fintlni. Astazi, in ciuda ilegalitatii discriminarii fati~e, in marile
ora~e americane segregatiaqrsiala este inca foarte larg raspindim
(Calmare, 1986), chiar daca () majt'>ritate de americani africani ar
prefera sa traiasca in carriere integrate (Ge.i1trulde Cercetq.rea Opiniei
Nationale, 1987: 171).

Dominatia
In modelul social numitdominatie, grupul dominant i~i folose~te
puterea ca sa mentina controlul asupra grupurilor minoritare, acordindu-Ie putere mica ~i libertate putina. Acest model este evident
in indelungata dominatie sovietica a statelor baltice, Estonia, Letonia
~i Lituania cu toate ca acesta se schimba in prezent. De~i acest
exemplu special de dominatie nu implica segregatie, cele doua
deseori merg mina in mina (e.g., Africa de Sud). Din ce in ce mai
mult, opinia mondiala face dificila mentinerea dominatiei fati~e ~i
a represiunii minoritatilor culturale ..

205

Transferul populatiei

solutie la deosebirile dintre grupuri este transfernl populaliei,

stramutarea uneia dintre partile rivale. De pilda, in 1972, tuturor
asiaticilor Ii s-a ordonat sa paraseasca Uganda, 0 tara africana
neagra in care ace~tia traisera de generatii. Ostilitatea dintre hindu~i
~i musu1mani in India a dus 1a crearea a doua tari diferite, India ~i
Pakistan, in 1947, ~i la recolonizafea unor mari populatii.
Ciprul este impartit in mod asemanator intre cei de origine turca
~i cei de origine greaca. Libanul este impartit in zona cre~tina ~i
musulmana, iar zona musulmana este impartita intre musulmanii
sunniti ~imusulmanii ~iiti.

Anihilarea
In mod clar, modelul extrem de relatii intre diferite grupuri rasiaIe ~ietnice este ca unul, eel dominant, sa-l anihileze sau elimine pe
celiilalt, pe eel minoritar. Genocidul consta in exterminarea unei
c1ase de oameni de catre alta; aceasta a fost "solutia finala" a nazi~tilor la problema evrei10r din Germania. Oribila exterminare a
~ase milioane de evrei in Europa in timpul celui de-al doilea razboi
mare parte din colonizarea
mondial nu este singurul exemplu.
Americii Latine ~i a Africii de catre puterile europene, incepind
din secolu1 al XVI-lea, s-a bazat pe eliminare~ populatiilor autohtone ~i pe acapararea resurselor ~i a tarii lor. In timpul secolului al
XIX -lea, in Statele Unite, multe ziare au cerut anihilarea unor triburi
intregi de americani autohtoni.

DIVERSITATEA ETNICA $1 RASIALA iN

STATELE UNITE
Istoric, grupul dominant in societatea Statelor Unite a fost format din protestanfi anglo-saxoni albi (in general, numiti WASP),
cei care au emigrat spre aceste tiinnuri din Marea Britanie. De~i
nu mai constituie 0 majoritate numerica (ei formeaza aproximativ

206

25% din populatie), ei au modelat, in mare masura, natura societatii

americane ~idetin pozitiile importante in structura puterii. Totu~i,
Statele Unite sint considerate, ~isint intr-adevar, tara unei diversitiiti
eihi~~~irasiale considerabile.

Americanii africani
In afara de citeva tari africane, Statele Unite au cea mai mare
populatie de "negri" din lume. Negrii formeaza aproximativ 12%
din populatie ~i, in ultimii ani, au fost grupu1 minoritar cel mai
protestatar.
Primii negri au fost adu~i in Statele Unite de olandezi in 1619. Ei
erau fie sclavi, fie servitori cu contract carora Ii se cerea sa lucreze
o anumita perioada de timp ca sa-~i plateasca costul transportului.
Prima lege care a legalizat sclavia a fost votatii in Virginia in
1661 ~i a fost abolita oficial pe plan national prin Proclamatia de
dezrobire a lui Lincoln din 1863 ~i votarea Amendamentului al
treisprezecelea in 1865, de~i statele din Nord au inceput sa 0 scoatii
in afara legii incepind cu 1780. Totu~i, legile "Jim Crow" din Sud
au pastrat segregatia rasiala ~icetiitenia clasa a doua pentru americanii africani pina in anii~~izeci. Segregarea rasiala informalii
mai persista ~i astazi.
'
Cei mai multi americani africani ati"tr~it in Sudul rural pioo la
primul razboi mondial, cind multi au migrat in ora~ele din Nord,
in cautare de slujbe. In ace1a~i ti~p, un mare numar de imigranti
europeni proaspat sositi concurau pentru acelea~i slujbe. Acest
conflict economic a dus la 0 continua discriminare impotriva americanilor africani, de data aceasta :tarasprijinullegal de care se bucura
in Sud, dar la fel de demoralizanta ~i distructiva.
De~iBrown Versus Ministerul Educaliei, cazul Curtii Supreme
din 1954 care a dus la desegregarea formala a educatiei publice,a
fost un eveniment important in istoria relatiilor rasiale din Statele
Unite, anii '60 au f<;lstpunctu1 real de cotitura. In timpul acestui
deceniu, mi~carea pentru drepturile civile a ajutat atit la infringerea
legi10r segregationale din Sud, cit ~i la votarea legi10r drepturilor
civile, care reduceau discriminarea fiiti~a la slujbe ~i la accesulla
facilitatile publice. Legea drepturilor de vot a dus 1a alegerea mai
multor americani africani in posturi politice importante.
0

207

Recent, tabloul este mixt. Din ce in ce mai multi tineri africani

americani culti ~i-au dobindit educatia ~icuno~tintele necesare pentru a obtine slujbe mai bune. Drept urmare, se dezvolta 0 clasa
mijlocie. Pe de alta parte, multi, daca nu cei mai multi, inca sint
~omeri sau prin~i in slujbe prost platite ~i tara viitor. Fuga multor
albi in suburbii a lasat multi americani africani izolati in mahalale1e
sadicacioase ale marilor ora~e, locuri in care se dezvolta criminalitatea ~iabuzul de droguri. Presiunile economice au redus fondurile
guvemamentale pentru serviciile pub lice (in special pentru sanatate,
educatie, pompieri, politie ~itransportulin comun) care afecteaza
cel mai mult pe cei din interiorul ora~elor mari.
In ciuda cl~tigurilor recunoscute in ultimele trei decenii, calitatea
vietii americanilor africani continua sa fie mai grea decit a albilor
~i chiar a altor grupuri minoritare.

Americanii hispanici
Americanii hispanici sint foarte variati in etnicitate ~i cultura.
De~i multi i~i au riidacinile in cultura spaniola, cei mai multi au
origine spaniola, africana ~iamericana autohtona. Americanii hispanici constituie cel putin 6% din populatia Statelor Unite. Cifra lor
exacta este nesigura, din cauza numarului mare de "straini lara
acte", cunoscuti ca imigranti ilegali.
Populatia americanilor hispanici cre~te foarte repede, din doua
motive: (1) numarul mare de femei americane hispanice de virsta
potrivita pentru a ramine insarcinate ~i(2) rata ridicata de imigranti
legali ~i ilegali, determinata de apropierea tarilor latino-americane
de Statele Unite, ~ide multele familii americano-hispanice care i~i
incurajeaza prietenii ~irudele sa imigreze, in acela~i timp netezind
calea pentru cei nou-veniti. Este foarte probabil, avind in vedere
faptul ca numarullor cre~te, ca in urmatoarele decenii americanii
hispanici sa depa~easca numarul americanilor africani, ajungind
cel mai mare grup minoritar din tara.

Americanii mexicani (chicanos)

Concentrati in mare masura in partea de sud-est, chicanos formeaza cele mai marl grupuri de americani hispanici. Multi chicanos

sint descendenti ai primilor coloni~ti mexicani in Statele Unite, dar

altii
, sint de data mai reeenm. Mexicanii au fost totdeauna considerati,
o sursa de miindi convenabila, ieftina ~iproductiva, in special pentru
ma:rile ferme din sud-vest. Multi slnt muncitori agricoli nomazi.
Totu~i'lmecanizarea agriculturii a redus cererea de muncitori agricoli, determinindu-i pe chicanos sa migreze spre a~ezarile urbane,
unde se presupune ca gasesc slujbe.
Totu~i, mediul urban nu a fost ospitalier cu chicanos. Multi
traiesc in ghetouri urbane ("barrios"), unde au cam doua treimi
din venitul mediu al albilor. A~a cum este obi~nuit in mahalalele
urbane, relativ putini primesc educatia necesara pentru a-~i imbunatati soarta; doar cam un sfert din chicanos ~i-au terminat ~coala
medie. Chicanos ~i-au mentinut limba ~iidentitatea etnica ~iexercim
o presiune considerabilii pentru a avea educatie,bilingva (in engleza
~i spaniola) in ~colile publice.

Portoricanii
Insula Porto Rico a fost cedata Statelor Unite in 1898 dupa
razboiul americano-spaniol, iar portoricanilor Ii s-a acordat cetatenia Statelor Unite in 1917. Cam jumatate din cele 2 milioane de
porto:ican~ din aceastii tar~ ~e':li~sc i? barrios-~i~e din ,~H_a~lem'::1l
Spamol" dm New York CIty. 'S1 eI ifil mcercat sa-~l mentma Identltatea etnica ~i limba, care, cup late 6J,I.pie1ea lor tipic inchisa la
culoare, au determinat prejudecati considerabile ~i discriminare
impotriva lor.
Multi portoricani nu 0 duc bine in Statele Unite. Venitullor
mediu pe familie este cam jumatate din cel al americanilor in
ansamblu. Multi din cei care se intorc in Porto Rico dupa 0 perioada
de ~edere in Statele Unite intentioneaza sa revina in viitor.

Americanii cubanezi
Americanii cubanezi formeaza al treilea mare grup de americani
hispanici din Statele Unite; sint camjumatate din numarul americanilor portoricani. Majoritatea americanilor cubanezi au venit in
Statele Unite ca rezultat al revolutiei cubaneze din 1959 condusa
de Fidel Castro. Cei mai multi s-au stabilit in Miami, aproape de
casa. Spre deosebire de celelalte doua grupuri de americani hispa209

208
COALA

14

INTRODUCERE

fN SOCIOLOGIE

nici, ace~ti imigranti au provenit in principal din c1asa mijlocie;

erau educati ~i multi aveau 0 profesiune. Ei s-au adaptat bine la
noul mediu social ~iau devenit 0 forta poIiticii ~ieconomica puternica in Miami. Venitullor mediu este considerabil mai mare decit
cel al celorlalte doua grupuri ~iaproape egal cu venitul general din
Statele Unite.
Un al doilea val de imigranti cubanezi a sosit in 1980. Cunoscuti
ca oamenii de pe ambarcatiunea Mariel, multi dintre ei erau saraci
~iilira vreo calificare; unii fusesera recent eliberati din inchisori ~i
din institutii pentru boli psihice. Lipsindu-Ie educatia ~i calificarile
profesionale ale imigrantilor cubanezi veniti in primul val, multi
din acest grup nu au prosperat. Ei au fost primiti cu ostilitate considerabila, chiar de catre cubanezii veniti mai inainte, care ii considerau 0 amenintare la ci~tigurile deja obtinute.

rudenii. Oricum, aceste retele au descurajat asimilarea ~ii-au incurajat pe chinezi sa-~i pastreze limba ~i identitatea etnica.
Al doilea razboi mondial a insemnat 0 schimbare importanta
pe.ntru americanii chinezi. Datorita lipsei fortei de mundi, ei au
reu~i1>saobtina slujbe mai bune, astfel incepind dilatoria asimilarii
in cultura americana. Fara restrictiile initiale, care, in general, Ie
dadeau dreptul sa lucreze in spalatorii ~irestaurante, chinezii americani au inceput sa se bucure de 0 mobilitate sociala considerabilii.
Totu~i, multi americani chinezi nu au atins acela~i grad de succes
ca grupulin ansamblu ~iramin prin~i in ghetourile cartierelor chineze~ti. Recenta izbucnire a luptelor intre bande ~i a violentei din
cartierul chinezesc al New York-ului evidentiaza schimbarea calitiitii
vietii in cadrul comunitatii americane chineze.

Americanii japonezi

Americanii asiatici
De~i numeric un grup foarte mic, aproximativ 5 milioane de
oameni (2% din populatie), americanii asiatici s-au descurcat foarte
bine din punct de vedere economic. Atit nivelullor educational
mediu, cit ~ivenitullor mediu sint mai ridicate decit cele ale americanilor in ansamblu. Ei formeaza grupul minoritar care se dezvoltii
cel mai rapid in Statele Unite In prezent. Grupul este format, aproximativ in cifre egale, din oameni de origine chineza, japoneza ~i
filipineza. Lor Ii se alatura din ce in ce mai multi coreeni ~ivietnamezl.

Americanii chinezi
Primii imigranti asiatici au sosit In Statele Unite cam pe vremea
goanei dupa aur in California, in 1849. Avind tendinta de a se
stabili pe Coasta de Vest, ai au constituit forta de ~unca ieftina ~i
rentabila pentru americanii care s-au dus in Vest. In partea a doua
a secolului al XIX-lea, 0 depresiune grava i-a determinat pe imigranti ~ipe americani deopotriva sa concureze pentru slujbe putine.
Bucurindu-se de 0 slaba protectie legala, imigrantii au dus-o rau.
Pentru a combate efectele discriminarii, americanii chinezi din
zonele urbane au infiintat organizatii de autoajutorare ~i retele de

210

Japonezii au imigrat in Statele Unite putin mai tir~iu decit chinezii ~i au ramas in mare masura pe Coasta de Vest. Intrucit japonezii au avut un mai intens contact anterior cu americanii decit au
avut imigrantii chinezi, ei au reu~it sa se asimileze mai u~or. De
asemenea, ei au avut posibilitiiti mai mari sa se angajeze in agricultura, in loc sa alerge dupa sh,1>'ein ora~e. Totu~i, ostilitatea a rezultat
din incercarea lor de a cumpata: ter;nuri arabile ~ia dus la impunerea
unor restrictii legale impotriva lor. '''',.; .
Cel mai devastator pentru americanii japonezi a fost tratamentul
ce Ii s-a aplicat de Statele Unite dupa ce Japonia a bombardat
Pearl Harbor in 7 decembrie 1941. Peste 90% din toti americanii
japonezi au fost "striimutati" in lagare de internare militare, inconjurate cu garduri din sirma ghimpatii ~icu paznici inarmati. Guvernul
Statelor Unite ajustificat aceste actiuni sustinind ca ace~ti americani
japonezi ar putea fi agenti acoperiti pentru Japonia. Multi recunosc
acum ca stramutarea fortatii a americanilor japonezi a fost un act
indreptat impotriva unei intregi categorii de oameni ~ica, probabil,
a fost motivata mai mult de rasism decit de considerente serioase
de securitate.
Dupa al doilea razboi mondial, americaniijaponezi au inceput
sa prospere. Insistenta lor traditionala asupra educatiei ~ia muncii
intense a dat roade. Ei au avut un nivel de educatie mai ridicat decit

211

americanulmijlociu ~i un venit me diu pe familie mult mai mare.

Totu~i, succesul economic recent al Japoniei a rede~teptat vechile
ostilitati
care pot fi, din nou, indreptate jmpotriva americanilor
..
Japonezl.

vaste resurse de petrol, apa ~iminereuri. Multe comunitati de americani ba~tina~i sint presate din interior sa reziste asimilarii ~i sa -~i
pastreze culturile traditionale. Rena~terea interesului fata de cultura
a1J.lericanaba~tina~a, pretutindeni in Statele Unite, poate ajuta acest
efor('"

Americanii filipinezi
Filipinezii au fost considerati supu~i americani din 1898, dnd
Insulele Filipine au devenit posesiune americana, pina in 1935,
dnd ~i-au d~tigat independenta. Multi filipinezi au inceput sa imigreze in Statele Unite in anii douazeci, ca sa satisfaca cererea de
forta de munca ieftina a pomicultorilor din California. Schimbarile
intervenite in legile de imigrare in 1965 au dus la 0 dublare a populatiei americane filipineze in deceniul unnator. Aceasta rata a cre~terii sugereaza ca ei ar putea deveni in curind grupul cel mai mare
de americani asiatici. Cei mai multi sint bine educati ~is-au stabilit
in zone urbane, unde i~i pot folosi cu succes considerabilele abiIitati profesionale.

Americanii batinai (indienii)

Nici un grup minoritar din Statele Unite nu a fost tratat atit de
rau ca ba~tina~ii americani. Paminturile Ie-au fost luate de guvern
~i foarte multi au fost uci~i in timpul cursei pentru expansiunea
spre Vest. Le-a fast distrusa cultura, iar ei au fost ingramaditi in
rezervatii ~itratati ca "pupili" ai statului (adica, copii care nu puteau
avea grija de ei in~i~i). Aproximativ doua treimi din americanii
ba~tina~i locuiesc acum in rezervatii sau aproape de ele. Au 0 rata
de ~omaj ridicata -mai mult de 50% in unele zone. Putini americani
ba~tina~i dobindesceducatia necesara pentru a obtine slujbe mai
bune ~i mai stabile.
Mai putin de 4% dintre ei au terminat opt clase. Rata lor de
alcoolism este cam de opt ori mai mare dedt media nationala. Rata
sinuciderii este dubIa fata de cea a americanilor in ansamblu.
Recent, americanii ba~tina~is-au organizat mai bine ~iau devenit
mai combativi. Unele triburi au cerut sa Ii se restituie paminturile
luate sau sa Ii se dea compensatii. Multe dintre aceste terenuri contin

Etnicii a/bi
Termenul "etnicii albi" a fost folosit recent pentru a-i numi pe
americanii albi a caror origine este in alte zone europene dedt in
Marea Britanie. Ei sint "ne- WASP-ii". Etnicii albi constituie 0 populatie diversa. Printre ei se afla italieni, polonezi, scandinavi, germani,
armeni, greci, irlandezi ~i multe alte neamuri. Ei tind sa se stringa
in comunitati separate sau in cartiere ora~ene~ti. Exemple sint sudul
Bostonului, care, in mare masura, este format din americani irlandezi, ~i partea de nord a Bostonului, care este dens populata cu
americani italieni. Americanii polonezi sint concentrati in Chicago
~iinjurullui, americanii scandinavi, in Minnesota, iar americanii
germani, in Pennsylvania. De~i grupurile etnice albe au fost totdeauna caracterizate printr-un sentiment de coeziune, ele au trecut
printr-o mi~care puternica ~e trezire etnica ~i mindrie, dupa alte
grupuri minoritare, in specll'\l"cel*'al americanilor neao~i. Ele au
inceput sa se bucure de d~tiguri politi({t)'~i.sociale, ca un rezultat al
mi~carii pentru drepturile civile din anii ~aizeci. La unii oameni,
aceasta mindrie etnica a reprezentat 0 forma de reactie brusca,
determinata de tratamentul preferential de care au inceput sa se
bucure americanii africani ~i americanii hispanici la vremea aceea.
La altii, mindria etnica pur ~isimplu a reprezentat un interes reinnoit
pentru identitatea etnica ~i pentru cultura etnica. Pentru a intelege
prezenta puternica a mindriei etnice in viata americana, este nevoie
doar sa luam in considerare numarul de grupuri etnice care organizeaza anual parazi importante in New York ~i in multe alte ora~e
mari. Multe grupuri simt ca mindria lor este justificata de progresul
substantial pe care I-au ~cut,trecind din fabricile ~imagazinele de
dulciuri, locurile de munca ale parintilor ~i bunicilor lor, la slujbe
cu un statut superior, mai stabile ~i mai bine pIatite.
Multi imigranti au sosit pe aceste tarmuri spre sflf~itul secolului
al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea. Multi dintre ace~ti
213

212

________________________________________

.Hi"

imigranti nu au dorit nimic mai mult decit sa fie asimilati in cultura

americana. Deseori, ei au insistat pe llnga copiii lor ca sa vorbeasca
doar limba engleza in cas a ~i ~iau schimbat nume1e, ca sa sune
mai "americane~te".

PROBLEME CONTEMPORANE iN
RELA TilLE ETNICE ~I RASIALE
Rasismul
Rasismul consm in ideea ca 0 categorie rasialaeste inerent superioara alteia. Ideologia rasismului ofera baza morala pentru discriminare. Istoria colonialismului vestic se bazeaza pe rasism. Populatiile
zonelor colonizate, deseori percepute ca fiind la un stadiu inferior
de dezvoltare, au fost considerate inferioare din punct de vedere
biologic. Drept urmare, nu se considera necesar sa Ie trateze cu
amabilitatea obi~nuita, ceruta intre egali.
Filozofia politica a lui Adolf Hitler s-a concentrat injurul pretinsei superioritati a rasei "ariene" (prin supozitie, compusa din caucazieni de origine neiudaica, dintre care Mrbatul inalt, blond, cu pie1ea
deschisa la culoare ~iochii alba~tri era considerat idealul) ~ia dreptului ei de a conduce lumea. Notiunea de rasa pura "ariana" este 0
fictiune biologica; nu exista 0 asemenea rasa. (Hitler insu~i era
scund, cu pielea de culoare inchisa ~i cu parul negru).
Rasismul a jucat un rol important in istoria Statelor Unite. Africanii au fost adu~i aici ca sclavi ~itratati ca fiinte inerent inferioare.
.. Cind in tara au venit multi asiatici, ei au intimpinat atitudini similare.
Americanii M~tina~i erau tratati in mod obi~nuit ca fiind inferiori.
Toate aceste cazuri de rasism par sa fie bazate pe factori economici.
Se pare ca rasismul deseori a servit interese1e economice ale populatiei dominante. Celor considerati inferiori Ii se puteau da (sau, ca
in cazul sclaviei, foqati sa lucreze) slujbe prost platite ~iumile, pe
care, daca ar exista posibilitatea alegerii, cei mai multi oameni nu
ar fi dispu~i sa Ie accepte. Ideologia rasismului - inferioritatea ine-

214

renHi- a oferit justificarea pentru aceasta exploatare. A fost nevoie

de razboiul civil, de amendamente constitutionale ~i de legislatie
pentru a desfiinta rasismul, sustinut legal, din Statele Unite.
Pe llnga forma subiectiva descrisa mai sus, rasismul are 0 forma
institutionala. Rasismul institutional se refera la practicile organizatorice care au ca efect tratarea inegaIa a grupurilor rasiale. Rasismul
institutional este deseori evident in concursul de angajare, care,
deseori, ii descalifica pe cei care sint diferiti, inclusiv diferiti rasial, deoarece, "nu sint potriviti" sau nu sint "unul de-ai no~tri".

Actiunea
afirmativa

Reactia sociemtii la rasismul personal ~iinstitutional a fost dezvoltarea unei politici de actiune afirmativa, care consm in practica
stabilirii de obiective ~iprograme pentru rnarirea numarului membrilor grupurilor minoritare in organizatii ca: afaceri comerciale,
posturi guvemamentale i?iinstitutii educationale. In ciuda parerii
unora ca actiunea afirmativa duce la angajarea indivizilor mai putin
calificati sau subcalificati, actiunea afrrmativa nu pretinde 0 asemenea actiune ~i nici nu duce tn mod obi~nuit la a~a ceva; ea vrea sa
se asigure ca cei exclu~i in~ecut:.gint acum inclu~i in cursul general al vietii economice, sociale ~i ~uc<;1tionale. Forma exacta a
actiunii afimlative necesare se schimoa dupa imprejurari.
Nu toti oamenii accepta conceptul de actiune afirmativa. Unii
au vazut in actiunea afrrmativa 0discriminare pozitivii sau 0 actiune
daunatoare intereselor oamenilor albi care, poate, nu au un trecut
de prejudecati ~idiscriminare rasiaIa. Aparatorii actiunii afirmative
sustin ca guvemul are dreptul ~iindatorirea de a actiona impotriva
rasismului institutional ~ia discriminarii cu mijloace institutionale .
Dezbaterea continua ~iin prezent.

Rasa, etnicitatea ~i clasa sociala

Intr-o importanta carte intitulata The Declining Significance
of Race, Wilson (1978) afirma ca situatia americanilor africani a
devenit mai putin 0 chestiune de discriminare rasiala decit de clasa
215

illlill

sociaHi, de~i el recunoa~te di cele doua sint profund impletite. EI

i~i concentreaza analiza asupra schimbiirilor economice necesare
pentru a imbunatiiti soarta americanilor africani. Wilson i~i continua
studiul structural al americanilor africani din interiorul ora~elor in
cartea sa mai recenta (Wilson, 1987), The Truly Disadvantaged:
The Inner City, the Underclass, and Public Policy.
Lucrarea lui Wilson a fost deseori gre~it interpretata cum di ar
afirma ca rasa nu mai este 'un factor in societatea americana. EI crede
ca discriminarea rasialii inca exista, dar ca clasa sociala a devenit
din ce in cemaiimportantii.De~i
a existat 0 cre~tere dramatic a a
clasei mijlocii de americani negri, aceasta inca constituie un grup
proportional mai mic dedt americanii in ansamblu. In timp ce se
apreciaza ca clasa mijlocie de americani negri formeaza 20% din
toti africanii americani din Statele Unite, clasa mijlocie cuprinde
intre 35 ~i 45% din intreaga populatie. De asemenea, chiar atunci
dnd sint comparati americanii africani ~i albi din aceea~i clasa
sociala, albii au venituri mai mari ~i 0 mai buna ealitate a vietii
(Landry, 1987).
Astfel, americanii afrieani par dublu handicapati. Ei sufera din
cauza rasismului, unor persoane ~i cel institutional, ~i din eauza
efectelor pozitiei lor de clasa. Acela~i lucru este, dupa cite se pare,
adevarat pentru americanii hispanici ~ipentru americanii bii~tina~i,
darnu ~ipentru americanii asiatici, care au 0 pozitie de clasa superioara membrilor altor grupuri minoritare discutate mai sus. Cind
conditiile se imbunatiitese, eompetitia intre diverse grupuri sereduce
~i, 0 data eu ea, scade discriminarea. Pe de alta parte, dnd conditiile
economiee se inrautatese, se produce contrariul.

model de comportament care duce la tratamentul inegal al

membrJior unei anumite categorii).
Aujost identijicate diferitele modele de interactiune etnica
,oJirasiala in societate: asimilarea (intrarea in grupul domi,"hant), pluralismul (pastrarea caracteristicilor grupului oJi
egalitatea fntre toate grupurile), segregatia (separarea fizica
oJideseori inegala), dominatia (controlul majoritatii asupra
grupurilor minoritare), transferul de populatii ~')tramutarea
unuia dintre grupuri) .'jianihilarea (e.g., genocidul).
Aufost descrise, pe scurt, mai multe grupuri minoritare. A
fost explorata importanta problema a rasismului atit informa
lui individuala, eft oJiinstitutionala. Reactia societatii la rasismul institutional afost aceea de a dezvolta programe de actiune
afirmativa, in ciuda opozitiei unora care numesc aceasta politica discriminare pozitiva. in final, au fost discutate contributiile relative ale rasei oJiale clasei sociale la discriminare, cu
concluzia ca ambele inca mai joaca un ro/.

in acest capitol a fost discutata problema rasei oJicea a

etnicitatii. DeoJirasa are anumite caracteristici fizice, fundamental ea este definita social. Datorita casatorii/or constante
intre rase, nu exista rase "pure ". Grupurile etnice sint definite
in raport de diferentele culturale mai degrabii decft cele fizice.
Grupurile minoritare constituie 0 trasatura a societatii americane oJideseori servesc ca baza pentru prejudecata (0 atitudine
fata de 0 anum ita categorie de indivizi) oJidiscriminare (un
216

217

12
GENUL $1 STRATIFICAREA
DupA ViRSTA

sociala
in toatesint
societatile.
acest capitol
vom stratificarea
discuta relaexul i virsta
reperele inuniversale
pentru
tia intre conceptul biologic de sex i conceptul sociologic de gen.
Vom examina deosebirile intre barbati ifemei i sursa acestor
deosebiri. De asemenea, i se va acorda atentie problemei sexismului, precum i reactiilor fata de sexism.
Vafi analizat rolul virstei in societatea americana. Vafi explorata inegalitatea virstelor, ca 0 replica la sexism i rasism. Vorfi
discutate aspectele biologice i psihologice, precum i cele sociale i culturale ale imbiitrinirii.

SEX ~I GEN
In toate societatile, femeile ~ibiirbatii sint tratati diferit. A~teptarile societatii in privinta comportamentului variaza dupa sex. Oar
care este aceasta caracteristidi pe care se bazeaza aceste deosebiri?

Sexul:

0 denumire bio/ogica

Sexul este un concept biologic care constituie baza impartirii

speciei umane in femei ~ibiirbati. Sexul este determinat in momentul

conceperii, clnd ambii parinti contribuie in mod egalla cele douiizeci

~i trei de perechi de cromozomi care sint mo~tenirea biologic a a
copilului: Una dintre aceste perechi detennina sexul copilului.
M(ima poate contribui doar eu cromozomi X la aceasta pereche,
pe'Clnd tatal poate contribui fie cu cromozom X, fie cu unul Y
Oaca taml contribuie cu un X la X-ul mamei, embrionul care rezuM
va fi pereche XX~i va ff feminin; daca tatal contribuie eu un Y la
X-ul mamei, embrionul va fi 0 pereche XY ~iva fi masculin.
Oiferente1e cromozomiale duc la 0 dezvoltare diferita a tesuturilor ~i a organelor. Structura fundamental a a unui embrion in curs
de dezvoltare va fi feminina dad tesutul testicular nu produce hormonul testosteron, care duce la dezvoltarea organelor genitale masculine. Astfel, cu 0 rara exceptie, fiecare este, biologic, femeie sau
biirbat. Exceptia este hermafroditul, persoana rara care are 0 combinatie de organe genitale feminine ~imasculine.

Caracteristici sexuale biologice i

secundare
Biologii disting intre caracteristicile sexuale biologice, necesitatea omului de a se reprodu', ~icqracteristicile sexuale secundare,
insu~iri naturale diferite ale "biirbatil<~r~i femeilor (e.g., un ~old
mai lat ~i sini mai mari la femei ~illh'par mai bogat pe tot corpul
~i0 vigoare marita la biirbati) care nu sint direct legate de reproducere. Ambele servesc pentru a face diferenta iutre femei ~ibiirbati.

Genul:

0 denumire sociala

Femela ~i masculul sint concepte aplicabile speciei umane ~i

altor specii de animale deopotriva. Pe de aWi parte, biirbafi ~ifemei
se refera numai la oameni, fiindca acestea semnifidigen, trasiiturile
sociale ~iculturale pe care diverse societati Ie atribuie femelelor ~i
masculilor. Genul este definit social, pe dnd sexul este detenninat
biologic. Societ.iitileatribuie diverse caracteristici femeilor ~ibiirbatilor; totu~i, caracteristicile naturale fundamentale ale femeii ~i ale
Mrbatului nu variaza.
219

218

~~-----

Diferente1e intre conceptul de sex ~icel de gen sint importante.

Cu exceptia consecintelor unei chirurgii transsexuale, deosebirile
sexuale biologice dintre femei ~ibarbati nu sint supuse schimba.rii.
Totu~i, deosebirile de gen sint constructii sociale ~i sint supuse
schimbarii sociale. Modul in care societatea americana, de pilda,
define~te comportamentul "feminin" poate fi schimbat. De fapt, el
se schimba in mod dramatic de mai bine de jumatate de seco!.

pare ca femeile suporta mai u~or durerea ~i sint mai rezistente la

holi dedt garbatii.
Pe scurt, exista multe dovezi biologice ale deosebirilor dintre
barbati ~i femei. Unele dintre aceste deosebiri Ie favorizeaza pe
feme'!; altele ii favorizeaza pe barbati.

Dovezi psiho/ogice

elT DE DIFERITI, SiNT BARBA TII

,
~I FEMEILE?
Dovezi bio/ogice
Ambele sexe au hormoni feminini ~i masculini, dar femeile au
mai multi feminini, iar barbatii au mai multi masculini. De~i nu
este valabil din punet de vedere ~tiintific sa aplici rezultatele studiilor
despre animale fiintelor umane, exista dovezi ca marimea nivelurilor
de hormoni masculini duce la 0 agresivitate crescuta ~ila 0 stimulare
sexuala a unor'animale. Totu~i, efectcle hormonilor asupra comportamentului femeilor sau al barbatilor variaza in mod considerabil
atit de la individ la individ, cit ~i la acela~i individ in momente
diferite.
Ca regula, barbatii sint mai inalti ~imai grei dedt femeile ~i au
o putere musculara mai mare. Intr-o oarecare masura, aceste diferente contribuie la capacitatea barbatilor de a domina femeile. Totu~i, dintr-un punct de vedere, femeile pot fi considerate sexul cel
mai trainic, deoarece de~i sint conceplt1i mai multi biirbati dedt
femei, multi dintre ei mor inainte de na~tere ~i la virste mai tinere
in cursul ciclului vieW. De~i sint conceputi cam 140 de barbati ~i
106 nascuti pentru fiecare 100 de femei, aceasta discrepanta dispare
pina ajung pe la douazeci ~i cinci de ani ~i se schimba total (85 de
barbati pentru fiecare 100 de femei) dupa virsta de ~aizeci ~icinci
de ani. De asemenea, se nasc mai multi baieti cu malformatii dedt
fete ~i, dupa dt se pare, barhatii au mai multe defecte ereditare. Se

220

Este evidenta existenta unor deosebiri tipice in comportamentul

~ipersonalitatea barbatilor ~iale femeilor. De regula, barbatii tind
sa fie mai agresivi ~i mai activi. Ei prezinta 0 mai mare inzestrare
pentru matematica ~i0 mai mare pricepere pentru vizualizarea spatiaUi. Pe de alta parte, exista 0 mai mare probabilitate ca femeile
sa fie preocupate ~i inclinate sa aiba grija de altii. Ele sint mai
emotionale ~imai verbale.
De~i nu se disputa existenta acestor deosebiri, precum ~ia altora,
intre barbati ~ifemei, este foarte greu de stabilit dad ele au 0 baza
biologica sau sint invatate. Studiile despre adu1ti nu sint de ajutor,
deoarece biologia adultului ~i invatarea sint atit de impletite, indt
este aproape imposibilsa l~'~param. Cercetatorii s-au concentrat
asupra copiilor la care inv~~Fea ilTeloc intr-o mica masura, dnd
deosebirile de sex importante, se preS1\pune, pot fi atribuite in mare
masura naturii.
'
Citeva studii au aditat tocmai astfel de deosebiri legate de sex
la copii. De pi Ida, baietii sint mai activi dedt fetitele, dar fetitele
zimbesc mai frecvent. Totu~i, chiar in aceste studii, nu este totdeauna
u~or sa atribui aceste deosebiri pur ~i simplu biologiei. 0 multime
de dovezi sugereaza ca, de la na~tere, fetele ~i baietii se bucura de
un tratament diferit. Baietii primesc, in general, un tratament mai
dur dedt fetitele; de pilda, ei sint mai des siliti sa stea in genunchi.
De asemenea, parintii sint mai toleranti fata de neastimparullor.
In general, fetitele sint tratate mai blind ~i cu mai multa afectiune.
Aceste deosebiri in materie de tratament incep in primele saptamini
de viata.
o alta metoda de a studia deosebirile sexuale consta in examinarea cazurilor de "atribuire gre~ita" de sex, in care 0 persoana de un
sex este gre~it considerata ~i tratata drept 0 persoana de celalalt
221

sex. Acest lucru s-a inumplat sporadic, de pilda, dnd la na~tere a

existat 0 diformitate genitala ~i un Miat din punct de vedere biologic (tara penis) este crescut ca fata; sau 0 fata al carei clitoris
(organ genital intern) este mare ~i considerat penis este crescuta ca
Miat. Money ~i Ehrhardt (1972) au aratat ca copiii pot fi crescuti
sa fie oricare gen, indiferent de sexullor biologic.
Se pare ca este un acord ca, probabil, exista predispozitii biologice fundamentale care explica deosebirile de comportament al femeilor ~i al Mrbatilor. Totu~i, exista 0 variatie considerabila in
cadrul aceluia~i grup de sex, pre cum ~i intre fiecare grup de sex;
multe dintre aceste predispozitii pot fi eliminate prin invatarea
culturala. Mai mult, diferentele de comportament existente implica
activitati relativ nesemnificative care nu justifica stratificarea sociala
dupa sex (Hyde, 1985).

presupun 0 activitate fizica intensa ~i drurnuri departe de casa,

cum sint vinatoarea ~i lupta.
Al treilea, dincolo de acest numar limitat de sarcini consecvent
. de sex, exista 0 variatie
, multilaterala considerabila in rolOOle
kgate
gen1.11ui.Cu alte cuvinte, ceea ce este considerat comportament
feminin potrivit intr-o societate poate fi considerat potrivit pentru
barbati in alta. De pilda, Murdock (1937) a constatat ca, in cincizeci
~i patro de societati, sarcina de a "pregati solul ~i de a semana in
el" a fost "totdeauna" ~i"de obicei" indeplinita de barbati, in cincizeci ~i ~apte de societati a fost indeplinita de femei, iar in treizeci ~i
trei de societati a fost indeplinita in mod egal de biirbati ~i femei.
Dovezile multiculturale sugereaza, a~adar, ca exista dteva modele multiculturale con stante in rolurile sociale, care sint legate de
deosebirile de sex, dar ca acestea nu sint nici predominante, nici
inevitabile; de asemenea, exista 0 varietate considerabila a rolurilor
sociale.

Dovezi multiculturale

o alta

metoda de cercetare consta in studierea dovezilor din

diverse societati. Daca deosebirile de gen sint doar 0 functie a deosebirilor biologice de sex, ar trebui sa nu existe nici 0 variatie in
rolurile genului in diverse societati, modelele de comportament,
drepturi ~i obligatii fiind definite ca potrivite pentro fiecare sex.
Daca exista deosebiri substantiale in rolurile genului, aceasta sugereaza ca ele sint determinate mai mult de cultura dedt de biologie.

Repartizarea sarcinilor sociale

Citiva antropologi (e.g., Mead, 1935; Murdock, 1937) au studiat
repartizarea sarcinilor sociale pe baza de sex. Ingeneral, din aceste
studii rezulta trei modele clare. Primul, sexul este 0 baza importanta
pentro repartizarea sarcinilor sociale. In majoritatea societatilor,
daca nu in toate, barbatilor ~i femeilor Ii se atribuie diverse roluri
sociale. Al doilea, se pare ca un numar limitat de sarcini este atribuit
cu consecventii mai degraba unui sex dedt altuia. Universal, femeilor Ie revine sarcina cre~terii copiilor ~ia ingrijirii farniliei, activitati
care se desta~oara in casa. Biirbatilor Ii se atribuie sarcini care
222

Metoda lui Margaret Mead

Poate cea mai dramatic a descriere a influentei culturale asupra
comportamentului, deseobnsi~erata
exclusiv legata de sex, se
gase~te in opera lui Margaret Mead(1935). Ea a studiattrei societap
din Noua Guinee. Doua au vadit 0 asefhiinare considerabila in ct>mportamentul Mrbatilor ~i al femeilor. In una, Arape~, atit biirbatii,
dt ~ifemeile erau cooperanti, neagresivi ~icalzi din punct de vedere
afectiv. In alta, Mundugumor, care erau vinatori de capete ~i canibali, atit Mrbatii, cit ~i femeile erau egoi~ti, agresivi ~i insensibili
fata de altii. Pe scurt, barbatii ~ifemeile din Arape~ prezentau ceea
ce, in general, este considerat comportament "feminin", iar in MundUgtll.'11or
barbatii ~ifemeile prezentau un cornportament tipic "masculin".
In cea de a treia societate, Tchambuli, existau deosebiri intre
biirbati ~ifemei, dar'acestea erau opuse rolurilor genOOlor considerate tipice in societatea americana. Femeile erau dominante, nu
purtau podoabe ~i erau lip site de afectiune; Mrbatii, pe de alta
parte, erau supu~i, sentimentali, birfitori ~i aveau grija de copii.
223

ROLURILE GENURILOR

Rolurile traditionale ale genurilor

$i stereotipurilor
Femeile in casa ~ibarbatii afara ar fi un rezumat exact al rolurilor
traditionale ale genurilor in trecut. Barbatii erau considerati obligati
sa lucreze in afara casei ~i sa ci~tige venitul necesar pentro intretinerea familiei. Ei erau legatura principala intre familie ~i lumea
exterioara. De asemenea,ei erau considerati autoritatea in familie
~i cei care asigurau disciplina in sinul acesteia. Ei trebuiau sa ia
hotaririle importante pentro familie.
Destinullor era sa participe semnificativ la viata societatii, in
specialla activitatile politice. Politica ~ieducatia erau considerate
domenii exclusiv masculine.
Femeile, pe de aha parte, trebuiau sa-~i dedice viata caminului
~i copiilor. Sarcinile lor principa1e erau cre~terea copiilor ~i grija
pentru casa. In timpulliber, de se angajau in activitati voluntare ~i
caritabile in comunitatile lor.
Pe scurt, rolurile genurilor au devenit stereotipe: sotul/tatal,
furnizorol con~tiincios, iar sotia/ mama gospodina multumita care
are mare grija de sotul ~i copiii ei. Stereotipurile personalitatii au
dezvoltat, in paralel, aceste roluri. Femeile trebuiau sa fie tandre,
sensibile fata de altii ~i grijulii. Ele crau considerate dependente,
sentimentale, pasive ~i conformiste. Ele nu trebuiau sa aiba prea
multe cuno~tinte despre mecanica, atletism sau politica. Datorita
dedicarii carninului ~icopiilor, nu era necesar ca ele sa aiM cuno~tinte despre complexitatea lumii exterioare; ele se puteau bizui, in
mod pasiv, pe sotii lor.
Barbatii, pe de alta parte, trebuiau sa fie hotariti, increzatori in
ei in~i~i, competenti ~ipriceputi intr-o serie de domenii care Ie dadeau posibilitatea sa aiM succese in lumea "exterioara". Rolurile
lor profesionale aveau priori tate fata de rolOOle din familie; de~i
aceasta situatie poate nu era totdeauna preferata, in general, ea era
considerata buna pentro familie.

Rolurile genurilor $i stratificarea

1(I.egalitatea intre genuri

conceptie functionalista Pozitia initiala a functionali~tilor este ca, daca toate sau cele mai multe societati prezinta un
model de dominanta masculina, atunci acesta este, probabil, functional ~i avantajos, cel putin intr-o oarecare masura. Repartizarea
diverselor sarcini diferitelor roluri, 0 diviziune a muncii, este considerata deosebit de eficienta (vezi Birocratia; Cap. 5). Intrucit diferentele biologice de sex ii deosebesc deja pe barbati de femei, cele
mai multe societati i~i fac un capital din aceasta.
Intrucit nou-na'scutii sint neputincio~i, ei trebuie sa fie ingrijiti
o vreme. Inainte de aparitia laptelui cu adaus~ri ~i a biberoanelor,
alaptarea era esentiala pentru supravietuire. Insu~i actul alaptarii
este un act de educatie ~i sprijinire care cere ca mama sa stea cu
copilul, deseori aproape de casa. Astfel, sustin functionali~tii (e.g.,
Zelditch, 1955) este eficient ca mama sa se ocupe de copil ~i de
casa, lasindu-l pe sot sa se ocupe de lumea exterioara.
Functionali~tii sustin ca aceasta diviziune a muncii este inca
eficienta (Parsons ~iBales, 1ff55).F41miliaare nevoie de speciali~ti:
un lider expresiv, care se preocupa de fJ?latiile ei interne, ~iun lider
instrumental care pune familia in lega:tura cu lumea exterioara.
De~i nu este necesar ca femeile sa fie conducatori expresivi ~ibarbatii lideri instrumentali, diviziunea muncii de mai inainte, care i~i
avea originea in biologie, era un sistem eficient ~i astfel, u~or de
continuat. Deopotriva de importante, cele doua sfere - casa ~ilumea
exterioara - ~i-au impus, traditional, diferite grade de prestigiu,
prima neinsuflind la fel de mult respect ca a doua. Astfel, barbatilor
care au rol instrumental Ii se acorda mai mult prestigiu ~iautoritate
decit femeilor care joaca rolul expresiv.
Aceasta conceptie a fost, in general, acceptata pina recent, cind
criticii au inceput sa 0 atace ca este demodata. Date fiind inlesnirile
moderne, limitele de virsta mai mari ~inumarol mai mic de copii,
printre alte schimbari, femeile nu mai trebuie sa-~i dedice viata
relatiilor interne, expresive in cadrul farniliei. De asemenea, schimbarea climatului social ~i economic pledeaza impotriva rolurilor
inflexibile fie pentro barbati, fie pentru femei.

224

225
('Oi\Li\

15 INTROlJUCERE

fN S<X:IOLCX,IE

o conceplie

a conflictului Pentru teoreticienii conflictului,

argumentul functionalist este, pur ~isimplu, 0 modalitate de a justifica puterea grupului dominant. Indiferent cum au inceput deosebirile intre barbati ~ifemei in privinta puterii, ele au fost mentinute,
deoarece cei care beneficiaza de aceste deosebiri au putine motive
sa schimbe situatia (Colins, 1985).
Teoreticienii conflictului sustin ca sursa deosebirilor dintre rolurile genurilor se gase~te in inegalitatea economica. Intrucit se considera ca barbatii, in rolurile lor traditionale, au 0 mai mare contributie economica in societate decit femeile, lor li se acorda mai
m~lt prestigiu ~i mai multa putere. In societatile in care femeile ~i
barbatii contribuie relativ egalla economia societatii, inegalitatea
dintre genuri este mult mai mica. Blood ~i Wolfe (1960) demonstreaza ca ~i in Statele Unite puterea unci femci in familie cste
direct legata de contributia ei economica.
Astazi, tcoria functionalista ~i cea a conflictului sint intr-un
dezacord mai mic decit erau in trecut. Multi teoreticieni ai conflictului accepta ideea ca diviziunea traditionala a muncii dupa sex a
fost, probabil, functionala cindva. De asemenea, un numar din ce
in ce mai mare de functionali~ti inteleg ca rolurile traditionale nu
mai sint la fel de functionale cum ar fi putut fi cindva.

Rolurile contemporane ale genurilor

Astazi, rolurile genurilor sint mai flexibile decit erau in trecut.
De~i persista multe conceptii traditionale despre rolurile genurilor,
este permisa ~ichiar incurajata 0 variatie considerabila. Mai multe
femei fac parte din forta de munca, iar cuvintul menajer a intrat in
limba. Din ce in ce mai multe organizatii prevad clauze pentru
concediu "patem" mai degraba decit "matem", in cazul na~terilor
~i a ingrijirii de inceput a copiilor.

Munca
In ultimii ani, a existat 0 schimbare remarcabila in baza economica a inegalitatii intre genuri. In timp ce in 1900 doar 20% dintre
femei lucrau mafaracasei, in 1987 cifra erainjur de 55% ~iaproxi-

226

mativ trei sferturi lucrau toata ziua. Mai mult de jumatate dintre
femeile disatorite fac parte din forta de munca. Cam doua treimi
din femeile casatorite, cu copii de ~coala ~i mai putin de jumatate
cu pre~colari, lucreaza; cifrele sint considerabil mai mari pentru
femeile divoqate.
Totu~i, barbatii ~i femeile continua sa dea dovada de deosebiri
in privinta tipurilor de slujbe pe care Ie detin. Femeile predomina
in slujbe au fost considerate "feminine": functionari, comert ~i
servicii. Barbatii ocupa profesiuni, pozitii manageriale ~i munci
calificate. De~i situatia se schimba, segregatia traditionala pe baza
de Sex este destul de obi~nuita in lumea profesiilor. Iar femeile
ci~tiga mai putin de doua treimi din venitul barbatilor in slujbe
comparabile, de~i deosebirea se reduce.

Educatia
,
Colegiile ~iuniversitatile erau exclusiv pentru barbati. Aceasta
situatie de asemenea s-a schimbat. Din ce in ce mai multe femei
intra in institutii de invatamint superior; de fapt, in zilele noastre
mai multe femei decit barbati frecventeaza aceste institutii. Acela~i
lucru este adevarat, intr-o oareC(aremasura, pentru educatia postuniversitara. Mai multe femei dicit bWbati i~i iau licenta, de~i e mai
probabil ca barbatii sa ia doctoratul in [tlozo:f1e,care este considerat
un mijloc de a ajunge la profesiuni supefioare. Aceasta situatie de
asemenea se schimba destul de rapid.
Prezenta crescuta a femeilor in forta de munca nu a pus capat
segregatiei sexuale in acest domeniu, ~iacela~i lucru este adevarat
pentru institutiile de invatarnint superior. Femeile urmeaza inca
~coli diferite de barbati. E mai putin probabil ca ele sa urmeze
programe in domeniul ~tiintei ~i al ingineriei ~imai probabil sa se
concentreze asupra disciplinelor umaniste ~i a ~tiintelor sociale.
Chiar daca din ce in ce mai multe femei se inroleaza in programe
comerciale, cele mai multe diplome in acest domeniu Ie iau barbatii.

Politica
In Statele Unite, femeile au primit dreptul de vot doar in 1920.
Pina de curind, putine fcmei detineau 0 functie importanta electiva
sau prin nurnire. Si aceasta situatie s-a schimbat, dar mai rapid la

227

nivellocal dedt la nivel national. in prezent, exista un mare numar

de femei primar ~idteva pe post de guvemator. Se gasesc femei in
Congres, iar Geraldine Ferraro a candidat pentru postul de vicepre~edinte al Statelor Unite. Dar de~i puterea politica a femeilor cre~te,
ea nu este proportionala cu numarullor din populatie.

Gospodaria
Din ce in ce mai multi soti participa la indatoririle gospodare~ti.
Totu~i, caminul este inca considerat, in primul rind, domeniul ~i
responsabilitatea femeilor. Sarcinile gospodare~ti ale sotului tind
sa se concentreze asupra ma~inii familiei, asupra finantelor, a gazonului ~i a reparatiilor. De~i multe sotii ~i soti i~i impart sarcinile
gospodare~ti, deseori participarea nu este absolut egala, ~i multe
femei se pomenesc ca trebuie sa aiba cel mai mult grija de copii, sa
gateasca, sa faca gospodarie ~i sa mearga ~ila serviciu. Hochschild
(1989) a numit aceasta "schimbul al doilea".
Totu~i, efectul complet al naturii schimbiUoare a rolurilor genurilor trebuie inca studiat. in mod evident, barbatii participa din ce
in ce mai mult, alaturi de sotiile lor, la ingrijirea copiilor ~ila treburile gospodare~ti. Transmiterea noilor conceptii despre rolurile genurilor prin socializare (vezi Cap. 6) va duce, probabil, la 0 cre~tere
a numarului barbatilor care sint dispu~i sa accepte responsabilitati
casnice in viitor.

Socializarea rolurilor genurilor

~ Familia Rolurile genurilor sint invatate in cursul socializarii.
In familie, copiii sint tratati ca baieti sau fete. Traditional, baietii
trebuie sa fie activi, duri ~i independenti. Fetele au fost invatate sa
fie bUnde, atente ~i dependente.
parte din aceasta invatatura a
fost directa, ca atunci dnd baietii sint tratati mai aspru dedt fetele;
o alta a fost indirecta, ca atunci dnd copiii observa comportamentul
genului la parintii lor. De~i astiizi familiile folosesc mai putin hainele
albastre tipice pentru baieti ~i roz pentru fete, exista multe dovezi
ca cele doua sexe sint tratate diferit (Major, 1981).
Grupele de virsta Grupele de aceea~i virsta de asemenea
joaca un rolin socializarea genurilor. Activitatile grupelor de baieti
~i de fete difera in mod semnificativ (Lever, 1978). La mijlocul

copilariei (lnainte de virsta de zece ani ~iin primii ani ai adolescentei), deseeri baietii se angajeaza in activitati de echipa, cum sint
sporturile, in care competitia ~iregulile sint extrem de importante.
Pe. qe aHa parte, fetele se implica adesea cu mai putine colege in
actl~itati mai putin organizate ~i mai spontane, care au reguli mai
putin stringente (e.g., saritul corzii, statuI de yorba ~i cintatul).
Aceasta deosebire se reduce spre sfir~itul copilariei ~iin adolescentii.
~colile Pina destul de recent, manualele de ~coala de obicei
prezentau baieti ~ifete in rolurile specifice ale genurilor. De pilda,
baietii din povestiri erau activi, iar fetele, pasive; fetele se jucau cu
papu~i, baietii cu camioane ~i soldati. Femeile ~ibarbatii erau prezentati in rolurile parinte~ti caracteristice. Con~tientizarea cresdnda
a industriei editoriale ~i a presiunii crescinde asupra ei au dus la 0
schimbare considerabila a portretizarii rolurilor genurilor in manualele ~colare ~iin materialele didactice.
Programele ~coli1or secundare au reflectat, in general, rolurile
traditiollale ale genurilor. Baietii urmau comequl ~i ~tiillta, fetele
economia casnica ~i literatura. Din nou, 0 mai mare con~tientizare
~i 0 mai mare presiune sociala au dus la schimbare. Profesorii ~i
indmmatorii profesionali, in,numar din ce in ce mai mare, 1isflituiesc
pe elevi sa unneze cursuri ~reii intereseaza ~icare Ie vor fi folositoare, indiferent de particulaiitati'ie genurilor.
Mass-media Mass-media - filtrl'ele, cartile, reviste1e ~i,in special, te1eviziunea - sint agenti importanti ai socializarii (vezi Cap. 6).
Nicaieri nu au fost mai consolidate tipurile traditionale ale rolurilor
genurilor decit in mass-media (Busby, 1975). Pina foarte recent,
barbatii erau, de obicei, prezentati ca reprezentanti ai legii, duri ~i
neinfricati, oameni de ~tiinta straluciti, doctori speciali~ti ~iavocati
dibaci. Ei i~i asumau raspunderi in afara de propriul dmin, unde
erau incurcati de provocari simple, cum ar fi ma~ina de spalat vase
~i pregatirea unui sandvi~ cu brinza la gratar. Femeile, pe de alta
parte, erau, in general, pur ~isirnplu decorative. Erau dragute, supuse
barbatilor ~ideseori tintele comediei. Activitatile lor se concentrau
in juml caminului.
Aceste p0l1retizari stereotipe au illceput sa se schimbe spre sfir~itul anilor '80, femeile fiind prezentate din ce ill ce mai mult in
pozitii cu responsabilitati, ca factori activi in viata, in loc de spectatoare pasive ~i atragatoare.

228

229

Goffman (1976) demonstreaza efectele practicilor publicitatii

asupra socializarii rolurilor genurilor. Ca ~iteleviziunea, publicitatea
tiparita a avut un rol important In prezentarea barbatiJor ~ifemeilor
In ipostaze care consolidau stereotipurile traditionale.
Barbatii erau tacuti sa para mai 1nalti ~ide aceea mai putemici;
femeile erau, deseori, aratate 1ntinse In pat sau pe 0 sofa sau ~ez1nd
pe du~umea - un loc subordonat.

SEXISMUL

Ideologia
Schimbarile In rolurile traditionale ale genurilor nu s-au produs
tara lupta. Practicile initiale au reflectat ceea ce a ajuns sa fie numit
sexism, ideea ca un sex (de obicei eel feminin) este, inerent, inferior
celuilalt. Sexismul este similar rasismului prin aceea ca se refera
la 0 1ntreaga categorie de indivizi, se bazeaza pe atribute fizice ~i
reduce probabilitiitile economice ~isociale ale indivizilor respectivi.
Ideologia sexismului l~i are originea In parerea ca barbatii slnt,
In mod natural, superiori femeilor. Sistemele de credinta ale majoritatii religiilor importante ale lumii sustin aceasta idee, deoarece
In Vechiul Testament ("Binecuv1ntat e~tiTu, 0, Stiip1neDumnezeul
nostru, Rege al Universului, ca nu m-am nascut femeie"), In Noul
Testament ("Barbatul este imaginea lui Dumnezeu ~ireflecta. gloria
lui Durnnezeu; dar femeia este reflectarea gloriei barbatului"), iar
In Coran ("Barbatii slnt superiori femeilor datoriHi caliti'ltilor prin
care Dumnezeu le-a dat superioritate").

Sexismul institutional
Sexismul se aseamana cu rasismul ~i prin aceea ca are doua
manifestari: cea personala (individuala) ~iceainstitutionala. Cu alte
cuvinte, credinta In superioritatea inerenta a barbatilor este urzita
In structura sociala ~iafecteaza posibilitatile economice ~i sociale
ale femeilor fie ca are sau nu scopuri personale.

Unii considera sexismul institutional mai distructiv dcdt sexismul ca atitudine personala. Indivizii care au prejudecati 1mpotriva
femeilor ~i au atitudini discriminatorii fata de ele pot fi 1nfruntati,
iariQeile ~iactiunile lor pot fi schimbate. Dar sexismul institutional,
ca~i rasismul institutional, este mai patrunzator ~i mai greu de
rezolvat ca eel individual. De pilda, politia ~i sectiile de pompieri
au exclus, In mod traditional, femeile din rindurile lor, de~i unele
femei slnt, tara 1ndoiala, capabile de a 1ndeplini aceste slujbe. Programele guvemamentale de actiune afirmativa care se adreseaza
rasismului (vezi Cap. 11) 1ncearca, de asemenea, sa remedieze rezultatele practicilor sexiste de angajare.
Sexismul este intrat ad1nc In 1nsa~i limba societatii noastre. De
pilda, dnd genul este necunoscut sau neimportant, este folosita
forma masculina. Practicile lingvistice ca aceasta arata elt de
patrunzator, dar subtil este sexismul. De dtiva ani, scriitori ~i
publici~ti cauta diferite modalitati de a elimina sexismul din limba.

Reactiile la sexism
Feminismul
;;",

.'

reactie la sexism a fost na~ter~~le~inismului, 0 mi~care sociaIa (vezi Cap. 22) organizata pentru a elimina atitudinile sexiste
fata de femei. Feminismul ataca ideea ca conceptiile traditionale
despre rolurile genurilor slnt naturale ~inecesare unei societati eficiente. Femini~tii suspn ca stratificarea dupa gen reduce posibilitatile
profesionale ~ieducationale a peste jumatate din populatie ~iaccentueaza ca aceasta nu este doar discriminatorie, ea este disfunctionaIa
pentru societate, care are nevoie de elt mai multi oameni educati ~i
calificati fie ca slnt barbati sau femei, ca sa duca la 1ndeplinire
sarcinile necesare.
De asemenea, femini~tii lupta 1mpotriva hartuielii, oriunde are
loco Femeile relateaza, cu 0 oarecare frecventa, avansuri sexuale
nedorite, In special din partea celor care au autoritate la locul de
munca sau In ~coala. Violul comis de un biirbat cunoscut de victima
(acql(aintance rape) sau angajat 1ntr-o activitate sociala, cum ar fi
o 1ntllnire cu victima, constituie 0 preocupare cresdnda. Femini~tii

230

231

cer, cu insistenta ~iurgent, legi ~iproceduri pentru protejarea femei

lor 1mpotriva acestor practici distructive.

Rezistenta, la feminism
Feminismului i se opun cei care imbrati~eaza conceptia traditionala a rolurilor specializate pentru barbati ~ifemei. Unii barbati se
opun feminismului pentru ca Ie ameninta influenta ~i controlul. Si
unele femei se opun feminismului, indeosebi ce1e care au introdus
conceptia traditionala a rolurilor genurilor in propriullor comportament al rolului genului ~i obtin satisfactie din aceasta. Altele se
opun feminismului din parerea gre~ita ca toate sustinatoarele acestuia urasc barbatii ~iincearca sa-i atite pe ace~tia impotriva femeilor
~ipe femei impotriva lor. A1tii nu se opun feminismului, dar critica
practicile "sexiste" care ii dezavantajeaza pe barbati (e.g., frecventa
prezumtie ca, in caz de divort, copiii ar trebui sa fie dati mamei).
Sustinatorii feminismului au crescut ca numar ~i influenta in decursul anilor.

viRSTA $1 SOCIETATEA
La fel ca ~i sexul, virsta este 0 componenta universal a pentru
atribuirea sarcinilor in societate. Fiecare societate acorda diferite
niveluri de prestigiu ~i acces variat la resursele bazate pe v1rsta.
Stratificarea dupa virsta este de aceea la fel de obi~nuita ca ~i stratificarea dupa sex.

incaruntirea
societatii
State/or Unite
J
J
In timpul acestui secol, s-a produs 0 schimbare semnificativa1n
structura v1rstelor societatii americane. In 1900,jumatate din americani erau sub virsta de douazeci ~itrei de ani (v1rsta medie) ~imai
putin de 5% erau mai batrini de ~aizeci ~i cinci de ani. In 1990,
procentajul americanilor peste vifsta de ~aizeci ~i cinci de ani a
fost mai mare dedt dublu fata de anul1990 (aproximativ 12%),
iar v1rsta medie a sarit zece ani, la treizeci ~i trei.

232

Ace~sta imbatrinire a populatiei aduce cu ea multe probleme

sociale. In sfera profesionala, asigurarea folosirii adecvate a tinerilor
aUituri de pensionarea adecvata ~i satistacatoare a batrinilor, In
sp'ecial dnd conditiile economice se 1nrautatesc, este 0 dilema care
incl:l'nu a fost rezolvata. Trebuie asigurata 0 asistenta medicala
adecvata pentru vlrstnici, care apeleaza mult la acest serviciu. Eficienta sistemului asigurarilor sociale a fost pusa sub semnulindoielii,
deoarece numarul pensionarilor cre~te mai repede dedt pot muncitorii sa completeze fondul necesar pentru intretinerea lor.
Relatiile sociale trebuie mentinute mtr-un moment In care moartea ~i probleme de sani'itate reduc reteaua familiei ~i a prietenilor
construita de-a lungul unei vieti. De asemenea, prezenta unei at1t
de numeroase populatii de cetateni virstnici este tara precedent in
societatea americana. Ca 0 consecinta, relatiile intre tineri, cei de
virsta mijlocie ~ivirstnici se schimba. Prezenta bunicilor 0 perioada
mai indelungatii dedt in trecut ~inevoia 1ngrijirii parintilor virstnici
mai mult timp dedt era posibil ~i necesar in trecut sint doar doua
exemple ale schimbarilor care au survenit 0 data cu incaruntirea
Americii.
o consecinta a acestor schimbari In societatea americana a fost
'..;,''f;".'

dez~o1tare~ do:ne~ni.u~~igeftJ1tologiei sociale, studiul aspectelor

sOClaleale Imbatnmm.
".;q

iMBATRiNIREA

Schimbarile bi%gice
Citeva dintre schimbarile fizice asociate cu procesul de imbatrinire slnt pierderea greutatii ~i a 1naltimii, 1ncaruntirea parului ~i
zbircirea pielii. Oasele devin oarecum mai fragile ~i se rup mai
u~or in accidente, iar artrita (~i deseori infirmitatea) este obi~nuita.
Tulburari care ameninta viata, cum sint problemele cardiace, crize1e
(de apoplexie sau paralizie) ~i cancerul, devin mai probabile pe
masura imbatrinirii. Recent, a crescut preocuparea pentru boala
ltIi Alzheimer (0 tulburare serioasa care ducela pierderea cresdndii.

233

a memoriei, la dezorientare ~ila pierderea unor functii fizice importante.

Totu~i, oamenii imbatrinesc diferit ~inu toti sint sortiti sa sufere
de 0 boala care debiliteaza. Multi batrini ramin saniito~i intr-un
grad rezonabil. Mai putin de 1% dintre batrini sint tintuiti la pat,
iar 70% dintre cei peste ~aizeci ~icinci de ani afirma ca au 0 sanatate
intre "buna" ~i "excelenta" (Centrul National pentru Statistica Sanatatii, 1987).

Schimbarile psiho/ogice
S-a crezut ca virstnicii sufera aproape totdeauna de deteriorari
mentale ~iintelectuale progresive ~iimportante, 0 data cu ~ubrezirea
sanatatii. Dovezile actuale sugereaza ca ~iaceasta situatie este foarte
variabila. Pina recent, de pilda, se presupunea ca puterile intelectuale
scad incepind cu virsta de douazeci ~icinci de ani. Acum pare c1ar
ca nu exista 0 asemenea deterioare universala; de fapt, unele dimensiuni ale inteligentei pot chiar cre~te 0 data cu virsta. Acele aspecte
ale inteligentei care necesita 0 coordonare fizica sau invatarea unor
materiale noi vadesc un oarecare dec1in la batrinete (Schaie, 1980).
Totu~i, etaloanele care verifica folosirea cuno~tintelor existente nu
vadesc aceasta; capacitatea verbala ~i abilitatile numerice par, de
fapt, sa creasca 0 data cu virsta (Baltes ~i Schaie, 1974)
De asemenea, contrar parerii generale, aparent, personalitatea
se schimba putin 0 data cu virsta (Neugarten, 1977). Totu~i, virstnicii par sa devina mai introspectivi ~imai preocupati de propriile
ginduri ~i sentimente decit inainte. Dar se pare canu se produc in
mod universal sch~mbari dramatice ale personalitatii.

Schimbarea culturala $i sociala

pierderea slujbei, la 0 virsta la care este improbabil sa mai gaseasca

o alta ocupatie convenabiHi.

"~~sursele

economice limitate

Pensionarea sau ~omajul fortat deseori provoaca 0 reducere a

venitului. Ajutoarele de la asistenta sociala sint ~iele limitate, de~i
acestea nu au fost calculate sa acopere integral deficituf rezultat
prin pensionare. La aceasta virsta multi au nevoie de mai multa
ingrijire medical a, la costuri din ce in ce mai marl. In general,
aceste costuri nu sint acoperite in intregime de asigurarea de sanatate, chiar prin "Medicare ~i Medicaid" (doua programe guvemamentale pentru asigurarea sanatatii).
Multe planuri pentru pensionare nu acopera in mod adecvat
cre~terile costului vietii, astfel diminuind puterea de cumparare a
virstnicilor. Diferentele de venit, consemnate mai inainte, dintre
barbati ~i femei cre~c pentru virstnicii care nu lucreaza. In mod
asemanator, virstnici din grupurile minoritare 0 duc mai rau decit
virstnicii, in general.

Izolarea sociala i('", ""

De~i cei mai multi virstnici continua sa dUc3.0 viata sociala
activa, decesele din ;inul familiei ~i'~~prietenilor des~ori reduc
cercurile sociale. De asemenea, pensionarea ~i problemele de sanatate pot sa-i izoleze pe unii de activitatile sociale. Aceste probleme
sint chiar mai mari pentru cei foarte batrini, cei de optzeci de ani
sau mai mult. Celor mai multi oameni Ie este greu sa fie singuri;
pentru biitrini, indeosebi pentru cei care au probleme cu sanatatea,
singuratatea poate fi foarte demoralizantii. Intrucit femeile traiesc
mai mult decit biirbatii ~i intrucit multe femei virstnice din zilele
noastre au crescut intr-o cultura care sustinea rolul traditional al
femeii dependente, izolarea social a este chiar mai devastatoare
pentruele.

Munca i pensionarea
Pentru multi, virsta duce la pensionare, ceea ce inseamna 0 retragere dramatica din activitatea care le-a dat vietii 0 directie ~i un
sens. Totu~i, pentru unii, problema este mai putin pensionarea decit
234

Maltratarea batrinilor
In ultimii ani, s-a acordat 0 atentie deosebita violentei in familie
(vezi Cap. 13). Una dintre problemele care a aparut a fost maltra235

tarea batdnilar (elder abuse) de dltre membrii familiei. Acest campartament abuziv paate Iua forma vialentei verbale sau fizice, forma
explaatarii financiare sau a neglijarii. StudiiIe recente sugereaza
ca aproximativ patru procente dintre v'irstnici s'int maltratati, ~i
aceasta este prababil a subestimare, deaarece persaanele care sint
tratate diu refuza sa discute a problema atlt de jenanta cu cercetatarii
sau cu autariHitile (Clark, 1986).
Tratamentul abuziv pare sa fie mai abi~nuit in familiile in care
batrinii stau prast cu sanatatea. Unii aameni, incarcati cu grija
parintilor, gasesc ca aceasta pavara financiara ~ipsihalagica, adaugata la indataririle lar fata de prapria satie ~i cap ii, duce la a frustrare considerabila, care este apai desdircata pe parintii batrini.

INEGALITATEA iNTRE ViRSTE

Discriminarea vfrstelor
Are la baza justificarea tratamentului inegal prin ideea ca a
categarie de virsta este inerent inferiaara altar categarii de virsta.
Asemenea rasismului ~i sexismului, fundamentul pentru aceasta
farma de discriminare i~i gase~te ariginea in caracteristicile fizice.
Descansiderarea batrinilar se bazeaza pe stereatipuri. Termenul
biitrm este folasit pentru a descrie a categorie de aameni mai dcgraba dedt indivizi. Se face a mica distinctie intre biitr'inii care sint
sanata~i fizic ~imental ~icei care nu sint. Deseari, aceste stereatipuri
sint subtile. De pildii, mass-media deseari prezintii daar persaane
tinere ~i siinataase in reclame. C'ind 'in mass-media s'int prezentati
aamenii virstnici, ace~tia vind un pradus celar din categaria larin general, ceva pentru ameliararea sanatatii. Punind accentul pe
tinerete ~ivitalitate, mass-media sugereaza cii batrinetea ~ibatrinii
nu sint dariti. Aceasta partretizare negativa a oamenilar batrini se
ameliareaza incet.

236

o teorie functionalista
,
'.. Unii sacialagi au cansiderat ca inegalitatea intre virste i~i are
arigmea in schimbarile praduse de industrializare. Aceste schimbari
au acardat a mai mare valaare adultilar tineri datarita puterii ~i
energiei lar. Batdnii au fast cansiderati mai putin utili sacietatii
industriale.
Un exemplu al acestei conceptii este teoria retragerii (disengagement theory), farmulata de Cummings ~i Henry (1961), care
sustine nevaia ca batrinii sa se retraga treptat din pazitiile de respansabilitate saciala. Intrucit tati aamenii mar, este avantajas ca ei sa
fie inlacuiti dupa a metada bine dnduita, ca sacietatea sa-~i paata
cantinua mersul in mad lini~tit. In felul acesta, statutele ~iralurile
in sacietate pat persista chiar cind acupantii ~i actarii lar pier.
Cei care sustin aceasta tearie arata ca retragerea este avantajoasa
~ipentru batrini. Pe masura ce capacitatile lar se diminueaza, muncitarii care imbatrinesc, in special in societatile industriale cum sint
Statele Unite, ar primi tara indaiala cu bucurie ~ansa de a scapa de
unele presiuni pe care prafesiunile lar Ie creeaza. Atunci, ei ar
putea participa la activitatil,tplac~te ale pensianarilor. Criticii arata
ell multi aameni batr'ini sinf.faarte fericiti sa lucreze ~i nu var sa
renunte la acest ral, indeasebi dadi acesta tanstituie elementul fentral al vieth lar. Pentru unii, dezavantajele ecanamice ale lipsei
tatale de acupatie sint, pur ~i simplu, prea mari, ~i unele profesii
permit a retragere paqiala.

o teorie a conflictului
Teoreticienii conflictului au opiirere cu tatul diferitii. Ei considerii inegalitatea intre virste un alt exemplu de discriminare impotriva unui grup min,aritar. Cei in putere, tinerii ~i adultii de virstii
mijlacie, incearcii sii-~i mentina avantajul. Sacietatile industriale
maderne se canfrunta frecvent cu ~amajul, iar discriminarea vlrstelor
permite ca anumite categarii de virstii (batrinii ~i cei faarte tineri)
sii fie tinute in afara pietei fartei de munca, astfel aferind tinerilar
~i adultilar de virsta mijlacie a mai mare ~ansa de a gasi slujbe. De

237

aseII?-enea,batrinii sint considerati mai putin productivi ~i, astfel,

mai costisitori; prin indepartarea lor sint aparate intereseleeconomice ale celor de la putere. Se sustine ca in ta'rile necapitaliste, i.
e., cele ale caror scop nu este profitul (vezi Cap. 17), batrinii sint
tratati mult mai bine.
Criticii, ca ~iteoreticienii retragerii, sustin di bamnii trebuie sa
fie protejati ~i institutiile societatii mentinute, in ciuda mortalitatii
umane - iar aceasta reclama 0 metoda de pensionare bine rinduita.
De asemenea, tinerii trebuie sa fie scutiti de obligatia de a munci,
ca sa creasdi ~i sa se dezvolte. Alti critici arata ca, ne place ori nu
ne place, sistemul economic din Statele Unite trebuie sa tina seama
de costurile fortei de munca; forta de munca neproductiva trebuie
rncuUi mai productiva sau indepartata.

o teorie a interactiunii
,
.

simbolice

Teoria (substituirii) activitafii (Friedman ~iHavighurst; 1954),

o alternativa la teoria retragerii, scoate in evidenta importanta unui
nivel ridicat al activitatii sociale pentru satisfactia personala ~isentimentul de sine printre hamni. Inspidndu-se masiv din teoria interactiunii simbolice, teoria activitatii pune accentul pe sentimentul de
sine care deriva din statutele pe care oamenii Ie ocupa ~idin rolurile
pe care Ie joaca. Batdnii nu se deosebesc de oamenii mai tineri; ei
nu ar trebui tratati diferit. Sustinatorii acestei teorii pun accentul ~i
pe deosebirile existente printre oamenii vlrstnici. Unii vor sa se
retraga; altii nu vor. Nu exista 0 actiune potrivita pentru toti hatrinii.
CriJicii acestui punct de vedere sustin ca teoreticienii activitatii
nu intra in conflict cu realitatea ca unii batdni au dificultati cu
sanatatea, precum ~ialte probleme, care le-ar indreptati retragerea
din roluri grele ~i stresante.

React;; la inegalitatea intre virste

Batrinii au ajuns un grup mult mai activ din punct de vedere
politic in ultimul sfert de veac. Luind exemplu de la diverse mi~cari
politice din anii ~aizeci ~i ~aptezeci, s-au constituit mai multe

238

organizatii pentru a promova interesele batrinilor. In 1972, Maggie

Kuhn, administratorul unei biserici, a fondat Gray Panthers, oorgal\~zatie compusa din tineri ~i hatrini, care militeaza pentru schimbar~a tratamentului hatrinilor de catre societate. Poate cea mai
puternica, din punct de vedere politic dintre aceste organizatii este
Asociatia Americana a Pensionarilor [American Association ofRetired Persons (AARP)]. Aceasta are multi membri, un buletin rustribuit prin abonament ~i se bucura de 0 mare influenta in politica
nationala ~i de stat.
Presiunea politica a acestora ~i a altor grupuri a fost extrem de
eficienta. Guvernul federal ~i guvernele multor state au votat legi
care interzic pensionarea f0rtata din cauza virstei. Ajutoarele dti la
asistenta sociala sint acum legate de nivelurilede inflatie, ~i a fost
creat Medicare - un program national de sanatate pentru hatrini.
Multe dintre aceste succese sint rezultatele unei actiuni directe ~i
organizate intreprinse de batdni .

Capitolul a inceput prin a face distincjia intre sex ca un

concept biologic i gen.ca 0 creafie culturala i sociala. Au
fost prezentate, pe scurlf/i!nelepeosebiri biologice caracteristice dintre barbafi ifem~i: cum afost punctul de vedere ca un
sex este "mai slab" decit celaldi!.'Ait fost discutate dovezile
psihologice ale deosebirilor dintre barbafi i femei. Au fost
descrise studii ale copiilor i ale altor societafi, pentru a explica
radacinile biologice ale diferenjelor dintre genuri. in general,
s-a ajuns la concluzia ca deosebiriledintre barbafi i femei
sint mai mult un rezultat al educafiei culturale decft alfactorilor
biologici innascuji.
Rolurile tradifionale ale genurilor - femeia acasa, barbatul
la munca - au devenit stereotipuri i au consolidat separarea
sexelor. Teoria funcfionalista susfine ca rolurile tradifionale
ale genurilor pur i simplu valorifica deosebirile biologice
dintre barbaji i femei. Teoreticienii conjlictului, pe de alta
parte, considera aceste stereotipuri 0forma a stratificarii, care
fi are radacinile in factori economici.
Rolurile genurilor s-au schimbat in ultlmele decenii. Se
ajla in cfmpul muncii mai multe femei dedt oridnd mainte,

239

chiar mame ale copiilor mid Totu$i, segregalia pe baza de

sex fnca exista fn tipurile de slujbe detinute. De asemenea,
sfnt angajate mai multefemei fn colegii $i universitati $i, probabil, vor fi mai active in politica dedt fnainte. Mai mulli soli
au grija de copii $'i f$i asuma responsabilitati gospodare$ti.
S-a facut 0 analiza pentru a arata cum socializarea fn familie,
grupa de vfrsta, $coli $i mass-media contribuie la ideile traditionale despre rolurile genurilor. S-a aratat ca fn ultimul deceniu s-a pus accentul fntr-o mai mare masura pe flexibilitatea
rolurilor.
S-a discutat de~pre sexismul personal $i cel institutional,
reaclie la sexism afost dezvoltarea
caperechi ale rasismului.
feminismului, 0 mi$care sociala al carei scop era eliminarea
atitudinilor sexiste fata de femei. Obiectiile fmpotriva jeminismului se bazeaza pe dorinta de a mentine privilegiile existente $i de a pune capat rolurilor genurilor fnsu$ite cultural,
conceplii grqite despre ce estefeminismul, $i 0 nelini$te ca el
se limiteaza la eradicarea discriminarii fmpotriva femeilor.
De asemenea, afost discutata Vlrsta ca 0 baul pentru stratificarea sociala. Societatea americana a fmbatrfnit fn timpul
acestui secol,faptul acesta dudnd la dezvoltarea unei specialitati, gerontologia sociala, pentru a rezolva problemele fmbiitrfnirii. Aufost discutate schimbiirile biologice care se produc
o data cu cre$terea vfrstei, cum afost conceptia gre$ita ca toti
oamenii batrfni sfnt bolnavi, fragili sau tintuili la pat.
S-a aratat ca mitul deteriorarii automate a capacitatilor
mentale $i intelectuale ale batrfnilor este neconform cu rea/itatea. A fost prezentata 0 disculie detaliata despre dteva schimbari sociale $i culturale (e.g., munca, pensionarea, baza economica) care se produc la batrinete. Afost mentionata izolarea
sociala aunor biitrfni $i afost descrisa problema din ce in ce
mai frecventa a maltratarii vlrstnicilor.
Afost discutata problema discriminarii vfrstelor. Functionali$tii sustin necesitatea luarii fn considerare a retragerii
biitrinilor din pozitii de raspundere. Pe de alta parte, teoreticienii conflictului contesta argumentul ca retragerea sta la
baza stratificarii dupa vfrsta. Ei arata beneficiile economice
ale celor care detin controlul in exc/uderea celor foarte tineri

$i a biitrfnilor de pe piata fortei de munca. Importanta activitatii

pentru conceptia despre sine a biitrfnilor, derivata din teoria
interactiunii simbolice, a fost descrisa ca 0 alta alternativa a
""(eeriei pensionarii.
'.. in final, s-a aratat ca un numar de organizatii recent constituite promoveaza $i apara interesele biitrfnilor. Acestea au
ajuns din ce fn ce mai influente $i au determinat votarea unei
legislatii importante $i avantajoase.

iiillllll!1

240

241

Familia

13
FAMILIA

Familia
estetendinla
instituliafundamentala
in toate infamilii,
societalile. ne
intrueft avem
sa fim atit de cufundafi
este
u$or sa Ie consideram drept bune. Procedind astfel, riscam sa nu
Ie inlelegem pe deplin importanla. Totu$i, cfnd este ameninlata
existenlafamiliei, devenim mai con$tienli de ea. Acesta este cazul
in zilele noastre, cfnd utilitatea familiei ca 0 institulie sociala
cheie este pusa sub semnul indoielii $i abunda preziceri infrico$atoare despre decesul ei.
Ce este aceasta institulie sociala care creeaza 0 ingrijorare
atit de profunda? Cft este de universala? Este ea, intr-adevar,
funcfionala, fie pentru societate ca un fntreg, fie pentru indivizii
care 0 compun? Ce generalizari putemface desprefamilia americana contemporana $i despre viitorul ei? in acest capitol vom
raspunde la aceste intrebari in lumina cuno$tinlelor contemporane
despre familie.

iNRUDIREA: CONCEPTE
FUNDAMENTALE
inrudirea este "un sistem organizat de relatii, in care indivizii
sint legati unul de altul prin legaturi complexe, intretesute ~i cu
ramificatii" (Murdock, 1942: 2). in esenta, inrudirea define~te 0
retea sociala. Elementul cheie alinrudirii este familia.
242

Familia este un grup social relativ perma~ent de indivizi legati

intt:e ei prin origine, casatorie sau adoptiune. In societatea no astra,
sfute'm extrem de familiari cu 0 anumita versiune a familiei, familia
nucleu, ~i, intr-o anumita masura, Cll 0 a doua, familia extinsa.
Exista ~i0 a treia structura familiala importanta: familia poligama.

Familia nucleu
Familia nucleu (nucleadi) consta din doi adulti de sex opus care
intretin 0 relatie sexuala aprobata de societate, impreuna cu proprii
lor copii sau adoptati (Murdock, 1949). Astazi, predominanta acestei forme de relatie este pusa in discutie de recunoa~terea cr~scinda
a familiilor cu un singur parinte, a familiilor lara copii ~ia "asocierii
conjugale" a cuplurilor de homosexuali ~ilesbienein relatii ce sint
echivalente functionale ale casatoriei.
De asemenea, exista doua tipuri de familie nucleu. Unul este
familia nucleara de orientare, familia in care ne na~tem ~i in care
ocupam statutul de copil. Prin membrii acestei familii dobindim
orientarea initiala in viata;'de aici ~i numele ei. Un alt tip este
familia nucleu de procreal!;famitia pe care 0 cream prin disatorie
~i in care detinem statutul de adult.~.veseori, aceasta familie este
numita familia "conjugala" datorita pozitiei centrale a legaturii
maritale. intrucit familia poate fi privita din aceste doua perspective, se poate spune ca fiecare familie este compusa din doua familii
nucleare.
De aceea, cei mai multi oameni sint membri a doua familii
nucleu. intrucit aceste doua grupuri sociale of era experiente oarecum diferite, oamenii sint expu~i la doua categorii de perspective
~i indatoriri. in mod obi~nuit, acestea nu sint in conflict. Totu~i,
uneori, ele pot intra in conflict, de pilda, dnd adultii incearca sa-~i
imparta indatoririle cu copiii ~icu piirintii batrini. Ambele reclama
timp, energie ~iresurse. Echilibrarea acestor indatoriri a devenit 0
problema sociala din ce in ce mai mare, in special din cauza duratei
de viata crescute a populatiei. Noul termen generalia sandvi$ Ii
descrie pe acei adulti maturi care sint prin~i din ce in cemai mult
intre nevoile parintilor care imbatrinesc ~i ale copiilor care cresco
.

243

intemeierea fami/ii/or

Familia extinsa
Familia extinsaconsta din doua sau mai multe familii nucleare
unite prin legatura parinte-copil, care include legaturile intre frati
~isurori. De pilda, voi, parintii vo~tri ~ibunicii constituiti 0 familie
extinsa. Veriga in acest lant sint parintii vo~tri, care sint legati de
bunicii vo~tri in calitate de copii, iar de voi, ca parinti. Familia
extinsa este, uneori, numita familia "cosangvina" datorita legaturilor
de "singe" care ii unesco

Familia poligama
Un tip de familie nepermisa legal in societatea Statelor Unite
(cu exceptia mormonilor, la inceput) este familia poligama, care
consta din doua sau mai multe familii nuclcare unite prin legaturi
maritale. In unele societati 0 persoana poate avea mai multe sotii
sau soti. Cind 0 femeie poate avea doi sau mai multi soti, vorbim
despre poliandrie. Cind un barbat poate avea doua sau mai multe
sotii, vorbim desprepoligenie. Familia compusa dintr-o persoana,
sotii sau sotiile sale ~icopiii lor se nume~te familie poligama (termenul general denotind atit mai multe sotii cit ~i mai multi soti).

Casatoria
In timp ce familia se rcfera la un grup social, casatoria se refera
la aranjamentul, aprobat de societate, prin care se creeaza 0 familie.
In esenta, casatoria constituie un ansamblu de obiceiuri, idei ~i
norme care definesc social modul prin care barbatii ~i femeile se
pot uni ca sa creeze 0 familie. Deseori, casatoria atrage dupa sine
o serie de obligatii socia1e, economice ~i sexuale pentru parteneri.

o PERSPECTIVA

MULTICULTURALA

Familia este 0 institutie sociala universala. Este instructiv sa

comparam modul in care ea este formata ~i structurata ~i cum
functioneaza in diverse societati din lume.

244

De~i modurile in care se intemeiaza familiile difera de la 0 societate)a alta, exista citeva reguli universale, care limiteaza a1egerea
unhi'partener, ~i anumite practici tipice pe care oamenii Ie respecta
dnd i~i aleg un partener.

Regulile de alegere a partenerului

Doua reguli fundamentale ~iuniversale ghideaza alegerea partenerului. Prima este exogamia, regula care stabile~te c1asade indivizi
care nu pot fi acceptati ca parteneri conjugali (sau sexuali). Cea
mai obi~nuita forma a acestei reguli este "tabuul incestului", care
interzice, in mod explicit, casatoria intre rudele apropiate. De~i
exista exceptii de circumstanta pentru familiile regale in citeva
societati, tabuul incestului este un fenomen universal. Exogamia,
~i,in mod explicit, tabuul incestului, forteaza dezvoltarea aliantelor
utile din afara familiei nuc1eu ~iincurajeaza diversitatea culturala
~i sociala.
A doua regula este endogamia, care stabile~te clasa de persoane
cu care este permisa ~i incu:I;ajata casatoria. In multe societati, in
special in societatile foartf,mici:, granita endogama coincide cu
insa~i granita societatii. In general, in..\'Qci~tatilecomplexe, precum
Statele Unite, regula endogama se aplica celor cu origine sociala
similara, - aceea~i religie, aceea~i etnicitate, aceea~i rasa ~i clasa
sociala. Astfel, endogamia incurajeaza solidaritatea de grup (sau
subgrup).
Exogamia ~i endogamia functioneaza impreuna. Impreuna ele
definesc ceea ce sociologii familiei numesc "categoria celor care
pot fi ale~i", totalitatea persoanelor confirmate social ca partenere
potentiale pentru disatorie. In propria noastra socictate, sintem
incurajati sa alegem un partener marital din categoria celor care
pot fi ale~i. Totu~i, nu mai exista constringerea legala sa procedezi
ca atare, constr'ingere care a existat, eel putin pentru rasa, pina
destul de recent in unele state. Chiar forta morala ce indeamna la
a1egere din categoria, definita social, a celor care pot fi ale~i a
slabit in ultimii ani, a~a cum a dovedit rata din ce in ce mai mare a
casatoriilor intre grupuri.

245

Practicile de alegere a partenerului

Metodele concrete pe care 0 persoana Ie urmeaza pentru alegerea
unui partener variaza in mod considerabilin lume. Totu~i, in general, exista patru metode importante pentru a ci~tiga un partener
marital.
Una dintre cele mai rare forme este casatoria prin rapt. In societatile in care femeile sint in numar mai mic decit barbatii, un mijloc
de a corecta acest dezechilibru ~i de a asigura un numar adecvat de
sotii este rapirea acestora de la alte societati. Sint relatate doar
citeva cazuri de 0 asemenea practica. Mai obi~nuita este casatoria
prin cumparare. Multe societati practid aceasta forma de alegere
a perechii. Uneori, cumpararea implica un "pret al miresei" sau un
"serviciu pentru mireasa" din partea barbatului sau 0 "zestre" din
partea femeii sau a familiei ei.
a practica de alegere destul de raspindita este casatoria prin
aranjament. In aceasta forma familia barbatului ~i cea a femeii
aranjeaza casatoria pentru ei. Cele mai multe societati considera
casatoria 0 legaturasociala importanta, atit de importanta incH ea
nu poate fi lasata la aprecierea tinerilor relativ imaturi.
In final, practica cea mai cunoscuta este numita casatoria prin
consensul parlilor sau curtea conjugala. In aceasta forma alegerea
este Hisata celor doua persoane. In Statele Unite, consideram, in
general, ca acesta este singurul mijloc cuvenit pentru alegerea partenerului marital. Totu~i, aceasta nu este 0 parere universalii.

Tipuri de casatorie
Exista doua tipuri fundamentale de aranjamente maritale: monogamia ~i poligamia.

Monogamia
Monogamia, casatoria intre un barbat ~i 0 femeie la un moment dat, este aranjamentul pe care 11cunoa~tem eel mai bine. Ea
se potrive~te bine cu numarul relativ egal al barbatilor ~i femeilor
de "virsta casatoriei" in majoritatea socieHitilor ~ide aceea permite
fiecarei persoane un partener marital potential. Data fiind rata
246

ridicata a divoqurilor in Statele Unite in prezent, sistemul pe care

11avem a fost numit "monogamie seriaIa".

p:,oligamia
Mai inainte am pomenit poligamia sau casatoriile multiple ~i
doua din formele ei: poliandria, casatoria unei femei cu doi sau
mai multi barbati; ~ipoliginia, !:asatoria unui barb at cu doua sau
mai multe femei. Exista 0 a treia forma relativ neobi~nuita: casatoria in grup, in care doi sau mai multi barbati sint casatoriti colectiv
cu doua sau mai multe femei. Une1e aranjamente maritale organizate
in comuniUiti in anii '60 ~i '70 s-au apropiat de aceasta forma.
De~i monogamia este forma de casatorie cea mai practica, ea
nu este forma cea mai preferata din lume; aceasta fiind poliginia
(Murdock, 1949). Totu~i, intrucit poliginia deseori presupune mare
bogatie ~i statut social, doar putini 0 pot practica, in societatile
care 0 permit. Dat fiind numarul relativ egal de barbati ~i femei in
majoritatea societatilor ~i re1ativ putini indivizi care pot intretine
gospodarii multiple, cele mai multe casatorii sint monogame.

Modele de

de~~elidenta
,

Cum ne stabilim obir~ia? Cum determinam cine sint rude Ie

noastre? Diversele societati din lume raspund diferit la aceste intrebari. Exista doua modalitati majore prin care poate fi stabilita
descendenta.

Descendenta, uniliniara
Descendenla uniliniara stabile~te descendenta doar pe 0 linie
parinteq.sca. Descendenla patriliniara, cea mai frecventa forma in
lume, se stabile~te doar pe linie masculina. Descendenla matriliniara stabile~te mo~tenirea doar pe linie feminina. Proprietatea,
numele ~ibunurile de diferite feluri sint transmise fie de la tata la
fiu, fie de la mama la fiica. Descendenta patriliniara era mai raspmdita in societatile agrare ~ipastorale preindustriale, deoarece barbatii
asigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei. In societa-

247

tile horticole, in care femeile asigurau 0 mai mare parte din bunurile necesare familiei, era mai raspindita descendenta matriliniara.

tina seama de locuintele familiilor nucleu. Acest model reduce posibilitatile ajutorului economic ~iale securitatii, dar spore~te posibilitatile stabilirii unui grad de independenta.

Descendenta, neuniliniara
Descendenta neuniliniara stabi1e~temo~tenirea atit pe linia masculina a familiei, cit ~ipe cea feminina. Sistemul existent in Statele
Unite (~i in cele mai multe societati industriale) este numitdescendenta bilaterala care stabile~te descendenta in mod egal atit pe
linia barbatilor ~ia femeilor din partea tatalui, cit ~ipe linia barbatilor ~i a femeilor din partea mamei. Un alt sistem de descendenta
neuniliniara, descendenta dub la, este 0 combinatie liniara justa a
sistemelor de descendenta matriliniara ~ipatriliniara. Mo~tenirea
este stabilitii prin barbatii (nu femeile) din partea tatei ~iprin femeile
(nu barbatii) din partea mamei.
Obir~ia este importanta in majoritatea societatilor. Deseori, ea
determina partenerii maritali care pot fi ale~i, pre cum ~idistribuirea
proprietatii ~i a altor resurse.

Societatile din lume se deosebesc in privinta obiceiurilor care

detennina unde i~i stabilesc re~edinta familiile nou create. Decizia
a cui familie sa locuiasa aproape demonstreaza repartizarea puterii
intre barbati ~i femei. Re~edinta contribuie la acea putere prin
marirea implidirii probabile a familiei in casatorie, indeosebi in
cre~terea copiilor. Modelele de re~edinta implica consideratii de
securitate economica ~iprotectie mutuala. Astfel, normele re~edintei
stnt elemente importante ale unei societati. Din rapoartele antropologice se evidentiaza patru modele.
Re$edin{a patri/ocala, eel mai comun model, are loc cind doua
persoane se casatoresc ~ii~i stabilesc re~edinta llnga sau in re~edinta
barbatului. Re$edin{a matri/ocala situeaza noul cuplu linga familia
femeii sau cu familia acesteia. Re$edin{a bi/ocala permite noului
cuplu sa aleaga intre a trai cu oricare din cele doua familii sau
linga una din ele. Cel mai cunoscut model pentru noi este re$edinta
neolocala, in care noul cuplu i~i intemeiaza propriul camin tara sa
248

Modele de autoritate
Modul in care puterea ~i autoritatea sint repartizate in familie
de asemenea variaza. Modelul eel mai comun estepatriarhatul, in
care autoritatea in familie 1iapaqine barbatului. Cind aceasta autolitate ii revine femeii, modelul este numitmatriarhat. Cind autoritatea morala ~i legala apartine atit barbatului cit ~i feme ii, avem un
sistem egalitar.
Sistemul matriarhal se gase~te in putine societati. Barbatii au
avut tendinta de a domina familia. Totu~i, modelele se schimba in
multe societati, indeosebi in Statele Unite, ca urmare a cre~terii
numarului femeilor care muncesc ~ia femeilor singure sau divoqate
care sint capi de familie.
Modelele de casatorie ~i familie sint doar 0 parte din cultura
unei societati. Societatea americana pune mare accent pe importanta
individului, poate eel mai bine demonstrat prin Dec1aratia drepturilor omului. Data fiind a~asta j)nportanta valoare culturala, nu
este surprinzator faptul ca mode1ele d@c~satorie ~ifamilie din Statele
Unite atribuie importanta indivizilot'iniplicati.
In alte societati,
importanta grupului poate lasa in umbra nevoile individului, i~r
mode1ele lor de familie ~i casatorie reflecta aceasta importanta. In
timp ce modelele altor socieUiti ne pot parea ciudate uneori, unele
dintre modelele noastre Ie pot parea la fel de ciudate lor. Pe scurt,
modelele de familie ~i casatorie reflecta ~i influenteaza valorile
generale ale societatii.

o ANALiZA

TEORETICA A FAMILIEI

Familia a fost centrul unei analize intense. Structural- functionali~tii au studiat functiile pozitive ale familiei. Teoreticienii conflictului, pe de aWi parte, au avut tendinta de a se concentra asupra
disfunctiilor familiei.

249

Functii
, universale ale familiei:
teorie functionalista

Analiza principaHi a familiei din punct de vedere functionalist

deriva din operele lui Murdock (1949), Parsons ~i Bales (1955).
Aceasta perspectiva sustine ca exista anumite functii pe care familia
Ie are in to ate societatile, :tacind familia un factor principal in toata
lumea.

Reglementarea activitatii sexuale

Fiecare societate ~pune membrilor sai unele restrictii in privinta
activitatilor sexuale. In general, aceste limiiliri restring activitatea
sexuala la sistemul familial ~i marital, fie ca acesta este monogam
sau poligam. Tabuul incestului este 0 alta restrictie care implica
familia.

inlocuirea membrilor societatii

,
Restrictiile privitoare la sexualitate urmaresc, in mare masura,
asigurarea unui mecanism pentru inlocuirea membrilor societatii
de la generatie la generatie. Nici 0 societate nu poate supravietui
daca nu se reproduce. Limitarea activiilitii sexuale la familie asigura
o modalitate importanta de a realiza aceasta.

Socializarea
Familia este factorul nu numai pentru reproducerea biologic a,
ci ~ipentru reproducerea sociala (socializarea). Prin familie, societatea i~i reproduce, cu 0 continuitate t:ezonabila, mo~tenirea sociaHi
~i culturala. De~i mai exista ~i alti factori implicati in procesul de
socializare, nici unul nu este mai puternic sau cu influenta mai
constanta decit familia.

Plasarea sociala
Familia asigura fieciirui individ 0 identitate sociala initiala. Aceste statute derivate din familie dau persoanei 0 situatie legitima in
societate, 0 pozitie care influenteaza semnificativ experientele de
viata de mai tirziu.
250

Intimitate ~i societate
Familia asigura atit contextele sociale initiale, cit ~i cele cont~nue, in care sint satis:tacute nevoile umane de afectiune, caldura
~ieqwcatie. Natura intima a vietii de familie este deosebit de potrivita
pentru asigurarea sprijinului afectiv-necesar.

Disfunctiile familiei:

a conflictului

0 perspectiva

Teoreticienii conflictului nu considera familia drept bastionul

afectiunii, al educatiei ~i societatea descrisa de functionali~ti (e.g.,
Collins, 1985; ~iEngels, 1902, original, 1884). Ei adopili 0 perspectiva radical diferita, punind accentul pe aspecte1e disfunctionale
ale vietii de familie.

Subordonarea femeilor
Friedrich Engels, colaborator allui Karl Marx, a sustinut ca
familia a subordonat femeile prin transformarea sotiilor in proprietatea sotilor. Prin na~tere ~~rin c~e~terea copiilor, femeile au fost
tinute in casa, in timp ce barba-tii erau liberi sa organizeze societatea
~i sa participe la deciziile sociale imp'ortante.

Violenta
, in familie
Teoreticienii conflictului observa ca in familie are loc 0 semnificativa cre~tere a violentei. Ei se refera nu numai la nivelul crescind
al violentei in familie, cum ar fi maltratarea sotiei ~i a copiilor in
societatea contemporana, ci ~ila statisticile din trecut care arata ca
o parte importanta din omucideri in Statele Unite a fost comisa de
membrii familiei, de obicei un sot.

Perpetuarea sistemului bazat pe

stratificare
Conceptia functionalista stabile~te rolul familiei in modelarea
plasarii sociale, :tara sa ia in considerare dorinta rezultatului. Teoria
251

canflictului sugereaza ca, poo perpetuarea sistemului existent, familia inabu~a schimbarile care s-ar putea produce prin mabilitate
saciala nelimitaUi. Familiile din clasa de sus ~icea mijlacie tind sa
dabindeasca mai multa educatie, sa abtina slujbe mai bune, sa aiM
venituri mai mari, sa fie mai sanata~i ~i sa traiasca mai mult dedt
capiii din familiile clasei muncitaare.

Delegalizarea diferitelor stiluri de viata

Predaminanta traditianalei familii nudeu tinde sa reduea valaarea stilurilar de viata ~i a strueturilar familiale alternative. Ond a
saeietate prefera a familie nudeu, eu satul autar principal al deeiziilar ~i eu satia ingrijitaare a eaminului, alte pasibilitati sint mai
difieile, fie di este aceea a femeii care vrea sa amIne easataria sau
sa renunte la ea pentru a eariera, fie aeeea a barbatului care dare~te
sa petreaea mai mult timp eu familia ~i mai putin la slujba, fie a
ace lara care alcg un stil de viata sexual diferit.
Pe scurt, tearetieienii eanflietului sustin ea a defini familia traditianala drept madel pentru taate nu este cel mai bun interes al
so.eietatii, deo.areee ea inabu~a ereativitatea ~i sehimbarea, niei al
individului care po.ate o.btine mai multa ferieire ~i siguranta ~ialte
tipuri de aranjamente.

FAMILIA AMERICANA
CONTEMPORANA
Nu exista nici a indo.iala ca familia amerieana eo.ntempo.rana
difera co.nsiderabil de cea eu a generatie in urma. Aeum ne into.arcern la familia din zilele naastre, din Statele Unite.

parte sintem endagami, casatarindu-ne, in general, cu cineva de

aceea~i rasa, de aceea~i religie, etnicitate ~i clasa saciaUi. Alegerea
unui partener pentru casatarie este a ehestiune de alegere individuala
~ide pansens - curte canjugala - mai degraba dedt falasirea altar
mijloace. In general, naile cupluri intemeiaza un nau camin (re~edinta nealacala), de~i cansideratii ecanamice i-au facut pe unii tineri
sa ceara ajutar (indusiv impartirea unei locuinte) de la parinti. Nai
avem un sistem de descendenta bilateral. Madelele de autoritate in
familie sint din ce in ce mai egalitare, de~i unele familii inca mai
au implicatii patriarhale (in unele subculturi, matriarhale).
o serie de functii initialindeplinite de familie au fost atribuite
altar institutii sau, cel putin, impartite cu acestca. Sacializarea, de
pilda, este impartita eu ~eaala, indeasebi eu pre~coala ~ieu eentrele
de ingrijire zilnica. Securitatea ~i sanatatea sint indatariri esentiale
ale palitiei, ale tribunalelar, ale medieilor ~i ale pragramelar de sanatate spansarizate de guvern. Funqiile fundamentale de intimitate,
de reglementare sexuala ~i de plasare pe piata a fartei de munea
sint inca, in mare masurii, in miinile familiei. In escnta, numarul
de functii indeplinite de familie in Statele Unite s-a diminuat in ultimul secol, transfarmind-a intr-a institutie mai speeializata dedt
era dndva ..
Rata casatariilor a crescutairll~n6 pina in 1985, de~i a scazut
putin in ultimii ani. Virsta la 'prima c,as~tarie a crescut in ultimii
treizeci de ani. Dupa cum fiecare ~tie Iri-in6d practic, rata divarturilar cre~te. Taate aceste tendinte par sa sugereze a schimbare substantiala in madelele de casatarie ~ifamilie amerieana: casatariile
se incheie mai tirziu ~i se destrama mai multe dedt inainte. Oare
aceasta semnaleaza deeesul familiei? Nu, dupa parerea eelar mai
multi amerieani, care, intr-un numar eaple~itar, spun persoanelar
care efeetueaza sandaje de apinie ca intcntianeaza sa se easatareasdL Mai mult, rata recasatariilar ramine ridieata. Luate laalalta,
taate aceste tendinte sugereaza a schimbare cansiderabila in familia
americana, dar nu disparitia ei.

Caracteristici generale
Familia americana este mano.gama; no.i ne easatarim a data
daar cu a perso.ana. De~i astazi exista mai multe easato.rii mixte ~i,
cu siguranta, mai multa to.leranta deeit inainte in cea mai mare
252

Importanfa iubirii romantice

In general, americanii au eansiderat iubirea romantiea un criteriu
esenpalin luarea deciziei de a se casato.ri. Ceea ee deo.sebe~teiubirea

253

romantica de iubirea parintilor, a prietenilor, a libertatii, a lui Dumnezeu ~i chiar a unei inghetate eu fructe este pasiunea ~i 0 forma a
grijii (Turner ~i Helms, 1988). Pasiunea se refera la "fascinatia"
pe care indragostitii 0 au unul pentru celalalt, atentia unuia fata de
celalalt ~iun sentiment de "exclusivitate" care face ca relatia lor sa
aiM priori tate fata de alte relatii. De asemenea, existii un element
de "dorinta sexuala", dorinta intimitatii fizice in doi. Grija se refera
la dorinta de a da totul celuilalt, de ate sacrifica pentru celalalt ~i
de a fi aparatorul celuilalt.
De ce este iubirea romantica atlt de importanta? Goode (1959)
scrie ca ea asigura un sprijin afectiv important. Iubirea ajuta cuplurile tinere sa slabeasca legaturile cu parintii. Ea ofera un motiv
pentru casatorie, forma aprobata de societate pentru satisfacerea
nevoilor sexuale ~iafective.
De~i iubirea este un produs cultural, celor mai multi ea Ii se
pare un fenomen natural. Iubirea este elementul central al cartilor,
al pieselor de teatru, al filmelor, al spectacolelor de televiziune ~ial
muzicii. De~i exista consideratii pragmatice care afecteaza atit decizia de a se casatori, dt ~i succesul casatoriei, cei mai multi americani nu pot concepe casatoria mra iubire romantica.

Calitatea de parinte
Una dintre cele mai mari probleme ale casatoriei este calitatea
de parinte. Totu~i, cei mai multi americani afirma ca vor sa aiM
copii ~i majoritatea dintre ace~tia ar prefera sa aiM doi copii
(N.O.R.C., 1987: 234). Copiii schimM natura relatiilor maritale,
transformind casatoria intr-o familie. Cei mai multi dintre noii parinti nu au primit 0 adevarata pregatire pentru aceasta importanta
responsabilitate, de~i aceasta se schimba. Un numar din ce in ce
mai mare de tineri urmeaza cursuri la ~coala secundara ~i colegiu
despre viata de familie. Aceste cursuri au un continut pragmatic,
familiarizindu-i pe elevi ~istudenti cu nevoile specifice unui parinte.
In zilele noastre, exista 0 schimbare importanta in ce prive~te
calitatea de parinte, 0 tendinta spre 0 mai mare responsabilitate a
ambilor parinti. Mai multi ta!i impart mai multe responsabilitiiti
ale cre~terii copiilor cu sotia dedt in trecut. In parte, aceasta se da-

254

toreaza faptului ca un numar mare de femei, inclusiv marne ale

copiilor mici, sint in dmpul muncii. Din ce ill ce mai mult, parintii
1nvata cum sa-~i redistribuie sarcinile de a-~i lua in considerare diferit~le aptitudini ~i programe, alte indatoriri ~i, foarte important,
neV6i1ecopiilor ..
In ciuda tuturor acestor probleme, cei mai multi parinti gasesc
ca copiii aduc bucurie in viata lor. Ei constata ca aceasta calitate,
cea de parinte, Ie large~te ~iimbogate~te viata ~i Ie of era un contact
sporit cu alti oameni, inclusiv cu institutii sociale, cum sint ~colile.

Fami/ii cu doua venituri

Familia americana este din ce in ce mai mult 0 familie cu doua
venituri, in care ambii parinti lucreaza in afara caminului. Cei mai
multi Mrbati au fost totdeauna in dmpul muncii. Astazi, mai mult
de jumatate din femei lucreaza, ~iaproape doua treimi din mamele
cu copii sub virsta de optsprezece ani (Biroul de Statistica a Muncii,
1987). Aceasta cre~tere este datorata in mare masura influxului de
femei din clasa mijlocie; totdeauna a existat un mare numar de
femei din clasa muneitoare 'care au lucrat in afara caminului. In
plus, schimbarile in valorile s~ietath au sporit ~ansele pentru cariere
ale acestor femei, care au conditii
' ecouQmice grele ce necesita doua
venituri.
,:,~,

Familiile cu doua venituri trebuie sa faca aranjamente reciproce

satismcatoare pentru a imparti indatoririle domestice ~i ingrijirea
copiilor. Dezvoltarea cre~elor ~ia centre lor pre~colare a ajutat parintii, dar aeestea sint relativ putine la numar ~i, In general, slnt accesibile doar celor care i~ipot permite aceste servicii. Numfuul copiilor
"eu cheia la git" (copii intre cinci ~itreisprezece ani care sint nesupravegheati inainte ~idupa ~coala) ramIDe mare. Rezolvarea acestor
probleme devine 0 mare prioritate pentru politicieni. Diferenta intre
venituri a afectat luarea deciziilor In familie. Primele studii, efectuate
de Blood ~i Wolfe (1960), au aratat ca femeile participau la luarea
deciziilor in familie in masura in care lucrau ~i contribuiau cu venituri la familie. Femeile care lucrau toata ziua in afara caminului
aveau 0 putere mai mare dedt cele care lucrau doar 0 parte din
timp. Si unele, ~ialtele aveau 0 influenta mai mare in luarea deci-

255

ziilor in familie decit cele care nu lucrau deloc in afara dimunului.

Astazi, mai multe femei se luptii cu problemele de echitate, indiferent
dadi sau cit venit aduc in familie (Spitze, 1988).

Violenta in familie
Violenta in familie este un fenomen ce ia amploare. 0 parte din
aceasta cre~tere este rezultatul acceptarii oamenilor de a raporta
autoritatilor astfel de cazuri. Totu~i, se pare ca existii 0 cre~tere
reala a vio1entei in familie in zilele noastre.
Tipic, maltratarea a fost considerata un fenomen caracteristic
clasei muncitoare. De fapt, maltratarea partenerului ~i a copiilor
are loc in toate clasele sociale, de~i posibilitatea maltratarii cre~te
o data cu problemele financiare ~icu ~omaju1.Cele mai multe, de~i
nu toate, dintre victimele maltratarii intre soti ~i sotii sint femeile.
In fiecare an sint maltratate cam doua milioane de femei. Istoric,
femeile au avut putine alternative de a ramine cu sotii violenti.
Deseori, copiii erau cei care puteau fi in pericol din cauza sotului
violent, dad victima pleca. Mai mult, unele femei nu aveau nici 0
alternativa economica. In trecut, ~i chiar in zile1e noastre in multe
locuri, sistemul penal ezita sa se imp lice in ceca ce era considerata
o disputa domestic a sau 0 chestiune privata a familiei.
In prezent, numarul din ce in ce mai mare de grupuri de sprijin,
o mai mare sensibilitate din partea politiei ~i a tribunalelor, ~icon~tiinta publica crescutii ofera sotiilor sau sotilor maltratati mai multe
alternative. Acum exista adaposturi care ofera camin temporar
victimelor pina i~i gasesc 0 locuinta mai stabilii pentru ele ~ipentru
copii. Mai multe sisteme politiene~ti au institliit 0 strategic "proarrest", prin care trateaza maltratareasotiei sau a sotului ca orice
alt fel de act de violenta.
'
S-au inmultit ~i cazurile de maltratare a copiilor. In fiecare an
sint maltratati cam doua milioane de copii. Ca ~iin cazul maltratarii
unuia dintre soti, smt responsabili mai ales barbatii. In multe Gazuri,
cei care maltrateaza au fost maltratati in copilarie, astfel perpetuind
un ciclu de violenta. Tribunalele recurg din ce in ce mai mult la
programe de tratament pentru a intrerupe acest ciclu.

256

Destramarea familiei $i familiile

reconstitu ite
'Rata ridicata a divortufilor in Statele Unite este, paqial, rezultatul ratei relativ ridicate a casatoriilor. Totu~i, motivele principale
pentru cre~terea ratei divoqului sint legate de schimbarile din societatea americana.
Punerea accentului din ce in ce mai mult pe fericirea ~irealizarea
personalii i-a facut pe multi sa renunte la relatiile pe care Ie considera
mai putin dedt satistacatoare. Cre~terea mobilitatii sociale ~i geografice, combinata cu 0 slabire a legaturilor comunitare, a anulat
multe dintre restrictiile sociale referitoare la destramarea familiei.
Mai marea participare a femeilor la foqa de mund le-a permis sa
fie independente din punct de vedere economic. Familiile cu doua
venituri au greutati suplimentare care preseaza casatoria. In prezent,
stigmatul sociallegat de divoq e mai mic dedt in trecut. In final,
simplificarea legilor de divoq ~i instituirea divoqului "tara vina"
au jucat roluri semnificative.

Cine divorteazal:'

f.,

;",

Divortul este mai'probabil printre &"eiC'!lrese casatoresc devreme,

in special cei care se casatoresc in timpul adolescentei. De asemenea,
este mai obi~nuit printre cei din clasa muncitoare dedt clasa mijlocie. In parte, acesta este rezultatul tensiunii financiare, care are loc
mai frecvent in familiile din clasa muncitoare. Oamenii divoqati
anterior au rate urmatoare de divoq mai ridicatc decit cei aflati la
. primele casatorii. Cu cit originea sociala a celor dsatoriti este mai
diferita, cu atit mai multe deosebiri pot aparea ~i, prin urmare,
probabilitatea divortului este mai mare. In final, divortul este mai
frecvent printre cei care sint mobili din punct de vedere geografic,
in parte din cauza pierderii influentei stabilizatoare a legaturilor
comunitatii.

Dificultati, datorate divortului

,
Deseori, divoqul aduce suferinta cuplului, pe linga cea care a
dus la despaqirea lor (Spanier ~iThompson, 1984). Divoqul poate

257

genera sentimente de e~ecpersonal ~isinguratate, precum ~igreutiiti

financiare. Weitzman (1985) a constatat ca nivelul de trai dupa divoq asdizut substantial pentru femei, dar s-a ridicatpentru barbati.
Problemele legate de ingrijirea copiilor complica multe divoquri.
De~i in mop obi~nuit copii sint dati in grija femeilor, un numar din
ce in ce mai mare de barbati solicitii responsabilitatea ingrijirii copiilor. ingrijirea comuna, in care copilul poate sa locuiasca la un
parinte, dar petrece un timp considerabil cu celalalt, devine mai
obi~nuita. in unele situatii, timpul copilului este impaqit in mod egal
intre cei doi parinti. Totu~i, acest aranjament poate fi foarte dificil
pentru parinti, mai ales in cazul unui divoq deosebit de neplacut.
in trecut, divof!ul era considerat extrem de daunator pentru copii.
Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se simt mai bine daca
parintii nefericiti divorteaza decit daca stau impreuna intr-o atmosfera de furie, amaraciune, violenta ~i ura (Spanier ~i Thompson,
1984).

Recasatorirea ~i familiile reconstituite

Cam trei sferturi din femeile divortate se recasatoresc in cele
din urma, a~a cum fac mai bine de patru cincimi dintre barbati.
Aceasta rata ridicata de recasatorii atesta importanta casatoriei in
societatea americana. Decesul casatoriei este, deseori, atribuit unei
casatorii anumite, nu institutiei casatoriei.
Recasatorirea creeaza 0 familie reconstituita sau combinata
formata din doi parinti, din care cel putin unul aduce in aceasta
unitate familiala noua unul sau mai multi copii dintr-o casatorie
anterioara. Relatiile interpersonale in aceste familii sint extrem de
complexe. Cine este raspunziHor fata de cine? Cine asigura
disciplina? Educatia? Care sint indatoririle parintelui biologic caruia
i s-a luat copilul? Ce autoritate exercita acesta? In aceste familii,
acordul social asupra rolurilor ~i indatoririlor familiale adecvate
este minim. Dar intrucit numarul familiilor combinate cre~te, exista
probabilitatea sa fie stabilita 0 definitie mai/sociala a normelor
adecvate, a rolurilor ~ia conventiilor sociale.

258

Varietatea fami/ii/or americane

Nu exista un singur model pentru familia americana contempo(a,pa. Familiile din clasa mijlocie au un nivel de viata mai ridicat
deC'itfamiliile din c1asa muncitoare, ceea ce Ie afecteaza modul de
functionare. Bel~ugul aduce un nivel superior de securitate; saracia
~i ~omajul aduc tensiuni. Diferentele de c1asa deseori influenteaza
dinamica interpersonaHi a vietii de familie. Cuplurile din clasa mijlocie au definitii mai flexibile ale rolurilor genurilor. La acestea,
probabilitatea de a-~i petrece timpulliber impreuna este mai mare.
Ele tind sa fie mai comunicative unul cu celalalt ceea ce deriva, in
parte, din deprinderile verbale mai bune, dobindite prin nivelul de
educatie mai ridicat, ~iprin participarea lor la profesiuni care deseori
cer ~i consolideaza 0 deprindere verbala.
Trasaturile culturale ale grupurilor etnice ~irasiale de asemenea
influenteaza stilurile de familie. De pilda, indepartarea istorica a
barbatilor negri de familie in timpul sclaviei a dus in decursul timpului la 0 prezenta redusa a barbatilor in familiile africano-americane. Migrarea substantiala din sudul rural in marile ora~e din nord
alipsea
dus la
prezenta industrialf4Jecesara
unui nurn,~rmare depentru
americani
africani0 existentft
carora Ie
calificarea
a-~i asigura
adecvata. Prejudecata rasiala ~idiscriJninarea Ie-au adincit in continuare nesiguranta economica.'
Familiile cu un singur parinte sint mult mai frecvente in comunitatea africano-americana decit in altele. Rata copiilor nelegitimi
printre adolescente este mult mai ridicata printre americanii africani
decit printre albi. 0 mare parte din aceasta situatie este r~zultatul
incruci~arii rasei ~ia clasei, intrucit aceste trasaturinegative ale vietii
de familie sint mai obi~nuite printre americanii africani care traiesc
in saracie, opriti de la cursul vietii economice ~i sociale al clasei
mijlocii. Conducatorii comunitatii africano-americane au recunoscut recent ca aceste dificultati constituie 0 amenintare pentru viitorul
grupului lor. Ei dedica 0 energie considerabila problemelor casatoriei timpurii, na~terilor printre femeile singure, folosirii drogurilor,
slabei educatii ~iposibilitatilor limitate de a munci. Succesullor in
rezolvarea acestor probleme Ie va arata di ele sint rezultatul saraciei ~i al deznadejdii, nu al rasei.

259

VIITORUL FAMILIEI

Forme alternative ale familiei

Ultimele decenii au vazut multe forme alternative ale relatiilor
intime prinzind radacini in societatea americana. Exista indicii ca
aceste forme vor supravietui bine in viitor.

Concubinajul
Concubinajul se refera la impaqirea unei gospodarii de catre
un cuplu necasatorit. Aceasta practica nu este noua, dar frecventa
ei a crescut repede, intrucit se bucura de acceptare sociala. Numarul
celor care traiesc in concubinaj a crescut de la aproximativ jumatate
de milion in 1970, la aproximativ douamilioane ~ijumatate in zilele
noastre, 0 cre~tere de cinci ori. Totn~i,cuplurile concubine reprezinta
injur de 5% din familiile americane.
Concubinajul este deosebit de frecvent printre tineri, indeosebi
printre stndentii de la colegii ~iin zonele metropolitane importante.
Este mai putin obi~nuit printre cei care dec1ara ca sint pro fund re1igio~i. Cele mai multe cupluri care traiesc in concubinaj nu au
copii. Unele se casatoresc in cele din urma, de~i nu necesarmente
cu prima persoana cu care coabiteaza. De~i initial concubinajul a
fost considerat 0 alternativa la casatorie, astazi el este, deseori,
considerat 0 etapa de curt are ce duce la casatorie.

Familii cu un singur parinte

In 1960 aproximativ 8% din toate familiile aveau doar un singur
parinte; astazi sint in aceasta situatie 20%. Majoritatea acestor familii sint conduse de femei. Aceasta cre~tere este 0 consecinta a
ratei ridicate a divoqurilor ~i a ratei crescinde a na~terilor printre
femeile singure, care nu renunta la copii in favoarea adoptiunii.
Un numar crescind, de~i inca mic, de cupluri prefera saaiba copii,
tara sa se casatoreasca. Daca tendinta prezenta continua, in
urmatorii douazeci pina la patruzeci de ani aproape jumatate din
toate familiile ar putea fi conduse de un parinte.

260

In zilele noastre, stigmatullegat de familiile cu un singur parinte

e mult mai mic dedt era in trecut. Totu~i, aceste familii tind sa fie
!llai sarace decit familiile cu doi parinti. Expresia "feminizarea sarac.::iei"se refera, in general, la femeile cap al familiilor cu un singur
parinte. Exista studii contradictorii des pre efectele familiilor cu un
singur parinte asupra copiilor.

Celibatul
De~i Statele Unite au rata cea mai ridicata a casatoriilor din lume,
un numar din ce in ce mai mare de oameni prcfera ceca ce Peter
Stein (1976) nume~te "celibat creator". Cam un sfert din toate
familiile consta din oameni care locuiesc singuri sau cu persoane
care nu Ie sint rude. Pentru multi, celibatul este 0 etapa temporara
pe drumul spre ciisatorie sau recasatoric. Totu~i, pentru unii acesta
este un stil de viata preferat.
alta categorie de celibatari este formata din vaduvi/vaduve
sau persoane divoqate care nu se mai casatoresc. Majoritatea acestora este formata din femei virstnice. De~i unii sint burlaci prin alegere, unii sint mra partener din cauza factorilor demografici: exista

prea putini parteneri in cagoria de virsta socialmente adecvaUL

'\'

;;;'

Relatiile intre homosehi'c.lli ~i lesbiene

Societatea americana, ca majoritatea societatilor, a privit, in
general, eu dispret relatiile homosexuale, considerindu-lc 0 amenintare la adresa disatoriei ~i la stabilitatea societatii. Totu~i, aeeasta
forma sociala a d~tigat, recent, un grad modest de toleranta daea
nu aeceptare. De~i inca nu este considerata casatorie diu punct de
vedere legal, relatia intre homosexuali a fost recunoscuta in cite va
ora~e mari ca 0 "asociere domestica" ~iis-au acordat citeva aspecte
ale statutului legal al familiilor.
Cuplurile homosexuale ~ilesbiene prezinta multe dintre acelea~i
modele de viata familiala ca heterosexualii (Blumstein ~iSchwartz,
1983). Aceste cupluri imparta~esc notiuni de iubire romantica ~i
fac acelea~i aranjamcnte pragmatice de viata de familie ca ~iheterosexualii. In multe privinte, dinamica famiiiaIa interpersonala nu se
deosebe~te de cea a familiilor "corecte". Prin fecundarea artificiala,
prin copiii din casatorii anterioare ~iprin accesul sporit la adoptiuni,

261

I
mai multe cupluri homosexuale ~ilesbiene experimenteazii bucuriile
~iobligatiile parinte~ti .

Casatoriile fara copii

Aproximativ 5% din to ate femeile casatorite manifesta dorinta
de.a nu avea copii; tehnologia contraceptiva imbunatatita a sporit
~ansele de a ramine tara copii. Numarullimitat al cercetarilor actuale sugereaza ca cuplurile care aleg aceasta cale au un nivel de
educatie superior ~isint preocupate de cariera; multe dintre aceste
cupluri sint formate din primii copii nascuti. Pentru multe, decizia
de a nu avea copii este luata mai degraba pe parcursul casniciei
dedt inainte de casatorie.

Controversa avortului
Putine probleme de familie au cauzat mai multa dezbinare in
Statele Unite dedt problema avortului. Avortul a fost ilegal in Statele
Unite pina in 1973, cu exceptia unor conditii foarte limitate. In
Roe Versus Wade, Curtea Suprema a Statelor Unite a declarat ca
femeile au un drept constitutional la avort. Acest drept nu este
absolut ~i, pe masura ce tatul se dezvolta, statului i se acorda un
rol din ce in ce mai mare in decizia de a avorta.
Decizia Cuqii Supreme nu a pus capat controversei de lunga
durata asupra avortului. Multe grupuri, care se declara "pro-life"1,
s-au organizat ca sa se opuna avortului. Sustinatorii dreptului la
avort de asemenea s-au organizat, alaturindu-li-se ~icei care, de~i
ar putea considera avortul gre~it din punct de vedere moral, cred
di decizia de a avorta ar trebui sa fie lasata femeii, care actioneaza
pe baza sfatului primit de la medicul sau.
Aceasta alianta s-a autodefinit mi~carea "pro-choice"2. Cele
doua grupuri tind sa atraga diverse feluri de activi~ti (Luker, 1985).
Cei implicati in mi~carea "pro-life" tind sa aiba educatie mai putina
~i venituri mai mici, iar probabilitatea de a se casatori sau de a
avea copii este mai mica, in timp ce aceea de a avea 0 conceptie
1Pentru viata (n. tr.).
2Pentru alegere (n. tr.).

262

traditional a despre rolurile proprii pentru barbati ~ifemei este mai

mare dedt la activi~tii din mi~carea "pro-choice".
. La originea controversei se afla un conflict intre valori ce nu
poate fi rezolvat u~or. De~i controversa asupra avortului are aspecte
religioase, ~tiintifice, morale ~i politice, 0 mare parte din disputa
se concentreaza injurul discretiei familiei in luarea deciziilor. Controversa nu este doar asupra avortului, ci ~iasupra ideilor societatii
despre relatiile sexuale, marimea familiei ~i relatiile familiale.

COMENTARII FINALE
Familia nucleara traditionala, formam dintr-un sot care munce~te
in afara casei, 0 sotie care are grija de familie ~i copii dependenti,
nu mai este modelul. Mai mult, familia nu mai indepline~te multe
dintre functiile pe care Ie indeplinea dndva.
Asta inseamna ca familia este 0 institutie muribunda? Probabil,
nu. De~i familia viitorului s-ar putea sa nu mai semene cu familia
nucleu traditionala, ea va fi recognoscibila. Probabil, va fi mai
mica, rolurile in familie votJi mai flexibile, chiar inter~anjabile, ~i
vor fi mai multe familii cu'tp. si~r parinte. Dar ea inca va consta
dintr-unul sau mai multi adulti ~i diQ eel putin un copil ~i va continua sa fie raspunzatoare de socializaTea tinerilor ~ide satisfacerea
nevoii umane de intimitate ~i companie. In aceste privinte, familia
va continua sa fie baza societatii modeme.
in acest capitol a fost examinatii natura familiei. A fost
explorat conceptul de inrudire, in special diferitele tipuri de
familie:familiile nucleu de orientare ~iprocreare,familia extinsii $iformele de familie poligamii (poliandrii $i poliginii).
Au fost descrise endogamia ,Ji exogamia, ca reglementiiri
ce ghideazii alegerea partenerului pentru ciisiitoria aprobatii
de societate; de asemenea, aufost discutate diversele practici
folosite pentru dobindirea unui partener marital: ciisiitoria
prin rapt, ciisiitoria prin cumpiirare, ciisiitoria prin aranjament
# forma practicatii in Statele Unite, ciisiitoria prin cons ens
(prin curtea conjugatii).

263

Au fost descrise diferitele forme de disatorie - monogamia,

poligamia (poliandria, poliginia ~i casatoria in grup) - a~a eum
aufost des crise diversele modele de descendenla (patriliniara,
matri/iniara, bi/aterala ~i dubla), re~edinla (patrilocala,
matrilocala, bilocala ~i neolocala) ~i autoritatea (patriarhala,
matriarhala ~i egalitara).
Au fost descrise doua teorii spuse despre familie: teoria
funclionalista, care este importanta pentru ca serve~te nevoile
sociale fundamentale, ~i teoria conflictului care este avantajoasa pentrufemei ~ipentru schimbarea sociala. Aufost exam inate problemele care implicafamilia americana contemporana,
in special iubirea romantica ~i calitatea de parinte, problemeIe din ce in ce mai numeroase cu care se conjruntafamiliile cu
doua venituri ~i violenta domestiea. Li s-a acordat atentie divorlului ~i recasatoriei, a~a cum Ii s-a acordat formelor alternative de relatii familiale (concubinajul, fami/We cu un singur
parinte, celibatul, relatiile homosexuale ~i lesbiene ~i casatoriilefara copii). Afost, de asemenea, rezumata problema controversata a avortului.

EDUCATIA
A

In

acest capitol vom examina educalia ea 0 institutie sociala

cheie a societalii moderne. Vom explora teoria conflictului #
cea functionalista in privinla locului educaliei in societatea americana. De asemenea, vom examina caracteristieile sistemului educational american ~iproblemele curente cu care este confruntat.

EDUCATIA $1 SOCIETATEA
Educatia joaca un rol (eie iIsocietate. Func!ionali~tii 0 considera utila in repartizarea rolurilor ~ciaJe ~i in favorizarea schimbiirii. Teoreticienii conflictului, pe ae alta parte, 0 considera un
mijloc de perpetuare a sistemului stratifidirii nedrepte, existent.
Vom examina ambele teorii intrucitva detaliat.

Functiile educatiei:
teorie functionalista

Functionali~tii considera educatia 0 institutie sociala dorita ~i

necesara pentru inlesnirea activitatii societatii. Educatia, sustin ei,
indepline~te un numar de functii sociale esentiale.

Socializarea
In societatea modema, educatia formala completeazii rolul familiei in procesul de socializare a tinerilor. Complexitatea societatilor
264

265

contemporane rec1amii 0 pregiitire mai specializatii pentru tineri

decit poate fi, in general, asiguratii doar de familie. Aceastii pregiitire
necesitii speciali~ti care au cuno~tinte tehnice necesare ~ipot transmite aceste cuno~tinte celor lipsiti de experientii.
Intrucit limbajul 'fundament~l ~i aptitudiniIe matematice sint
indispensabile societiitii moderne, ele constituie 0 componentii a
programelor ~colare. Baza de cuno~tinte din zilele noastre, care se
schimbii rapid, demonstreazii cii ~colile nu asigurii elevilor doar
adeviirurile fundamentale, ci ii ~iinvatii cum sii continue sii inve!e,
ca sii se adapteze la schimbare. Invii!area modului de a gindi constituie 0 altii parte fundamentalii a sistemului educational, sustin
functionali~tii.
$colile invatii nu numai adeviiruri ~iprocese de gindire, ci ~inorme ~i valori ale societiitii. Acestea sint predate elevilor aut direct,
cit ~iindirect. In generai, in ~coli se inva!ii adeviirurile fundamentale
despre natura socialii ~i politicii a societiitii. De pildii, in orele de
educa!ie cetii!eneascii elevii sint informati despre structura guvernului ~i procesul politic. De asemenea, ei invatii despre obligatiile
fundamentale ale cetiiteanului. Afmnatiile obi~nuite despre loialitatea fatii de societate sint promovate prin incurajarea elevilor de a
recita angajamentul de loialitate ~i de a cinta imnul national.
Normele ~i valorile sociale sint, de asemenea, inviitate in mod
indirect. Respectul fa!ii de altii, supunerea fa!iide autoritate, cinstea,
simplitatea ~ipunctualitatea constituie 0 parte din "programa ~colarii ascunsii". Folosirea sistemului de notare de asemenea ii invatii
pe elevi cii realiziirile personale ~i competitia sint importante.
Chiar ~iprogramele ~colare neacademice, promoveazii socializarea. Programele atletice pun accentul pe dezvoltarea personalii ~i
pe munca intensii, precum ~ipe comportamentul competitiv ~icooperativ. In c1uburile ~colare ~i in societiiti se invatii abilitiiti interpersonale ~i altele.

Integrarea sociala
$colile servesc ca un creuzet pentm deosebirile individuale. Ele
joaca un rol important in asimilarea imigrantilor (vezi Cap. 11). In
~coli, imigrantii - in special, copiii lor - inva!ii limba, indeletnicirile
tehnice ~inormele_sociale necesaie pentru u~urarea intriirii in noua
societate.
266

$colile pun accentul pe conformism ~i descurajeazii devianta.

Copilul cooperativ, care respectii instructiunile ~i face ceea ce zice
profesorul, este apreciat de majoritatea profesorilor ~ieste riispliitit
pel)tru acest comportament. Cei care au propriile lor idei despre
ceea ce sii facii tind sii riistoarne practicile stabilite; deseori, ei sint
considerati devianti ~ipot suferi pentru aceste actiuni. Chiar copilul
creator este, uneori, considerat dificil, de~i cei mai multi profesori
viid cu ochi buni un astfel de copil.
De asemenea, ~colile oferii un cadru pentru dczvoltarea grupelor
de virstii. Copiii de virste similare sint adu~i laolaltii, ei impiirtii~esc
activitiiti ~iexperiente care, deseori, devin baza prieteniilor. In mod
frecvent, ~coala este, pentru multi elevi, cadrul programului extra~colar, pre cum ~i al activitiitilor academice.

Plasarea sociala
Inviitiimintul, impreuna cu familia, serve~te drept cale principala
de intra~e in structura societiitii. In contrast cu stipulatia initiala a
familiei de statut atribuit, multe statuturi dobindite (indeosebi ocupatia) depind, eel putin in parte, de pregatirea educationala a persoan~i..De fapt, ~~o~il~servesc; plas.<rreaindivizilor in statutele dispo{.,;;,t
mblle ale socletatll.
Functionali~tii considera educatia-4;'ept un riispuns la specializarea profesionalii crescinda care rezultii din industrializare. Sistemul
~colar este crucial in satisfacerea cererilor economiei cu muncitori
calificati. Sistemul ~colar asigurii indivizilor deprinderi tehnice ~i
sociale de care au nevoie ca sa-~i indeplineascii indatoririle profesionale in mod satis:Iaciitor, fie ca vor ajunge muncitori in fabrici,
vinzatori, avoca!i sau pilo!i ai liniilor aeriene.
De asemenea, educatia asigura mobilitate sociala (vez~Cap. 10).
Educatia poate ajuta 0 persoanii sa urce pe scara sociala. In aceastii
privintii, educatia a permis expansiunea c1asei mijlocii in ultimul
secol.

Inovatia
, culturala
In masura in care sistemul educational i~i face datoria, el spore~te
numarul indivizilor inteligenti ~ieducati din societate. Ace~ti indivizi
pot asigura inovatia necesara pentm ca progresul social sa aibii loco

267

Sistemul educational formal duce la inovatie cultural a ~iin alt

fei. La cele mai inalte niveluri de educatie (universitatile), corpul
profesoral nu numai preda, ci trebuie sa se ~iangajeze in activitati
~tiintifice ~i de cercetare.
Cea mai mare parte a cercetarii ~tiintifice ~imedicale este condusa de universitati. Multi arti~ti, muzicieni ~i scriitori au sau au
avut posturi la universitati. Astfel, multe dintre progresele culturale ~i ~tiintifice majore din societate provin din munca ~tiintifica
~i din cercetarea corpului profesoral universitar.

Functii
, latente
Sistemul educational de asemenea indepline~te mai multe functii
latente (adica, neplanificate sau necunoscute), dar importante. Multe
dintre relatiile celor de aceea~i virsta, dezvoltate in ~coli, au devenit
baza unor prietenii durabile. Legaturile in domeniul carierelor ~ial
slujbelor deseori i~i au originea in re1atiilc din anumite ~coli sau cu
anumite ~coli. $i multe casatorii rezulta din rclatii incepute i!: ~coli.
$coala joaca un rol important ~i in ingrijirea copiilor. Inainte
de dezvoltarea programelor pre~colare, multe femei care doreau sa
munceasca nu puteau pina cind copiii lor incepeau sa frecventeze
~coala, deoarece nu ~tiau sau nu i~i puteau permite sa lase copiii cu
cincva. Din momentulin care copiii incepeau sa mearga la ~coala,
ele puteau sa i~i ia 0 slujba, sa urmeze cursuri sau sa-~i urmareasca
o varietate de interese sociale, intelectuale ~irecreative.
Intr-o alta privinta, adolescentii care merg la ~coala nu sint pe
piata locurilor de munca, reducind astfel competitia pentru slujbe.

o perspectiva

alternativa:
teoria conflictului

Teoreticienii conflictului vad sistemul educational in termeni mai

putin pozitivi. Ei insista asupra trasaturilor negative ale educatiei
amcncane.

Perpetuarea inegalitatii sociale

Teoreticienii conflictului nu sugereaza di sistemul educational
contribuie in mod automat ~i inevitabilla perpetuarea inegalitatii

268

sociale. Totu~i, ei cred ca modulin care educatia functioneaza in

Statele Unite ~i in cele mai modeme societati conduce, de fapt, la
ac.easta.
.o$cQlileamericane sint legate de comunitatile rezidentiale. Sistemel~'~colare sint, in principal, sustinute prin impozitele pe proprietate (aceasta a inceput sa se schimbe doar recent, in urma unor
hotanri judecatore~ti trimise statelor prin care Ii se cerea sa repartizeze ill mod egal, illtre diferite comunitati, alocatia taxelor in dolari).
Comunitatile mai bogate au mai multe fonduri ca sa Ie dea ~colilor
lor. In fel~l acesta, ele pot angaja profesori mai buni ~i cu mai
multa experienta, pot asigura facilitati mai bune ~i pot cumpara
mai multe mijloace educationale ~iechipament decit comunitatile
mai sarace. Chiar ~i cartierele ora~elor bogate reu~esc sa aiM profesori mai buni ~imai multe resurse, deoarece ele cerputerii politice
o parte dispropoqionata din fondurile disponibile. Astfel, sistemul
educational oglinde~te ~i perpetueaza repartizarea inegala a
resurselor sistemului de stratificare existent.
Sistemul educational perpetueaza inechitatile existente intr-un
alt feI. Accesulla nivelurile superioare, in sistemul bazat pe stratificare, depinde in mare masura de profesiile pe care oamenii Ie au.
In sDcietatea americana, pro~Jiile ~e nivel superior sint, de obicei,
accesibile doar oamenilor cu :i1iveluri.superioare de educatie. Mai
mult, cercetarea a aratat, in mod consecvent, 0 corelatie pozitiva
intre educatia parintilor ~i probabilitatea de a merge la un colegiu
(e.g., Sewell, 1971; Biroul de Recensammt al StatelorUnite, 1978 b).
Chiar in cadrul acestui grup, familiile din clasa de sus au mai multe
posibilitati sa-~ipermita universitati particulare de e1ita,care asigura
avantaje suplimentare in lumea profesionala. Copiii din c1asasuperioara au toate ~anse1esa-~i pastreze statutul social, iar sistemul educational este unul dintre mecanismele care faciliteaza acest lucru.
Tracking (selectia pe baza capacitatii), repartizarea elevilor la
programe educationale speciale, pe baza capacitatii, serve~te acela~i
scop. Teoretic, aceasta selectie trebuie sa se bazeze doar pe capacitate; astfel, tuturor elevilor ar trebui sa Ii se dea tipul de educatie
corespunzator, indiferent de originea sociala. Totu~i, in realitate,
cercetarea a aratat ca originea sociala a elevilor joaca un rol important in procesul de selectie (Persell, 1977). Diferitele niveluri de
educatie merg parale1 in comunitatile bogate ~icele mai sarace: cei

269

din nive1urile superioare (mai probabil cei din clasa mij1ocie) au

profesori mai buni ~i mai mu1te resurse dedt cei din nive1urile de
jos (mai probabil cei din clasa muncitoare ~i din clasa de jos); de
aceea, ei primesc 0 educatie mai bunl:i.
In final, exista 0 corelatie pozitiva clara intre gradul de educatie
~ivenitul masurat in d~tigurile de 0 viata (Biroul de Recensamint
al State10r Unite). Aceasta corelatie este legata de ocupatiile pe
care oamenii Ie obtin pe baza nivelului lor de educatie.

Controlul social
Dezvoltarea importanta a educatiei publice americane s-a produs
spre sfir~itul secolului al XIX-lea, 0 data cu dezvoltarea industriaHi
~i cu cre~terea considerabila a imigratiei. Bowles ~i Gintis (1976)
sustin ca ace~tifactori Silltcorelap-.Capitalismul american avea nevoie
de 0 forta de munca mare, supusa, moderata ~i,relativ, bine educaHi. Imigrantii constituiau tocmai rezerva de muncitori potentiali
necesari, iar legile care impuneau frecventa ~colara erau folosite
ca sa-i atraga in sistemul educational. Acest punct de vedere sustine
ca educatia nu a fost un mecanism util ~i salutar, destinat sa-i ajute
pe oameni sa urce pe scara sociala, ci sa satisfaca nevoile sistemului
economic capitalist (vezi Cap. 17).

Sistemul diplomelor
Teoreticienii conflictului au avut tendinta de a considera educatia, indeosebi educatia superioara, mai mult 0 necesitate socialii
dedt educationala. Ei folosesc termenul "scrisori de acreditare"
(sistemul diplomelor) pentru a arata ca, deseori, dovada unui anurnit
nivel de educatie este 0 conditie necesara pentro 0 slujba, indiferent
daca deprinderile dobindite prin acea educatie sint necesare sau nu
pentro a indeplini slujba bine. Collins (1979) se refera la Statele
Unite ca la 0 "societate bazata pe incredere"; cu alte cuvinte, diplomele sint necesare pentru a certifica nivelurile de abilitate.
Sistemul diplomelor (al scrisorilor de acreditare) ar putea fi un
factor de democratizare, minimalizind originea familiei in favoarea
rea1izarii personale. Totu~i, acest sistem a servit, pur ~i simplu, drept
indicator al originii farniliei. Diplomele reclama nu numai inteligentii

270

~i mund sustinuta, ci ~itimp, ~ibani, iar acestea sint, cu 0 mai mare

probabilitate, accesibile celor din clasa de rnijloc ~iclasa superioara.
De asemenea, posibilitatea de a dispune de timp ~ibani sugereaza
o;lgiqea ~itipul de pregatire care ar corespunde cerintelor profesiunilo;' ~iale nivelurilor superioare ale unei organizatii. Astfel, sistemul
diplomelor serve~te ca un proces de ocrotire pentro elita.
Sistemul de diplome a dus la dorinta din ce in ce mai mare a
americanilor de a urma 0 pregatire superioara. Ajutorol federal pe
scara mare pentro cei care vor sa-~i continue educatia, indeosebi
Legea GJ. Bill pentru veterani ~idiversele programe de imprumuturi
~i subventii, a dus la sporirea considerabilii a numarolui indivizilor
care merg la colegii; in mod ironic, sistemul de diplome a avut, de
asemenea, tendinta de a mari nivelul educatiei necesare pentru a
obtine 0 diploma pentro 0 slujba. Profesiuni pentro care educatia
din ~coala medie putea fi suficienta dndva, acum reclama diploma
de colegiu; profesiuni pentro care un licentiat al unei discipline
umaniste era dndva acceptabil, acum pretind un specialist sau chiar
doctor in filozofie.

Controversa testar,ii
"'-

Testarea cuno~tintelor invtt!ate fa un anumit curs nu este controversata. Totu~i, ceea ce a generat 0 i~ijorare
considerabilii este
folosirea diverselor forme de teste de inteligenta ~iaptitudini fie ca
masuratori ale "abilitatii native", fie ca 0 modalitate de selectie
pentro co1egii ~iuniversitati.
Testele de inte1igenta au fost dezvoltate 1ainceputu1 seco1ului al
XX-lea ~i au fost folosite intens in domeniul educatiei. Initial, s-a
presupus ca testele de inteligenta trebuiau sa masoare capacitatile
intelectuale fundamentale ale oamenilor. Totu~i, a devenit cIar ca
ele se bizuie pe 0 cunoa~tere relativ detaliata a culturii dominante.
Multe dintre intrebari folosesc limba clasei mijlocii albe, de la ora~
~i se inspira din experientele acesteia. Recent, folosirea Testului
Scolastic de Aptitudini (TSA), ca 0 modalitate de selectie pentro
intrarea in ~coli de educatie superioara, a fost atacat pe motivul
bine precizat ca el nu masoara inteligenta fundamentala, ci favorizeaza, in dauna altora, tineretul din clasa de mijloc alba, de la ora~.
De asemenea, se sustine ca inteligenta este doar un element impor-

271

tant imp Iicat In educatie ~iIn viata sociaUl ~i di aceste teste ignora
sau minimalizeaza creativitatea, intuitia ~i abilitatea artistica sau
muzicala.

CARACTERISTICILE EOUCA TIEl

,
AMERICANE
Sistemul educational american este unic In multe sensuri. De~i
multe dintre trasaturile sale individuale se gasesc In alte sisteme,
combinatia speciala de elemente care formeaza Invatamlntulln Statele Unite nu se gase~te, probabil, nicaieri In aha parte.

Educatia
de masa

Americanii considera de la sine Inte1esdi educatia gratuim pentru

toti tinerii este 0 parte naturala a peisajului social. De fapt, de~i
acum cele mai muIte sociemti industrializate au sisteme similare,
Statele Unite au folosit prima oara acest concept.
In 1900, doar cam 7% dintre tineri absolvisera ~coala secundara.
Plna in 1940, acest numar se ridicase1a 50%; iar acum aproximativ
80% dintre tinerii americani ~iaproximativ doua treimi din Intreaga
populatie au diplome de ~coala secundara. In mod similar, procentajul din populatie care merge In continuare la aceea~i forma de
educatie secundara s-a ridicat de la 4% In 1900 la aproximativ
16% In 1940; acum, merg cam 40%, in contrast cu aproximativ
10% In Europa OccidentaIa.
Sistemele educative de elita, i. e., cele care nu slnt deschise
tuturor, au standarde considerabil superioare pentru intrare ~ipentru
realizare academica. Standardele academice slnt, In general, mai
scazute In sistemele de educatie pentru mase dedt In sistemele restdnse (e.g., ale Marii Britanii), cu scopul de a Impaca cea mai mare
gama a abilitatilor celor care Invata.
Educatia In Statele Unite nu este gratuita (finantata prin impozitele pentru sistemul public), ea este ~i obligatorie. De~i parintii
au posibilitatea alegerii, cu exceptia unor circumstante speciale

272

aprobate de stat, ei trebuie sa-~i trimita copiii la 0 ~coala particuladi

acreditata, confesionala sau de stat. In Statele Unite, elevii trebuie
sa mearga la ~coala mai mult timp dedt elevii din multe aIte societati
iri'dus,~rializate.Mai mult, aceasta educatie publica ~i obligatorie
este 'finantata prin impozitarea oamenilor fie di au sau nu copii ~i
fie ca copiii lor merg la ~coli particulare sau la ~coli de stat. Acest
lucru nu numai ca large~te baza de sprijin financiar al ~colilor, dar
~i semnaleaza importanta educatiei ~i Increderea pe care Intreaga
societate 0 are In aceasta institutie.

Orientarea pragmatica
Societatea americana a considerat, totdeauna, educatia un instrument care serve~te atlt scopurile sociale, dt ~ipe cele personale.
Pentru fondatori a fost clar ca un stat liber ~i democratic, cum slnt
Statele Unite, are nevoie de cetateni bine educati. Astfel, chiar de
la Inceput, educatia a avut scopul practic important de a educa oamenii pentru democratie.
Mai Inainte, am mentionat ca ~co1ile Ii ajuHi pe imigranti sa se
asimileze In cultura americal}a. De asemenea, am notat utilitatea
educatiei In pregatirea irnigf(ptiloll<ia altora cu deprinderile necesare Intr-o societate industriaJa. Ace~tii <;1ccentuarepragmatica a
educatiei continua ~iasmzi. Scolile asigtrra programc pentru educatia conducatorilor auto, pentru viata de familie i sexualitatea umana, ~i pentru combaterea consumului de droguri. Multe state cer
elevilor sa frecventeze aceste cursuri, precum ~ialtele cu orientare
pragmatid1. Din nefericire, parerea generala ca ~colile sin~re pot
rezolva multe probleme sociale ale societatii este, probabil;"gre~im.
Multe dintre problemele atribuite ~colilor (e.g., abuzul de droguri
~i sexualitatea premaritala) l~i au originea In alte aspecte ale societatii ~inu se supun " Indreptarii rapide", cum se a~teapta unii de la
~coli.

Descentralizarea $i controlul comunitatii

In majoritatea societatilor, educatia este consideram un program national ~ieste controlat de guvernul central. In Statele Unite

273

educatia este descentralizata. Fiecare dintre cele cincizeci de state

raspunde de stabilirea ~imentinerea propriului sau sistem educational, de~iguvemul federal contribuie cu unele fonduri modeste pentru
programe speciale.
Descentralizarea merge mai departe dedt statele. In general,
educatia este considerata 0 responsabilitate a comunitatii ~i cele
mai multe decizii de politica educationala importante sint luate de
comunitate prin eonsiliile ~colare alese. Prin aceste comitete, comunitatile i~i angajeaza ~iconeediaza profesorii ~iadministratorii, stabilesc programele de invatamint (supuse unei reglementari statale)
~i, in general, aleg manualele.
Descentralizarea a avut ca rezultat 0 enorma diversitate in cadrul
sistemului educational american. Aceasta diversitate este atit 0 forta,
dt ~i 0 limitare. Sensibilitatea la dorintele comunitatii pentm cursuri
pragmatice, de pilda, a redus timpul disponibil pentru subiecte academice traditionale. Ceea ce se d~tiga intr-o parte se pierde in
cealalata.
Controlul comunitatii de asemenea spore~te presiunea politica
asupra ~colilor ca sa includa anumite cursuri sau programe in planul
de invatamint sau sa Ie elimine din el. Controlul comunitatii locale
a dus in mod freevent la controverse eonsiderabile referitoare la ee
carti ar trebui folosite la ore sau ar trebui sa se gaseasca in bibliotecile ~colare. Astfel, controlul comunitatii face invatamintul mai
receptiv la nevoile comunitatii ~i 11 implica in controversele comunitatii.
Mai inainte s-a aratat ca modul in eare inviitamintul este finantat
duce la diferente in resursele educationale disponibile in diverse
comunitati. In prezent, ceva mai putin de jumatate din costul educatiei este asigurat de stat ~imai putin de 10% de guvemul federal.
Aproape jumatate provine de la comunitate, iar bogatia comunitiitii
influenteaza calitatea sistemului sau educational.

Structura formala a colii

In ciuda unor deosebiri in sistemele ~colare, stmctura formala
a ~colilor tinde sa prezinte 0 forma de organizare elar birocratica
(vezi Cap. 5). 0 ierarhie a autoritil.tiipome~te de la consiliile ~colare

274

-----------------------------------_._--~

alese, prin administratori (~iadjunctii lor) pina la directorii de ~coala

(~i adjunctii lor), la ~efii diferitelor catedre, apoi la profesorii individuali.
. Are loc ~iorganizatia specializata. Elevii sint, in general, organizati, dupa virsta, in niveluri de clase, de~i in unele ~coli nivelurile
de c~pacitiiti devin criteriul pentru organizare. In clasele elementare,
profesorii sint, deseori, grupati in conformitate cu nivelurile de virste
ale elevilor; in clasele de mai tirziu, ei sint grupati dupa specialitati.
Scolile sint conduse potrivit regulilor formale, care tind sa fie
destul de consecvente in toate sistemele ~colare. Aceste reguli au
ca scop asigurarea unui grad de uniformitate. Astfel, individul trebuie sa-~i ajusteze nevoile la regulile generale. Deseori, creativitatea
~ispontaneitatea sint considerate dezbinatoare, deoarece ele tulbura
ordinea stabilita.
Administratorii ~colilor tin evidente detaliate ale realiziirilor profesorilor ~i ale elevilor. Aceste documente sint pastrate ani de zile
~i influenteaza deciziile daca profesorii ar trebui promovati sau recomandati pentm alte profesiuni, precum ~idadi elevii ar trebui sa
continue in urmatoarea clasa.
La fel ca in orice organizatie birocratica, ~colile au, de asemenea,
reguli ~i relatii informale. 1\cestea dau ~colilor americane un mai
mare spor de flexibUitate $l.carac.ter informal dedt s-ar parea, privind la stmcturile lor fonnale.

invatamintul superior

o diploma de la un colegiu este, deseori, esentiala pentru succes

, in lumea modema. Ea asigura accesulla profesiuni mai bune, duce
la d~tiguri mai mari pentru toata viata ~iexpune indivizii la 0 gama
larga de interese culturale.
Colegiile ~iuniversitatile, la fel ca alte ~coli, sint organizate pe
reguli birocratice. Ele au 0 structura clara a autoritatii, au reguli ~i
pastreaza documente scrise. La fel ca aite organizatii educationale,
ele au 0 flexibilitate considerabila; de fapt, deseori exista 0 mai
mare deschidere la acest nivel dedt in ~colile elementare ~iin ~colile
secundare.
Clientela invatamintului superior se schimba. Numaml total al
studentilor la acest nivel cre~te mereu, mai ales in colegiile de doi

275

All,!

ani ~iin cele ale comunitatilor, iar compozitia corpului studentesc

este mai diversa dedt inainte. Ceva mai mult de jumatate din toti
studentii colegiilor ~iuniversitatilor sint femei, iar un numar din ce
in ce mai mare (de~i inca mic) sint din grupurile minoritare. Virsta
medie a acestor studenti de asemenea a crescut. Un mai mare numar
de studenti de la colegii ~iuniversiiliti combina programele de studii
cumunca.
Cre~terea fenomenala a invatamintului superior in timpul acestui
secol, indeosebi incepind din anii '50, a creat multe probleme.
Intrucit ~coala secundara ~icolegiul difera foarte mult, multi tineri
au dificultati ca sa treaca dintr-o parte intr-alta. Exisili 0 presiune
cresdnda asupra profesorilor, indeosebi in marile universitati de
stat, pentru a fi promovati sau pentru a primi subventii necesare,
sa-~i duca la indeplinire programele de cercetare. Aceasta deseori
ii incurajeaza pe profesori sa-~i imparta loialitatea intre catedra ~i
cercetare, ~i intre institutia ~i disciplina lor. Deasemenea, exista
idei contradictorii cu privire la modul de implicare a profesorilor
~i studentilor in deciziile institutionale importante care, de obicei,
sint luate de administratori. ~i exista un interes din ce in ce mai
mare pentru definirea exacta ~iaprecierea modului in care colegiile
contribuie la dezvoltarea intelectuala, culturala, sociala ~ipersonala
a studentilor lor. In final, climatul economic s-a schimbat ~imulte
institutii trebuie sa invete sa faca mai mult cu mai putin. Multe
dintre aceste probleme sint in curs de rezolvare, dar nu se intrevad
solutii u~oare.

PROBLEME CURENTE iN
iNVATAMiNTUL
AMERICAN
,

Disciplina i violenta
Numiirul de rapoarte despre elevii care folosesc violenta impotriva altor elevi ~i impotriva profesorilor cre~te. Elevii din zonele
interioare ale marilor ora~e uneori aduc pistoale, cutite ~ialte arme

276

la ~coala. Cre~te numarul celor care folosesc ~i vind droguri in

incinta sau in jurul ~colilor.
Aceste probleme nu sint limitate la ~coli. De fapt, violenta cres'cin~a in ~coli este doar 0 reflectare a cre~terii substantiale a violentei
in's'Ocietate. Ceea ce este diferit este ca, deseori, s-a considerat ca
~coIi1esint imune la aceste probleme. Daca acest lucru a fost vreodata adevarat, nu este relevant; este clar ca nu e cazul astazi.
Disciplina este, frecvent, aplicati'ifie in ~coli, fie in multe familii.
Tipurile traditionale de autoritate intre generatii s-au schimbat, in
parte ca 0 consecinta a revolutiilor culturale ~i sociale din anii '60
~i '70. Un slogan uneori vazut astazi pe tricouri ~i pe barele de
protectie ale ma~inilor suna a~a: "Contestati autoritatea". Totu~i,
exista din ce in ce mai multe dovezi ca cheia succesului in ~coli
constii in stabilirea unor obiective clare ~i in aplicarea, in mod
ferm, a disciplinei, dar cu mila (Burns, 1985).

Eficacitatea
Problema
Depllngerea ~idenuntarea orga~atiilor ~ia institutiilor constituie 0 distractie americana favorita. Totu~i, in ultima decadii examinarea serioasa a sistemului ~colar american a declan~at un numar
de alarme. Intr-o expresie memorabiUi, raportul din 1~83, natiune
la rise, al Comisiei Nationale pentru Perfectiune in Invatamint se
referea la 0 "cre~tere a mediocritatii" in ~co1ile americane. Intr-un
raport mai recent asupra~~colilor din marile ora~e, Fundatia Car~
wegie pentru Progresul Invatamintului (1988) a constatat ca sint
slabe din punct de vedere educational.
Una dintre bazele acestor aprecieri descurajatoare aJe inviitamintului american este sdiderea continua al randamentului la testele
standardizate de absolvirea ~icre~terea analfabetismului functional,
lipsa deprinderilor de a citi ~ia scrie necesare pentru a rezolva problemeIe fundamentale ale vietii de fiecare zi. Analfabetismului fimctional este, de asemenea, demonstrat de sumele mari pe care multe
intreprinderi ~iservicii militare Ie cheltuiesc, ca sa asigure recrutilor

277

ajutorul de care au nevoie ca sa-~i poata face datoria. Analizele

performantei academice a tinerilor din diverse tari arata ca tinerii
americani sint in urma colegilor lor la aproape toate materiile, indeosebi la ~tiinta, matematica ~i geografie.

Solutii propuse
Drept rezultat al unui studiu extins asupra ~colilor americane,
Coleman (Coleman ~i colab., 1966) concluzioneaza ca ~colile au
un efect redus asupra succesului elevilor. Mai importanta, sustine
Coleman, este originea sociaHi a copilului. Acest punct de vedere
este sustinut de Jencks (Jencks ~icolab., 1972) care afirma di inegalitatile intre originile socialc ale elevilor sint mai importante dedt
ceea ce se intimpla in ~coli. Totu~i, acest punct de vedere este atacat
de Rutter (Rutter ~i colab., 1979) care a studiat ~colile secundare
din Londra, ~i de Winn (1981), care a studiat ~colile americane.
Aceste doua puncte de vedere nu sint necesarmente in opozitie.
Luate impreuna, ele sustin di atit mediul social exterior ~colii, cit
~i ~coala insa~i influent~aza calitatea educatiei. In opera sa de mai
tirziu, Coleman (Coleman, Hoffer ~iKilgore, 1982) arata ca ~colile
pot avea importanta in realizarea academica.
Toate cercetarile arata ca climatu1 ~colar (disciplina ~i accentul
pe realizare), profesorii buni, rechizitele ~ifacilitatile adecvate, toate
sint importante pentru realizarea academidi. Obiectivele educationale clare sint esentiale, a~a cum sint ordinea ~idisciplina. 0 relatie
solida ~ibazata pe sprijin cu comunitatea eontribuie de asemenea
la succesul unei ~coli in educarea elevilor sai.
Gestiunea bazata pe /jcoala- in care cadrele didactice coopereaza cu administratia in luarea deciziilor referitoare la planul de invatiimint, la reguli, la rechizite ~ila alte1e - poate ajuta la imbunatatirea
calitatii ~colilor, dindu-le profesorilor mai multa responsabilitate
profesionala. Acest mod de a vedea lucrurile este sustinut de profesori ~ide sindicatullor, dar nu a d~tigat bunavointa administratorilor
sau a sindicatului lor. Dupa cite se pare, acest mod a fost incercat,
eu succes, in mai multe sisteme ~colare ~i,in prezent, este adoptat
de altele.
Sistemul cupoaneloreste 0 aWl solutie propusa. In acest sistem,
parintilor Ii se ofera cupoane pe care Ie pot folosi pentru costul

278

educarii copiilor in orice ~coala acreditata pe care 0 doresc. In

acest fel, se sustine, fortele pietei (nevoile ~colilor de a atrage elevi)
vor face ~colile sa-~i amelioreze calitatea educatiei oferite. Criticii
sPUll ca valoarea sau calitatea educatiei nu poate fi bazata pe 0
fluttuatie pe termen scurt a fondurilor, pe care acest sistem 0 atrage
dupa sine. De pilda, un sistem ~colar nu poate angaja douazeci ~i
cinci de profesori intr-un an ~i numai douazeci in urmatorul, daca
numarul inscrierilor scade, ~itotu~i spera sa atraga cadre didactice
bune. Profesorii nu mai au nevoie de sarcini; echipamentul ~i rechizitele au nevoie de 0 baza financiara mai stabila. De asemenea,
exista un oarecare perieol ca, in acest sistem, ~colile ar putea refuza
sa accepte elevi recalcitranti, care apoi ar ajunge intr-un numar
limitat de ~coli pub lice.

Rasa, clasa i invatamintul

Poate problema cea mai complexa ~i mai indircata emotional,
cu care se confrunta invatamintul superior in Statele Unite, este
re1atia intre rasa, clasa ~i ca1itatea invatiimintului. Sint mai mu1te
motive
pentru
aeeasta.
Cojiiidin
c1asa superioara
~i mijlocie bine
sint
socializati
in valori,
atituaitii
~i practici
care se conformeaza
la ceea ce ~colile a~teapta de la ei. PB;lbabi1itatea ea ei sa poata citi
1a 0 virstii timpurie ~i sa aiM acees 1a carti este mai mare. Ei sint
invatati sa amine placerea prezenta pentru scopuri pe termen mai
lung. Profesorii lor, care, in general, provin din clasa mij10cie, Ie
imparta~esc valorile. :>iatit planul de invatiimint vizibil, cit ~i eel
ascuns deseori sint bazate pe acelea~i valori ale clasei ~ip'e ace1ea~i
idei.
Mai devreme s-a mentionat ca rasa ~i clasa sint legate (vezi
Cap. 11). Astfel, deosebirile de clasa prezentate mai sus se aplica,
in general, americanilor africani ~i americanilor hispanici. In particular, a existat 0 dezbatere continua despre deosebirile rasiale in
materie de inteligenta, care pot limita realizarile educationa1e ale
americanilor africani. Pe scurt, argumentul este ca americanii africani sbtin, in mod constant, un rezultat cu zece pina la cincisprezece
puncte inferior albilor la testele de inteligentii standardizate (Jensen,
1969), ceea ce poate demonstra ca ei sint inferiori genetic in privinta

279

inteligentei. Daca acesta este adevarul, atunci diferentele educationale dintre albi ~i americanii africani pot sa nu aiba nici 0 legatura
cu calitatea invatamintului, ci mai degraba sa fie 0 functie a factorilor ereditari asociata cu rasa.
Cercetarile recente par sa dezminta aceste argumente. S-a demonstrat ca testele standardizate se bazeaza pe cultura clasei mijlocii
albe, de aici discriminarea impotriva celor care nu apartin acestui
grup. De altfel, grupurile minoritare cu rezultate scazute la aceste
teste la inceputul acestui secol (e.g., evreii), acum obtin un punctaj
la nivelurile nationale sau deasupra lor (Sowell, 1977). In mod
clar, mo~tenirea genetica a acestor grupuri nu s-a schimbat in aceasta scurta perioada de timp, dar s-a schimbat mediullor social ~i,
probabil, acesta este factorul determinant.
Statele Unite inca se contrunta cu problema rasiala ~i etnica in
domeniul educatiei. De~i Curtea Suprema a desegregat ~colile americane in 1954, mai ramin multe din ele segregate, din cauza modelelor rezidentiale -indeosebi in interiorul ora~elor mari, dupa exodul
spre suburbii a multor albi din clasa mijlocie. $colile din interiorul
ora~elor mari nu sint doar segregate, ci ~i subfinantate ~i, asemeni
comunitatilorin cartierele in care se afla, se contrunta cu problemele
crimei ~iale drogurilor. Segregatia bazata pe modelele rezidentiale
constituie 0 problema greu de rezolvat. Transportul cu autobuzul
opereaza in sensul realizarii unui echilibru rasial, dar interesul pentru
el ~i legalitatea lui sint limitate la zone in care copiii vor sa piarda
mult timp cu transportul.
Pe scurt, Statele Unite inca nu au rezolvat problema asigurarii
unei bune educatii tuturor copiilor, indiferent de rasa ~iclasa. De~i
s-a produs deja 0 considerabila desegregare in ~coli, mai sint inca
multe de mcut. Cercetarile arata ca performanta academic a a elevii or minoritari in ~colile segregate tinde sa se imbunatateasca
(Daniels, 1983). De aceea, sarcina este schimbarea acelor conditii
sociale care promoveaza segregatia atit in comunitati, dt ~iin ~colile
lor.

Funcfionalitii considera ca sistemul educalional completeaza roluljamiliei inprocesul de socializare al tinerilor. fjcolile
fi invala pe copii nu numai deprinderi necesare pentru afunc-

280

liona in societate, ci i norme i valori importante, precum i

trasaturi comportamentale. fjcolile inlesnesc integrarea sociala
a cetalenilor i asigura un cadru pentruinteracliunea grupelor
vlrsta. Ele pun accentul pe conjormism i descurajeaza devianla. Sistemul educalional constituie una dintre caile principale pentru plasarea sociala i mobilitatea sociala. El asigura
societalii muncitori bine pregatili ipermite mamelor cu copii
mici sa lucteze daca vor. Educalia este, de asemenea, un element important in inovalia culturala i in progresul tiinltfic
i umanist.
Teoreticienii conflictului au adoptat un punct de vedere mai
pulin pozitiv in privinla sistemului educalional. Ei considera
ca sistemul educalional perpetueaza inegalitatea sociala existenta prin asocierea clasei sociale cu posibilitalile educalionale. Ei vad in educalie un mijloc de control social i 0 modalitate de a satisface nevoile de jorla de munca ale societalii
capitaliste. Ei critica societatea bazata pe sistemul diplome/or,
care pretinde 0 atestare educalionala inutila pentru roluri
importante in societate i roluri profesionale. Teoreticienii conjlictului de asemenea grata cum controversa asupra testelor
standardizate Ie suslilJl/argljmentul ca sistemul educational
este partinitor in favoa?ea cfasei mij locii albe.
Sistemul educalional ameri~n l!ste unic in conjiguralia
sa. El este public i obligatoriu. El incearca sa rezolve 0 serie
de probleme sociale (e.g., drogurile ~i relaliile sexuale premaritale). Descentralizarea sistemului educalional al Statelor
Unite este 0 alta trasatura distinctiva a sa. Educalia este 0
responsabilitate a comunitalii ~i este controlata de comunitate.
fjcolile i universitalile sint, in cea mai mare parte, organizalii
birocratice cu modele clare de autoritate, reguli ~i documente.
Disciplina fii violenla constituie probleme din ce in ce mai
mari in coli. fjcolile americane aujost, in mare masura, ineficiente in asigurarea deprinderilor necesare in societatea moderna; aces! lucru este deosebit de adevarat cind sin! comparate cu $colile din alte lari. Aufostpropuse mai multe solulii
la aceasta problema. Una implica crearea unui climat ~colar
mai ordonat i mai academic. Alta insista asupra gestiunii
bazate pe coala, care are drept scop acordarea unei mai mari

281

libertati profesionale ~i responsabilitafi profesorilor. Sistemul

cupoanelor, care lasa pe parinfi sa aleaga ~coala copiilor,
este 0 alta solufie prop usa, de~i aceasta propunere implica
mai multe probleme.
in final, a fost discutata problema spinoasa a intersectiei
rasei, clasei ~i educafiei. Afost luata in considerare problema
partinirii rasiale ~i de clasa la testele de inteligenfa, a~a cum
afost argumentul cafactorii genetici explica deosebirile rasiale
in privinfa inteligenfei. Au fost explorate efectele de durata
ale fmplinirii educafiei 'insistemele ~colare segregate pe criterii
rezidenfiale.

ii

15
RELIGIA
A

In

acest clteva
capitolforme
vom descrie,
maiei.intii,
este religia
~i vom
discuta
diferite ale
Dupace aceea
vom examina
perspectiva funcfionalista care susfine ca religia ofera sens in
viafa sociala. De asemenea, vom examina religia din perspectiva
teoriei conflictului, care 0 considera 0 for/a sociala distructiva.
Vafi, de asemenea, explorata relatia religiei cu schimbarea sociala
~i modul in care religia este organizata in societate. Vorfiprezentate scurte descrieri a cltorva dintre religiile importante ale lumii,
impreuna cu 0 analiza a r;oJuluireligiei in societatea americana
ii","",
contemporana.

RELIGIA: 0 DEFINITIE
,
Intrucit re1igia ia mu1te forme, este greu sa 0 define~ti intr-un
mod care respecta diferite1e tipuri. Durkheim (1954; original, 1912)
of era un exemp1u in discutia sa despre sacru ~iprofan. Sacru1 implica tot ceea ce este considerat supranatura1, dinco10 de obi~nuit.
Grice obiect sau eveniment poate fi investit cu aura sacru1ui, un
anumit animal, 0 anumita stinca, luna, 0 cruce. Pe de alta parte,
profanul este tot ceea ce este considerat comun ~i obi~nuit. Stinci1e
sint stinci, iar un animal nu este nimic special; in acest caz aceste
obiecte sint considerate 0 parte a profanu1ui mai degraba decit
1umea sacra. (Retine ca Durkheim nu folose~te termenu1profan in
sensu11ui obi~nuit deceva insultator ~ivulgar).

282

283

Un alt element al religiei este ritualul, practici formale ~istilizate,

asociate cu sacrul. Acestea pot include rugaciuni, purificarea ceremoniala, dansul ceremonial sau incantatia (un ansamblu de cuvinte
sau sunete deseori implicind repetitia). Aceste actiuni permit credinciosului sa abordeze sacrul intr-o maniera atenta ~i controlata.
Cu aceste definitii ca baza, religiapoate fi definita ca un sistem
de credinte ~i ritualuri imparta~ite care slnt preocupate de tarimul
sacrului. Aceasta definitie este destul de larga, ca sa permita 0
discutie a diverselor forme de religie consemnate de-a lungul istoriei.

TIPURI DE RELIGIE
In masura in care se po ate stabili, 0 forma oarecare de religie a
existat In toate societatile cunoscute. Dar formele pe care le-a luat
au variat In mod considerabil. Diferiti oameni au adorat toate felurile
de obiecte ~i fiinte ~i s-au angajat Intr-o ordine de comportament
"religios".

umane, sau indiferente fata de ele. Spiritele pot fi influentate prin

magie, practici rituale care permit oamenilor sa foloseasca puterea
supranaturaHi sau spiritual a pentru propriile lor scopuri. Religia
anirnista a fost obi~nuita printre diverse triburi din Africa ~i din
alte lbcuri.

TeismuJ
Teismul este credinta in existenta unor zei despre care se presupune ca sint putemici ~i interesati de activitatile fiinteior umane.
Ace~ti zei trebuie sa fie venerati ~i cinstiti Intr-un fei oarecare.
Exista doua forme majore de teism.

Politeismul
Cea mai obi~nuita forma de teism este politeismul, credinta in
existenta mai multor zei. Deseori, un zeu este considerat mai puternic decit ceilalti, un zeu al zeilor.

Monoteismul

Supranaturalismul
Supranaturalismul este 0 forma de religie care presupune existenta unor forte In afara lumii obi~nuite, In supranatural, care influenteaza evenimentele umane atit in bine cit ~iin rau. Nu este implicat
un anumit zeu sau spirit, doar forte supranaturale impersonale. De~i,
In general, un element al societatilor preindustriale, unele aspecte
ale supranaturalismului pot fi vazute In practica contemporana de
a purta laba unui iepure sau de a crede In noroc.

Animismul
De asemenea, re1igia poate lua forma animismului, 0 credinta
in activitatea "spiritelor" in lume. Aceste spirite pot exista in oameni
sau In orice fiinte din lumea naturalii, cum sint arborii ~ianimalele.
Aceste forte spirituale pot fi folositoare sau daunatoare fiintelor

284

4'
;>' ~~'

*"

A doua forma de teism este credi~ajntr-un zeu. De~i monoteismulnu este la fei de obi~nuit ca politei"smul, cele trei religii monoteiste - iudaismul, cre~tinismul ~i islamismul - au, laolalta, mai
multi membri decit orice alta forma de religie.

JdealismuJtranscendent
ldealismul transcendent nu implica venerarea nici unui zeu,
spirit sau forta supranaturala; el se bazeaza pe principii sacre de
idei ~i actiuni. Scopul sau este sa dea fiintelor umane posibilitatea
de a atinge cel mai Inalt potential. Forme de idealism transcendent
se gasesc Indeosebi In Asia; budismul este un exemplu.

285

RELIGIA: 0 PERSPECTIV A
FUNCTIONALISTA
,
In general, functionali~tii considera re1igia 0 foqa pozitiva in
societate. Ea indepline~te functii sociale importante ~i, ca atare;
exista intr-o oarecare forma in toate societatile.

Functiile religiei
Coeziunea sociala
Religia actioneaza ca 0 foqa unificatoare in societate, asigurind
un ansamblu imparta~it de idei, valori ~i norme in jurul caruia
oamenii pot forma 0 identitate comuna. Religia devine un unificator,
o modalitate de a stabili un limbaj comun; ea este liantul care leaga
un grup laolaltli, oferindu-i un ansamblu comun de valori. De pilda,
evreii, raspinditi pe glob in diferite culturi timp de secoIe, ~i-au
mentinut identitatea caracteristica in mare masura prin ideile ~i
practicile religioase comune.
S-a sustinut, totu~i, di aspecte1e unificatoare ale religiei sint mai
aparente in societatile care au doar 0 religie. Acesta a fost deseori
cazul in societatile preindustriale; la aceste socieUiti se referea
Durkheim dnd a scos in evidenta aspectul unificator al religiei.

Oferirea unui sens in viata

,
In general, re1igiaofera raspunsuri satismcatoare emotional "m~rilor" intrebari in legatura cu existenta umana ~i cu scopul ei. In
particular, ea rezolva problemele vietii ~i ale moqii, descrie felul
de viata pe care oamenii tebuie sa-l duca - scopullor in viata - ~i
explica ce Ii se intimpla dupa ce mor. Religia este, esentialmente,
singura institutie sociala care incearca sa rezolve aceste probleme
importante.

Controlul social
Normele societatii sint, deseori, bazate pe un ansamblu de idei
religioase. Cele mai muIte dintrc cele mai importante legi din

286

societatea americana (e.g., legea care interzice omorul) dobindesc

o foqa moralii, precum ~i una legala, deoarece ~le sint inc1use in
valorile religioase; Ii se da 0 legitimitate sacra. In evul mediu, se
ci'e.deilca regii domnesc prin drept divin, iar legea in tarile islamice
estejustificata prin Coran, cartea sfinta a islamului.

Sprijinul psihologic
Religia ofera multor oameni sprijinul afectiv ~i psihologic de
care au nevoie ca sa supravietuiasca intr-o lume complexa ~inesigura. Ea este deosebit de utila in vremuri de criza, cum este moartea
cuiva apropiat. Ea sugereaza un oarecare scop in a muri ~i ofera
un ansamblu de practici rituale pentru doliu ("priveghiul" la cre~tini
sau ,,~iva" la evrei, de pilda) care u~ureaza suferinta supravietuitorilor.

Ideologiile seculare: echivalentele

functionale ale religiei
Religia se refera la sfera ~acra a experientei umane. Dar ceca
ce este considerat sacru est~~:mstt;git social. Functionali~tii arata ca
exista echivalente funcfioncile (caracteristici sociale ~i culturale
care au acela~i efect ~i pot substitu'i'alte caracteristici sociale ~i
culturale) ale religiei. Adica, sistemele de idei seculare (nereligioase,
e.g., ~tiinta) pot indeplini acelea~i functii mentionate mai sus pentru
religie.
Multe din "ism" -ele lumii - fascismul, socialismul, comunismul,
umanismul- pot fi considerate religii seculare. Ele toate promoveaza
solidaritatea sociala ~i coeziunea printre credincio~ii lor. Ele dau
vietii un scop ~i un sens ~ijustifica comportamentele necesare in
cadrul grupului practicant. Ideile lor ideologice ofera sprijin afectiv
in vremuri grele ~i de nesigurantlL Ele chiar gasesc justificarea
moqii, daca aceasta este in serviciul unci cauze pe care adeptii lor
o definesc ca fiind nobilii. Deosebirea intre religie ~i ideologiile
seculare consta in faptul ca religia este orientata spre tarimul supranaturalului ~i i~i trage puterea din acel tarim. Aceasta credinta in
supranatural mare~te stabilitatea religiei ~i0 impiedica sa se schimbe
drastic.

287

II

RELIGIA: 0 PERSPECTIVA A
CONFLICTULUI
Teoretieienii eonflietului nu eonsidera religia institutia sociala
pozitiva deserisa de funetionali~ti. Ei prezinta cite va earaeteristici
negative ale societatii care i~i au originea direct in religie sau sint
aparate de ea.

Religia ca "opiu al poporului"

i

Religia, sustin teoreticienii conflictului, sustine ~i legitimeaza

sistemul existent. Ea realizeaza aceasta prin abaterea atentiei eelor
9primati de la problemele lor ~ide la orice incercare de a Ie rezolva.
Intr-o expresie memorabila, Marx (1964: 27; original, 1848) a numit
religia "opiul poporului". El voia sa spuna ca, la fel ca opiul, religia
ii face pe oameni sa se simta bine, dar Ie abate atentia de la existenta
lor nenorocita ~i de la actiunea neeesara pentru a 0 schimba.
Teoreticienii conflictului considera religia un alt element in luptele pentru putere in societate. Ea este folosita de cei de la putere
atlt pentru a-~ijustifica pozitia, dt ~ipentru a descuraja orice incercare a eelor :taraputere sa-~i schimbe situatia. Rcligia abate atel1tia
de la problemele ~i suferintele lumii prezel1te, promitind recompense in viata de apoi.

Religia i inegalitatea
Stabilitatea ~i coeziunea pe care religia Ie asigura sint considerate, de teoreticienii conflictului, exemple ale naturii sale distructive.
Dedt sa se imp ace cu inegalitatile despre care teoreticienii conflictului cred ca exista in toate societatile moderne, oamenii eon~tienti
social, cu simtul istoriei, ar trebui sa lupte ea sa Ie elimine. Dar
religia deseori asigura legitimitatea morala pentru aceste inechi:tati,
descurajind schimbarea sociala. Regii domnese ~ii~i oprima poporul
in virtute a unui drept divil1 ~i, astfel, sint imuni fata de critica. Mai
general, eonditiile economiee existente, pe care Marx ~iteoreticienii
conflictului Ie considera f0rtele fundamentale in societate, influen288

teaza forma, directia ~irolul religiei in societate. Altfel spus, structufa economica ~i sociaUi da forma sistemelor de idei ~i valori,
inclusiv religiei.
'\Religia, din perspectiva conflictului, este 0 forta conservatoare
in lume. Ea deriva din statu-quo ~ipastreaza ordinea sociala existenta ~i descurajeaza schimbarea sociala. Sa ne amintim discutia
de mai inainte despre baza religioasa a sistemului castelor (vezi
Cap. 9). Un alt exemplu, cele mai multe religii sint orientate spre
barbati ~i dominate de barbati, adica, patriarhale in forma (vezi
Cap. 13). Chiar astazi, multe dintre religiile importante au rezistat,
in diferite grade, la puterea ~i autoritatea din ce in ce mai mari ale
femeilor in ierarhiile lor.

Religia $i conflictul social

In sociemtile in care exista mai multe religii, in loc de 1mamajora,
probabilitatea ca religia sa creeze dezbinare sociala ~iconflict dedt
sa promoveze coeziune sociala este mai mare. lrlanda de Nord ~i
Pakistanul sint exemple evidente. In cel de-al doilea caz, eonflictul
intre hindu~i ~i musulmanj a devenit atit de acut, ca tara a trebuit
sa fie impartita pe baza reJ;giei. In Irlanda de Nord, conflictul intre
catolici ~i protestanti par~"fara ~fir~it, a~a cum pare ~i conflictul
intre evrei ~i musulmani in Orientui-lYiijlociu.
In toate societatile, arata teoreticienii conflietului, religia produce conflict social. Cruciadele i-au atitat pe cre~tini impotriva
musulmanilor ~i au provocat nenumarate distrugeri. Una dintre
justificarile majore pentru eolonizarea europeana a Africii, Asiei
~i Americii de Sud a fost sa-i converteasca pe "pagini"ruameni
care se inchinau la idoli sau la multi zei.

RELIGIA ~I SCHIMBAREA SOCIALA

Relatia intre religie ~isocietate este mult mai subtila ~imai complexa dedt cred teoreticienii conflictului. Contrar punctului lor de
vedere, religia poate promova schimbarea sociala, de~i nu toata
aceasta schimbare este, necesarmente, folositoare (e.g., colonialis289

mul european). Un exemplu major al rolului religiei in sustinerea,

dadi nu provocarea, schimblirii sociale implidi aparitia capitalismului. Pe de aha parte, a~a cum sustin teoreticienii conflictului,
deseori religia are un rol conservator, descurajind schimbarea ~i
reafimund traditia. Un exemplu este rena~terea fundamentalismului
Islamic.

"Etica pro testan ta" $; capitalismul:

promovarea schimbarii sociale
Marx a insistat ca sistemele de idei, cum este religia, sint un
produs al structurii economice a societatii ~iservesc la consolidarea
~i legitimarea ei. Weber nu a fost de acord. El a sustinut eli relatia
poate functiona ~iinvers; sistemele de idei pot influenta dezvoltarea
structurilor sociale ~i economice. Ca sa demonstreze aceasta, Weber (1958; original, 1904) a analizat rolul protestantismului calvinist
in dezvoltarea initialaa capitalismului.
Weber noteaza ca economia capitalista moderna este 0 forma
absolut noua de activitate economica. In contrast Cllformele economice anterioare, capitalismul pune accentul pe planificarea rationala
~i pe gestiune, preum ~ipe acumularea sistematica ~i continua de
bogatie care poate fi folosita pentru dezvoltare ~i extindere. Stilul
cheltuielii lib ere din trecut nu permitea acumularea capitalului care
putea, dupa aceea, fi folosit pentru investitie ~i extindere. Astfel,
era nevoie de 0 noua abordare a economiei ~i a vietii, in general,
pentru dezvoltarea capitalismului modern.

Calvinismul
Aceasta noua abordare, arata Weber, a fost oferita de primii
calvini.Jti, protestanti care i~i bazeaza credinta pe ideile lui John
Calvin. Calvini~tii cred inpredestinare, actul prin care Dumnezeu
predestineaza ca anumite suflete vor fi osindite, iar altele vor fi
mintuite, ~i ell nimic din ceea ce ele pot face in aceasta lume nu va
afecta decizia lui Dumnezeu. Sarcina paminteasca a calvini~tilor
este sa fie ascetici (sa se abtina de la placerile lume~ti) ~isa lucreze
pentru gloria lui Dmnnezeu. De~i decizia lui Dmnnezeu pentru des-

290

tinullor ultim este imuabila, calvini~tii cauta un indiciu in privinta

acestuia ~icred di succesullumesc este un semn ca Dumnezeu i-a
ales pentru 0 viata "pUna de succes" in eternitate.
\'. '~n felul acesta, sustine Weber, primii calvini~ti, cumpatati, harnic(~i asceti, cautind un semn al salvarii eteme, s-au angajat tocmai
in tipurile de actiuni necesare pentru dezvoltarea capitalismului
modem. Ei au lucrat intens ~i sistematico Banii pe care i-au acumulat, traind modest, i-au investit In extinderea intreprinderilor capitaliste.

Alte religii
Alte religii nu au oferit aceea~i baza pentru dezvoltarea capitalismului. Catolicismul ~i-a incurajat adeptii sa-~i caute rasp lata in
viata viitoare mai degrabli dedt in aceasta. Religiile asiatice (e.g.,
hinduismu1) au descurajat activitatile care ar duce la progresul personal, au descurajat tipul de munca grea necesar pentru dezvoltarea
capitalismului (e.g., islamul) sau au pus accentul mai degrabli pe
viata de apoi dedt pe implicarea in aceasta lume (e.g., budismul ~i
taoismul).
. D~pendenJa. c~pitalis~l!llui modern de sistemul
pnmllor CalVInl~t1este mi,exerrrplu, credea Weber,
care ideile ~iparerile formeaza ~idillijeaza societatea.
nismul a produs capita1ismul, in m~d cert el a fost
esential.

de credint~ ~l
al modulm In
De~i nu calviun ingredient

Revolutia
is/amica: reafirmarea

traditiei

Ultimul deceniu, sau ultimele doua, a fost martorul unei dezvoltari considerabile a fundamentalismului, 0 aderare dirza la ideile
~ipracticile religioase traditionale, printre musulmani (cei ce cred
In Islam). Fundamentalismul Islamic a contribuit la asasinarea pre~edintelui Anwar Sadat al Egiptului ~ila distumarea ~ahului Iraoului,
care a incercat sa "occidentalizeze" tara.
In multe tari islamice din Orientui Mijlociu, fundamentalismul
pretinde ca femeile sa fie supuse. In Iran, femeilor Ii se cere sa-~i
29

acopere paml ~icea mai mare parte a fetei cu val. In Arabia Sauditii
femeile nu au voie sa conduca ma~ini neinsotite. Fundamentalismul
islamic este evident in Iran, unde este modul absolut de viata pentru
multi oameni. El constituie un ansamblu de idei raspindit peste tot,
care stabile~te comportamentul adecvat in, practic, toate zonele
vietii sociale ~ipersonale. A fost 0 presiune considerabila ca legea
islamica sa devina legea tarii, iar cleml sa fie autorizat sa interpreteze ~i sa imparta dreptatea in conformitate cu ea.
Fundamentalismul pare sa-~i faca aparitia in vremuri de schimbari sociale, dnd confuzia ~i evenimentele tulburatoare erodeaza
intoarcere la ideile fundamentale
normele ~i valorile obi~nuite.
ofera stabilitate ~iintimitate, 0 modalitate de a face fata dezordinii
~iefecte10r dezorganizatoare ale schimbarii. Ideile ~ipracticile traditionale sint inteligibile ~ilini~titoare. Prin reafirmarea trecutului ~i
reinstituirea traditiei, religia poate redirectiona schimbarea sociala
dinspre viitor spre trecut. De~i aceasta parte a expunerii s-a concentrat asupra fundamentalismului islamic, concluziile vor fi, deopotriva, aplicabile unei analize a fundamentalismului cre~tin.

Bisericile tind sa fie conservatoare. Deseori, ele accepta obiectivele majore ale societiitii ~ise opun schimbarii. Acest sept este evident, de pilda, in opozitia Vaticanului, sediul autoritatii Bisericii Catolice, fata de eliberarea teologiei, care i~i are originea in ideologia
ma'1xistii.Preotii 1atino-americani care subscriu 1aaceastii ideologie
se dedica promovarii salvarii spirituale, dar ~iameliorarii conditiilor materiale ale saracilor, prin schimbari economice ~i sociale.

Secta
In unele privinte, sectele se aseamana cu biserica. La fel ca biserica, sectele pretind singura legitimitate pentru adevarul religios,
dar ele nu se incadreaza la fel de confortabil in cultura majoritatii.
Ele tind sa fie mici ~iexclusiviste, deseori resping normele ~ivalorile
cuIturii dominante. Deseori, sectele se fonneaza dupa ce un mic
numar de indivizi se desprinde dintr-o biseridi mai mare ~i mai
bine constituita.
Sectele sint organizate mai putin formal decit biserica. Conducerea este, deseori, bazata pe charisma, calitati personale extraordinare care atrag ~itin adeptii. In timp ce biseri~a tinde sa se concentreze asupra ritualurilor ~lJlIale., sectele pun accentul pe experienta
personala. Practicile religioase in cadrul sectelor tind sa fie mai
emotionale decit cele din biserica. II1"fina1,secte1e deseori reprezintii
o forma de schisma impotriva vreunui aspect al culturii mai mari
sau impotriva bisericii mai traditionale. De pilda, anabapti~tii reformei (mi~carea din secolul al XVI-lea care a dus la instituirea protestantismului) aunegat validitatea botezului copiilor ~i au practicat
botezul adultilor.
,,/':-

ORGANIZAREA RELIGIEI
Pe linga ansamblul de credinte ~i ritualuri, religia, ca ~i aIte
institutii sociale, are 0 structura organizatorica ce ia diverse forme.
Ce1emai obi~nuite patru forme de organizare re1igioasa sint descrise
maijos.

Biserica
Confesiunea
Biserica este 0 organizatie religioasa stabila care este integrata
bine in societate ~icare pretinde ca este singura cale spre adevarul
religios. Deseori, ea are 0 ierarhie de functionari bine definita ~i0
oarecare forma de organizare birocratica. Ace~ti functionari se ocupa de ritualurile religioase relevante. Printre religiile lurnii, romanocatolicismul, de pilda, are una dintre ce1emai ierarhice ~ibirocratice
structuri.

corifesiune este 0 organizatie la fel ca biserica, in general

integratii in societate, dar nu pretinde legitimitate exclusiva pentru
sistemul sau de credinte. Acceptarea plur~lismului in religie este
una dintre caracteristicile unei confesiuni. In general, confesiunile
au un cler constituit ~i prezinta mai putina fervoare emotionala in
ritualurile lor religioase.
293

292

;,iiil'lIlilllllllUlllllllIllllIIUlilllilllllllll

_lllllillll!IIUUlll~l!!Iii,

III

Intr-o oarecare masura, confesiunile arputea fi considerate secte

care au ajuns mai mari ~i s-au adaptat intr-o oarecare forma la
societate. Prezbiterianismul este 0 confesiune calvinista condusa
de biitrini numiti prezbiteri.

Cultul

II

II

"~I
1'1

i\11

II

II

Cultul este 0 forma de organizare religioasa care are 0 relatie

antagonism cu societatea inconjuratoare. Cultele, ca ~i sectele, deseori depind de 0 conducere charismatica. Ele deseori tind sa-~i izoleze
membrii de societatea mai mare, pe care 0 considera corupatoare.
Cultele incearca sa Ie of ere membrilor un stil de viata complet
care, deseori, este cu totul diferit de cel avut anterior intrarii in
cult. Apartenenta la un cult deseori implica 0 transfOlmare personalii
considerabila. Drept consecinta, ultimele doua decenii au fost martorele unei ingrijorari considerabile in privinta cultelor ~i abilitatii
lor de aspala creieru 1- un termen popular pentru ceea ce sociologii
numesc "resocializare" (vezi Cap. 6) - tinerilor ~ialienatilor. Meditatia Transcendentalii (MT) 0 mi~care condusa de Maharishi Malesh
Yogi, ~iBiserica Unificarii a reverendului Sun Myung Moon ("Moonies") sint doua exemple de culte contemporane.

!II.'

!II

REllGIiLE

MAJORE ALE LUMII

Exista mii de diverse religii in lume. In aceasta parte a capitolului, yom descrie, pe scurt, caracteristicile esentiale a ~ase dintre
cele mai mari religii, aproximativ in ordinea marimii lor.
II""

illintuitorullumii ~igarantul vietii dupa moarte. In afara de aceasta,

cre~tinii difera in sistemele lor de idei, practici rituale ~i forme de
orgamzare.

bezvoltarea
Cre~tinismul s-a dezvoltat din iudaism. In secolul al XI-lea, 0
sciziune religioasa a dus la infiintarea a doua organizatii cre~tine
majore: Biserica Romano-Catolidi ~iBiserica Ortodoxa de la Constantinopol (astazi, Istanbul). In secolul al XVI-lea, Reforma a dus
Ia 0 ruptura de Roma; rezultatul a fost intemeierea protestantismului. Pluralismul religios al Reformei din Europa a avut drept rezultat
dezvoltarea a numeroase confesiuni in cadrul protestantismului,
dezvoltare care continua pina in zilele noastre.

Ideile cretine
Biblia este cea mai importanta sursa de idei pentru cre~tini. Ea
este considerata ca fiind de inspiratie divina, iar unii oameni cred
ca ea contine cuvintullui Dumnezeu. Cre~tinii lliauda pe Dumnezeu
prin ritual ~irugaciune, ii l}ducmultumiri pentru ceea ce le-a dat ~i
ii cer ajutor pentru satis~erea.nevoilor
importante. Rastignirea
lui Christos a tacut din cru~e prfucipalul simbol al cre~tinismului.
Pentru cre~tini, invierea lui Christos-'dinmoqi este 0 dovada a divinita!ii Sale.
Cei mai multi cre~tini traiesc in Europa ~iin America. Numeroasele populatii cre~tine din Asia ~iAfrica i~i au originea in colonizarea
acestor zone de catre europenii cre~tini. La fel ca in majoritatea
religiilor, ~iin ciuda venerarii Mariei, na~terea Iui Christos dintr-o
mama paminteana virgina, barbatii au rolul predominant in cre~tinism. Recent, unele confesiuni au permis femeilor un mai mare rol
in rituaiurile bisericii ~iin conduccre.

Cre!jtinismul
Cre~tinismul este cea mai larg practicatii religie din lume. Cam
un miliard de oameni, aproximativ 20% din populatia lumii, se
identifica drept cre~tini; mai mult de jumatate dintre ei sint catolici.
Ideea principala a cre~tinismului consta in divinitatea lui Iisus
Christos, care este considerat singurul copil al lui Dumnezeu,

![

1I1[!
.1

294

Islamul
Islamul, derivat in parte din vechiul iudaism, este a doua mare
religie din lume, cu aproximativ 500 de milioane de adepti. Islamul
este cea mai populara religie in nordul Africii, in Orientul Mijlociu

295

II

1lIIII1~""ifl'iill/lll".i

~iin unele paqi din Asia (e.g., Indonezia). Islamul a fost fondat de
profetul Mahomed in secolul al VII-lea. Spre deosebire de Iisus
Christos, el nu este considerat 0 divinitate, dar se crede ca este
mesagerullui Allah (lui Dumnezeu) in lume; el a transmis oamenilor
cuvintullui Allah.

Locurile sfinte
Centrol geografic al islamului este ora~ulMecca, in Arabia Saudita, locul de na~tere allui Mahomed. Doua dintre cele mai sfinte
loca~uri religioase ale islamului, numite moschei, se gasesc in ora~ele
Mecca ~i Medina din Arabia Saudita.

Ritualurile islamice
Echivalent al Bibliei cre~tine, Coranul contine scrierile sacre
ale lui Mahomed, care sint considerate drept cuvintullui Dumnezeu.
Coranul predica pacea interioara prin supunere la vointa lui Allah.
Ritualul musulman cere rogaciune de cinci ori pe zi ~iun pelerinaj
la Mecca cel putin 0 data in viata unei persoane. Ca in majoritatea
religiilor, femeile islamicc sint subordonate barbatilor.

Hinduismul
in lume sint earn tot atitia hindu~i cit musulmani. Hinduismul,
care a inceput in valea Indului, India, cu peste 4 000 de ani in
urma, s-a limitat in mare masura la subcontinentul indian. Spre
deosebire de cre~tinism ~iislam, intemeierea lui nu este legata de 0
anumita persoana, nici nu are 0 carte sfinta sanctionata oficial, ca
Biblia ~i Coranul.

Dharma ~i karma
De~i credintele ~ipracticile hinduse difera in mare masura, ele
au citeva elemente comune. Hindu~ii cred ca exista 0 forta moralii
in societate care pretinde acceptarea anumitor responsabilitati, numite dharma. De asemenea, ei cred in karma, progresul spiritual

296

al sufletului fiedirei persoane, iar karma unei persoane este afectata

de modulln care persoana trihe~te.

,Reincarnarea
Hindu~ii cred in refncamare, rena~terea intr -un corp diferit dupa
moarte ~i in aceea~i stare spirituala pe care persoana a dobindit-o
in ultima viata. Prin perfectionarea sufletului in fiecare noua viata,
persoana ajunge in cele din urma, nirvana, 0 stare de perfectiune
spirituala total a care face ca reincamarea sa nu mai fie necesara.
Pe linga ritualurile personale, hinduismul intruchipeaza ritualuri
pub lice, ca Kumbh Meba, in care milioane de hindu~i fac un pelerinaj la fiecare doisprezece ani, ca sa se scalde in apele ritual purificatoare ale fluviului sfint Gange.
Hinduismul este un exemplu clar al naturii conservatoare a religiei. El sustine sistemul stratificarii existente in India, oferind legimitate moral a deosebirilor dintre caste (vezi Cap. 9).

Budismul

,-

It. :."
Budismul a fost fonda! in India de Siddhartha Gautama, un
reformator numit Buddha (care insdihma "eel de~teptat"), in secolul
al VI-lea i.Hr. Charisma sa personala a atras multi adepti care
~i-au dispindit ideile pina in Asia Centrala ~i de Sud-Est, in China,
Coreea ~i Japonia. Astazi, budismul are earn 250 de milioane de
adepti.

Calea de Opt ori Nobila

Potrivit budismului, viata este formam din suferinta. Suferinta
se giise~te pretutindeni ~i i~i are originea in dorintele oamcnilor
pentro placere.
Aceste dorinte pot fi tinute in friu urmind, in mod sistematic,
Calea de Opt ort NobilCi, care pune accentul pe vederea, gindirea,
vorbirea, actiunea, existenta, efortul, atentia ~i meditatia corecte.
Budismul pune accentul pe importanta simpatiei ~i compasiunii
pentro altii ~i crede di raspunsulla probleme1e lumii se afla in

297

schimbarea personaHi ~iin dezvoltarea unui nivel superior de spiritualitate.

Budismul

~i hinduismul

Asemanarea budismului eu hinduismul este clara. Totu~i, budismul, spre deosebire de hinduism, nu sustine, in mod automat, sistemul castel or. Atit in budism, cit ~iin hinduism, actiunea de a face
lucruri bune ~i de a construi comunitati spirituale este deschisa
deopotriva barbatilor ~ifemeilor. De asemenea, budismul imparta~e~te cu hinduismullipsa unui Dumnezeu personificat ~i a unei
origini intr-un conduditor charismatic.

Confucianismul
Confucianismul a fost fondat in secolul al V-lea

1. Hr.

de ditre

K'ung-Fu-tzu, cunoscut sub nurnele Confucius. Tirnp de mai mult

de 2 000 de ani, pina la inceputul aeestui secol, confucianismul a
fost religia oficiala a Chinei. De~i revolutia din 1949, care a instaurat
Republica Populara Chineza, a slabit ritualul religios in aceasta
tara, peste 150 de milioane de oarneni inca urmeaza confucianismul,
mai ales in China.

Jen
Confucius a imparta~it preocuparea lui Buddha pentru suferinta
saracilor. El a predicat importanta dobindirii mintuirii personale
prin actiune corecta.Jen, sa fii milostiv, constituie conceptul central al confucianismului, potrivit diruia moralitatea ~i loialitatea
fata de altii ar trebui sa predomine interesul personal. In aceasta
conceptie exista putina preocupare pentru supranatural, sugerind
unora ca nu ar trebui confucianismul sa fie considerat religie. Dar,
intrucit el are un corp de credinte ~i practici, este tratat ca religie
de multi oameni.

In lumc exista peste 17 rnilioane de evrei, in principal in America

de Nord, in Europa ~i in Orientul Mijlociu, indeosebi in Israel,
patria lor recent infiintatii. Numarullor a fast mult mai mare inainte
de al doilea razboi mondial, cind "sol uti a finala" a luiHitler a dus
la moartea a aproximativ 6 milioanc de evrei europeni.

mintui
Inccput acum cite va mii de ani ca rcligie animista, iudaisrnul a
dcvcnit
rcligie monoteista a lurnii. Dm1'.nezeul iudaismului,
lchova, a stabilit un legamfnt sau 0 relatic specialii cu poporul evreu
AVTmlrn,fondatorul religiei. Evreii Uffila sa devina "poporul
ales" care sa-I duca cuvintul popoarelor lurnii; in schirnb, El avea
sa aiba 0 grijil deosebita de ei.

Vechiul Testament ~i Tara

Ideile majore ale iudaismului se gasesc in Biblie (numitii "Vechiul
Testament" de crqtini, p~tru l'J.,facedeosebirea de corpullor de
credinte "Non I Testament"). Primele Ginci carti ale Bibliei, numite
Tora, descriu istoria de inceput ~i cr~aintele poporului evreu. Cele
Zece Porunci sint date lui Moise de catre Dumnezeu: ele precizeaza
legile importante pe care toti evreii trebuie sa Ie respecte. Ideile
iudaismului pun un accent deosebit pe inviitare ~istudiu, pe conceptiile de comunitate ~ipe manifestarea caritatii fata de cei mai putin
noroco~l.

Ritualuri
('lleva dintre ritualurile iudaismului includ rugaciune de doua
ori pc zi, sarbatorirea zilelor sfinte, care rnarcheaza evenimente
majoll' dill istoria evreilor, ~irespectarea unui ansamblu de practici
culin;III' 1I11111ile
ka$rut (a "tine cu~er"). Ca ~i in cre~tinism, ~i in
iudaisllI~; ;1I1111( ,tillS dezbinari din cauza deosebirilorin interpretarea
.religio;,~;;,

298

299
i

_ .....

_-~~-~--~

_._~.~

Religiozitatea

Motenirea iudeo-cretina
I'

Valorile culturale americane se incadreaza in mod elar in contextul iudaismului ~icre~tinismului. Primii coloni~tidin Europa au adus
cu ei ideile lor cre~tine, care i~i aveau originea in iudaism. Cele
Zece Porunci au influentat valorile americane ~i sistemullegal.

I,

r
il
!I
,II

REllGIA iN STATElE UNITE

~I
,!
:1
!

Afilierea religioasa
In Statele Unite nu exista 0 religie oficiala de stat. De fapt,
Primul amendament la Constitutie cere separarea Bisericii de stat.
Totu~i, in ciuda acestui fapt, mo~tenirea iudeo-cre~tina constituie
o influenta majora asupra culturii americane. Cam 90% dintre americani se identifica cu una sau cu alta dintre aceste re1igii; un numar
mai mic, earn 70%, apartine de fapt unei anumite organizatii religioase (Gallup, 1984; Biroul de Recensamint al U.S., 1985).
In Statele Unite, protestantii fomleaza majoritatea clara. Dintre
cei care indica 0 afiliere religioasa, 65% sint protestanti; cea mai
mare confesiune protestanta, bapti~tii, constituie aproximativ 0
treime din aceasta categorie ~i este de doua ori mai mare decit
oricare dintre celelalte confesiuni protestante. Catolicii constituie
cam 24% dintre americanii afiliati religios, iar ceva mai mult de
un procent sint evrei (Consiliul National pentru Cercetarea Opiniei,
1987).
Afilierea la 0 biseridi variaza dupa regiunile Statelor Unite.
Cei mai multi catolici sint concentrati in Noua Anglie, in sud-vest
~iin zonele urbane din vestul mij1ociu. Statele din sud sint, in principal, baptiste, iar in statele de cimpie din nord traiesc cei mai
multi luterani. Evreii sint concentrati, in principal, in centrele urbane de pe Coasta de Est ~i Coasta de Vest.

300

Afilierea religioasa spune doar 0 parte din povestea religiei in

viata. americana. 0 aha problema importanta este religiozitatea,
impbrtanta pe care religia 0 are in viata individului. Aceasta importanta poate imbraca multe forme (Glock, 1959). Religiozitatea se
poate referi la legatura emotionala pe care oamenii 0 simt cu religia
lor (religiozitatea pragmatidi), la masura in care ace~tia se roaga
~iparticipa la serviciile religloase (religiozitatea ritualisM), la trainicia angajamentului lor fata de sistemele de credinta ale religiei
lor (religiozitatea ideologica), la modul in care i~i integreaza religia
in activitatile zilnice (religiozitatea subsidiara) ~i la amplitudinea
~iprofunzimea cuno~tintelor despre traditiile, credintele ~ipracticile
religiei lor (religiozitatea intelectuala).
De~i majoritatea americanilor declara ca cred intr -0 putere suprema (0 forma a religiozitatii pragmatice), mai putini (aproximativ
70%) afrrma ca ei sint de acord cu elementele principale ale sistemului de credinte al religiei lor (religiozitatea ideologica). inca ~i mai
putini manifesta religiozitatea ritualista. Doar aproximativ jumatate
afirma ca se roaga cel putin 9.,~atape zi ~i aproximativ 35% participa la serviciile religioase ~pxilllfltiv
0 data pe saptamina (Consi,~;
liul National pentru Cercetarea Opiniei, 1987). Pe scurt, americanii
au 0 afiliere religioasa vasta, dar m~festa un mai mic grad de
religiozitate.

Corelativele afilierii religioase

Daca religia este importanta, ea ar trebui sa aiM 0 oarecare
importantii ~iin viata oamenilor. Aceasta parte a capitolului examineaza corelatiile afilierii religioase, relatia intre religie ~i alte elemente sociale importante.

Clasa sociala
in Statele Unite, de~i membri ai tuturor religiilor pot fi gasiti in
fiecare clasa sociala, existii 0 relatie masurabila intre religie ~ic1asa
sociala. Evreii au cea mai inalta pozitie de clasa, urmati de protes-

301

tanti ~i apoi~de catolici, de~i protestantii ~icatolieii nu sint extrem

de separati. In cadrul confesiunilor pnJtestEmt,c,episcopaIienii, prezbiterienii ~i congrega~ionali~tii se siiueaza sub evrei ~i deasupra
catolicilor. Metodi:;;tii ~i luteranii se at1a cam 1a acela~i nivel Cll
catolicii, cu bapti:;;tii :;;iell diversele secte sub aceste trei.
Pozitia relativ superioara a evreilor cste, aparent, datorata valorilar superioare pc care ei Ie atribuie, in mod traditional, edueatiei,
eeea ce a rueut ca a mai mare proportie din ei sa dobindeasdi
educatia necesara pentru a aspira la oeupaiii ~i cariere de Inalt
nivel. Canfesiunile pratestante, la aproximativ aecla~i nivel social
ca evreii, slnt cele ale earor membri Slut din nordul Europei, unde,
probabil, au suferit mai putina discriminare dedt membrii unor
aIte canfcsiuni protestante, ~i eatolicii ale CarOl'origini slnt, in principal, in sudul ~i estul Europei.

Etnicitatea

!ji

ra.sa

Grupurile religiaase din Statdc Unite demonstrcaza a mare ~i

intrinscca diversitate etnicil ~i rasiaHL Printre catolici, de pildil,
sint catolici irlandezi, italicni, polonezi ~iportoricani Toate culturile
lor-:;;i unele dintre praetieilc religioase - se deosebese foartc mult
intre ele. Evreii ru~i slnt foarte diferiti de evreii gcrmani :;;i atit unii,
cit :;;iceilalti pot fi dcoscbiti de evreii sefarzi din Spania :;;idin
Portugalia. De fapt, Intr-o lucrare interesanta, Tyree (1991) arata
ea lcgarea etnicitatii de rcligie permite 0 analiza mai rafinata a
unor aspecte ale culturii americaneo De pi Ida, eatolicii britanici au
venituri familiale considerabil mai mari decit catolicii francezi,
decit catolieii polonczi :;;idedt cei mexicani.
Religia a fost totdcauna importanta in viata amerieanilor africani. Multi dintre conducatorii comunitiitii americane africane au
fost deriei: Martin Luther King, junior, Adam Clayton Powell,
Ralph Abernathy:;;i Jesse Jackson. In general, bisericajoaca un rol
mai important in rezolvarea nevoilor sociale ~ieconomice, precum
~iale eclor spiritua1c, ale americanilor africani dccit pentm membrii
altor grupuri.

Atitudinile politice
Membrii unor confesiuni protestante au 0 pozitie de c1asrl SlI-

vedere politic. Traditional, protestantii au sustinut Partidul Republican, iar catolicii, Partidul Democrat. De asemenea, printre protestanti exista 0 relatie pozitiva intre a fi conservator ~ireligiozitatea
rituaii,sta; adica, oamenii conservatori frecventeaza mai des biserica.
Traditiol1al, evreii au fost foarte liberali din punct de vedere politic.
Ei sint sustinatori fermi ai Partidului Democrat, indeosebi ai aripii
liberale.
In prezent, exista multi factori care determina atitudinile politice.
Religia influenteaza, dar nu determina atitudinile politice.
In anii din ~rma, religia ~i politica s-au impletit mai mult in
societatea americana. De~i monedele Statelor Unite au purtat mult
timp inscriptia "Noi avem incredere in Dumnezeu", doar relativ
recent Angajamentul de Loialitate a fost amendat sa includa expresia
"legat prin Dumnezeu". Grupurile religioase au fost foarte active
in mi~carea antirazboinica in anii '60 ~i '70. Astiizi, batalia politica
in privinta avortului (vezi Cap. 13) are nuante religioase. Biserica
catolica este, categoric, impotriva avortului ~iin favoarea rugaciunii
in ~coala, in timp ce celelalte doua religii majore sint dezbinate in
privinta orientarii conservatoare ~iliberale a aderentilor lor. Imbinarea religiei cu politica duce la ascutirea deosebirilor politice, deseori
radnd compromisul- substantapoliticii - virtual imposibil.
If
.~ 4;;'

.iJIf

Rena!jterea religioasa
Ultimele citeva decenii au fost martorele unui declin general al
afilierii religioase ~i, categoric, al diverselor forme de religiozitate.
Totu~i,exism 0 exceptie. Fundamentalismul protestant s-a dezvoltat,
devenind mai viguros ~idivers. Cre~te numarul sectelor fundamentaliste. Expresia "cre~tin nascut din nou" a intrat in vocabularul
american. In mare parte, aceasta cre~tere a fost determinata de
televiziune, indeosebi de televiziunea prin cablu, care este folosita
sa transmita mesaje religioase, deseori fundamentaliste, unei audiente numeroase. Rezultatul a fost dezvoltarea a ceea ce se nume~te
biserica electronidi (Hadden ~i Swain, 1981). Se estimeaza ca
aproximativ 60 milioane de americani urmaresc eel putin 0 data
pe luna programele religioase ~icirca 15 milioane Ie urmaresc zilnic
(Gallup, 1982). Ca 0 COllsecinta, Oral Roberts, Billy Graham, Pat
Robertson, Jimmy Swaggart ~i,pina recent, Jim ~iTammy Bakker
au ci~tigat un nivel de atentie nationala neobi~nuit printre derici.

perioara catolicilor ~itind sa devina mai conservalon dill puncl de

303
302

Fundamentalismul este puternic, Indcoscbiin I'.ondc rllrale ale

State lor Unite. El formeaza coloana vertcbral:-ia lIli~drii conscrvato are politice numite "majoritatea moraJa", contlusfl dc rcvercndul
Jerry Falwell. Aceasta mi~care a avut 0 marc inllllcnlii in crearea
unui climat mai conservator in via~a sociaUi ~ipolitica la inccputul
~i mijIocul aniIor '80. Puterea aeestei mi~cari pare sa 11 sdizut in
ultimii ani, de~i mai exista 0 mare rezerva de fervoarc fundamentalista care se dispinde~te in societatea americana.

Religia se ocupa de sacru i de supranatural mai degraba

dedt de tarlmul obinuit al profanului. Ea a lua! diverse forme.
Supranaturalismul i animismul aufost printre primele tipuri
de religie. Formele de mai tirziu aufost credinfa intr-un Dumnezeu (monoteismul) i in mulfi zei (politeismul), precum i
idealismul transcendent.
Dintr-o perspectiva funcfionalista, religia este 0 forta
pozitiva in societate. Ea promoveaza coeziunea sociala $i da
scop i sens vietii. Ea legitimeaza controlul social i ofera
sprijin psihologic, indeosebi In vremuri grele. Functii similare
sint fndeplinite de ideologii seculare (e.g., umanismul) care
servesc ca echivalente functionale ale religiei.
Teoreticienii conflictului au 0 parere mai critica despre
religie. Marx a considerat-o "opiul poporului ", prin aceea ca
ea abate atentia oamenilor de la pro blem ele pamfnteti. Allii
au considerat-o justificatoarea i sus{inatoarea inechitatilor
sociale i baza conflictului social. Ace$ti oameni vad in religie
o forta conservatoare fn societate.
Exista pareri diferite despre relatia dintre religie i schimbarea sociala. Weber sustine ca gindirea calvinista afost esentiala pentru dezvoltarea capitalismului modern. Credinta calvinista in ascetism ipredestinare a dus la tipul de rationalitate,
munca intensa i acumulare de capital de care capitalismul
timpuriu avea nevoie. intr-o alia perspectiva, revolutia is/amica
fundamentalista este considerata cafiind impotriva schimh/irii
sociale i pentru reafirmarea tradiliei.
Organizatiile religioase iau diverse forme. Biseric(t estc
forma cea mai organizata i integrata social; eo tinde slijie
304

conservatoare fntrucftva i crede ca cunoate adevarul religios

fundamental. Secta este mai putin integrata in societate. Deseori, ea este mica i se bazeaza pe 0 conducere charismatica.
Eqt;le asemenea crede ca este singura care are legitimitate
relfgioasa. Corifesiunea este asemanatoare cu biserica in 01'ganizarea ei, dar accepta fntr-o mai mare masura diverse religii. Cultul este, de obicei, ostil fata de societatea fnconjuratoare
$i ofera un mod de viata absolut membrilor sai.
Cea mai mare religie, cre$tinismul, practic are aproape un
miliaI'd de oameni. Caracteristica sa principala este credinta
in divinitatea lui Iisus Christos. Cretinismul s-a scindat in
dteva biserici diferite: romano-catolicismul, biserica ortodoxa
$i protestantismul. Islamul, cu 500 de milioane de adepti, este
urmatoarea religie ca marime. intemeiat de Mahomed, el se
bazeaza pe sfin~ul Coran, cuvfntul lui Allah a$a cum a fost
scris de profetul sau Mahomed. Hinduismul (aproximativ egal
cu islamul ca marime) $i budismul (aproximativ jumatate ca
marime) sfntfoarte asemanatoare prin aceea ca $i ele cred ca
indivizii ar trebui sa duca 0 viata corecta i devoiata care sa
~erve~sca umanitatea. Cllfuci~n~smul, practi.cat.~n J?rin~i~~~
Tn Chma, este, de asemenea, d/!'dlcat compaSlUnll $1cantatu
fata de altii. Iudaismul, prima religifl monoteista, are aproximativ 17milioane de membri. Ace~tiaau practici caracteristice
care deseori i-au indepartat de membrii altoI' grupuri religioase.
Dei afilierea religioasa in societatea americana estefoarte
obinuita, diverse forme de religiozitate sint mai putin rasp indite. Religia este legata de clasa sociala, evreii, episcopalienii,
prezbiterienii i congregationalitii avind, in general, un statut
social superior catolicilor, care, in mod asemanator, au un
statut superior baptitilor i membrilor altoI' secte. De asemenea, religia este legata de etnicitate $i rasa, iar aces tea creeaza
deosebiri in cadrul comunitatilor religioase.
Deseori, atitudinile polWce difera dupa religie. in mod obinuit, protestantii sustin Partidul Republican, fn timp ce catolicii
i evreii sint fnclinati sa sustina Partidul Democrat. Deseori,
politica i religia se impletesc, cum este folosirea lui Dumnezeu

305

In stmboluri/e americane importante, ca In Angajamentul de

Loialitate. Problemele sociale, cum este avortul, deseori sint
legate de reUgie In moduri care Ie fac greu de rezolvat. in
final, defji activitatea reUgioasa scade, In general, exista oarecum 0 renafjtere fundamentaUsta. Aceasta se datoreaza, In
parte, folosirii televiziunii prin cablu, care permite servicii/or
religioase sa ajunga la un public mai larg dedt In trecut.
Aceasta reacfie fundamentaUsta la diverse mifjcari radicale
din anii '60 fji '70 a avut 0 influenta substantiala In societatea
americana la Inceputul fji mijlocul ani/or '80, defji efectele
sale par sa se fi diminuat In ultimii ani.

16
POLITICA $ISTATUL

olitica
se ocupacude
putere,baze
careale
vaji
examinataVorfi
In acest
capitol, Impreuna
diverse
autorita{ii.
explorate
idei/e teoriei functionaliste !ji ale teoriei conflictului, precum !ji
diferite forme de guvernamfnt. Vorfi discutate unele aspecte ale
sistemului politic american !jivor fi analizate diverse teorii despre
putere In Statele Unite. Un studiu al exercitiului puterii polWce
prin razboi, terorism !ji revolu{ie va In,cheia acest capitol.

PUTEREA ~tAUTORITATEA
.

4" ..

'"

Po1itica se preocupa de put~re. Ea este institutia sociala raspunzatoare de modu1in care este dobindim, r~zam
~ifo1osita puterea.

Puterea
Toate discutii1e despre putere lncep cu definitia 1uiWeber (1978;
original, 1921). Puterea, a zis e1,este capacitatea de a atinge scopuri,
In ciuda opozitiei a1tora. Puterea poate proveni din mai multe surse.
Ea poate proveni din simp1a f0l1a fizica sau din fo1osirea resurse10r
economice. Asemenea ca1itati persona1e, care slnt utile ~ieficiente,
pot conferi putere. Unii socio1ogi fac deosebirea lntre puterea 1egitima ~i ne1egitima.

Puterea legitima
Fo1osirea puterii de catr~ cei socotiti ca aVlnd dreptu11a ea este
consideratiiputere legitima. Intr-o democratie, se considera di func-

306

307

tionarii ale~i au putere legitima; Intr-o monarhie, puterea 0 exercita

regele sau regina. Intr-o ~coala, profesorul are puterea cuvenita ~i
legitima de a programa un examen. De~i orice actiune speciala,
bazata pe putere legitima, poate fi privita cu antipatie, dreptul de a
folosi 0 astfel de putere nu este, fundamental, pusa sub semnul
indoielii.
Puterea politica, a~adar, este considerata cuvenita atlt de cei
care 0 exercita, cit ~i de cei asupra carora este exercitata. Aceasta
forma de putere este, deseori, numitaautoritate, care este discutata
maljos.

Putere nelegitima
Puterea care se bazeaza pe constringere, care consta in folosirea
fortei sau amenintarea cu forta, pentru a obliga la consimtamint
este considerataputere nelegitima. Celor care exercita putcrea nclegitima nu Ii se acorda dreptul de a folosi forta de catre cei impotriva
carora ace~tia 0 folosesc. Exemple de putere nelegitima au loc cind,
de pilda, patronii foloscsc amenintarea cu concedierea pentru a
obtine favoruri sexuale ~i dnd hotii forteaza victimele sa renunte
la obiectelc lor de valoare.

Bazele autoritatii
Inca 0 data, Weber (1978; original, 1921) ofera analiza cheie a
bazelor puterii legitime sau a autoritatii. El considera di autoritatea
deriva din trei surse posibile.

Autoritatea traditionala
,
Probabil, cea mai veche baza a justificarii puterii este traditia.
Autoritatea traditionalii se bazcaza pe datina sau pc traditii culturaIe instituitc de mult timp. Monarhii domnesc, mo~tenind acest drept
prin familiile lor, pe baza unor practici stravechi ~irespectate. Chiar
daca un anumit rege este considerat crud ~i nepotrivit pentru a
dO~Illlli~i este fortat sa abdice, sistemul este, de obicei, mentinut
datorita traditiei.

308
i
I

Industrializarea a manifestat tendinta de a submina autoritatea

traditionala. Schimbarea sociala a fost atit de rapida ~i vasta, ca
vechile dii pareau mai putin potrivite.
',",

A~toritatea rational-Iegala

o alta sursa a autoritatii, una mai compatibila cu birocratizarea

care s-a dezvoltat 0 data cu cre~terea industrializarii (vezi Cap. 4 ~i
5), este un sistem de legi ~ireguli care investe~te, cu putere legitima,
o anum ita pozitie.Autoritatea rational-legala, a~adar, este puterea
justificata printr-un sistem de reguli ~iregulamente acceptat de societate. Deseori numita autoritate birocratica, ea este legaHi de 0
anumita pozitie mai degraba decit de 0 persoana. Pre~edintele Statelor Unite, Ronald Reagan, a exercitat 0 autoritate considerabiIa;
de pilda, el a putut angaja ~i a angajat fortele militare americane
intr-un conflict armat, a convoeat Congresul in sesiune ~i~i-a asigurat spatiu de emisie la televiziunea nationala. Dupa cc a parasit
functia, nu a mai avut dreptullegal de a face nimic din acestea.
Un motiv important pentru stabilirea autoritatii rational-legale
la pozitii mai degraba decit Ja oameni este asigurarca ca cei care
ocupa acele pozitii
l"i
exercilf'autoritatea
doar in cursul
obligatiilor
,
'f~"
,'~
,
'
lor oficiale. Chiar ca pre~edinte, Ronald Reagan nu putea pretinde
produse gratuite de la magazine, nic't'nu'putea, in mod legal, sa
refuze prezentarea unei declaratii federale a impozitului pe venit,
deoareee aceste actiuni nu au nimic de-a face eu indatoririle pre~edintelui Statelor Unite. La nivelul colegiului, de~i facultatea poate,
in mod legal, pretinde ca studentii sa-~i demonstreze cuno~tintele
de la curs intr-o oarecare forma de examinare, profesorii nu pot
cere studentilor sa Ie spe1e ma~inile sau sa aiba grija de copiii lor.
Testele sint 0 parte a proiectului educational, serviciul personal nu
este.
Autoritatea charismatica
Cele doua forme de autoritate discutate mai sus sint impersonale;
ele se bazeaza pe traditie ~i pe pozitie. Autoritatea charismatica,
pe de alta parte, deriva din caIitatile personale extraordinare ale
conducatorului care inspira angaj~ment ~i insufla ascultare. In tot

---~------_.;
309

cursul istoriei au existat numero~i conduci'itori charismatici, de~i

nu toti au fost considerati forte pozitive. Moise, Esus Christos,
Ioana d' Arc, Gandhi, Hitler, Martin Luther King, junior ~iMalcolm
X sint exemple evidente de conducatori charismatici ale caror
atribute personale unice Ie-au adus adepti devotati ~i angajati.
Cele mai multe soeietati considera conducatorii charismatici
periculo~i, deoarece, deseori, ei se simt mai putin constrin~i de normele culturale ~isociale. Astfel, ei pot submina bazele social derivate
ale autoritatii: traditia ~i pozitia.
Fara traditia sau pozitia care sa sustina autoritatea, pierderea
unui conducator charismatic ameninta existenta grupului. Weber
sustine ca supravietuirea continua a unei mi~cari charismatice depinde de rutinizarea charismei, transformareaautoritatii charismatice
fie in forma traditionala sau birocratica, fie intr-o combinatie a
ce10rdoua. De pilda, mi~carea inspirata de charisma lui Esus Christos a supravietuit atit de mult timp pentru ca autoritatea ei a devenit
traditional a ~i birocratica.

STATUL
Statul este principala autoritate politic a organizata in societate.
StatuI modem a aparut In Europa in timpul secolului al XVI-lea.
Functionali~tii ~iteoreticienii conflictului vad statuI cu totul diferit.

o perspectiva

functionalista

Filozoful englez Thomas Hobbes considera viata haotica ~i

lipsita de ordine, zicind ca este "solitara, saraca, aspra ~i scurta".
Functionali~tii insista ca ordinea sociala este esentiaIa pentru
societate ~i ca statuI este necesar pentru a 0 asigura. Ei cred ca
statele prospera pentru ca ele indeplinesc urmatoarele patru functii
esentiale care ajuta la crearea ~i mentinerea ordinii sociale.

Aplicarea normelor
Normele constituie 0 parte importanta a liantului social care
tine societatea laolalta. In societatile traditionale mici, ele erau sus-

310

tinute ~iaplicate de comunitate. Pe masura ce societatile au devenit

mai mari ~imai complexe ~iau inceput sa sufere schimbari sociale
rapide, controlul social informal era suficient. Cele mai multe societalip1~deme au dezvoltat legi formale, codificate, care aveau nevoie
sa fie puse in aplicare. Constituirea sistemului de legi ~ia structurii
organizatorice care sa-l aplice a devenit responsabilitatea statului
- autoritatea politic a suprema.

Rezolvarea conflictelor
Din cind in cind, apar conflicte cu privire la repartizarea resurselor societatii. StatuI are responsabilitatea de a rezolva orice conflicte de acest gen. El trebuie sa actioneze ca un mediator impartial
sau arbitru intre partile in conflict ~i sa stabileasca mecanismele
adecvate pentru rezolvarea acestor dispute. EI va avea succes in
masura in care este considerat corect ~i nepartinitor.

Planificarea ~i coordonarea
Societatile modeme sint complexe. Ele necesita 0 planificare ~i
coordonare sistematice ale repartizarii resurselor societatii. Traficul
aerian, protectia mediului iI,f6njurator ~iconstruirea ~oselelor sint
citeva dintre sarcinile care nu"pot fl'rezolvate eu u~urinta de autoritatile locale. Ele necesita un oarecare..gtad de planificare ~i coordonare la nivel national; adica, functia statului

Coordonarea relatiilor
cu alte societati,
,
Daca indivizii ~idiversele autoritati locale ar putea incheia conventii ~i stabili relatii aparente cu alte natiuni, s-ar ajunge la un
haos. Politica extema, economia intemationala ~i strategia apararii
ar fi complexe, confuze ~i,posibil, contradictorii. Aliantele ~ieonventiile intre natiuni sint posibile doar fiindca fiecare este reprezentata de 0 singura autoritate politica ce poate vorbi pentru ea.

o perspectiva

a conflictului

Nu in mod surprinzator, teoreticienii conflictului au 0 conceptie

cu totul diferita despre stat. Ei tind sa se concentreze asupra conflic-

311

tului ~i a coercitiei in stat mai degraba dedt asupra functiilor sale

sociale.

Conflictul de clasa ~i statui

in conceptia teoreticienilor conflictului, statuI nu este un arbitru
neutru al conflictului referitor la repartizarea resurselor societatii.
Urmarind exemplullui Jean Jacques Rousseau, filozoful francez
din secolul al XVIII-lea, ei sustin ca statuI serve~te interesele "clasei
dominante" - ale celor care detin puterea economica - ~i di el 0
protejeaza ~ichiar ii extinde puterea economica ~ipt1vilegiile sociale,
pe seama celor deja tara putere.
Pentru Marx, statuI era, pur ~i simplu, arma politidi a celor
care detin mijloacele de productie (vezi Cap. 1Ji 9). La inceput,
societatile au luat forma comunismului primitiv. In aceste societiiti,
nu exista proprietate privata ~i, astfe1, nu existau conflicte de clasa.
Comunismul primitiv a fost urmat de sclavagism, care a dus la
dezvoltarea a doua clase, una stapinind ~i exploatind pc cealalta.
Dupa sclavagism a urmatfeudalismul, 'in care mo~ierii aristocrati
ii exploatau pe tarani. Acesta a fost urmat de capitalism, in care
cei care detin mijloacele de productie ii stapinesc pc cei care nu Ie
detin; statuI care a rezultat din capitalism serve~te interesele capitali~tilor. Aceasta situatie se va schimba, sustinea Marx, numai dnd
societatea va evolua in continuare. Ultimele doua etape ale dezvoltarii societatii, credea el, vor fisocialismul, in care proletariatuI se
va razvrati ~iii va rasturna pc capitali~ti de la putere, ~icomunismul,
dnd intreaga proprietate va fi stapinita, in comun, de fiecare membru al societatii, ~i nu va mai exista exploatare. In aceste conditii,
statuI "se va ofili".

Coercitia
statului

Apararea intereselor clasei dominante a necesitat, din dnd in

dnd, folosirea puterii coercitive de ditre stat. Teoreticienii conflictului se refera la primele legi care impiedicau dezvoltarea sindicatelor ce aparau drepturile muncitorilor ~ila folosirea trupelor federale
pentru spargerea grevelor ~ila folosirea tribunalelor pentru a ordona
intoarcerea muncitorilor la lucru. Clasa dominanta i~i folose~te
puterea coercitiva ~ipe plan international, ca sa obtina piete pentru

312

marfurile sale ~i mina de lucru ieftina pentru nevoile industriale.

Pe scurt, sustin teoreticienii conflictului, puterea coercitiva masiva
a statului a fost folosita atit pe plan intern, dt ~iinternational pentru
seh;ir~a intereselor elitei. Ea nu a fost reprezentanta bllnda, neutra
~i nepartinitoare a fiecarui membru al societatii pc care 0 descriu
functionali~tii.

Marxi$tii instrumentali

$; structurali

A existat un dezacord considerabilin privinta teoreticienilor

conflictului. StatuI, sustin unii, are mai multe functii dedt aceea
de a apara elita economica, chiar daca ar putea fi acuzat di face
acest lucru. Teoreticienii conflictului difera chiar intre ei. Parerea
critica asupra statului, descrisa mai sus, se potrive~te cumarxi~tii
instrumentali. Pe de alta parte, marxi~tii structurali sustin ca diversele aspecte ale aparatului de stat (e.g., anumite departamente guvernamentale) au istorii independente care nu sint totdeauna legate de
interesele clasei dominante sau chiar de lupta de clasa. De~i statuI
asigura, in mod cert, un climat favorabil pentru capitalism (sistemul
economic
al Statelor
jezi ~iCap.
17) el trebuie,
de asemenea,
sa promoveze
ordineaUnite;
sociali!i
~ mentina
un oarecare
grad de
armonie interna. De asemenea, clasa caeitalista nu este monolitica;
exista deosebiri intre membrii sai, iar actiunile intreprinse pentru a
ajuta un grup pot fi daunatoarecelorlalte grupuri.

Forme de guvernamint
De~i fiecare societate are 0 structura politic a, unguvern, forma
sa variaza. 0 modalitate de a analiza diferitele tipuri de structuri
guvernamentale este aceea de a lua in considerare relatia intre conducatori ~icei pe care ace~tia Ii conduc ~imodulin care este dobindita conducerea.

Monarhia
Una dintre cele mai vechi forme de guvernamint este monarhia,
in care puterea de a conduce este trecuta de la 0 generatie la alta in

313

cadrul unei singure familii, cu 0 participare minima sau tara nici 0

participare din partea poporului condus. Primele monarhii au manifestat tendinta de a deveni monarhii absolute, in care monarhii
conduceau efectiv, :taranici 0 limitare a puterii. Putinele monarhii
care exista astazi (e.g., in Marea Britanie ~i in tarile scandinave)
sint monarhii constitutionale. In aceste tari, monarhul este capul
simbolic al statului, dar puterea politica reala revine guvemului a
carui putere deriva dintr-o prcvedere oarecare a constitutiei.

Autoritarismul
In autoritarism, poporul este exclus de la 0 participare serioasa
in viata politica, iar conducatorul (conducatorii) nu poate, in general, fi indepartat din functie prin mijloace legale. Dietatura, in
care puterea este obtinuta ~iexercitata de un singur individ, este un
tip de autoritarism. Papa Doc (~i mai tirziu fiul sau, Baby Doc)
Duvalier in Haiti, Juan Peron in Argentina ~iFerdinand Marcos in
Filipine au fost dictatori in sensul cIasic al termenului. (Saddam
Husein din Iraq este un exemplu contemporan). 0 junta este 0
dictatura militara care rezulta din rasturnarea unui regim cu ajutorul
fortelor militare care, dupa aceea, i~i pun propriullor conducator
la putere (e.g., pina recent, hunta militara condusa de generalul
Pinochet in Chile).

Totalitarismul
Un guvem autoritar care nu recunoa~te absolut nici 0 limita a
autoritatii sale ~icauta sa intervina ~i sa reglemeteze, practic, orice
aspect al vietii sociale este un exemplu de totalitarism. De~i autoritarismul exista de mult timp, totalitarismul pare sa fie 0 inventie a
secolului trecut. Doar recent au fost create mijloacele tehnologice
care permit unui guvem sa incerce sa reglementeze in mod rigid ~i
sistematic viata cetatenilor sai. Germania nazista ~iRusia stanilista
sint, deseori, prezentate ca regimuri totalitare. Aspectele ~ocante
ale totalitarismului nu sint nicaieri mai cIar descrise decit in romanul
1984 allui George Orwell.

314

Democratia
,
,

Intr-o democratie, autoritatea statului se bazeaza fundamental

pe'popor, care are dreptul sa fie implicat in procesul politic, in deciziile'nationale, in alegerea ~i in indepartarea conducatorilor sai.
Democratia reprezentatiwi, in care poporul alege, periodic, alte
persoane care sa-l reprezinte in procesul de luare a deciziilor politice,
este mai obi~nuita. Anumite conditiicreeaza climatul pentru dezvoltarea ~imentinerea unei forme democrate de guvemamint.
Democratia participativa, in care toti membrii populatiei sint
direct implicati in luarea deciziilor politice, este intilnita in societatile
mici ~i este relativ rara in lumea modema.
Studiile avansate de dezvoltarea economica deseori au ca
rezultat 0 populatie urbana cuItivata ~isofisticata care spera sa aiM,
~ichiar pretinde, un rol important in procesul politic. De asemenea,
o economie avansata deseori are 0 clasa mijlocie mare care se considera beneficiara a sistemului existent ~i,astfel, nu sustine 0 schimbare politica drastica; de aceea, pentru a mentine 0 democratie,
este nevoie de mai putina putere dedt pentru celelaIte forme de
guvemamint descrise mai sus"
Restrictiile impuse puterillje gUlji!rnamfnt sint incluse, in democratii, sub forma limitelor institutional~; Cele mai muIte democratii
au 0 ramura executiva ~i una legislativa, prima pentru a pune in
aplicare legile emise de a doua. De asemenea, multe au un sistem
juridic care indepline~te functia de control al celor doua ramun. Pe
linga aceste limitari structurale exista restrictiile culturale sub forma
normelor ~ivalorilor care stabilesc limite actiunilor guvemamentale.
Absenta un or divergente majore fntr-o societate asigura un
cadru cultural sprijinitor pentru functionarea unei democratii. Divergentele minore intre grupurile ~icategoriile sociale deseori servesc
la cIarificarea scopurilor ~i mijloacelor sociale acceptabile. Dar
divergentele ascutite pot duce la un nivel de conflict care poate fi
nerezolvabil intr-un context democratic. Problema avortului din
Statele Unite (vezi Cap. 13) are acest potential.
Tolerantafata de disidenta rezonabila este esentiala pentru functionarea democratiei. Intr-o democratie, oamenii trebuie sa respecte
dreptul fiecaruia de a-~i sustine parerile diferite de ale lor. In par315

ticular, cei de la putere trebuie sa evite tendinta de a-~i vedea

metodele ca fiind singurele potrivite ~i de a stigmatiza pe cei care
nu sint de acord, ca fiind neloiali ~i distructivi pentru societate.
Tocmai acest tip de dezbatere a avut loc in Statele Unite cu privire
la justificarea razboiului din Vietnam. Astfel, democratia trebuie
sa fie mereu in garda impotriva "tiraniei majoritatii".
Accesul populaliei la informalii este necesar unei guvemari
democratice. Daca poporul este, fundamental, raspunzator de deciziile politice, fie direct sau prin reprezentanti, el trebuie sa posede
informatiile pe care sa-~i bazeze deciziile. Refuzarea informatiilor
necesare sau fumizarea de informatii false sau in~elatoare submineaza procesul democratic. De~i functionarii guvemamentali deseori
incearca sa se asigure ca numai informatiile "potrivite" sint transmise publicului prin presa, accesulliber la informatii inca ramine
o revendicare esentiala a democratiei.
Cea mai raspfndita putere politica -adica, Cll cit este raspindita
mai larg, a~a incit nu numai un singur grup sa 0 poatii controla, cu
aUtmai mult poate prospera - este democratia. Controlul centralizat
este 0 caracteristica a formelor de guvcmamint autoritare ~i totalitare, nu a democratiilor. Puterea poate fi repartizata intre diversele
ramuri ale guvemului central ~i, de asemenea, intre guvemul central ~iguvemele regionale sau locale. In Statele Unite, au loc ambele
feluri de repartizare a puterii: ramurile executive, legislativa ~ijuridica ale conducerii impart intre ele autoritatea centrala, iar guvemul
federal i~i imparte autoritatea cu state Ie ~ilocalitatile. Un aspect al
problemelor recente din Uniunea Sovietica graviteaza injurul impartirii puterii intre guvemul central de la Moscova ~i diversele
republici constitutive.

SISTEMUL POLITIC AMERICAN

Structura sistemului politic al State lor Unite se bazeaza pe separarea puterilor aUtin cadrul guvemului federal, cit ~iintre guvemul
federal ~istate, localitati, pe alegeri periodice, pesistemullegislativ
bicameral (doua corpuri legislative: un senat, care are un numar

316

egal de reprezentanti din partea fiecarui stat, ~i 0 camera a reprezentantilor, in care numarul membrilor din fiecare stat se bazeaza
pe,populatia statului), Constitutia ~i corpul de legi. Aceasta parte
a dlpitolului prezinta 0 examinare detaliaUi a mai multor elemente
majore ale sistemului politic al Statelor Unite.

Partidele politice
Constitutia Statelor Unite nu face nici 0 referire lapartide politice (organizatii formate din oamcni care au 0 filozofic politica),
totu~i problema partidelor politice a fost dezbatuta cu inflacarare
de cei care au scris Constitutia. Unii au sustinut ca partidele politice
ar putea asigura ca puterea sa nu ajunga concentrata, in permanenta,
lntr-un grup, in timp ce altii s-au opus, sustinind ca partidcle vor
genera conflicte dezbinatoare care vor fi distructive pentru tara.
Dupa cite se pare, nici 0 parte nu a convins-o pe cealalta ~iintreaga
problema a fost omisa din Constitutie.

Functiile partidel~J.'politice
In Statele Unite, partidel~i1politite slnt considerate utile din mai
multe motive.
Pluralismul politic este favorizat de partidele politice. Diferitele
partide duc la diferite centre de putere, reducind probabilitatea ca
prea multa putere sa se concentreze in miinile partidului. In Rusia
stalinista, era recunoscut doar partidul comunist ~iel detinea toata
puterea politica. Schimbarea politica din Uniunea Sovietica ~irecenta prabu~ire a regimurilor est-europene au dus la infiintarea unor
noi partide politice (e.g., in Cehoslovacia ~i Polonia).
Implicarea politica crescuta a publicului rezuIta deseori din
activitatile partidelor politice, deoarece prezentarea pozitiilor lor
politice ii ajuta pe americani sa-~i clarifice interesele ~i modul in
care sa ~i Ie urmareasca. De asemenea, partidele politice ajuta la
implicarea directa a oamenilor in procesul politic prin organizarea
de activitati cum este propaganda de inregistrare a alegatorilor ~i
trimiterea punctelor de vedere ale cetatenilor direct la conducatorii
politici.

317

Selec{ia candida{ilorpentru functiile politice se realizeaza prin

partidele politice, care aleg candidatii potriviti ~i definesc platformele (programe de idei politice ~i sociale) pe baza carora vor cere
sa fie ale~i.
Formarea coali{iilor'intre cei cu idei oarecum diferite se realizeaza prin partidele politice. Aceste coalitii servesc cre~terea puterii
politice a celor care intra in ele. In Statele Unite, fiecare din cele
doua partide principa1e are oameni cu interese diferite care, cu
toate acestea, s-au unit pentru a-~i atinge scopurile comune.
Men{inerea stabilita{ii sistemului politiceste, de asemenea, realizat prin partidele politice. Fiecare partid i~i define~te pozitiile in
problemele majore, care 11deosebesc de alte partide. Aceste pozitii
ramin deosebit de stabile, in ciuda schimbarilor oamenilor care
formeaza partidul.

Partidele politice din Statele Unite

In general, Statele Unite au un sistem politic bazat pe doua
partide. De~i exista ~i dteva partide mici (e.g., Partidul Liberal,
Partidul Conservator ~iPartidul Dreptului la Viata) ~ioameni care
se definesc ca fiind "Independenti", cei mai multi americani se
considera fie democrati, fie republic ani.
De~i exista 0 diversitate considerabila de pareri in cadrul fiecaruia din partidele importante, intre ele exista une1e deosebiri majore.
In general, democratii tind sa fie mai liberali din punct de vedere
social ~ieconomic. Ei smt m favoarea unei mai mari interventii guvemamentale in rezolvarea problemelor sociale ~i economice. Ei
tind sa favorizeze cre~terea impozitelor, pentru sustinerea actiunilor
guvemamentale. E mai probabil ca democratii sa sustina programe
de actiuni afirmative, un program national pentru asigurarea sanatatii, alegerea individuala in hotaririle de avort ~isa se opuna pedepsei cu moartea. In mod frecvent, democratii provin din clasa mijlocie
~i din cea muncitoare.
Pe de alta parte, republicanii tind sa fie mai conservatori. Ei
prefera ca guvemul sa fie mai putin implicat in activitatea economica, sa se increada mai mult in "fortele pietei" care, se presupune,
reglementeaza mai bine acest domeniu de activitate. Ei tind sa se

318

opuna pozitiilor democratilor in privinta problemelor sociale mentionate mai sus. E mai probabil ca ei sa provina din clasa de sus ~i din
.c1asamijlocie de sus.

Grupurile de interes special

Partidele politice nu sint singurele organizatii politice din Statele
Unite. Grupurile de interes special sint aliante sau organizatii de
oameni eu interese similare care incearca sa influenteze procesul
politic in numele acelor interese. Grupurile de interes special abunda
in Statele Unite. Sindicatele muncitore~ti, asociatiile profesionale,
grupurile de afaceri ~i organizatiile religioase devin grupuri de
interes special dnd ineearca sa influenteze legislatia in propriullor
interes. Uneori, indivizii interesati se asoeiaza pentru a-~ipromova
interesele politice ~isociale (e.g., mi~carea pentru inghetarea experientelor nucleare, prin SANE, ~imi~carea pentru mediul inconjurator, printre altele, Clubul Sierra).

Lobbismul

.,

Taetica maj ora a grupuril~de ifi'teres este lobby-ul, incercarea

de a eonvinge autoritatile sa promovez&interesele grupurilor Lobby
poate lua forma fumizarii de informatii referitoare la un anumit
subiect sau forma folosirii resurselor economice sau a altor resurse
ale grupurilor de interes, pentru a influenta voturile legislatorilor
sau deciziile celor din ramura executiva. In 1986, in Statele Unite
eniu 8 200 de lobby~ti (persoane care fac trafic de influenta pentru
votarea unei legi, dind tircoale parlamentarilor); de asemenea, se
crede ca mai sint aproximativ 20 000 de asemenea persoane care
nu sint inregistrate formal (Thomas, 1986).

Comitetele pentru actiune politica

Cea mai obi~nuita forma a grupului de interes special astazi
este comitetul pentru ac{iune politica (CAP), care stringe ~idistribuie fonduri pentru a-~i promova obiectivele. Aceste comitete i~i
folosesc fondurile pentru a incerca sa aleaga legislatori care Ie vor

319

sustine interesele ~ipentru a-i invinge pe adversari. In 1986, aceste

comitete au contribuit cu aproximativ 127 de milioane de dolari
pentru candidatii politici, iar candidatii pentru Camera Reprezentantilor au primit, de la CAP-uri, aproximativ 0 treime din fondurile
pentru campanie.
A existat 0 dezbatere considerabila in legatura cu aceste comitete.
Unii sustin ca comitetele pentru actiune politic a deseori opereaza
in secret ~i cumpara favoritism legislativ care, practic, nu promoveaza binele societatii. Altii arata di aceste comitete difuzeaza putere, ca deseori furnizeaza informatii care pot sa nu fie accesibile
legislatorilor ~i colaboratorilor lor, ~i sporesc influenta politica a
cetatenilor altfel neputincio~i. Nu a fost u~or de raspuns la intrebarea
daca comitetele pentru actiune politic a constituie un element fo]ositor sau distructiv in procesul politic, de~i se fac eforturi continue
pentru a li se limita puterea de a stringe ~i cheltui fonduri.

Socia/izarea politica
Oamenii invata despre sistemul politic ~ii~i dezvolta atitudinile
politice in cursul socializarii. In ~coli se invata normele ~ivalorile
eulturii dominante, care deseori inc1ud natura ~iavantajele sistemului politic al societatii. Orele de istorie ~i de educatie cetateneasca
din ~coli ~ieursurile de ~tiinte politice ~iistorie din colegii ~iuniversitati deseori prezinta 0 introdueere in struetura fundamentala a
sistemului politic al Statelor Unite.
Totu~i, cind este yorba de atitudinile politice, familia are, tara
indoiala, influenta cea mai puternica. Copiii se identifica eu partidul
politic al parintilor inca din ~eoala elementara. Ei invatasa imparUi~easea atitudinile politiee ale parintilor, precum ~iafilierile aeestora.
Data fiind segregatia rezidentiala dupa c1asain societate americana,
este probabil ca grupele de virsta sa sustina ideile politice pe care
copiii Ie adopta de la parintii lor. lar efectele mijloacelor massmedia sint, in general, intelese ~iinterpretate prin prisma atitudinilor
politice deja existente. Analiza reactiei telespectatorilor la dezbaterea
televizata din 1960 dintre John F. Kennedy ~i Richard M. Nixon
(Lang ~i Lang, 1968) a aratat ca, in general, sustinatorii lui Nixon

320

credeau ca el a "ci~tigat" dezbaterea, in timp ce sustinatorii lui

Kennedy credeau ca a ci~tigat-o el; parerile unui numar mic de
omp.eni au fost diferite.
.:t .

Teorii despre puterea po/itica in

societatea State/or Unite
Teoretic, intr-o democratie, puterea politica este investiHi in
popor. Dar citiva savanti in domeniul vietii sociale au aratat ca
exista tendinta ca puterea sa fie concentrata in miinile citorva (e.g.,
Michels, 1949; original, 1941). S-au dezvoltat doua explicatii concurente ale repartizarii puterii politice in Statele Unite.

Modelul elitei puterii

Acest punct de vedere, avansat in mate masura de teoreticienii
conflictului, sustine ca puterea politica in societatea americana este
concentrata in ~iinile bogati10r. Intr-o carte influenta, Mills (1956)
afirma ca politica Statelor Ul1ite este dominata de un mic grup de
oameni influenti care detin Pfizitii importante in guvern, in afaceri
~i in armata; ei constituie 0 elita a pu~rii.De~i poate sa nu existe
o intelegere secreta care sa efectueze w:1'astfel de control, complexitatea societatii reclama 0 coordonare a acestor trei sectoare institutionale, care pune membrii acestor mici grupuri de conducatori
'lntr-un contact constant unul cu altul. Ace~tia nu numai ca au acelea~i interese, dar, deseori, au 0 origine sociala similara. De asemepea, cei din elita puterii tind sa ocupe posturi cheie in diversele
institutii importante. De pilda, Alexander Haig a fost general de
armata, apoi secretar de stat sub Ronald Reagan ~ia detinut pozitii
superioare in citeva corporatii importante.
Studiile empirice care au evaluat validitatea acestui model au
gasit, in general, dovezi sprijinitoare. In studiile efectuate atit la
nivel national (Domhoff, 1967; 1983), cit ~ila nivelul comunitatilor
locale (Hunter, 1953; 1980), s-a constatat ca procesul politic este
dominat de un grup mic de elite. De fapt, la parasirea postului de
pre~edinte, Dwight D. Eisenhower a avertizat tara asupracomplexului militar-industrial, veriga intre eompaniile producatoare de
321

arme $i armata, ~i a influentei acestuia in deciziile de politica nationala. Pe de alta parte, chiar Domhoff (1984), un sustinator fervent'aLacestui model, arata ca elita nu actioneaza totdeauna de
sine statatoare.

Modelul pluralist
Modelul elitei puterii este disputat de multi savanti in domeniul
social (e.g., Dahl, 1961). Ei sustin ca puterea politic a in Statele
Unite nu este concentraHi intr-o elita, ci este larg dispersata intre
grupuri mari de interese. Fiecare grup cauta mai degraba sa influenteze decit sa domine procesul politic. In plus, exista 0 considerabila
diversitate de interese chiar printre cei puternici. 0 actiune guvernamentala care ar putea fi rentabila pentru 0 corporatie importanta
poate fi daunatoare pentru alta: Astfel, marele numar de interese
concurente ~idiversitatea lor servesc la controlarea lor reciproca ~i
asigura protectia impotriva dominatiei unei elite a puterii.
cercetare empirica relevanta asigura oarecare sprijin pentru
acest punct de vedere (Dahl, 1961; 1981). De asemenea, legislatia
antitrust demonstreaza ca elita economica, dadi exista, nu controleaza procesele politice. Urmarirea judiciara a unor furnizori ai
Ministerului Apararii pentru frauda de asemenea sugereaza absenta
unei elite atotputernice.
In concluzie, ambele modele par oarecum simpliste, dar ofera 0
modalitate utila de a examina folosirea puterii in societati. In mod
clar, nu exista nici 0 mica elita dominanta care controleaza tara.
Totu~i, a crede ca toti indivizii ~iorganizatiile au influentii egala in
procesul politic ar fi 0 naivitate .

RAzSOIUL CA POLITICA
Razboiul
Purtarea unui razboi este expresia ultima a puterii politice a
statului. S-a afirmat ca generalul prusac Karl von Klausewitz ar fi
spus ca "razboiul este continuarea politicii prin alte mijloace". Raz322

boiul este, in mod clar, 0 practica politica straveche, datind cel

putin din vremurile biblice. Totu~i tehnologia la indemina statului
mQdern a schimbat, in mod dramatic, conceptii1e despre razboi ~i
a dUfi}aformarea unor organisme internationale (e.g., Organizatia
Natiunilor Unite), in incercarea de a evita razboiul. Armele de distrugere in masa, cum este bomba atomic a, au fost dezvoltate ~i
folosite, iar alte arme chiar mai distructive (cum este bomba termonucleadi) se gasesc acum in arsenalele unor tari. Mai mult, raspindirea acestor arme a stirnit 0 ingrijorare serioasa ca razboiul poate
deveni 0 cale din ce in ce mai obi~nuita de rezolvare a disputelor
internationale.

Terorismul
Recent, lumea a fost martora unei intensificari a terorismului,
folosirea violentei sau amenintarea eu ea, pentru atingerea scopurilor
politice. De pilda, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, (OEP)
a incercat sa-~i promoveze scopul politic de a distruge statuI Israel
prin masacrarea atletilor israelieni la Olimpiada de la Munchen, in
1972. In mod aseminator, ~ata
Republicana Irlandeza (IRA) a
asasinat un membru ill Parlmri'entulti'i britanic, pentru a-~i promova
obiectivul sau politic de a-i convinge ~.britanici sa se retraga din
lrlanda de Nord.
Terorismul a fost inlesnit de dezvoltarea pe scara mare a tuturor
tipurilor de arme ~ide repartizarea lor pe scara relativ larga. Bombele de plastic au ajuns foarte obi~nuite, la fel ca pistoalele de
plastic care pot scapa detectarii dispozitivelor de securitate. Lan.satoarele de rachete portative ~i armele atomice mici ~i"murdare"
(cu efecte radioactive masive asupra populatiilor) au sporit ingrijorarea fata de terorism. Mass-media a ajutat, din neglijenta ~itara
sa vrea, terorismul, oferindu-Ie terori$tilor expunere publica de care
deseori au nevoie pentru a-~i realiza scopurile politice.

Terorismul de stat
Cind statele folosesc terorismul pentru a-~i controla cetiitenii
sau pentru a intimida alte state, ele practica terorismul de stat. Regimurile totalitare folosesc, in mod frecvent, teroarea pentru a-~i
323

mentine controlul interior (e.g., Germania nazista). Alte state (e.g.,

Libia ~i Siria) 11folosesc pentru a-~i promova obiectivele politice
in alte locuri. Terorismul de stat tinde sa devina 0 caracteristica relativ durabila a actiunilor unei tan. Daca nu este combatut cu succes,
el se inradacineaza in stilul politic al tarii; acesta a fost argumentul
pe care Statele Unite I-au folosit pentru a-~ijustifica bombardarea
Libiei in 1987, dupa ce s-a stabilit ca tara a fost implicata intr-un
atac terorist impotriva soldatilor americani din Germania.

Revolutia
Revolulia politidi consta in rasturnarea sistemului politic existent, in speranta instituirii unui sistem nou. Revolutia politica difera
de incercarile de reforma politica, actiune prin care se incearca
schimbarea sistemului din interior, ~i de lovitura de stat, care urmare~te sa inlocuiasca doar conduciitorul (conducatorii) unui sistem
politic. Au fost identificate dteva elemente comune la revolutii1e
politice.

Sperante de revolta
Istoricul Crane Brinton (1965) noteaza ca, contrar supozitiilor
obi~nuite, revolutiile nu se pro due in conditiijalnice. Dimpotriva,
e mai probabil ca ele sa se produca atunci dnd conditiile sociale se
imbunatatesc, dar nu suficient ca sa satisfaca cererea crescinda
pentru conditii ~i mai bune.

Inegalitatea i conflictul social

Revolutiile se produc in societatile extrem de stratificate, in care
cei ce se considera dezavantaj ati ~i sufera nu vad nici 0 aha cale de
a imbunatati conditiile din sistem.

Un guvern existent insensibil

Tilly (1986) arata ca revolutiile sint mai probabile dnd segmente
din ce in ce mai puternice ale populatiei vad 1ipsa de sensibilitate a
structurii politice fata de nevoile ~icererile lor. Upsa de sensibilitate

324

a regimului tarist din Rusia fata de cererile crescinde ale taranilor

a fost un factor major in revolutia rusa.
~

C0nducerea radicala de catre intelectuali

In revolutii lupta oamenii, deseori cei dezavantajati. Totu~i, ei
sint inspirati de simboluri ~i principii deseori definite ~i explicate
de 0 elita intelectuala. Lenin ~iCastro sint doar doua exemple ale
acestui tip de conducator.

Instituirea unei noi legitimitati

Rasturnarea unui regim vechi nu asigura succesul revolutiei.
Cind revolutia s-a terminat, revolutionarii trebuie sa prezinte 0 justificare pentru noul sistem ~i sa inceapa sa rezo1ve nedreptatile care
au inspirat schimbarea. Daca ei nu reu~esc sa faca aceasta, pot fi
expu~i la 0 contrarevolulie, condusa de primii lideri sau de adeptii
lor, sau de un alt grup. In Filipine, mai intii Ferdinand Marcos ~i
apoi adeptii sai (indeosebi din armata) au amenintat cu rasturnarea
guvernului instituit de Aquino practic dinmomentul debutului, 1986.
In general,
n,este
in revolutie
mod automat
sau este
rea.
Aceasta
depinde0 revolutie
de ce urme1za
dul"a
- ~i debuna
ce parte
cine apreciaza. Multe natiuni,
inclusi.y..Statcle Unite, s-au nascut
,
din revolutii.
Puterea, care poate sa nu fie totdeauna considerata legitima, este capacitatea de a-Ii atinge scopurile, in ciuda rezistenlei. Autoritatea este puterea legitimata fie pe baza If.nuiobicei
fndelungat (" tradilionala "), printr-o pozilie fntr-o organizafie
(" rafional-Iegala "), fie prin caracteristicile personale unice
ale unui conducator (" charismatica "). Autoritatea charismatica trebuie safie rutinizata daca grupul vrea sa supravieluiasca pierderii conducatorului.
Dintr-o perspectivafuncfionalista,
statul- autoritatea politica - este necesara pentru aplicarea normelor sociale, pentru
reglementarea conflictelor sociale interne, pentru asigurarea
planificarii ~i coordonarii necesare unui stat modern ~ipentru
coordonarea relaliilor cu alte state. Astftl, statui este considerat
325

util $i necesar pentru societate. Teoreticienii conflictului au

un alt punct de vedere. Ei considera statui un actor partinitor
in conflictele sociale interne. El este sub controlul celor puternici din punct de vedere economic $i serve$te interesele acestora. Marx a incercat sa arate modul in care evolutia societafii
acfioneaza spre eliminarea proprietafii private, care dezbina
social, $i care 0 data realizata nu va mai ji nevoie de aparat
de stat. De asemenea, teoreticienii conflictului atrag atenfia
asupra tendinfei clasei dominante de a-$i promova$i apara
interesele prin puterea coercitiva de care dispune statui modern - inc/usiv legtle, hotaririle judecatore$ti $iforfa jizica.
Au fost descrise patru forme diferite de guvernamint. Monarhiile, care transfera puterea in cadrul unei familii de la 0
generafie la alta,formeaza una dintre cele mai vechiforme.
Autoritarismul,jie sub forma dictaturilor (Haiti),jie ajunte/or (Chile), exclude majoritatea poporului df! la 0 participare
politica serioasa. Totalitarismul merge eu un pas mai departe
in acapararea puterii $i se baga in viafa zilnica a cetafenilor,
reglementindu-le-o, cum este cazul Rusiei staliniste. Democrafia se bazeaza pe puterea fundamentala a poporului. Ea este
inlesnita de dezvoltarea economica avansata, de limitarile
structurale ale puterii guvernamentale, de absenfa divergenfe/or sociale majore, de toleranfa, susfinuta social, fafa de
opiniile deosebite, de accesul poporului la informafiile relevante $i de dispersarea puterii polWce in societate.
Sistemul politic american consta in doua partide polWce
majore, care ajuta la mentinerea stabilitafii polWce. Aceste
partide argumenteaza pluralismul politic $i implicarea. E!e
sint insarcinate cu selecfia candidafilor politici $i, deseori,
considera necesar saformeze coalifii pentru a-:jipromova interesele. Partidul Democrat tinde sajie mai liberal decft Partidul
Republican in problemele economice $i sociale :ji este mai
probabil ca el sa susfina implicarea guvernului in rezolvarea
problemelor economice :jisociale. Grupurile de interes social,
indeosebi comitetele de acfiune politicaJac lobby, ca sa incerce
sa-$i realizeze agendele polWce. Socializarea politica incepe
in familie $i este completata de $coala, de grupa de vwsta $i

326

de mass-media. Ajilierea $i atitudinile polWce similare tind

sa se gaseasca in aceea$i familie.
" ... Exista doua teorii majore despre cine define puterea in soCii!tatea americana. Teoreticienii conflictului susfin ca exista
un grup mic de oameni, 0 elita a puterii, care ia toate hotarwile
importante in societate. Unpunct de vedere spus, mode/ul pluralist, sugereaza ca puterea este mult mai difuza $i ca numeroasele grupuri de interes special se controleaza unul pe altu!
ca procesul politic sa nu fie dominat de unul singur. Ambele
modele ofera 0 privire importanta, dar par fiala, asupra puterii
polWce.
Razboiul este ultima expresie a puterii statului, iar tehnologia moderna a schimbat in mod dramatic fafa razboiului. Terorismul. individual $i de stat, este 0 problema din ce in ce
mai mare in lumea moderna. Armele sojisticate, u:jurarea transportului $i mass-media aufacut ca activitatile teroriste sajie
mai U$orde executat. Revolufiile rezulta din sperante de revolta,
din inegalitafi infelese, din lipsa de sensibilitate a guvernului
fafa de nedreptafi $i din conducerea radicala a unei elite intelectuale. De asemenea, 4k treqJtie sa instituie legitimitatea :ji
sa 0 menfina 0 data ce gii'vernul anterior este rasturnat.

~.

...

327

1'7
ECONOMIA
$1 LUMEA MUNCII
A
]n economie.
capitolel~In anterioare
facut, Invafi
modexaminata
frecvent, In
referiri
la
acestcapitols-au
economia
detaliu.
Vafi explorata natura economiei In evolutia societatilor $i vor fi
comparate diverse sisteme economice. VOl'fi discutate detaliile
sistemului economic american, precum $i natura inuncii $i a profesiunilor In Statele Unite. Acestea VOl'forma fondul unei scurte
discujii despre economia mondiala.

.sirea puterii animale au sporit productivitatea in mod considerabil,

ducind la un surplus de bunuri. Acestea, la rindullor, au dus la
d~oltarea unei mai mari specializari ~i la a~ezari umane mai mari
~i cuearacter permanent. Contactul intre aceste comunitati a dus
la infiintarea comertului. Aceste evenimente au extins, in mod
dramat~c, sistemul economic primitiv.

Industriile manufacturiere
In etapele mai tirzii ale societatilor agrare, activitatea economica
a luat, in mare masura, forma industrii/or manufacturiere. Bunurile
erau produse in familie apoi vindute, in mod obi~nuit, in piete.
Productia in cadrul familiei implica nu numai membrii familiei, ci
~imuncitorii straini ~iucenicii (cei care invatau meseria) care locuiau in gospodarie. Industrializarea a schimbat to ate acestea.

Revolutia
industriala

Revolutia industriala a inceput in Anglia earn pe la mijlocul

secolului al XVIII-lea. Inven1\i6na~inilor,indeosebi a ma~inii eu abur,
a sporit, in mod substantial, puterea energetica necesara productiei
economice. Aceasta noua sursa de ene{lgiea dus la inlocuirea industriei manufacturiere cu fabrica.
De~i anterior cea mai mare parte a economiei fusese consacrata
producerii materiilor prime, pe care oamenii Ie puteau apoi transforma singuri in produse finite, fabricile au asigurat baza pentru
producerea bunUlilor finite pe 0 scara larga. Era clar ca, in fabrica,
specializarea in materie de meserii avea sa fie mai eficienta decit
sa pui 0 singura persoana sa realizeze un produs de la inceput pina
la sfir~it. Specializarea a dus la 0 mai mare productivitate pe plan
general, dar a redus nevoia ca muncitorii sa-~i dezvolte gama de
deprinderi necesare in vremurile anterioare. De asemenea, echipamentul ~i structura organizatorica a intreprinderii au permis productia in masa a bunurilor.
Productivitatea crescuta care a rezultat din revolutia industriali'i
a schimbat fata sociemtii. De~i nivelul de trai a crescut, in general, au
crescut ~iinechimtile economice. Din nou, progresul tehnologic a modificat, in mare masura, structura economica ~i sociala a societatii.
.'!.'"

ORDINEA ECONOMICA
Fiecare societate trebuie sa asigure existenta resurselor necesare
pentru supravietuirea umana. Pentru a rezolva aceasta problema,
fiecare societate are 0 economie, 0 structura sociala institutionalizam
pentru achizitionarea, producerea, distribuirea ~ivinzarea bunurilor
~iserviciilor necesare (vezi Cap. 4). Structura economica a societatii
s-a schimbat pe masura ce societatile au evoluat de la forma lor
preindustrial a pina in prezent.

Ordinea preindustriala
Inaintea revolutiei industriale, economiile depindeau fie de vinatoare ~i cules, fie de 0 oarecare forma de agricultura. Initial, productia era limitata la ceea ce oamenii aveau nevoie ca sa traiasea;
nu existau surplusuri care sa fie distribuite. Inventia plugului ~ifolo328

,~

329

Societatea postindustriala
Dezvoltarea rapida a societatii a avut loc in secolul al XIX -lea
~i, indeosebi, in al XX-lea. Tehnologia s-a dezvoltat intr-un ritm
din ce in cemaiintens.asigurind surse de energie ~imai mari pentru
productie ~i repartitie. In aceasta situatie, aparitia societatii postindustriale, in care activitatea economica principala este productia
de informatii ~iservicii mai degraba decit de bunuri materiale (vezi
Cap. 4), a transformat economia din nOli.
Cind fabricile au inceput sa decada, a inceput sa scada ~iimportanta marilor ora~e in care erau situate. Industria informatiilor ~i
cea a serviciilor au fost mai flexibile in privinta locurilor unde puteau fi plasate. Indeosebi in Statele Unite, multe dintre aceste industrii s-au mutat in zone suburbane ~i s-au deplasat din nord-estul
urban in zona soarelui din sud ~i sud-vest.

care transforma lemnulin mobila, cele care construiesc automobile ~i cele care, prin rafinare, transforma titeiulin petrol pentm
iQcalzire fac parte din acest sector. Economii1e societatilor industrial~>sint dominate de acest sector, care include cam 0 treime din
foqa de munca americana.

Sectorul tertiar
,
Sectoml teqiar este parte a economiei care asigura servicii mai
degraba decit bunuri. Medicina ~i invatiimintul sint exemple ale
acestor activitati. Sectoml teqiar se dezvolta peste tot in procesul
industrializarii ~idevine sectoml economic dominant in societatea
postindustriala. In Statele Unite, aproximativ 60% din foqa de
mundi este cuprinsa in acest sector.

Economia dubla
Sectoarele economiei moderne
Economiile modeme sint institutii complexe. In general, ele
implica trei sectoare diferite, fiecare fiind definit prin activitatea sa
principala. Nici un sector nu este, in mod inerent, mai important
decit celalalt. Fiecare este necesar pentm economie, de~i fiecare
este mai important in diferite etape ale dezvoltarii societatii.

Sectorul primar

1,111

I
I!

Sectorul primar este partea economiei implicata in luarea sau

producerea resurselor din mediul natural. Pescuitul, mineritul ~i
agricultura apaqin sectomlui primar. Economiile societatilor preindustriale erau, in principal, de acest fel. Doar aproximativ 5%
din foqa de munca actuala a Statelor Unite activeaza in cadml
acestui sector; totu~i, acest sector joaca un rol important in dezvoltarea natiunilor, cum este cazul Indiei.

Sectorulsecundar
Sectorul secundar este partea economiei implicata in producerea
bunurilor din materiile prime generate de sectoml primar. Fabricile

330

Economia poate fi privita intr-un alt fel: ca 0 economie dubla

in care exista un sector cen.tral ~i un sector privat, periferic. In
plus, exista un sector guve~inental.
,
~
~'f

,~

Sectorul central
Sectorul central cuprinde organizatiile economice foarte mari;
ele au multi salariati, muite bunuri, ramuri care sint dispersate pe
scara larga ~iprofituri foarte mati. Ele folosesc tehnologie avansata
~idomina pietele. MariIe companii de automobile, IBM ~iKellogg
sint exemple de firme din sectoml central. Sindicalismul este, uneori,
bine dezvoltat, salariile sint mari, iar concurenta este oarecum limitata. Muncitorii din acest sector sint, deseori, numiti piata forfei
de mund] primare.

Sectorul periferic
Sectoml periferic include firme relativ mici, de obicei plasate
intr-o regiune geografica. Acestea au capital mai mic, sint expuse
unei concurente substantiale ~i sint, in general, mai putin productive decit firmele din sectoml primar. In acest sector se gasesc fir-

.. 331

mele care asigudi asistenta tehnica, industria textila ~i micii

producatori. Organizatia sindicala din acest sector tinde sa fie slaba;
firmele tind sa foloseasca muIte femei, muncitori relativ tineri sau
batrini ~i membri ai grupurilor minoritare.

Sectorul de stat
Sectorul de stat se refera la producatorii de bunuri ~i servicii,
cum slnt agenJiile guvemamentale ~i companiile care au contract
cu guvemul. In acest sector productivitatea este, in general, mai
mica dedt in celelalte doua. Sindicatele nu slnt, In general, putemice
in acest sector, iar salariile moderate sint acceptate pe seama unei
sigurante mai indelungate ~ia unor planuri de pensionare adecvate.
Incetinirile recente din economie au dus la 0 reducere a fortei de
munca in acest sector.

SISTEME ECONOMICE COMPARATIVE

In lumea contemporana exista doua forme economice majore:
economia de piata ~i economia centralizata. Intr-o economie de
pia/a statuI nu intervine in activitatile economice ale societatii, crezind ca "piata", baza fortelor economice, constituie cea mai naturala
~i mai propice influent a asupra activitatii economice ~i ca ea ar
trebui lasata propriilor sale mecanisme. In economiile centra/izate statuljoaca cel mai important rol in activitatile economice ale
societatii. Acestea sint tipuri ideale - modele abstracte sau "pure"
de concepte cu care pot fi comparate exemple din lumea reala.
Societatile contemporane prezinta caracteristici ale ambelor forme,
de~i una poate predomina. Vom explora fiecare forma separat ~i
apoi yom discuta un caz de organizare mixta.

o economie

de piata: capitalismul

Capitalismul este un sistem economic in care resursele naturale,

precum ~i mijloacele de productie ~i repartitia sint in proprietate
privata. Adam Smith (1937; original, 1776) a oferit cadrul teoretic
332

al acestui sistem economic; lucrarea sa sugereaza c'iteva trasa.turi

definitorii ale capitalismului.
'"

Oelinerea privata a proprietatii

De~i fiecare societate permite indivizilor sau organizatiilor sa
detina 0 oarecare proprietate privata, intinderea unei astfel de proprietati particulare este considerabil mai mare intr-un sistem capitalist. In capitalismul pur, toata proprietatea care genereaza sau
poate genera bogatie este sub controlul indivizilor ~ial organizatiilor,
nu a statului. Aceasta conceptie a detinerii de proprietate ofera
justificarea definirii furtului nu numai ca un act urit din punct de
vedere moral, ci ~iunul criminal (vezi Cap. 8).

Maximizarea profitului
Urmarirea profitului maxim este putemic incurajata intr-o societate capitalista.
asemenea actiune este considerata profitabila atlt pentro indivizi, dt ~ipentro societate. Pent~ indivizi, cre~terea profitului permite acumularea de bogatie, ~e pOiiJ,te:fifolosita pentro placerile
individuale, pentru investitii, pentru ext41derea afacerilor sau pentru
oricare combinatie a acestora. Pentro sod~'tate, acumularea de capital aduce beneficii pentro intreaga comunitate, prin asigurarea resurselor necesare pentro extinderea ~i 1mbunaHitirea afacerilor.

incurajarea concurentei
In capitalism, concurenta nelimitata intre intreprinderile economice trebuie sa.duca la eficienta in economie, prin autoreglare de
catre f0rtele pietei. Guvemul poate doar sa tulbure aceste forte "naturale" daca intervine.
Consumatorii slnt lntr -0 pozitie mai buna dedt statuI in a decide
ce ar trebui sa produca ~i la ce pret. Daca un produs este inferior
sau pretul acestuia este prea mare, consumatorii 11vor evita cit
timp exista 0 alternativa concurentiaIa. In aceasta situatie, primul
producator fie va ie~i din afaceri, fie va face modifidirile necesare
ale produsului sau ale pretului, ca sa atraga cumparatori de la con-

333

curenta. In acest fel, sustinea Adam Smith, activitatea economica

este dirijata In mod adecvat de "mlna invizibila" atot~tiutoare.
Astfel, capitali~tii considera efturmarirea neingradita a ci~tigului
personal estc In interesul atlt al consumatorilor, cit ~ial producatorilor. Pina la urma, societatea beneficiaza datorita abilita!ilor pe
care concurenta Ie introduce In economic.

Economiile centralizate:
socialismul $i comunismul
In economiile centralizate statuI joaca un rol major in luarea
deciziilor economice. Exista doua forme majore de astfel de economii: socialismul ~icomunismul.

Socialismul
In socialism, resursele naturale, mijloacele de productie ~imijloacele de repartitie sint dctinute colectiv, iar economia este reglementata central de catre stat. Accentul este pus mai degrabii pc
urmiirirea seopurilor colective decit pc a celor individuale. 0 data
cu instaurarea proprietatii colective, motivul profitului este absent.
Astfel, trasaturile definitorii ale acestei forme economice sintreversuI celor ale capitalismului. Socialismul neaga valabilitatea afirmatiei lui Adam Smith ca atunci dnd oamenii i~i urmaresc propriile
lor interese, inguste ~iindividualiste, in mod automat acestea aduc
beneficii intregii societati. Socialismul insisHi ca trebuie sa fie 0
mina caliiuzitoare pentru economic, una care sa vegheze la binele
colectiv. Din acest punet de vedere, consumatorilor deseori Ie lipsesc
informatiile necesare pentru a lua decizii economice care sa asigure
eficienta economica. Capitali~tii manipuleaza cererea prin rec1ama
falsa; ei cautii sa mareasca profitul, nu sa satisfaca nevoile sociale.
De~i deseori (pina recent) considerate state comuniste (vezi mai
jos), Uniunea Sovietica ~ifostele tari satelite din Europa rasariteana,
impreuna cu China, au fost principalele exemple ale societatii socialiste. Dar exista citeva societati in lume - in Asia, Africa, Europa
~i America Latina - care sint socialiste in forma.

Comunismul
Socialismul nu era ultimul stadiu pe care Marx 11preconiza in
evall;!lia socieHitii. EI a numit ultimul stadiu comunism, evolutia
socialismului - cu orientarea ~i structura sa colectivista - intr-o
societate a egalitatii sociale, politice ~ieconomice. Marx a considerat
socialismul doar 0 forma tranzitorie. In socialism, proprietatea privata va fi abolita, iar inegalitatile bazate pe ea vor disparea. Astfel,
statuI nu va mai fi necesar. Societatea va evolua, intr-un mod paradoxal, intr-un cerc complet de la inceputurile sale, la "comunismul
primitiv" (vezi Cap. 16), de~i la un nivel superior de progres social
~itehnologic.
Nici 0 societate nu a atins inca nivelul comunismului prevazut
de Marx. De fapt, chiar Marx a fost neclar in privinta modului in
care va functiona comunismul. Descrierea comunismului mcuta
de el a servit ca un tip ideal, definind un obiectiv spre care oamenii
ar trebui sa se straduiasca ~i pe care l-ar putea atinge.

Economiile hibf;,ide:
socialismul deitJoclatic
"',."

Economiile hibride sint acelea care combina trasaturile controlului pietei cu reglementarea centralii a guvemului.

Socialismul

democratic

Un exemplu de economic hibrida estesocialismu/ democratic,

in care clemente ale pietei ~i ale economiei controlate de la centru
sint folosite pentru a reduce inegalitaple sociale. Un alt nume pentru
aceasta forma de economie estestatu/ bunastarii socia/e. In aceste
societati, guvemul detine ~iconduce sectoarele cheie ale economiei
(e.g., educatia, asistenta sociala, transportul ~i serviciile publice)
~ireglementeaza alte parti importante ale sectorului privat. Impozitele sint mari, Indeosebi pentru cei bogati, eu scopul de a reduce
acumularea individuala de bogatie, iar banii sint folositi pentru a
finanta programe vaste de servicii sociale.

334

~~:.:",_..."_,_,.,:.~:.:
..,:~:
..-"_..:c'='::,,,::.", ..L."
.. "';"""""'iw"'

335

r""

~~~=~_~"_'

--------------------------------~--

Suedia este un exemplu excelent de societate socialista democratica ~i, intr-un grad mai mic, la fel sint Italia ~i Franta. Margaret Thatcher, fostul prim-ministru al Marii Britanii, a fost hotarita
sa trans forme tara din forma sa anterioara socialist democratica,
sub guvernele laburiste; ea a vindut un numar de intreprinderi guvernamentale (e.g., compania aeriana) sectorului privat. In ciuda intenselor sale eforturi, Marea Britanie inca are 0 economie hibrida,
indeosebi asistenta sociala.

Comparatie intre capitalism $i

socialism
Nu este posibila 0 simpla comparatie a acestor doua sisteme,
deoarece economia este doar un element in structura institutionala
a unui sistem. Deseori, alte institutii afecteaza activitiitile economice.
Totu~i, doua probleme sint considerate deosebit de importante de
cei care sustin 0 forma sau alta de economie: productivitatea ~i
egalitatea veniturilor.

Productivitatea
Capitalismul pretinde ca este un sistem economic mai eficient
~imai productiv dedt socialismul. Aceasta superioritate este garantata prin faptul ca i se permite pietei sa reglementeze activitatile
economice. Intre societatea capitalista ~icea socialista exista 0 variabilitate considerabila in privinta productivitatii. De pilda, printre
societatile predominant capitaliste, Statele Unite au eel mai mare
Produs National Brut (PNB) per capita- un grad de productivitate
acceptat. PNB pe locuitor este valoarea totala a tuturor bunurilor
produse ~i a serviciilor asigurate in societate, impartite la numiirul
de oameni din societate (Administratia pentru Controlul Armarnentului ~i Dezarmare a Statelor Unite, 1986). Totu~i, Grecia, 0 alta
tara predominant capitalista, are doar aproximativ 23% PNB pe
locuitor din cel al Statelor Unite. In mod similar, fosta Germanie
de Est avea cel mai mare PNB pe locuitor dintre tarile predominant socialiste, iar Jugoslavia avea aproximativ 21% din acest nivel.

In ciuda deosebirilor interne din cadrul fiecarui tip de societate,

PNB-ul mediu pe locuitor al tarilor capitaliste depa~e~te cu mult
pe ~el al statelor socialiste. In 1986, PNB-ul pe locuitor al societatilof's.Q.ialisteera cam doua treimi din cel al societiitilor capitaliste.
Astfel, existii 0 dovada care justifica pretentiile capitaliste referitoare
la 0 productivitate mai mare.

Egalitatea veniturilor
Unul dintre obiectivele socialismului este acela de a reduce inegalitatea economica. In societatile capitaliste, pe de aha parte,
piata determina venitul. Orice inegalitate este perceputa ca 0 consecinta inevitabila a talentului ~ia priceperii individuale, ~i se considera ca statuI nu ar trebui sa joace nici un rol in reglementarea
acestui efect.
o modalitate de a explora aceasta problema este luarea in considerare a diferentei intre veniturile medii ale oamenilor de la virful
~i baza repartitiei veniturilor. Cu dt diferenta este mai mare, cu
atlt mai mare este inegalitatea veniturilor. 0 examinare a unor dovezi
accesibile
ca inejalitatea veniturilor
carn
de doua,
trei
ori maidemonstreaza
mare in societatire:'capi~liste
decit ineste
cele
socialiste,
inc1usiv tarile socialiste democratice cum jtste Suedia (Wiles, 1977).
De~i cea mai productiva societate capitalistii, Statele Unite prezintii
cel mai mare grad de inegalitate a veniturilor.
Pe scurt, este c1ar ca societatile capitaliste sint mai productive
economic dedt societatile socialiste. Totu~i, unul dintre obiectivele
cheie ale socialismului este acela de a reduce inegalitatea veniturilor
existenta in societatile capitaliste. Acestea demonstreaza un grad
considerabil de succes in atingerea acestui obiectiv.

SISTEMUL ECONOMIC AMERICAN

Economia Statelor Unite este predominant capitalista. Ea este
deosebit de productiva ~i genereaza unul dintre cele mai ridicate
niveluri de trai din lume. De asemenea, ea prezinta un inalt nivel de

337

336

=~--~~~--,--------------~------------~-

"::::r'~=======-=----"""""""""""""""""""""'~~"'=-

inegalitate a veniturilor. Ne intoarcem acum la dteva dintre trasaturile definitorii importante ale sistemului economic american.

Capitalismul corporatist
Capitalismul individual din societatea americana este umbrit
de capitalismul corporatist, in care mai multe zeci de foarte mari
corporatii domina economia. Corporatiile sint organizatii formale
(vezi Cap. 5) care au 0 existenta legala, putere ~iindatoriri separate
de proprietarii sau managerii lor; ele dispun de 0 putere considerabila in societate. Companiile petroliere majore, cum este Mobil, ~i
fabricantii de automobile, cum este Ford, sint exemple de corporatii
uria~e care domina eonomia americana.
Conglomeratele, corporatii mamut formate dintr-un numar de
corporatii de dimensiuni medii ~i mari, constituie 0 alta influenta
majora asupra economiei americane. RJR Nabisco, ale carui pachet
de actiuni inc1udeau, la un moment dat, Delmonte Foods, Doctor
Pepper, Kentucky Fried Chicken ~i Bear Creek Mail Order Company, este un astfel de conglomerat. Marimea i organizarea conglomeratelor Ie confera 0 mare influentii asupra economiei americane.

Controlul corporatist
Corporatiile au ajuns predominante spre sfir~itul secolului al
XIX-lea. A fost nevoie de un anumit mecanism care sa asigure sumele uria~e de bani necesare pentru a construi tara la vremea aceea,
iar corporatia a satisrncut aceasta nevoie. Corporatia permite oamenilor sa i~i investeasca banii ~i sa obtina actiuni intr-o companie.
Teoretic, aceasta ofera investitorilorun rol in determinarea politicii
companiei, prin dreptullor de a alege un consiliu de directori sau
de a vota direct ill anumite probleme de orientare. Totu~i,in practica,
actionarii individuali au, in general, control redus asupra unei corporatii, de~i actionarii institutionali (e.g., fondurile pentru pensii ale
sindicatelor) deseori 11au.
Controlul corporatiei este impartit intre actionari, consiliul directorilor ~imanageri, persoane angajate pentru a lua deciziile zilnice

338

necesare sa tina compania in functiune. Pentru majoritatea actionarilor, responsabilitatea majora a administratiei, daca nu singura,
este marimea profiturilor ~i,in consecintii, asigurarea unor dividende
bUI'1:~::l\au
darea de seama asupra investitiilor.

Legaturile intre corporatii

Marile corporatii ~iconglomeratele domina economia Statelor
Unite. Cele mai mari 100 detin aproape jumatate din toate resursele
manufacturiere din tara. Unele dintre ele au bugete mai mari dedt
cele ale majoritiitii tarilor din lume. Multe dintre aceste mari corporaW sint legate una de alta informal prin circ;.uiteinterconectate la
nivelul conducerii: retele sociale de indivizi care sint membri in
consiliile de conducere ale mai multor corporatii~ Aceasta retea
spore~te concentrarea puterii economice in Statele Unite (Mintz ~i
Schwartz, 1985).

. Preluarile corporatiilor
In anii recenti, a existat o'!}ctivitate economica intensa, dar nu
pentru producerea bunurilor '"pentr:w servicii, ci pentru marirea profiturilor pe alte ciii. Gestiunea creato~edy a profita de legile care
schimbii impozitele ~i,uneori, de a influenta legile impozitelor prin
puterea economica este in cre~tere. La fel este ~ipreluarea controlului asupra altor corporatii, pentru a pune mina pe bunurile acestora
~iapoi a Ie vinde altora cu profit sau a Ie dezmembra dupa ce retin
partile productive.
Exista multe practici asociate cu preluarile. Una este numita
greenmail (po~ta verde), dnd un investitor ostil (individ sau corporatie) dobinde~te 0 mare parte din actiunile corporatiei ~iamenintii
sa preia controlul da~a actiunile nu sint rascumparate la un pret
alta practica este
mai ridicat dedt pretul de cumparare initial.
poison pill (pilula cu otrava), care este 0 situatie defensiva (dnd
exista datorii mari), ce face dintr-o corporatie 0 tintii neatdigatoare
pentru 0 preluare. Alta este golden parachute (para~uta de aur), un
acord pentru a plati functionarilor superiori un salariu substantial in
eventualitatea unei preluari.

339

Toate aceste practici au servit la indepartarea resurselor economice de eficienpl :;;icapacitate productiva. Aceste practici se concentreaza asupra unor obiective pe termen scurt, pe seama investitiilor
:;;ia planifidirii pe termen lung. S-a considerat ca aceasta strategie
a contribuit la reducerea dominatiei economice a Statelor Unite in
lume, indeosebi in comparatie cu Japonia.

Corporatiile multinationale
Unul dintre efectele majore ale progreselor tehnologice in transporturi:;;i comunicatii in secolul XX a fost dezvoltareacorporatiei
multinationale, care i:;;iare sediul intr-o tara, dar opereaza in alte
tari prin firme pe care Ie detine direct sau Ie controleaza. Companiile
petroliere importante (e.g., Mobil), producatorii de automobile (e.g.,
Ford) :;;icompaniile de telecomunicatii (e.g., IBM) sint exemple de
corporatii multinationale cu baza in America.
Corporatiile multinationale exercita influenta economiea :;;ipolitica enorma. General Motors, de pi Ida, este activ in aproape patruzeci de tari :;;ivinde produse in valoare de peste 80 de miliarde de
dolari in fiecare an. In mod clar, aceasta suma face din General
Motors 0 parte importanta a economiei in multe dintre aceste tari.
Multe dintre cele mai mari corporatii multinationale i:;;iau sediile
in Statele Unite. Importanta economica a Statelor Unite :;;isimpla
marime a resurselor economiee proprii dau companiilor multinationale cu sediul aici 0 enorma influenta in afacerilc economice mondiale. Puterea economiea a corporatiilor multinationale poate sa
nu lucreze totdeauna in avantajul tarilor gazda. Multe dintre aceste
corporatii au fost aeuzate ca incearca sa submineze guveme (e.g.,
in Iran in 1953) :;;isa mituiasca functionari publici (e.g., in Japonia
in anii optzeci). Pe de alta parte, ele deseori asigura resurse utile :;;i
tehnologie pentru dezvoltarea tarilor care, altfel, nu ar fi accesibile.

Firmele mici
In Statele Unite nu se gasesc doar conglomerate :;;icorporatii
ml}ltjnationale. De fapt, aproape jumatate din foqa de munca este
folosita in firme mici de 100 de angajati sau mai putini. Aici intra
340

firmele de avocati, restaurantele, bacaniile, spalatoriile :;;imagazinele

video. Din ce in ce mai mult, aceste firme sint detinute :;;iconduse
d~membri ai minoritatilor etnice, indeosebi de imigranti recenti.
Infiecare an, in Statele Unite, se deschid sute de mii de firme
mici. Multora Ie lipse:;;te capitalul necesar ca sa se extinda sau sa
treaca cu bine prin situatii economice grele. Ca 0 consecinta, cele
mai multe dau faliment - mai mult de jumatate, in doi ani de la
deschidere, iar cele mai multe, 90%, in zece ani (Aldrich :;;iAuster,
1986). Totu:;;i, apar mereu unele noi. Firmele mici joaca un rol
important in economia americana, servind direct consumatorul :;;i
generind mai multe slujbe noi in economie decit marile corporatii.

Guvernul

$; afacerile

Guvemul joaca un rol important in economie in multe feluri. EI

asigura bani :;;istructuri pentru a incuraja activitatea eeonomica.
EI reglementeaza, intr-o oarecare masura, initiativa in afaceri, protejind firmele impotriva concurentei neloiale, pe consumatori impotriv~ produselor nesigure :;;i,e~ciente, iar pe salariati impotriv~
pencolelor de la locul de m1'lhca.~ondul monetar al guvemulm
(cantitatea de bani pusa in circulatie) :;;i.p'pliticilefiscale (impozitul)
influenteaza activitatea economic a in mod direct. De asemenea,
guvemul face contracte cu firme pentru bunuri (e.g., arme pentru
armatii) :;;iservicii; de fapt, guvemul este cel mai mare eonsumator
de bunuri :;;iservicii din tara.
In Cap. 16 a fost discutata conceptia despre elita puterii a
teoreticienilor conflictului. Din punctullor de vedere, guvemul este
doar un instrument al elitei economice; el apara interesele :;;iserve:;;te
nevoile acestui grup. Totu:;;i,este improbabil ca societatea americana
sa fie controlata de vreun grup mic. In Statele Unite, marile afaceri
sint facute de diverse companii care nu au nici 0 aprobare referitoare
la 0 anumita politiea guvemamentala ee le-ar servi eel mai bine.
Mai degraba, guvemul este, in general, sensibilIa diverse interese
economice, de:;;iinfluenta lor asupra politicii guvemamentale nu
este egala; 0 mai mare putere economiea duce la 0 mai mare, de:;;i
nu necontrolata, putere politica.
341

MUNCA ~I PROFESIUNllE
iN STATELE UNITE

Semnificatia muncii
Munca este activitatea centrala a multor indivizi. Ea nu Ie asigura
doar venitul necesar, ci, de asemenea, este importantii pentru conceptullor despre sine. De~i acest lucru a fost, traditional, adevarat
pentru barbati, cre~terea substantiala a numarului femeilor in cadrul
fortei de munca (vezi Cap. 12 ~i mai jos) a eliminat, in general,
orice deosebire de gen, in aceasta privinta.
Ocupatiile pe care oamenii Ie au sint indicatori importanti ai
c1asei lor sociale: astfel, ocupatiilc Ie influenteaza ~ansele vietii ~i
experientele de viata (vezi Cap. 9). De asemenea, ocupatiile lor
joaca un rol in modul in care altii ii definesc $i interactioneaza cu
ei. Oamenii au conceptii diferite despre fermieri ~i fizicieni ~i
interactioneaza diferit cu ei.
Ocupatiile of era celor mai multi oameni satisfactii importante.
Gradul de satisfactie este, deseori, asociat cu caracteristicile ocupatiei. Ocupatiile care rec1ama 0 mai mare indeminare ~i cele care
permit 0 mai mare autonomie sint, deseori, considerate mai satisrn-,
catoare. Oamenii care lucreaza in meserii obi~nuite, sub supraveghere severa, au mai putine satisfactii, profesionale, de~i relatiile
interpersonale cu colegii de munca Ie ofera 0 calc alternativa pentm
satisfactii profesionale. Marxi~tii sustin ca munca trebuie sa aiba
sens ~i semnificatie, sa fie 0 activitate creatoare ~i nu de rutina.
Totu~i, in sondajul Gallup din 1985, 70% dintre subiectii anchetati
au dec1arat ca sint multumiti de ocupatiile lor ~i cam tot atitia au
aratat ca ar continua sa lucreze chiar daca ar ci$tiga bani suficienti
ca sa-~i asigure, financiar, viata. Astfel, munca este importanta
pentm cei mai multi americani.

Profesiunile
Unele ocupatii sint mai importante decit altele (vezi Cap. 9).
Un exemplu este profesiunea, 0 ocupatie cu prestigiu social mare

Orientari in locul de munca

La inceputul secolului XX, aproape 0 treime din americani erau
implicati in agricultura, ceva mai putin de 0 treime in pozitii de
gulere albe sau servicii, iar putin peste 0 treime in ocupatii pentru
gulere albastre sau indu~triaI4tAce~ta situatie s-a schimbat dramatic in nouazeci de ani. In prdent, aproximativ 3% din americani
lucreaza in agricultura, un sfert sint 2"l\<gtilerealbastre sau industriale, iar aproape trei sferturi, gulere albe ~i servicii.
Au fost oferite doua explicatii pentru liimurirea acestei schimbari
dramatice. Progresele tehnologice au sporit eficienta agriculturii ~i
a industriei, necesitind substantial mai putini muncitori in aceste
domenii. In plus, din ce in ce mai multe femei au intrat in forta de
munca, completind ~iextinzind ocupatii in sectorul serviciilor, nu
in eel al industriei sau agriculturii (vezi Cap. 12).
Aceste tendinte au implicatii sociale semnificative. Ele consolideaza educatia ~iviata de familie. Pentru gulerele albe este nevoie
de mai muM educatie. Nivelurile superioare de educatie asigura
deprinderi tehnice necesare pentm aceste pozitii ~i servesc ca un
mecanism de protectie pentru atitudinile ~i obiceiurile sociale pe
care acestea Ie necesita (vezi Cap. 14). Familia a trebuit sa se adapteze la schimbarile care au rezultat din situatia in care ambii pannti
lucrau (vezi Cap. 13).

343

342
I

ll,............,

care necesita 0 educatie formala ~i cuno~tinte vaste. Doctorii, avocatii ~ipsihologii sint exemple de ocupatii profesionale. In general,
o~enii cu profesiuni i~i controleaza situatia propriei munci; ei
sint;:{f1r,supravegheati de aproape. Ei trebuie sa fie mai interesati
in a asigura serviciul necesar decit in profitul personal sau interesul
personal ingust.
Intrucit 0 profesiune are 0 pozitie sociala superioara, ocupatiile
deseori incerdi sa se trans forme in profesiuni. Ele i~i redefinesc
titlurile (e.g., din instalator in inginer sanitar), formeaza asociatii
profesionale care certifica un anumit nivel de indeminare (e.g., comitetele medicale), adopta un cod de etica pentru definirea comportamentului profesional adecvat ~icauta sa limiteze, prin regulamente
legale, practicarea profesiunii la membrii asociatiei profesionale.

-.

Piata
fortei de munca
Distinctia gulere albe/ gulere albastre poate fi privim intr-un alt
feI. Pietele bratelor de mundi pot fi definite dupa tipul ~ibeneficiile
asigurate muncitorilor mai degraba decit dupa tipul de ocupatie
implicat.

Pietele primare ale fortei de munca

Piala primara a forlei de munca se refera la ocupatiile care
asigura beneficii considerabile celor care Ie practica. In stratul de
sus al acestei categorii se afla oamenii din profesiuni ~i din management de nivel superior. Sub ei se afla piata primara a foqei de
munca "subordonam" in care sint mai putine recompense exterioare
(e.g., salarii mai mici, mai putina asigurare de sanatate) ~i recompense interioare (e.g., ocupatii supravegheate ~i mai repetitive).
Aceasta piata a foqei de munca consta din muncitori de birou calificati ~ide management de nivel inferior sau pozitii pentru gulerele
albastre.

Pietele
, secundare ale fortei
, de munca
Piala secundara afortei de munca se refera la ocupatiile care
asigura beneficii minimale salariatilor. Venitullor ~isiguranta ocupatiei sint scazute. Acestea of era posibilitati mici pentro avansare
~ieste improbabil sa fie organizate in sindicate. Acest nivel include
gulerele albastre eel mai putin calificate ~ipozitiile functionare~ti
de mvel inferior. In general, existii probabilitatea ca piata secundara
a bratelor de munca sa fie populaHi de femei ~imembri ai grupurilor
minoritare.

Profesiunile libere
Statele Unite au fost, esentialmente, 0 tara a profesiunilor libere,
inainte ca urbanizarea ~i industrializarea sa transforme peisajul
profesionaI. Astiizi, doar 7% dintre americani sint liber-profesioni~ti
- ~i cei mai multi dintre ace~tia sint in agricultura (Biroul de Sta344

tistica a Bratelor de Munca din Statele Unite, 1988). Ceilalti tind

sa fie salariati in mici firme comerciale ~i citiva in profesiuni.
,frofesiunile libere au fost, totdeauna, extrem de apreciate. Ele
eliniilla tipul de supraveghere care multora nu Ie place. Ele asigura
un grad de libertate ~i flexibilitate uneori inexistente pentro cei in
serviciul altora. Pe de alta parte, liber-profesioni~tilor deseori Ie
lipsesc beneficii suficiente - ~i sint foarte vulnerabili la crize economlce.

~omajul
Toate societatile sint confruntate cu un oarecare grad de ~omaj.
Totu~i, progrelese tehnologice in societatea modema tind sa mareasca rata ~omajului, pe masura ce muncitorii sint inlocuiti cu
ma~ini care pot indeplini, mai bine, mai complet ~imai ieftin, multe
operatiuni. In societatile socialiste, guvemul i~i asuma obligatia de
a crea locuri de munca, reducind substantial rata ~omajului. In
tarile capitaliste, ~omajul tinde sa se incadreze intre 5 ~i 10%. In
Statele Unite, 0 rata a ~omajului de 5% este considerata "folosire
deplina", 0 recunoa~tere ca 'lSista un numar ireductibil de oameni
care vor ramine ~omeri.
In Statele Unite, ~omajul a variat.1l(;.eamai ridicata rata a ~omajului, de la marea depresiune din anii treizeci, a avut loc in 1982,
cuprinzind aproape 10% din foqa de munca. In 1988, aproximativ
7 milioane de oameni (2% din foqa de munca) au fost ~omeri.
$omajul nu afecteaza populatia in mod egaI. EI tinde sa fie mai
ridicat pe piata secundara a foqei de munca unde exista 0 mare
concentrare de femei, adolescenti ~imembri ai grupurilor minoritare.
De fapt, rata recenm a !?omajului pentru americanii africani este de
peste doua ori mai mare decit cea pentm albi.
Rata oficiala tinde sa subestimeze !?omajuI. Rata aceasta se
bazeaza pe oarnenii care cauta de lucro in mod activ; multi oameni
se descurajeaza, inceteaza sa mai caute ~i nu mai sint inscri!?i in
evidente. De asemenea, multi ~omeri iau slujbe care cer mai putina
calificare ~i aduc mai putini bani decit ocupatiile lor anterioare.
Astfel, de~i tehnic angajati, ei au, de fapt, ocupatii paqiale sau
neconforme eu pregatirea lor.
<;

.l>'

345

UN SISTEM ECONOMIC MONDIAL

Economia oridirei societati modeme este legata de economia
altora. Wallerstein (1974; 1979) a dezvoltat un model de sistem mondial, ca sa examineze legaturile economice ~ipolitice mtre societati.
El sustine di exista un miez al societatilor extrem de industrializate
~i 0 periferie mult mai mare a socieHitilor mai putin dezvoltate,
care sint dependente de miezul industrial ~iexploatate de acesta.
Wallerstein crede ca relatia intre cele doua tipuri este neocoloniala, 0 forma noua a vechiului colonialism european. Periferia
este exploatata prin controlullumii industriale a preturilor pentru
marfurile periferiei, prin marile datorii contractate de periferie,
din cauza insuficientei acumulari de capital, ~iprin puterea corporatiilor multinationale care i~i au sediile in tarile dezvoltate.
Acest punct de vedere va fi examinat in Cap. 23.

Ordinea economidi a societatilor preindustriale afost schimbata dramatic prin inventia plugului, prin folosirea puterii
animale ~i, mdeosebi, prin progresele tehnologice in domeniul
energiei, asigurate de revolutiaindustriala.
Drept urmare,
accesul economiei s-a schimbat de la producerea materiilor
prime la prelucrarea lor in produse utilizabile ~i, mai tirziu,
in producerea informatiilor ~i asigurarea serviciilor.
Societatea moderna se compune dintr-un sector primar care
asigura resursele prime ~i dintr-un sector secundar care transforma aceste resurse in produse finite. Sectorul terfiar ofera
serviciile necesare economiei. Privite lucrurile intr-o alta perspectiva, in sfera privata exista 0 economie duala: un sector
central al marilor organizatii, cu profituri ridicate, care domina
piata, ~i un sector periferic alfirmelor mai mici, care sint mai
localizate ~i mai precare din punct de vedere economic. Pe
lfnga aceasta economie duala privata, exista un sector de stat
controlat de guvern; de obicei, el este mai pulin productiv decit
sectoml privat.
Au fost analizate, in termeni ideali, doua tipuri majore de
sisteme economice. Capitalismul este oeconomie de piata, cu
o interventie redusa din partea statului. El pune accentul pe

346

detinerea privata a proprietatii, pe sporirea profitului ~i pe

importanta concurentei libere. Celalalt tip este economia centralizata. in socialism, proprietatea ~i resursele sint detinute
c'oil!:ctiv,iar economia este controlata de stat, care urmare~te,
obiectivele colective mai degraM decft individuale. Comunismul, 0 dezvoltare in continuare a socialismului, urmare~te realizarea egalitatii sociale ~i economice. Pin a in prezent, nici 0
societate nu a ajuns la acest nivel. Majoritatea societatilor
constituie combinatii ale celor doua forme majore: socialismul
democratic este un exemplu. in general, capitalismul este mai
productiv din punct de vedere economic decft socialismul, dar
socialismul reu~e~te mai bine sa reduca inegalitatea veniturilor
intre cetatenii sai.
Sistemul economic american este dominat de corporatii ~i
conglomerate; el este 0 forma de capitalism corporatist. in
ultima vreme, s-au dezvoltat corporatiile multinationale; ele
joaca un rol important m activitatea economica nationala ~i
internationala. Totu~i, micile firme smt importante in Statele
Unite; ele asigura mai mult de jumatate din oportunitatile de
angajare, de~i tind sa fie if}stabile din punct de vedere economic. Guvernul de asemerfl~ joatiii un rol semnificativ in economie, m calitate de consumator ~iir:rnizor de bunuri, precum
~i regulator al activitatii economice:
Munca este un aspect semnificativ al vietii majoritatii oamenilor. Ea contribuie la identitatea lor ~i la interactiunile cu
altii. in general, cei mai multi oameni obtin satisfactii considerabile din ocupatiile lor, indeosebi cei cu ocupatii cu statut
superior. Profesiunile reclama educatie vasta ~i un statut superior. Exista incercari constante de a ridica, printr-o varietate
de mecanisme, ocupa!iile la profesiuni. Forta de munca americana s-a schimbat dramatic in cursu I acestui secol. La inceput,
numarul muncitorilor din agricultura era aproximatix egal cu
cel al ocupatiilor industriale ~i ale gulerelor albastre, precum
$i cu al ocupatiilor gulerelor albe ~i ale serviciilor. Mai recent,
ocupatiile gulerelor albe ~i ale serviciilor au ajuns, considerabil, mai numeroase decft celelalte tipuri. Aceasta schimbare a
fost, in mare masura, provocata de progresele tehnologice ~i
de intrarea unui numar din ce in ce mai mare de femei pe

347

piatafortei de mundi. Ocupatiile de pe piata primara afortei

de munca asigura, in mod considerabil, beneficii mai multe
salariatilor decft ocupatiile de pe piata secundara a fortei de
mundi, ocupatii mai probabi! sa fie ocupate de femei fji
minoritati. Defji la inceputul istoriei State lor Unite cei mai
multi oameni erau liber-profesioni'ti, acum majoritatea lucreaza pentru altii. Liber-profesionifjtii se bucura de lipsa supravegherii, dar deseori ei nu realizeaza beneficii adecvate fji sint
mai vulnerabili la crizele economice. in tarile capitaliste, fjOmajul se incadreaza intre 5 'i10%; in tarile socialiste, el este,
considerabil mai mic, datorita angajamentului guvernului de
a crea ocupatii pentru a mentine 0 utilizare totala a fortei de
munca.
Wallerstein sustine ca economiile diferitelor societati sint
legate intre ele intr-un sistem mondial fji ca tarile industriale
dezvoltate domina fji exploateaza 0 periferie a tarilor in curs
de dezvoltare.

18
MEDICINA
A
/ntr-un
scurt,fjidomeniul
medicinii
ajunsexplora
0 institutie
sociala timp
complexa
vitala. in acest
capitola vom
in;titutia medicala, indeosebi modelele de sanatate fji boala, deosebirile in reactia la boala fji medicina ca profesiune. Sanatatea .;'Ii
medicina vor fi examinate din perspectivafunctionalista,
din cea
a teoriei conflictului fji din perspectiva interactionista.
discutie
despre legatura intre sanatate, mediul ambiant $i stilul de viata
va completa capitolul.

MODELE SOCIj\LE DE SANATATE

#',:

.~

$1 BOAL,p..
..
Sanatatea $i conceptele sale inrudite
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) define~te sanatatea
ca ,,0 situatie de bunastare fizica, mentala ~i sociala, nu, pur ~i
simplu, absenta bolii sau a infirmitatii". Indispozitia este 0 parere
personala, un sentiment ca nu te simti bine. Boala indica 0 stare
patologica diagnosticata medical ce poate fi cauza indispozitiei.
Termenul repulsie se refera la un statut social care afecteaza modul
in care oamenii sint tratati fiindca sint considerati ca au 0 boala,

Sanatatea $i istoria omenirii

Sanatatea ~i conceptele sale inrudite au fost factori importanti
in istoria omenirii. Unii antropologi cred ca jumatate din membrii
349

348
___________________________________

""JiL,lmIfIl1miJIHiWii

Modele diferentiale
de sanatate in

Statele Unite

societiitilor de vinatori ~iculegatori nu depa~ea virsta adolescentei

~i doar foarte putini traiau mai mult de patruzeci de ani. De~i progresele in agricultura asigurau 0 sursa de hrana mai abundentii,
dezvoltarea urbanismului care a insotit evolutia societatii inaintea
revolutiei industriale cu poluarea mediului inconjurator, cu sistemul
sanitar precar ~i cu boli infectioase larg raspindite - aparent nu au
lungit viata oamenilor in mod semnificativ. Speranta de viata in
epoca medievala nu se deosebea mult de cea din perioada societatilor
de vinatori ~i culegatori.
Inceputul revolutiei industriale a adus mai multa poluare ~imai
multe accidente industriale; probleme sanitare rezultate din canalizarea neadecvata ~i din marile concentrari de oameni in mediile
urbane. Situatia a inceput sa se imbunatateasca doar in prima parte
a secolului al XIX-lea. De~i deseori atribuita progreselor in medicina, imbunatatirea sanlltatii a inceput, de fapt, inaintea oricaror
descoperiri ~tiintifice: nivelurile de trai imbunatatite dusesera la 0
mai buna nutritie ~icazare (McKeown, 1979). A doua parte a secolului al XIX-lea a fostmarcata de progrese medicale semnificative,
iar recunoa~terea legaturii clare intre sanatate ~i mediul fizic inconjurator a dus la imbunatatirea sistemului sanitar.
Astazi, sanatatea mondiala variaza dupa tipul de societate. Oamenii dinsocietatile Lumii a Treia (tarile in curs de dezvoltare) au
o speranta de viata de aproximativ ~aizeci de ani, cam zece ani mai
putin d~eit media oamenilor din societatile industriale (Mahler,
1980). In Africa, speranta de viata este de aproximaziv cincizeci
de ani. Saracia, sistemul sanitar precar, proasta nutritie, bolile infectioase larg raspindite ~irata ridicata a mortalitatii infantile, cauzate
de aceste conditii, explicii aceste cifre.

Modele dupa virsta

Durata vietii americanilor a crescut in mod constant, iar rata
deceselor s-a redus practic la toate grupele de virsta. Singura exceptie importanta 0 constituie tinerii adulti, la care probabilitatea de a
moo in accidente este mai mare, deseori in accidente de ma~ini. De
asemenea, Statele Unite au 0 rata a mortalitatii infantile mai ridicata
decit ar fi de a~teptat intr-o societate cu resursele lor. Aceasta rata
este legata de clasa sociala.

Modele dupa gen

Femeile par sa fie mai sanatoase decit barbatii. A~a cum s-a
aratat mai inainte, sint conceputi mai multi masculi decit femele,
mai multi mor inainte de na~tere, in timpul copilariei ~ipe parcursul
vietii (vezi Cap. 12). Deosebirile de gen in privinta ratei mortalitiitii,
inainte
dupa na~tere,
rezultat
mai degraba
factorilor~i biologici,
deciteste4Prob<\bil,
al celor so~iali.unTotu~i,
diferenta
continuaal
intre genuri sugereaza influenta factollrlBrsociali.
Stresul care rezulta din accentuarea comportamentului agresiv
~icompetitiv al rolului masculin, impreuna cu 0 mai mare implicare
a barbatilorin ocupapi mai riscante (e.g., serviciul militar, mineritul
~i constructiile) contribuie, rnra indoiala, la 0 rata mai ridicata a
mortalitatii prin accidente, violenta ~i sinucideri printre baieti ~i
barbati. Fumatul ~i consumul de alcool sint mai raspindite printre
barbati decit printre femei ~i ambele contribuie la 0 deteriorare a
sanatatii. Paradoxal, pe masura ce femeile ajung la 0 egalitate din
ce in ce mai mare cu barbatii, rata fumatului ~i cea a consumului
de alcool au crescut ~i este probabil ca deosebirile dintre genuri in
privinta sanaHitii sa se reduca.
In prezent, speranta de viata medie a americanilor nascuti la
mijlocul anilor '80 este de 71,2 ani pentru barbati ~i de 78,2 ani
pentru femei.

Epidemio/ogia
Sociologii sint interesati de modelele de sanatate ale populatiilor
~i de structurile sociale imaginate pentru mentinerea sanatatii.
Epidemiologia studiaza originea, repartitia ~itransmiterea bolilor
in cadrul unei populatii. La inceput, epidemiologia s-a concentrat in
principal asupra originii ~i repartitiei bolilor. Astazi, ea are 0 preocuparemailarga.maisociala;
ea urmare~te legatura intre modelele
de sanatate, pe de 0 parte, ~imediul social ~ifizic, pe de alta parte.

351

350

lUl

mWI';;li

Modele dupa clasa sociala

Americanii din clasa de mijloc ~iclasa de sus prezinta 0 sanatate
mai buna decit cei sub ei in structura de clasa (Centrul National al
State lor Unite pentru Statistica Sanatatii Pub lice, 1987). Rata relativ
ridicata a mortalitatii infantile, la care s-a :lacut referinta mai sus,
este aproape in intregime un rezultat al saraciei. Mai mult, la fiecare
nivel de virsta, starea sanatatii celor saraci este mai proasta decit a
celor care stau mai bine din punct de vedere economic (Doyal Bennett, 1981). De pilda, numarul zilelor de concediu medical solicitat
de cei care ci~tiga 10000 de dolari sau mai putin este mai mare de
doua ori ~ijumatate decit al celor care ci~tiga 35000 de dolari sau
mai mult (Centrul National al State lor Unite pentru Statistica Sanatatii Pub lice, 1987). Americanii africani au 0 speranta de viata de
67,2 ani pentru barbati ~i de 75,2 pentru femei, considerabil mai
putin decit pentru albi, iar starea lor de sanatate este, de asemenea,
mai proasta.
In mare masura, aceste deosebiri de clasa sociala, in privinta
sanatatii ~ia sperantei de viati'i,reflecta conditiile de viata substantial
inferioare ale saracilor, care tind sa traiasca in conditii de cazare
mai putin salubre ~iin i~ghesuiaIa, ~iau venituri insuficiente pentru
a tine 0 dieta adecvata. In consecinta, ei au 0 rata a tuberculozei ~i
a bolilor infectioase mai mare decit bogatii. De asemenea, ei sint
mai expu~i la violenta ~ila stresurile ce survin in interiorul ora~elor
mari ~iau 0 rata mai ridicata a mortalitatii prin omucidere, indeosebi
printre barbatii americani africani tineri. Evident, americanii din
c1asa mijlocie ~ide sus de asemenea se imbolnavesc ~imor. Totu~i,
bolile lor rezulta, in mare masura, din stilullor de viata imbel~ugat.
Dieta lor relativ bogata ~i lipsa de activitate fizica due la moartea
lor printr-o varietate de boli de inima.

dintr-o cultura occidentala, ~iunui vrajitor, dupa parerea cuiva din

Indiile de Vest. Oamenii de ~tiinta cre~tini devotati cred ca boala
estl;(data de Dumnezeu ~i ca numai Dumnezeu - nu medicina ~i
nici'd,9ctorii - 0 poate vindeca. Cultura ~i ideologia oamenilor ii
orienteaza spre diferite tipuri de explicatii pentru evenimente, inclusiv cele legate de sanatate.
Zborowski (1969) a constatat ca grupurile etnice americane se
deosebesc in privinta reactiilor la durere. Americanii italieni vad
durerea in raport cu soarta, if destino, ~i sint preocupati de manifestarea ei curenta; ei vor ca durerea sa treaca cit mai curind probabil
~i sint mai putin preocupati de modul in care aceasta se realizeaza.
Americanii evrei, pe de aIta parte, sint mai otientati spre viitor. Ei
vor sa ~tie care sint implicatiile pe termen lung atit ale durerii, cit ~i
ale modului de aplicare al tratamentului prescris. Protestantii anglosaxoni albi se pIing mai putin de durere decit celelalte doua grupuri
etnice ~i privesc mai putin emotionalla ceea ce Ii se intimpla.
Americanii chinezi, care sint legati de cultura chineza, viid boala
al:tfel decit alti americani; ei folosesc remedii cultural-traditionale,
in locul medicinei "modeme" sau complementare acesteia. Ei pun
accentul pe importanta unui ejiilibru al fortelor naturale care poate
fi dobindit prin folosirea unonninctruri speciale ~i a unor plante.
Durerea este controlata prin acupuncftlJ;a ~ ace introduse in parti
foarte precise ale corpului. Americanii ba~tina~i urmeaza practicile
traditionale bazate pe conceptia lor despre legatura sacra intre fiintele umane ~inatura. Ei tind sa foloseasca plante speciale ~ileacuri,
ritualuri spirituale ~i diverse forme de actiuni fizice pentru a-~i imbunatati ~imentine sanatatea.

MEDICINA CA PROFESIE
Deosebirile culturale in explicarea
star;; de boala
Oamenii reactioneaza diferit la boli. Unele dintre aceste diferente
se datoreaza fondului cultural ~i subcultural. Durerea pe care 0
persoana 0 simte ar putea fi atribuita unei boli, dupa parerea cuiva

352

Medicii se bucura de un statut social superior in societatea americana. Acest fapt se datoreaza nu numai progreselor ~tintifice in
domeniul medicinei, ci ~i incercarilor organizate ale medicilor de
a-~i promova propriile interese. Ei au reaIizat aceasta transformind
medicina intr-o profesiune (vezi Cap. 17).
353

Profesionalizarea
In trecut, medicii nu aveau nevoie de calificari formale pentru a
practica medicina. Oricine putea sa recurga la 0 practica medicala
~i sa-~i faca rec1ama pentru serviciile sale. Astfel, existau mulji
practicieni necalificaji, precum ~i medici instruiji ~i devotaji. In
anu11846, un grup de medici a format Asociajia Medicala Americana (AMA). Ei au intervenit pe linga guvemele statelor ca sa
objina autorizare ~i atestare pentru cei care ofera sfaturi medicale
~itratament. Facultiijile de medicina erau inchise daca nu atingeau
.standardele satisrncatoare. Aceasta a redus numarul medicilor ~ia
dat celor care au ramas un mai mare control economic asupra unei
pieje care se extindea. Pe la inceputul secolului al XX-lea, AMA
controla procesul de ate stare ~i s-a constituit ca forja dominanta in
medicina americana.
Constituirea medicinei ca profesiune ce rec1ama instruire riguroasa ~icuno~tinje specializate a consolidatpozijia sociala a medicilor ~i le-a sporit veniturile. De asemenea, aceasta le-a dat 0 putere
considerabila in domeniul medical. Ei nu erau supraveghea!i, nici
raspunzatori pentru acjiunile lor in faja nimanui, doar fajii de colegii
lor. Orice plingere impotriva incompeten!ei trebuia sa fie validata
de al!i medici, rncind improbabila susjinerea unei astfel de acuzajii
pe baza unei reexaminiiri. Deseori, medicina a servit ca model pentru
alte ocupajii care doreau sa-~i ci~tige independenja ~iprestigiu ca
profesiune.
Totu~i, in anii din urma, birocratizarea societajii americane a
atins chiar ~i profesiunea medicala (Starr, 1982). Costul din ce in
ce mai mare al pregatirii medicale, al cercetarii ~ial echipamentului
rec1ama ajutorul guvemului ~i al industriei, ale diror metode ~i
practici influenjeaza activitiijile medicilor ~iale altor speciali~ti in
domeniul medicinei. In plus, costurile din ce in ce mai ridicate ale
sistemelor de ingrijire medicala au permis guvemului, sindicatelor
n;tuncitore~ti, corporajiilor ~igrupurilor de consumatori sa patrunda
in arena medicala. Fiecare cauta sa gaseasca modalitaji de a limita
cre~ter9 costurilor, ~imulte dintre acjiunile lor reduc lipsa de supraveghere de care medicii s-au bucurat in trecut (Light, 1991).
354

Socializarea medicala
Pregatirea medicala este indelungata, riguroasa ~icostisitoare.
In"cQ1l;~ecinjii,
cei care merg la facultatea de medicina sint, in principal, Barbaji albi din familiile bogate. Ace~tia nu numai ca au resursele
necesare sa pliiteasca pentru facultatea de medicina, ci sint ~isocializaji ca sa-~i amine placerea imediata in interesul unor obiective
pe termen mai lung (vezi Cap. 9), De asemenea, emai probabil ca
ei sa aibii medici in familie, care Ie servesc atit ca modele ale rolului,
cit ~i ca surse importante de relajii profesionale. Recent, din ce in
ce mai multe femei ~i grupuri l)1inoritare au intrat la facultajile de
medicina.
Becker ~i colegii sai (1961) au constatat ca cei care urmeaza
facultatea de medicina i~i incep pregatirea cu pareri idealiste despre
aceasta profesiune ~i despre capacitatea lor de a-i servi pe aljii. Ei
sint entuzia~ti in a invaja tot ceea ce le-ar putea fi necesar sa ~tie ca
medici. Totu~i, ei considera facultatea de medicina 0 experien!a
cople~itoare. Intrucit trebuie sa inveje mai mult decit cred ca este
po sibil, i~i reduc treptat obiectivele educajionale ~i ajung sa fie
muljumiji doar ca i~i iau exa11l~nele.Studenjii la medicina dezvolta
o oarecare distanja emojion~ de oorpul omenesc ~ide boaHi, ceea
ce Ie permite sa se ocupe de aspectele,qificile ale ambelor. Ei devin
din ce in ce mai con~tien!i de lacunele' din cuno~tinjele lor ~i de
gradul de incertitudine care exista in medicina. Ei ajung sa injeleaga
nevoia de a se ocupa de aceste incertitudini ~i de ignoran!a lor in
anumite zone, folosind presupuneri bazate pe pregatirea lor; de
asemenea, ei invajii sa spere ~i sa tolereze erori. Viitorii medici invajii normele profesionale privitoare la relajiile cu pacienjii: legaturile emojionale, sexuale ~i financiare sint considerate nepotrivite.
Pe scurt, ei dezvolta, treptat, 0 injelegere mai realista atit a posibilitajilor, cit ~i a limitarilor medicinei modeme.
Socializarea medicala continua 9i dupa terminarea facultajii de
medicina. Intrucit cei mai mulji medici tind sa ajunga speciali~ti,
ei deseori i~i continua instruirea. Ei trebuie sa fie la curent cu practica ~i tehnologia medicaIa care se schimbii rapid; unii fac aceasta
prin programe de instruire continua, oferite de spitale ~i comitete
medicale.
355

Un proces de socializare similara are loc pentm alti profesioni~ti

importanti in domeniul medicinei. $colile pentru surori medicale au
multe dintre caracteristicile facultatilor de medicina. Recent, s-au
dezvoltat doua noi pozitii in domeniul medical: asistentul medicului ~isora practicanta. Intensitatea instmirii pentm aceste pozitii
se afla undeva intre cea a medicului ~ia sorei medicale. Ace~ti profesioni~ti stabilesc diagnosticul medical ~itratamentul sub supravegherea unui medic licentiat. Aceste roluri au apamt din cauza reducerii de medici cu diploma ~ia costurilor din ce in ce mai ridicate
ale asistentei medicale. Oamenii care au aceste ocupatii asigura 0
asistenta medicalii importanta, la un cost redus. Totu~i, atit aceste
statute noi, cit ~i rolul mai traditional de ingrijire a bolnavilor au
mai putina putere ~iprestigiu atit in medicina, cit ~i in societate.

Medicalizarea societatii
Dezvoltarea profesiunii medicale a sporit, in mod corespunzator,
impactul ei asupra societatii, ducind la ceea ce unii au numitmedicalizarea societatii, extindcrea medicinei ~i a modelului medical
la zo~e nemedicale ale vietii sociale (e.g., Freidson, 1970; Zoila,
1972). Mai multi factori atesta validitatea acestui punct de vedere.

Dezvoltarea medicinei
Cre~terea fenomenala a numamlui medicilor practicanti ~i al
spitalelor, impreuna cu dezvoltarea masiva a industriei farmaceutice
~i a celei de asistenta sanitara, a dat medicinei un rol din ce in ce
mai mare in economic. Cheltuielile pentm sanatate constituie carn
10% din produsul national bmt (PNB) al Statelor Unite, iar aproximativ 7% din foqa de munca este asociata cu domeniul medicinei.

Extinderea la activitati, "naturale"

Multe activitiiti care cindva erau considerate naturale sint privite
acum prin prisma medicinei. Na~terea unui copil este 0 astfel de
activitate. Inaintea acestui secol, cei mai multi copii se na~teau
acasa, tara implicarea personalului medical calificat (Aries, 1962).
Acesta era cazul ~i cu moartea (Aries, 1974). Astazi, na~terea ~i

356

moartea constituie prima ~iultima experienta medicala. in general,

acestea au loc intr-un spital, reclamind implicarea ~i certificarea
unui medic. Alte probleme umane tipice, cum sint insomnia, obezitatea,~i,anorexia, au devenit probleme medicale. Aceasta nu pentm
ca atentia medicala este neadecvata in aceste cazuri; totu~i, ar trebui
aratat ca aceste probleme erau tratate in alte moduri inainte de a ~i
Ie apropria practicantii medicali.

Medicalizarea deviante
, ..i
Poate nicaieri nu este vazuta mai clar influenta din ce in ce mai
mare a medicinei decit in zona deviantei (vezi Cap. 8). Actele de
devianta sint, din ce in ce mai mult, explicate ca fiind, mai degraba,
tulburari fizice sau mentale decit pacate, imoralitate sau criminalitate, cum erau considerate in trecut.
"Bolnav" a inlocuit "rau", ca 0 descriere a deviantului. Acest
lucru este clar vazut in cazul toxicomanilor, care sint considerati
dependenti ~i,de aceea, iresponsabili pentru "conditia" lor. Psihiatrii
(medicii specializap in tulburiirile mentale) participa in mod obi~nuit
la multe procese; ei deseori confirma boala ~igradul de rcsponsabiIitate al celor acuzati de acte criminale.
,
I;f~'
~

Larga acceptare a modek.!.lui medical

Problemele vietii cotidiene sint considerate influentabile de tratamentul medical. Aspirina este prescrisa pentm durerea de cap, un
tip de pilula pentm depresiune ~i un alt tip pentru excitabilitate.
Exista 0 baza medicala pentm toate felurile de sentimente ~i comportamente, ~i,in consecinta, un tratarrient medical pentm ele dnd
este necesar. Modelul medical este, deseori, aplicat chiar atitudinilor
~icomportamentelor sociale. in mod obi~nuit, psihiatrilor Ii se cere
sa explice toate felurile de comportament: agresivitatea, timiditatea,
lenea ~i ambitia.

Contestari ale medicalizarii societatii,

Intruziunea medicinei ~i a modelului medical de explicatie nu a
scapat contestiirii. Numaml grupurilor drepturilor consumatomlui,
indeosebi ale celor care se concenteaza asupra domeniului medi-

357

cal, a crescut in ultimii ani. De pilda, mai multe grupuri s-au organizat ca sa conteste rolul putemic al medicilor in a decide folosirea
sau nefolosirea tehnologiei de mentinere a vietii (problemadreptului
de a muri demn). De asemenea, comitetele de analiza care certifica
corespondenta tehnica ~ietica adecvata a cercetarii medicale finantate de guvemul federal, care este, in cea mai mare parte, 0 astfel
de cercetare, acum includ indivizi dinafara profesiunilor medicale
~i~tiintifice.
Totu~i, cele mai virulente atacuri au venit din Insu~i cadrul profesiunii medicale. Szasz (1970), un psihiatru, ~i altii (e.g., Torrey,
1974) sustin ca medicina, in general, ~ipsihiatria, in particular, se
extind in zone nepotrivite vietii sociale, in care pot face putin, dar
aduc confuzie.

P.ERSPECTIVELE TEORETICE
DESPRE SANATATE $1 MEDICINA

o perspectiva

functionalista

Teoria functionalista despre sanatate ~i medicina examineaza

functiile pe care medicina Ie indeplinqte in societate ~ielementele
importante ale sanatatii ~ibolii.

Functiile
, medicinei
Functionali~tii vad cre~terea importantei institutiei medicinei in
raport cu trei functii: mentinerea sanatatii, cercetarea ~iasigurarea
unui tratament innoitor ~i controlul social.
Men{inerea sanata{ii popula{iei, functia centrala a medicinei,
este evident esentiala pentru orice societate. In lumea modema,
multi indivizi nu pot face rost de tot ce au nevoie pentru a fi sanato~i,
deoarece Ie lipsesc cuno~tintele tehnice sau resursele adecvate, sau
ambele. Profesiunea medicala presupune indatorirea de a tine oamenii s3.nato~i.Aceasta profesiune nu incearca doar sa redea sanatate celor bolnavi, prin tratament adecvat, ci ~isa incurajeze acele

358

activitati care, in primul rind vor preveni boala: nutritie buna, practici pentru sanatate buna, controale regulate ~i masuri necesare
pentru sanatatea publica.
\;q,.~rcetareamedicala ~tiin{ifica ~i tratamentul fnnoitor sint realizatt::"deprofesiunea medicala. Cercetarea indispozitiei ~i a bolii ~i
modalitatile de a Ie trata pot fi realizate doar de cei cu cuno~tinte
medicale. Cercetarea medicala ~i farmaceutica este, indeosebi, mcuta in universitati, in spitalele afiliate universitatilor ~iin laboratoarele guvemamentale ~i ale corporatiilor. Progresele recente in
biotehnologie ~iIn ingineria genetica au dus la 0 cre~tere a numarului
companiilor specializate care efectueaza cercetari in aceste domenii.
Functia de control social al societatii (vezi Cap. 8) deseori reclama participarea medicilor practicanti, carora Ii se cere, in mod
frecvent, sa certifice sanatatea oamenilor ~i, astfel, disponibilitatea
lor pentru anumite indatoriri ce se incadreaza de la munca In fabrica
pina la serviciul militar. De asemenea, medicii certifica sanatatea
celor inscri~i in programele de asigurare a sanatatii ~i duc la
indeplinire dispozitiile politicii sanata!ii pub lice (e.g., asigurarea
vaccinarilor).
"

Rolurile cheie
Functionali~tii prezinta doua roltrN.cheie care au de-a face cu
sanatatea ~i boala: rolul bolnavului ~i rolul medicului.
Rolul bolnavului implica sperante care permit variatii de la
comportamentul tipic, din cauza bolii. Interpretarea rolului de
bolnav permite indivizilor sa evite responsabilitatile obi~nuite ~isa
li se acorde anumite privilegii (Parsons, 1951). Ei pot absenta de la
ocupatiile lor sau de la ~coala, de pilda. In general, oamenii nu sint
tra~i la raspundere pentru ca sint bolnavi, de~i se spera ca ei vor sa
se insanato~easca ~i ca incearca sa caute asistenta adecvata, de
obicei de la doctori, pentru a-~i recapata sanatatea.
Criticii abordarii functionaliste a medicinei (e.g., Arlnke ~icolab.,
1979) au afirmat ca discutia functionalista este potrivita mai degraba pentru experienta comuna ~imai frecventa a bolii temporare. De
asemenea, ea tinde sa se concentreze mai degraba asupra tratamentului decit a prevenirii ~i exagereaza nevoia ingrijirii medicale
profesionale in contrast cu alte forme de a trata boala (e.g., ignorarea

359

ei ~icontinuarea vietii in mod normal). In final, anumite boli (e.g.,

SIDA) poarta un stigmat social fie ca oamenii cauta ingrijirea medicala adecvata, fie ca nu.
Rolul medicului este, de asemenea, central pentm pozitia functionalista. Rolul de bolnav al pacientului implica existenta unui rol
reciproc (vezi Cap. 4), ace1aal medicului, primul care asigura ingrijirea medicaUi necesara. Pentru funetionali~ti, medicii au un oarecare grad de autoritate asupra pacientilor, datorita normelor culturale care pretind ca bolnavii sa caute practicantul medical instmit
~isa coopereze cu el. Acest punct de vedere este mai potrivit pentru
medieii orientati spre tratament ~i mai putin potrivit pentru cei
implicati in promovarea unei sanatati bune (e.g., in serviciul sanitar
sau medicina holistica), un de 0 relatie mai egala este considerata
folositoare.
$i medicii sint constrin~i prin norme. Ei trebuie sa-~i trateze
pacientii cu respect ~i sa apere confidentialitatea informatiilor pe
care Ie primesc in cursul tratamentului, de~i nu toti 0 apara. De~i
prima norma nu poate fi garantata, a doua este prevazuta in lege,
cu rare exceptii (e.g., recent, rnedicii - impreuna ell surorile ~i profesorii - au ajuns sa fie obligati sa raporteze politiei eazurile suspecte
de maltratare a eopiilor).

o perspectiva

a conflictului

Teoreticienii conflictului au 0 parere mai putin pozitiva despre

profesiunea medicala. Ei se concentreaza asupra inechitatilor din
sistem ~i asupra partii mai putin altruiste a practicii medicale.

Acces inegalla ingrijirea medicala

Ingrijirea medicala este scumpa. De~i multi oameni au 0 oarecare
forma de asigurare a sanatatii, prin ocupatie, ei deseori nu au 0
acoperire completa a riscurilor. De asemenea, discutia despre sectoml periferic de pe piata privata a fortei de munca (vezi Cap. 17)
a aratat ca multe persoane din acest sector - indeosebi femei ~i minoritari - au acoperire redusa a asigurarii sanatatii.

360

Teoreticienii conflictului sustin ca saracii nu au acces egalla

ingrijire medicala adecvata. Speranta de sanatate ~i viata variaza
dURarasa ~i c1asa sociala. Saracii ~iamericanii africani au speranta
de vlafa mai redusa decit alti americani ~i sint, conform rapoartelor,
mai putin sanato~i. A avut loc 0 continua dezbatere politic a asupra
crearii unui program national de ingrijire a sanatatii, ca in Marea
Britanie ~iin Canada, care sa asigure accesul universalla ingrijirea
adecvata a sanatatii, indiferent de puterea de plata. Totu~i, opozitia
putemica a Asociatiei Medicale Americane a zadamicit, pina in
prezent, toate eforturile legislative de acest gen. Cu toate acestea,
au fost infiintate doua programe guvemamentale pentm a acoperi
o parte din costurile ingrijirii medicale a saracilor (Medicare) ~i a
virstnicilor (Medicaid).
Unii teoreticieni ai conflictului au un punct de vedere mai radical. Ei afirma ea chiar un program national de ingrijire a sanatatii
ar fi mai putin util decit 0 redistribuire eompleta a resurselor eeonomiee in societate, pentru a elimina saracia ~i a permite tuturor
cetatenilor, nu statului, sa-~i defineasca propriile nevoi ~isa se ingrijeasca de ele.

Motivul profitului"

medicina

In ciuda asertiunilor idealiste ale p"r&fesiuniimedicale, teoreticienii conflictului sustin ca medicina este doar 0 alta intreprindere
comerciala mare. Impreuna, industriile medicala ~i farmaceutica
produc sute de miliarde de dolari in fiecare an. Teoreticicnii conflictului sustin ca obiectivul principal al medicinei este mai degraba
lirmarirea profitului decit tratarea bolii. Acesta ii face pe medici sa
prescrie mai multe medicamente, sa ceara mai multe analize ~i sa
faea mai multa ehimrgie decit este necesar din punct de vedere
medical.
Cre~terea rolului societatilor de asigurare a dus la cre~terea
cererilor de reducere a costurilor ingrijirii medicale ~i, 0 data cu
aceasta, a profiturilor inc1use. Darile de seama asupra deciziilor
medicale ~i chimrgieale, prezentate de comitetele de analiza profesionale (CAP), ~i stabilirea ratelor prin "grupul inmdit din punct
de vedere al diagnosticului" [diagnostically related group (DRG)]
sint pa~i in aceasta directie.

361

,J!

o perspectiva

interactionista

Interactioni~tii privesc sanatatea diferit, concentrindu-se asupra

perceperii ~i definitiei sanatatii ~ibolii.

Perceptiile
sanatatii
,
,
Interactioni~tii precizeaza ca perceperea sanatatii ~i a bolii este,
deseori, subiectiva. Oamenii au "simptome" de boala: tu~esc, Ie
curge nasul, au dureri; totu~i, ei nu decid totdeauna di au nevoie de
ingrijire medicaUi. Traducerea senzatiilor de disconfort sau durere
in perceperea bolii este un proces social care este asociat cu conceptiile culturale sau subculturale despre boala (Zola, 1966). Hispanicii
din sud-vest, de pilda, trateaza diarea ca un eveniment zilnic; de~i
frecventa durerilor de burta este aproximativ egala la ambele grupuri, americanii de origine sud-europeana prezinta 0 mai mare probabilitate de a cere ajutor medical pentru aceasta problema dedt
cei de origine est-europeana.

Definitiile
, socia Ie ale bolii
Diferite culturi au definitii diferite ale bolii. Doar recent, tulburiirile psihosomatice au fost considerate boli psihice reale, cauzate
sau agravate de starea de spirit a unei persoane. De pilda, unele
forme de astm prezinta aceasta calitate, la fel ca une1e boli asociate
cu stresul.
Eticheta pe care societatea 0 pune pe un ansamblu de simptome
are un efect putemic asupra oamenilor. Multi oameni sint ingroziti
de cancer. De~i multe forme de cancer sint vindecabile, indeosebi
daca sint diagnostic ate devreme, eticheta provoaca teroare in inima
ce10r mai multi oameni ~i un sentiment de resemnare fatalista in
fata inevitabilitatii moqii. Aeticheta pe cineva ca are SIDA inseamna identificarea cuiva ca deviant: homosexual sau dependent
de droguri. Totu~i, persoana cu cancer nu este facuta responsabila
pentru boala; persoana cu SIDA este. Reactiile noastre fata de cei
doi oameni vor fi, probabil, foarte diferite, independent de problema
caracterului contagios al bolii.
Uneori, factorii sociali ~ipoliticijoaca un rolin definirea unei
conditii ca boala. Cu ani in urma, in Uniunea Sovietica, disidentii

362

politici erau etichetati drept psihopati (persoane cu tulburari

psihologice) ~i erau intemati in spitale pentru boli mintale. Doar
pr~siunea politica sustinuta de Asociatia Psihiatrica Intemationala
a foft.:l::\oschimbare a acelei politici.
Situatiile sociale de asemenea joaca un rolin definirea bolii. E
mai probabil ca studentii de la colegii sa ignore simptomele unei
sanatati nesatisrncatoare care apar exact inainte de vacanta dedt
cele care apar inaintea unui examen important. De asemenea, este
mai putin probabil ca cei in serviciul militar sa se pllnga de un
simptom dnd sint pe punctul de a pleca in concediu dedt atunci
dnd sint cufundati in indatoririle lor obi~nuite.
Pe scurt, interactioni~tii subliniaza definitiile subiective ~iinterpretarea sociala a sanatatii ~i a bolii. Totu~i, sint ocazii in care
exista 0 dovada clara, rnra echivoc a unei sanatati nesatisrncatoare,
fie ca persoana i~i da seama subiectiv sau nu. Nutritia proasta in
mod constant va duce, la un moment dat, la sanatate nesatisrncatoare, fie ca persoana i~i da seama, fie ca nu. Durerea continua este,
deseori, un semnal al unei probleme ascunse, chiar daca persoana
prefera sa 0 ignore.

SANATATEA, M.EDIUL
iNCONJURATOR $1 STILUL DE VIATA
PERSONAL
Cuno~tintele medicale ~i tehnologia medicala s-au dezvoltat
grozav de mult in timpul acestui secol. Cu toate acestea, nu s-a
produs nici 0 schimbare sernnificativa a ratei generale a mortalitatii
in State1eUnite ~iin majoritatea societatilor industriale, drept consecinta. Ce1emai dramatice imbunatatiri in domeniul asistentei sociale
au avut loc inaintea acestor progrese, in mare masura datorita imbunatatirilor in practicile nutritive ~iin politicile de asistenta sociala.
Progresele medicale au fost mai eficiente ill tratarea suferintelor
fizice dedt in prevenirea lor. In societatile modeme, probabilitatea
ca moartea sa rezulte din raspindirea unei boli infectioase este mai
mica dedt in trecut - exceptie face SIDA. Este mai probabil ca

oamenii sa moara de boli cronice, la virsta mijlocie sau la batrinete,

care au 0 legatura clara cu factorii ambianti ~i cu stilul de viata:
boala de inima, atacul de cord ~i cancerul. Aceste tulburari sint
create sau agravate de conditiile de viata insalubre, de ocupatii riscante, de stres, poluare, hrana insuficienta ~ilipsa de exercitiu fizic.
Caneerulla plamini ~iaccidentele de automobile sint cauze majore
ale mortii, de obicei precedata de 0 ingrijire medicala indelungaUi
~icostisitoare. Prevenirea mortii din cauza fumatului ~ia ~ofatului
este supusa mai putin interventiei medicale dedt celei sociale.
Pe scurt,mediul ambiant ~istilul de viata contribuie intr-o mare
masura la sanatate ~ila bunastare. Ace~ti factori reflecta problemele
mai mult dedt tratamentul medical singur. Din ce in ee mai mult,
membrii profesiunii medicale pun aecentul pe ace~ti factori sociali
impreuna eu imbunatatirile ~tiintifice ~i tehnologice in domeniul
medicinei, ea fiind calea de a realiza obiectivul unei asistente sociale
imbunatatite (e.g., Dubos, 1969; McKeown, 1979).

in Statele Unite, mode/e/e de sanatate variaza dupa virsta,

gen # clasa sociala. Statele Unite au 0 rata a mortalitaPi infantile mai ridicata decit arfi de ateptat intr-o tara cu bogafia
i resursele Statelor Unite. Aceasta situatie se explica, inparte,
prin rata ridicata a boli/or printre saraci, care este, deseori,
implicata i in rata ridicata a mortalitafii infantile. Femeile
par sa fie mai sanatoase deeft barbafii i traiesc mai multo
Atit comportamentul rolului biologic, eft i cel al genului contribuie la aceste deosebiri. Rolul masculin pune accentul pe
comportamentul agresiv i competitiv, precum i pe ocupafii
riscante: aces tea nu favorizeaza 0 sanatate buna i 0 viata
lunga. Saracii raporteaza 0 sanatate mai putin buna deeft cei
mai avantajati din punct de vedere social i economic. Este
mai probabil ca ei sa traiasca in conditii insalubre, in medii
poluate i sajie supui unui stres cons iderab il. Mai mult, lor
Ie lipsesc resursele financiare pentru a capata ingrijire medicala adecvata i preventiva.
Modul in care oamenii infeleg boala i 0 trateaza deseori
depinde de fondullor cultural sau subcultural. in mod similar, reactiile la durere i ceea ce este considerat in mod accep-

364

tabil tratamentul variaza dupa grupurile etnice. Profesiunea

medicala se bucura de un prestigiu social substantial, insopt
elf beneficii economice. in parte, acesta este rezultatul profesib~'ellizarii medicinei care a inceput la mijlocul secolului al
XIX-lea. Injiintarea Asociafiei Medicale Americane (AMA) le-a
asigurat medicilor controlul asupra definitiei sanatafii i controlul asupra tratamentului boW. Tendintele recente in societatea americana, indeosebi eforturile de a controla costurile
asistentei medicale care cresc rapid, a marit birocratizarea
medicinei ~'ia red us autonomia medici/or.
Invatamintul medical tinde safie lung i costisitor, ceea ce
duce la 0 reprezentare exagerata a membrilor clasei de mij loc
i superioare printre practicantii medicali. Dificultatile i
complexitatile pregatirii medicale transforma idealismul initial
al studenfilor in medicina intr-o perspectiva mai practica a
ceea ce pot invata ifolosi in profesie.
Injluenta crescinda a medicinei a dus la medicalizarea societafii, extinzind medicina i modelul medical al comportamentului uman mult dincolo de zonele sanatatii fizice. Activitati
considerate anterior" natur,ale H - ca naterea i moartea care necesitau 0 mica intef~nfie fJiJedicalasau deloc, sint acum
obinuite in domeniul medicinei. Des,fori, devianta este definita
de medici i psihiatri, atit in timpul"Serviciului, cit i in tribunale, dei aceasta practica este din ce in ce mai contestata
din insu# cadrul profesiunii.
Cele trei perspective teoretice majore vad sanatatea i medicina diferit. Funcfionalitii considera ca profesiunea medicala menfine calitatea sanatatii in societate, realizind progrese
tiintifice pentru intelegerea i tratarea boli/or i indeplinind
o fimcfie de control social uti! in certificarea boli/or. Ei se
concentreaza asupra rolurilor adecvate pentru pacient i medic.
Rolul bolnavului permite pacientilor sa-i evite indatoriri/e
normale atit timp eft arata ca vor sa se faca bine i cauta
ajutor medical adecvat in acest scop. Dei medicii au autoritate
considerabila asupra pacientilor, ei sint constrini de norme
de respect i conjidentialitate, chiar daca unii pot sa violeze
aceste norme,fiind apoi i aroganfi sau vorbind, la nevoie, cu
altii despre pacientii lor.

365

Teoreticienii conjlictului subliniaza accesulla asisten!a medicala. Saracii deseori nu iipot permite costurile din ce in ce
mai mari ale ingrijirii medicale, in ciuda dezvoltarii programelor de asigurare a sanata!ii i a programelor guvernamentale Medicare i Medicaid Ei traiesc in condi!ii care nu sint
favorabile une; bune sanata!i i, in mod tipie, nu fipot permite
ingrijire preventiva adecvata sau programe de tratament. De
asemenea, teoreticienii conflictului arata ca, departe de afi 0
profesiune idealista, medicina este 0 mare afacere care urmarete profitul.
Interac!ionitii amta ca perce perea starii de sanatate !ji a
boW este deseori subiectiva. Aceasta percepere este influen!ata
pe baza culturala !ji subculturala i de defini!iile date de societate boW.
in final, s-a aratat ca factorii ambian!i !ji stilul de via!a
afecteaza sanatatea. Stresulla serviciu, poluarea mediului ambiantJumatul !ji obiceiul de a !jc1aagresiv, toate contribuie la
deteriorarea sanata!ii !ji la scurtarea vie!ei.

19
$TIINTA $1 TEHNOLOGIA

As'
C" tiin!a
{ionalii
i atehnologiajoaca
societa!ii mod erne.
roluri
Vomexamina
centrale indezvoltarea
structura institu!jtiin!ei
moderne i vom privi tiin!a cape un proces social. Vorfi discutate
normele care guverneaza !jtiin!a, abaterea de la aceste norme i
modurile de progres tiin!ific. Vorfi explorate relafia tehnologiei
cu societatea moderna, injluen!a ei in schimbarea socia/a !jipolitica publica referitoare la tehnologie.

~TIINTtMODERNA
,
"'~4'
Una dintre caracteristicile socieUitii contemporane este mlul important pe care iljoadi ~tiinta ~i tehnologia in structura sa institutionali'i. ~tiinta este urmarirea sistematica a cuno~tintelor sigure
despre lumea fizica ~i sociala, prin observatie empiric a (folosind
toate simturile umane). Cu ajutorul ~tiintei, putem ajunge la 0 intelegere detaliam a naturii ~ifunctioniirii fenomenelor fizice ~isociale.
Tehnologia, de~i foarte apropiata, este deosebita de ~tiinta; ea se
refera la aplicarea formelor ~tiintifice de cunoa~tcre sau a altor
forme de cunoa~tere la rezolvarea problemelor practice.
Tehnologia este mai veche decit ~tiinta. Primii oameni au construit unelte, adaposturi ~i arme, prin incercari succesive ~i erori,
inainte sa dobindeasca cuno~tinte ~tiintifice detaliate. Chiar ~iastiizi,
multi oameni folosesc tehnologia modema rara sa-i inteleaga, necesarmente, baza ~tiintifica. De pilda, nu toti oamenii care calatoresc
cu avioanele inteleg de ce avioanele se ridica ~i stau in aer; putini

367
366

i'nteleg natura curentului electric ~ia circuitelor pe care Ie folosesc

clnd ating comutatorul de lumina din casa lor.

Dezvoltarea $tiintei nloderne

inceputurile ~tiintei

~tiinta este 0 foqa putemica in viata modema.

anumita forma
a ei a existat in toate societatile. Grecii antici, arabii ~imaya~ii aveau
cuno~tinte ~tiintifice detaliate, indeosebi de astronomie ~imatematica. Putine dintre aceste cuno~tinte s-au raspindit la alte societati.
Totu~i, Rena~terea italiana din secolul al XV-lea a descoperit multe
dintre cuno~tintele grecilor antici, inclusiv documente ~tiintifice.
Mai mult, inventarea tiparului de catre Gutenberg in 1439 a permis
o mai 1arga raspindire a opere10r culturale ~i ~tiintifice, noi sau
existente, prin aceasta marindu-se cercul oamenilor cu cuno~tinte
culturale ~i ~tiintifice.
Europa secolul al XVI-lea a fost locul de na~tere al ~tiintei modeme. Dorinta cresclnda de a explora noi teritorii ~iciii maritime a
accentuat nevoia de aprofundare a cuno~tintelor pentru atingerea
acelor scbpuri. Filozofii din secolul al XVI-lea, cum au fost Bacon
~iDescartes, au revizuit conceptiile existente despre natura. Lumea
inconjuditoare a devenit mai putin mistica ~i supranaturala, mai
supusa observatiei sistematice ~i analizei.
In aceasta perioada au existat putine roluri ~tiintifice specializate. La inceput, ~tiinta era mcuta de un grup mic de indivizi relativ
instariti, doar citeva universitati asigurau 0 pregatire sistematica
in domeniul ~tiintei. Societatea Regala din Londra a fost i'nfiintata
in 1662 ca prima societate ~tiintifidi. Ea servea ca loc in care puteau
fi difuzate ~idiscutate observatii ~tiintifice. De asemenea, Societatea
Regala a asigurat legitimitatea pretentiilor de autenticitate pentru
mare parte din studiul ~tiintific din acea
progresele ~tiintifice.
vreme s-a mcut in Europa ~is-a concentrat asupra tehnologiei necesare pentru problemele practice ale societatii: industria de inceput,
navigatia ~i dizboiul (Merton, 1970; original, 1938).

368

Perioada moderna
In secolul al XIX-lea, Germania a creat un important sistem
uni,ersitar, cu 0 oarecare orientare spre ~tiinta de laborator; de
fap("pfimullaborator
de psihologie a fost infiintat de Wilhelm
Wundt in 1879, la Universitatea din Leipzig. Multi oameni de ~tiinta
americani din vremea aceea au studiat in Europa, i'ndeosebi in Germania; universitatea germana a devenit modelul pentru dezvoltarea
sistemului de invatamint superior din Statele Unite. Pe la sfir~itul
secolului al XIX-lea cuno~tintele ~tiintifice ajunsesera la punctul
in care au putut servi drept baza pentru inventarea luminii electrice
de catre Thomas Edison ~i a telefonului de catre Alexander Graham Bell.

Institutionalizarea $tiintei

~tiinta ca institutie
~tiinta a devenit 0 institutie sociala (vezi Cap. 4). Ea are structuri
organizate (e. g, societati p~esionale, comitete de analiza, surse
de finantare), domenii de actiVl.tateti un ansamblu de norme (discutate mai jos). Majoritatea oamenilor d~~iinta lucreaza in echipe in
universiHiti sau in laboratoare ale guvemului sau ale corporatiilor.
Deseori, ace~tia lucreaza impreuna in centre de cercetare sau institutii, ceea ce Ie face mai u~oara imparta~irea ideilor ~ia rezultatelor.
Omul de ~tiinta solitar este un eveniment rar astazi.

~tiinta fundamentala ~i cea aplicata

distinctie conceptuala poate fi mcuta intre cercetarea fundamentala ~i cea aplicaHi. Cercetarea $tiintijica fundamentala cauta
sa produca noi cuno~tinte, mra sa tina seama de vreo folosire practica ce poate fi recunoscuta imediat. Incercarile de a intelege cum
are loc diviziunea celulei umane constituie un exemplu de cercetare
fundamentala. Cercetarea $tiintijica aplicata, pe de alta parte, se
concentreaza asupra dezvoltarii de noi cuno~tinte pentru vreun scop
identificabil sau asupra modului de folosire a cuno~tintelor existente.

De pildii, in studierea cauzelor cancemlui, cercetiitorii din cercetarea

aplicatii studiazii de ce celulele incep sii se dividii ~isii se reprodudi
dupii maturitate. Oamenii de ~tiintiiimplicati in "cercetare ~idezvoltare" (C&D) tind sii fie oameni de ~tiinta in cercetarea aplicatii.
Nu totdeauna existii 0 separare clara a celor douii forme de cercetare. Cercetiitorii care se ocupa de cercetarea fundamentalii incearcii sii inteleaga procesele fundamentale. Cercetiitorii care se
ocupii de cercetarea aplicatii vor sii afle cum aceste procese fundamentale produc anumite rezultate, cum este cancerul, pe care ei
doresc sii Ie schimbe. Ambe1e tipuri de cercetare, ~i rezultatele la
care ele ajung, sint necesare pentru progresul ~tiintific; ele se influenteazii reciproc.

Modele profesionale
Oamenii de ~tiintiise bucurii de un inalt prestigiu social in societatea americana ~i in alte societiiti industriale. Dintre oamenii de
~tiinta, cei care se bucura de cel mai inalt prestigiu sint cei care
lucreazii in programe de cercetare ~ii~i publicii descoperirile (Cole
~i Cole, 1973). Proportia oamenilor de ~tiinta care lucreazii in
diversele institutii de cercetare a riimas relativ constanta in ultimul
sfert de seco!. Aproximativ trei sfertliri dintre toti oamenii de ~tiintii
~iinginerii din C&D sint folositi de industrie. Din rest, aproximativ
15% au posturi 1acolegii ~iuniversitati, 8% lucreazii pentm guvern
~ia1ti4% sint folositi in centre de cercetare ~iinstitute independente.

Perspectiva functionalista
Furictionali~tii considerii ~tiinta un instrument util pentru intelegerea lumii fizice ~isociale ~i,astfel, pentru rezolvarea prohlemelor
cu care se confruntii societatea. ~tiinta oferii un ansamblu de cuno~tinte sigure pe care sii se bazeze deciziile sociale. Prin ~tiin!ii,sustin
. functionali~tii, pot fi rezolvate, in mod adecvat, problemele referitoare la originea ~isoarta universului; sau, mai aproape de noi, societatea determinii, prin ~tiintii(sub forma recensamintului), schimbarea
numarului ~i a compozitiei populatiei, precum ~i repartizarea
necesara a resurselor economice, politice ~isociale.

370

De asemenea, ~tiinta este 0 cauzii importantii a schimbiirii sociale

(vezi Cap. 23). Progresele in ~tiintii ~itehnologie deseori schimbii
nQ,pnelesociale. De pildii, progresul cuno~tintelor despre reproducereau!?lanii ~idezvoltarea unei tehnologii contraceptive perfectionate
a avUt un efect important asupra normelor ~i practicilor sexuale.
Relatia intre ~tiintii~ialte institutii sociale este reciprocii. ~tiinta
influenteaza normele ~ipracticile sociale, dar este ~iinfluentatii de
ele. Cercetarea Angliei secolului al XVI-lea de ciitre Merton (1970;
original, 1938) demonstreazii influenta nevoilor militare, a modelelor comerciale, a dezvoltiirii industriale ~ia preocupiirilor religioase
asupra ~tiintei, precum ~i influenta ~tiintei asupra acestora.

Perspectiva teor;e; conflictului

Teoreticienii conflictului se concentreaza mai putin asupra beneficiilor ~tiintei. Ei scot in evidenta modulin care repartitia inegalii
a resurselor ~ia puterii in societate afecteazii ~tiinta. ~tiinta nu este
neutrii, sustin ei. Ea este in serviciul celor care au resursele necesare
pentru a 0 sustine ~i de aceea serve~te aceste interese inguste. De
pildii, arata ei, in cercetarea ~litara.,se depune mai mult efort ~tiintific dedt in domeniile care i-1- putea ajuta pe cei ilirii carnine ~ipe
cei dezavantajati din punct de vedere ec"'onomic.Iar marile corporatii
reu~esc sii dirijeze cercetiiri ~tiintifice semnificative mai degrabii
spre domenii care Ie vor spori profiturile dedt spre cele care ar fi
de un beneficiu social general.
Chiar guvernul federal, sustin teoreticienii conflictului, profitii
, de cei ilirii putere, in numele ~tiintei. Existii din ce in ce mai multe
dovezi cii guvernul federal a sponsorizat cercetarea medicala asupra
unor detinuti, asupra unor americani africani din regiunile nirale
~iasupra unor militari activi, ilira sii Ie furnizeze informatii adecvate
~i detaliate despre ceea ce Ii se ilicea ~i care puteau fi efectele pe
termen lung ~i scurt .
Teoreticienii conflictului explidi in mod clar cii ~tiinta nu este
neutrii; ea serve~te interesele celor care pot pliiti pentru ea. Departe
de a fi un instrument pentru promovarea bine1ui general, ~tiinta este
o armii in rniinile celor puternici. Sponsorizarea ~tiintei, mai degrabii
dedt beneficiile generale, explicii dezv01tarea ~iinfluenta sa.

371

~tiinta nu este, pur ~isimplu, 0 metoda de dobindire a cuno~tin!elor sau de acumulare a datelor verificabile. Ea este un proces
social care poate fi examinat.

Normele tiintei
Adoptind 0 perspectiva functionalista, Merton (1957) descrie
patru norme importante, necesare pentru continuarea progresului
~tiintific. Ele constituie insa~i esen!a ~tiintei ca proces social neintrerupt.

Universalismul
Cercetarea ~tiintifica trebuie evaluata doar prin meritul sau
tehnic, nu pe baza celor care 0 fac. ~tiinta are obligatia de a aprecia
contributia tuturor oamenilor de ~tiinta, indiferent de rasa, religia,
etnicitatea, genul, religia ~i notorietatea lor. propunere pentru
cercetare ~tiintifica este supusa unei analize tacute de altii din acela~i
domeniu sau dintr-U!l domeniu comparabil, tara informatii despre
autorul propunerii. In acest fel, valoarea tehnica a cercetarii, nu
caracteristicile propunatorului, devine baza pentru acceptarea sau
respingerea unui anumit proiect pentru finan!are.

Colectivismul
Cuno~tintele ~tiintei constituie proprietatea fiecaruia. Ele sint
stapinite in comun ~i chiar cei al carar nume este dat anumitor
principii ~ilegi (e.g., teoria relativitatii a lui Einstein) nu pot pretinde
proprietate privata exclusiva asupra lor. Pe de alta parte, 0 inventie
tehnologidi poate fi brevetata in numele unui individ, care apoi
poate sa detina singurele drepturi legale pentru folosul sau.
~tiinta este comuna mtr-un alt sens. Se presupune ca toate informatiile ~tiintifice sint publice. Secretul nu este considerat a fi in
interesul ~tiin!ei ~i al progresului ~tiintific. Activitatea ~tiintifiea
tr~1wie sa fie imparta~ita total ~i liber eu altii care sint interesati de
subiect. Norma aceasta provoaca, uneori, confliete, cind oamenii

372

de ~tiin!a care lucreaza pentru armata nu sint totdeauna liberi sa-~i

imparta~easca descoperirile cu colegii din institute Ie civile.

, interesului personal
.Absenta
,-"~

~TIINTA CA PROCES SOCIAL

Oamenii de ~tiintii trebuie sa fie mai interesati in urmarirea

cuno~tintelor valabile decit de orice faima personaM sau avere care
poate rezulta din activitatile lor. ~tiinta ar trebui sa fie 0 preocupare
altruista, angajata mai degraba pentru beneficiul altora (inclusiv
societatea ca un intreg) decit pentru ambitii personale.

Scepticismul organizat
E greu sa multume~ti oamenii de ~tiinta. Ei examineaza orice
dovada cu atentie. Ei trebuie sa fie sceptici, sa nu faca aprecieri
pina dnd nu au toate datele relevante. Chiar ~iatunci, ei deseori i~i
expun rezultatele cercetarii unei serii de explicatii alternative. Pe
scurt, ~tiinta este 0 cautare. Datorita statutului superior pe care
societatea 11acorda "adevarului" ~tiintific, toate pretentiile de acest
fel trebuie sa fie examinate cu atentie. Nici 0 teorie ~inici un om de
nu se aflaeste
in afara
unsiasemenea
evaluari.
Teoria
relativitatii
a~tiinta
lui Einstein
supus:;'1nca
ltnor teste
continue
pentru
a i se
confirma valabilitatea, in ciuda stiIYl"f(i
de care el se bucura, examinarii intense a diferitelor aspecte ale predictiilor derivate din ea.
Necesitatea ca dovezile ~tiintifice sa fie analizate inainte de a fi
publicate intr-o revista care se bucura de reputatie deriva din aceasta
norma. Mai mult, msu~i actul de publicare a cerceUirii ~tiintifice are
ca scop realizarea unei examinari chiar mai informate. Astfel, publicarea este tot atlt de importanta pentru ~tiinta cum este pentru
reputatia omului de ~tiinta ca individ.

Devianla in tiinla
Devierile de la normele

~tiintifice

Normele ~tiintei precizeaza comportamentul cuvenit, dar elenu-l

pot garanta. De~i este mai putin probabil ca oamenii de ~tiinta sa

373

vio1eze normele profesionale, ei nu slnt imuni la comportamentul

deviant (vezi Cap. 8).
Devieri de la normele ~tiintei exista. Intrudt Einstein era evreu,
unii oameni de ~tiinta nazi~ti nu i-au luat teoriile In serios, In ciuda
normei "universalismului". Oamenii de ~tiintamilitari se angajeaza
lntr-o activitate care nu este, totdeauna, deschisa altor oameni de
~tiinta, chiar dadi, In general, ei subscriu la norma "colectivismului". Pe unii oameni de ~tiinta li intereseaza foarte mult recunoa~terea personala pentru activitatea lor (Watson, 1968). Dt;~i scepti~
cismul organizat este norma, activitatea oamenilor de ~tiinta, carora
Ii s-a acordat mare cinste de catre colegii lor (e.g., d~tigatorii Premiului Nobel), are mai mare greutate In deliberarile ~tiintifice datorita reputatiei lor ("Efectul Matei" allui Merton; vezi ultima
parte a Cap. 9).

Frauda ~tiinlifica
Une1e practici depa~esc abaterea de la normele stabilite; e1econstituie un adevarat comportament fraudulos, implidnd falsificarea
de1iberata sau nascocirea datelor.
De pilda, activitatea lui sir Cyril Burt, un sprijin important In
cercetarea psihologica a prob1emei "natura m comparatie cu educatia" In inteligenta umana, a fost considerata 0 frauda (Kamin, 1974).
pe Hnga inconsecventele din date Ie raportate, anchetatorii au descoperit ca Burt, chipurile, crease dovezi ca sa-~i sustina punctele
de vedere. Dupa aceea, a publicat aceste date sub nume1e inventate
a doi cercetatori inexistenti ~ia folosit aceastii sursa " independentii"
ca sa-~i sustina teoria dominatiei genetice asupra factori10r culturali
In inteligenta. Mai recent, au ie~it la lumina alte exemple de folosire
a datelor frauduloase In cercetarea medicala (Broad ~iWade, 1982).
De~i aceste exemple de frauda ~tiintifica slnt dramatice, comportamentu1 deviant In ~tiinta este re1ativ neobi~nuit (Zuckerman,
1977). Socializarea profesionala la care oamenii de ~tiinta slnt
supu~i pune accentul pe importanta cinstei ~ieste 0 contraforta la
dorinta de a pacali. De asemenea, nevoia de a supune descoperirile
cercetiirii contro1u1uipublic ~ial altor savanti bine informati serve~te
drept factor descurajator In materie de frauda. De~i aceste mecanis-

374

me, ca ~ialteJe, nu slnt sigure, ele mentin devianta la un nive1 mu1t

mai scazut dedt In alte domenii ale societatii ~i garanteaza probabilitatea ca devianta va fi scoasa la lumina dnd va aparea.
.... ~erton (1957) sustine ca 0 astfel de devianta poate fi mai putin
pusa pe seama caracteristicilor personale ale omului de ~tiinta dedt
pe conditiile structurale In care oamenii de ~tiinta lucreaza. In particular, presiunea extraordinara asupra oamenilor de ~tiinta, ca sa
producii noi descoperiri, joaca un rol important; aceasta presiune
exista In ciuda greutatii producerii unor cuno~tinte originale.
Aceasta conc1uzie este compatibila cu abordarea generala a lui
Merton, dupa care devianta este 0 reactie la absenta sau dificultatea
folosirii mijloacelor legale pentru a atinge obiective apreciate cultural (vezi Cap. 8).

Dezvoltarea $tiintifica
Thomas Kuhn (1962) a studiat procesul inovatiei ~tiintifice In
multe domenii. El a ajuns la conc1uzia ca exista doua tipuri diferite
de inovatie: ~tiinta normaJ>i
(' schimbari1e paradigmei.
,:;,.

~tiinta normala

'lo,

Intrudt ~tiinta este un proces social, ea progreseaza pe ciii perceptibile. 0 descoperire ~tiintifica rareori apare "din senin". In general, ~tiinta construie~te pe cuno~tinte anterioare. Deseori, aceste
cuno~tinte anterioare constituie munca reunita a multor oameni,
fiecare adauglnd piese diferite la puzzle plna dnd, In cele'din urma,
este rezolvat. Caracteristicile ~tiintei este ca aceste informatii slnt
rezultatul unei cercetiiri sistematice ~i,deseori, ele slnt legate mtr-un
mod organizat. Dezvoltarea ~tiintifica este, de asemenea, un produs
al timpului sau. Attt baza conceptuala, dt ~icea tehnologica trebuie
sa fie prezente ca ~tiinta sa continue. Watson ~iCrick nu ar fi putut
descoperi ADN-ulln secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea (sau chiar
In prima jumatate a secolului XX), deoarece nu existau nici concePtia necesara a acizilor nuc1eici ~i cea a structurii genetice, nici
instrumente1e de laborator adecvate.

375

Stiinfa normala, a~adar, presupune colectarea de date pentru

examinarea teoriilor curente despre lume. Ea descrie activitatea
importanta, dar rutiniera, a celor mai multi oameni de ~tiinta. Ea
este calea prin care cea mai mare parte a ~tiintei se dezvolta ~i
prospera.

Revolutia
paradigmei

~tiintifica:

schimbarea

~tiinta normala are loc in cadrul unei paradigme, un ansamblu

general de ipoteze imparta~ite, concepte ~imetode referitoare la un
anumit domeniu al cxperientei umane. Aceasta paradigma da forma
~i directie ~tiintei normale. Ea ajuta la definirea problemelor ce
trebuie rezolvate ~ia modului de a Ie investiga. Ea aduce ordine in
ceea ce, altfel, ar fi 0 activitate haotica. Sistemul astronomic care
dateaza de la matematicianul grec Ptolemeu, in care pamintul era
considerat centrul universului, a fost tocmai 0 astfcl de paradigma.
Totu~i, pina la un punct, cercetarea in cadrul unci anumite paradigme incepc sa ridicc intrebari la care nu se poatc raspunde folosind
ipotezele, conceptele ~imetodcle existente ale ~tiintei. Sint oferite
raspunsuri ncpotrivite in loc de cuno~tinte mai sistematice. La care
duce de obicei ~tiinta. In acel punct, 0 noua abordare - 0 noua
paradigma - pare sa fie singura cale pentru rezolvarea sistematica
a acestor probleme. De pilda, intrucit cuno~tintele astronomice acumulate nu puteau fi explicate prin teoria ptolemeica asupra universului, Copemic a dezvoltat 0 noua paradigma. Aceasta a a~ezat
soarele in centrul sistemului solar, iarpamintul este una dintre planetele care se invirtesc in jurullui. Aceasta reconccptualizare a
fost mai compatibila cu datele cunoscute ~icu cuno~tintele ~tiintifice
avansate.
Kulm nume~te aceasta inlocuire a unei paradigme ~tiintifice cu
alta revolufie $tiinfifica. Inlocuirea conceptiei lui Newton despre
universul fizic cu conceptia lui Einstein a fost oschimbare a paradigmei la fel de dramatica. Conceptia lui Freud despre minte~i
personalitate, ~iin special despre activitatea incon~ticntului, a defmit
o alta revolutic ~tiintifica, aceasta pentru intelegerea comportamentului uman.

376

Cunoaterea tiintifica,
sociala

o constructie
,

'cJ.u general, se crede ca oamenii de ~tiinta umbla sa "descopere"

sau sa "dea in vileag" adevaruri ~tiintifice. Un punct de vedere
realist asupra ~tiintei sugereaza ca cunoa~terea ~tiintifica este mai
probabil sa fie construita decit descoperita (Knorr-Cetina, 1981).
Discutia despre paradigme arata importanta cadrului in care oamenii de ~tiinta i~i abordeaza activitatea. Tipurile de intrebari pe
care ei Ie pun influenteaza substantial ceea ce, probabil, vor ajunge
sa creada.
Oamenii de ~tiintiidezvolta anumite idei despre natura realitatii.
Dupa aceea definesc ~icauta tipul de dovada care ar arunca lumina
asupra valabilitatii ideilor lor. De pilda, fizicienii mceau speculatii
referitoare la particulele subatomice (particulele elementare care
formeaza atomul, cindva considerat cea mai mica unitate a materiei)
cu mult inainte de a reu~i sa "vam" sau sa determine consecintele
acestor particule. Dupa aceea, oamenii de ~tiintiiau dezvoltat tehnici
pentru a stabili ~i examina caracteristicile ~i efectele acestor particule.
Procesul social de constnflre a~unoa~terii ~tiintifice de asemenea
necesitii convingerea comunitatii oam"'ePlilor
de ~tiinta de valabilitatea
unei anumite teorii sau a unui ansamblu de descoperiri prin cercetare. Prezentarile la intrunirile ~tiintifice, circulatia informalii a
copiilor rapoartelor ~ipublicarea in revistele ~tiintifice sint to ate 0
parte a procesului social de construire a cunoa~terii ~tiintifice.
Pe scurt, ~tiinta este, deseori, mai putin "pregatita dinainte"
decit pare a fi privindu-~i produsul finit: cunoa~terea ~tiintifica.
Ceea ce este cunoscut din punct de vedere ~tiintific a suferit un
proces intens de constructie sociaIii, a~a cum au demonstrat studiile
ample din laboratoarele ~tiintifice (e.g., Knorr -Cetina, 1981; Latour
~i Woolgar, 1983).

ii'

377

TEHNOLOGIA ~I SOCIETATEA

Tehnologia i schimbarea sociala

La fel cu ~tiinta, tehnologia ~i societatea se influenteaza una pe
cealalta. Inovatia telmologica afecteaza viata sociala; automobilul
~i telefonul sint ilustratii evidente. Dar ~i preocuparile societatii
afecteaza dezvoltarea tehnologica.

Problemele progresului tehnologic

Tehnologia se ocupa de probleme practice. Totu~i, deseori, in
timp ce rezolva sau u~ureaza 0 problema, tehnologia poate genera
probleme noi. De pilda, automobilul a dat oamenilor mai multa
mobilitate ~i libertate. El a facut mai u~oara despartirea muncii de
casa. Totu~i, mai multi americani mor anual din cauza accidentelor
de automobil decit au fost uci~i in razboiul din Vietnam. Existenta
automobilului a dus la cre~terea suburbiilor, cauzlnd probleme financiare cu care s-au confruntat marile ora~e. Mobilitatea ~ilibertatea oferite de automobil au redus, de asemenea, constringerile
comunitatii asupra comportamentului oamenilor. Astfel, inventarea
automobilului a rezolvat unele probleme ~ia creat altele.
Tehnologia poate duce la schimbarea sociala prinautomatizare,
inlocuirea muncitorilor cu ma~ini. Ma~inile efectueaza multe dintre
operatiile curente pe Iiniile de asamblare ale fabricii; din ce in ce
mai mult, ma~inile automate de lncasat bani, din blinci, lnlocuiesc
casierii umani. Pentru patroni, 0 astfel de automatizare are sens
economic. Automatizarea costa mai putin ~i duce la 0 mai mare
productivitate. Oricum, automatizarea inlocuie~te foarte putini muncitori calificati, care deseori trebuie sa accepte slujbe noi ce cer
mai putina calificare ~i slnt pIatite cu salarii mai mici. Prin urmare,
automatizarea deseori are drept rezultat 0 cre~tere a numarului
celor care ci~tiga mai putin decit veniturile la nivelul saraciei, precum ~i 0 cre~tere a cheltuielilor guvemamentale pentru plata ~omerilor ~i a serviciilor sociale acordate muncitorilor concediati, care
nu pot gasi 0 noua slujbii.

378

Tehnologia nu este simpla. Din cind in cind, se produc mari

dezastre, cauzate de 0 tehnologie neadecvatii sau defectuoasa. Explozia de la bordul navetei spatiale Challenger, care aucis lntregul
eOw};!ajde ~apte membri, este un astfel de caz. Mai multe consecinte
negative subtile ale telmologiei pot fi vazute in efectele ambientale
ale fre~nului care este folosit in refrigeratoare ~iin multe produse
de uz casnic.

Controlul tehnologiei
In ciuda aparentelor, telmologia are constringeri. De~i telmologia
influenteaza schimbarea sociala, eanu 0 determina (vezi Cap. 23).
Factorii sociali, politici, economici ~ichiar cei etici joaca un rol In
crearea climatului pentru dezvoltarea tehnologica ~iactioneaza ca
o f0rta de fdnare. Revolutia curenta in domeniul calculatoarelor a
stirnit temeri cu privire la crearea unor dosare personale centralizate
ale tuturor cetiitenilor. Recent, exista un ansamblu de legi care interzic conectarea diverselor surse de informatii dcspre indivizi lntr-o
astfel de retea centralizata.
Telmologia, ca ~i alte institutii sociale, nu opereaza intr-un vid
~oci.al.~iv:rsitatea de f~rte"ciale fa~e, virtual, imposibil ca vreo
msbtutle sa opereze fara vre6 restfictle.
.~ .

4.

$tiinta, tehnologia i politica sociala

Baza extrem de tehnica a societatii modeme of era ~tiintei ~i
tehnologiei un rol important in formularea ~iimplementarea politicii
sociale. Pdlitica de aparare ~i cea economica, de pilda, depind de
cunoa~terea ~tiintifica ~ide uneltele tehnologice. Chiar ~ipoliticile
sociale, a~a-numitul razboi impotriva saraciei al fostului pre~edinte
Johnson, necesitii cuno~tinte social-~tiintifice ~itehnologice, pentru
a stabili programele necesare ~i apoi evaluarea rezultatelor lor.

increderea in expertii tehnici

lntrucit cuno~tintele ~tiintifice ~itelmologice devin mai complexe
~imai aplicabile vietii sociale, societatea este fortata sa se bazeze,
dince in ce mai mult, pe expertii tehnici. Noul domeniu al ingineriei

379

genetice, rezultat din progresele in biologia moleculadi, are implicatii enorme pentru viitorul vieP.iumane. Unele schimbari in fiintele
umane, care, poate, au necesitat 0 evolutie de milioane de ani ca sa
se produca, pot, potential, fi realizate aproape imediat prin ingineria
genetica. Aceste noi put~ri sint, in mare masura, in miinile expertilor
din domeniul geneticii. In mod asemanator, problemele dezarmarii
militare sint, in mare masura, incredintate expertilor militari ~i~tiintifici, care ii sra.tuiesc pe expertii din sfera politica.
Complexitatea ~tiintei ~i cea a tehnologiei modeme au sporit
influenta asupra politicii publice a expertilor importanti. De pilda,
dnd 0 lege din Arkansas, care proclama un "tratament echilibrat"
al evolutiei ~i al ,,~tiintei creatiei" (care sustine punctul de vedere
biblic ca lumea a fost creata de Dumnezeu la un anumit moment),
a fost contestata in tribunale, oamenii de ~tiintain domeniul biologiei
au sustinut cu succes ca nu exista nici un fundament ~tiintific pentru
,,~tiinta creatiei"; de fapt, ei au sustinut ca, in realitate, aceasta nu
exista deloc, ci, pur ~i simplu, este rcligie imbdicata ca ~tiinta.
Cuno~tintele lor tehnice remarcabile au avut 0 mare influenta asupra
hotaririi tribunalului.

Rolul cetateanului in politica ~tiintei

Influenta crescinda a expertilor asupra politicii publice, indeosebi
asupra politicii ~tiintei, a diminuat intrudtva rolul cetateanului de
rind. Totu~i, recent, publicul a devenit din ce in ce mai convingator
prin insistenta sa de a participa la deciziile de politica publica.
Organizatiile care reprezinta comunitatea homosexualilor, de pilda,
au impus 0 schimbare in procedeele de testare a medicamentelor
noi, cu scopul de a accelera livrarea medicamentelor cu un potential
folos pentru bolnavii de SIDA. In mod frecvent, in comitetele de
analiza, care evalueazacercetarea ~tiintifica in universitati ~i in institute sustinute de guvem, exista nonscienti~ti. $i din ce in ce mai
mult, spitalele au, in cadrul personalului, "bioeticieni" care ajuta
pacientii, familiile ~ipe medici sa analizeze impactul tratamentului
medical asupra calitiitii vietii; doar consideratiile tehnice sint considerate baze insuficiente pentru deciziile ,,medicale" importante.
Pe masura ce societatea americana a devenit mai increzatoare
in ~tiinta ~i tehnologie, a existat 0 preocupare intensa ca nevoile
380

Hociale sa nu fie trecute cu vederea. Problemele etice implicate in

folosirea tehnologiei medicale pentru prelungirea vietii au fost luate
III stapinire de cetateni, legislaturi ~i tribunale, pentru extinderea
baz~lorunor astfel de decizii dincolo de domeniul medical; de pilda
prcocuparile umane, pentru calitatea vietii. Exista 0 dezbatere publica din ce in ce mai mare in legatura cu nivelul finantarii ~tiintei
~i, deopotriva de important, in legatura cu prioritatile pentru astfel
de finantare. Aceasta dezbatere are loc nu numai intre oamenii de
~tiinta, ci ~i in cadrul publicului educat. Una dintre cele mai importante probleme educationale in societatea modema este cum sa
produci un public cult din punct de vedere ~tiintific ~i tehnologic,
care poate juca rol important in crearea ~i indeplinirea poJiticii
publice intr-o lume dominata din ce in ce mai mult de ~tiinta ~i
tehnologie. De dnd ru~ii au plasat un satclit pe orbita in 1957,
Statele Unite incearca sa-~i imbunatateasca predarea ~tiintei ~i a
matematicii in ~coli. A~a cum s-a aratat (vezi Cap. 14), aceasta
stradanie a fost, intrudtva, mai putin reu~ita decit in tari ca Japonia.

fn societatea
$tiinfa Dezvoltarea
i tehnologia{!linfei
.jj}acapoate
un rolfi important
moderna.
urmarita pf1:zala
grecii
antici, la arabi i mayai, ale ca'JllQr
realizari au fost luate i
amplificate Tn timpul Renaterii ;uropene din secolele al
XVI-lea i al XVII-lea. in timpul acestei perioade, tiinfa avea
pufine roluri specializate i era, fn general, facuta de cf!iva
indivizi fnstarifi. in secolul al XIX-lea, tiinfa a devenit 0 parte
mai importanta a planurilor de fnvafamfnt ale universitafilor
europene, fn special ale celor germane, i aceasta i-a acce/erat
dezvoltarea.

$tiinfa a devenit 0 institufie sociala importanta. Ea are 0

structura organizata, roluri specializate i un ansamblu de
norme. $tiinfa fundamentala, orientata spre unele probleme
teoretice, poate ji deosebita de tiinfa aplicata, care folosete
tiinfa "pura" sau fundamentala pentru unele scopuri practice uor de identificat. eei mai mulfi cercetatori tiinfifici
sfntfolosifi Tnindustrie, fmpreuna cu universitafile constituind
eel mai mare grup.de angajafi.

381

Teoreticienii functionali~ti sustin ca ~tiinta este utila prin

aceea ca ajuta oamenii sa inteleaga ~i sa controleze lumea
fizica ~i sociala; ea asigura 0 baza serioasa de cuno~tinte
pentru rezolvarea problemelor societatii. De asemenea, ea u~ureaza schimbarea sociala care fmbunatate~te calitatea vietii.
Ace~ti teoreticieni vad relatia intre ~tiinta ~i societate cafiind
reciprocii. Teoreticienii conjlictului subliniaza ca ~tiinta nu
este un instrument pentru progresul societatii. in general, ea
servqte interesele surselor finantatoare, ~i acelea formeaza,
probabil, elita economica ~i politica.
fltiinta este un proces social ~i are un ansamblu de norme.
Prima, ea este universala, are obligatia de a aprecia contributiile ~tiintifice doar pe baza meritelor tehnice. A doua, cuno.Jtintele ~tiintifice smt colective, sint considerate cuno~tinte publice,
accesibile tuturor celor interesati de ele. A treia, ~tiinta este 0
preocupare dezinteresata sau altruista. Angajarea in ~tiinta
trebuie sa se faca din dorinta de a urmari cuno~tinte temeinice,
nu pentru ci~tig personal. A patra, ~tiinta este 0forma de scepticism organizat. Toate cuno~tintele ~tiintifice smt supuse unei
examinari atente ~i nu trebuie acceptate din obi~nuinta.
Aceste norme nu elimina comportamentul ~tiintific deviant. Unii oameni de ~tiintii smt interesati de cf~tigul personal;
altii iau in considerare caracteristicile omului de ~tiinta m
aprecierea muncii ~tiintifice. Exista oameni de ~tiinta a caror
opera nu este deschisa examinarii publice. Frauda patentata
nu este necunoscuta m ~tiinta. Kuhn descrie progresele ~tiintifice ca fiind construite pe cuno~tinte anterioare; aceasta este
ceea ce el a numit ,,~tiinta normala". Totu~i, uneori, "paradigma" se dovede.Jte a fi neadecvata ~i trebuie creata 0 noua
paradigma. Aceasta schimbare a paradigmei sau revolutia ~tiintifica s-a petrecut la schimbarea de la astronomia ptolemeica
la cea coperniciana, de lafizica newtoniana la cea einsteiniana,
~i de la conceptiile despre personalitatea umana inainte ~i
dupii Freud.
.
De asemenea, ~tiinta poate fi privita ca 0 constructie sociala. Oamenii de ~tiinta au dificila sarcina de a crea explicatii
a ceea ce " vad". Prezentarile la mtrunirile ~tiintifice, circulatia
informala a copiilor rapoartelor ~ipublicarea in revistele profe-

382

sionale faimoase au ca scop convingerea colegilor de valoarea

cercetarii ~tiintifice.
Tehnologia ~i societatea se injluenteaza una pe cealalta.
"fiqndiliile sociale ~i indreapta atentia spre anumite probleme
care necesita solulii tehnologice, iar progresul tehnologiei
injluenteaza activitatile sociale. Uneori, tehnologia dezvoltata
ca sa rezolve 0 problema creeaza alta. De pilda, invenlia automobilului a facilitat mobilitatea ~i libertatea, dar a ~i slabit
ora~ele centrale ~i controlul comunitalii, ~i a marit rata deceselor din cauza accidentelor. Automatizarea este un exemplu
de modul in care dezvoltarile tehnologice pot fi folositoare
unui grup (patronilor) ~i daunatoare altuia (muncitorii inlocui{i
de ma~ini).
De~i tehnologia injluen{eaza schimbarea sociala, ea nu 0
determina. Exista constrmgeri sociale, politice, economice ~i
etice in privin{a dezvoltarii ifolosirii tehnologiei, dupa cum
este evident din restric{iile care fmpiedica crearea unui dosar
de date centralizate prin calculator al tuturor ceta{enilor.
Injluen{a crescuta a ~tiintei i tehnologiei a marit increderea
mai degrabii in exper{i dec}t in ceM{enii de rind, infor.mularea
~i implementarea politi~ publice. Totu~i, recent, a' existat 0
preocupare crescfnda sustinindu"'/f,e ca expertii nu pot rejlecta
valorile ~i aprecierea publicului gt!neral. Drept urmare, persoane educate, dar nu exper{i, joaca un rol din ce in ce mai
important m crearea ~i ducerea la mdeplinire a politicii publice
(e.g., testarea medicamentelor pentru vaccinuri SIDA, bioeticienii in spitale ~i nonscienti~tii in comitetele de analiza
pentru cercetarea ~tiintifica). 0 alta abordare a acestei probleme a fost incercarea de a imbunata{i calitatea educa{iei
~tiin{ifice ~i tehnologice. Dovezile discutate in Cap. 14 sugereaza ca State Ie Unite au avut mai pu{in succes m aceasta decft
au {ari ca Japonia.

383

Componentele schimbarii in cadrul

populatiei

20

"

POPULATIA

opulalia
unei sale
societali
este~iunal element
important
al
structurii
sociale
culturii.dejinitoriu
Acest capitol
se va
concentra asupra demograjiei, care studiaza cre~terea, mi~carea,
declinul ~i compozilia populafiei. Vorji explorate tendinlele populaliei mondiale, impreuna cu diverse explicalii ale acestor tendinle
~ipoliticile populaliei. Dupa aceea, atenJia va ji indreptata ::''jJre
populatia State/or Unite, tendintele ei prezente ~i viitoare.

DINAMICA POPULATIEI
,
Demografia
Populatiile nu sint statice; ele cresc, decad ~i se muta dintr-un
loc in altul. Ele au 0 structura care, de asemenea, se schimba. Demograjia este studiul tendintelor populatiei. Ea implica mai mult
decit caIcularea numarului na~terilor, al deceselor ~i al celor care
se muta. Demografia pune intrebari referitoare la consecintele
schimbarilor in cadrul populatiei ~i la modul in care acestea afecteaza calitatea vietii umane. Trebuie luati in considerare factorii
sociali, culturali ~iambietali care influenteaza schimbarile in cadrul
populatiei, dintre care nu sint toate cunoscute in mod precis. Demografia este 0 ~tiinta complexa. Demografii cauta sa inteleaga
schimbarile in cadrul populatiei, prin folosirea unui ansamblu de
instrumente conceptuale importante.

384

\,"'~

fertilitatea

Exista doua concepte inrudite care sint necesare pentru a intelege

cre~terea populatiei. F ertilitatea se refera la numarul real al copiilor
nascuti de 0 femeie obi:;muiti'ide-a lungul anilor in care poate ramine
gravida (intre virsta de cincisprezece ani ~icea de patruzeci ~ipatru);
ea determina schimbari pe termen lung in cadrul populatiei. F ecunditatea denota numarul potential de copii pe care i-ar putea na~te 0
femeie obi~nuita la virsta la care poate avea copii. Rata reala a
fertilitatii tinde sa fie mai scazuta decit rata fecunditatii, din cauza
consideratiilor economice, culturale ~ide sanatate.
Rata globala a natalitalii, numarul de na~teri vii, intr-un an
dat, pentru fiecare 1 000 de oameni din popu!atie, determina schimbarea in cadrul populatiei pe termen scurt. In 1987, rata globala a
natalitatii pentru Statele Unite a fost 15,3 (Biroul de Recensamint
al Statelor Unite, 1987 b). Aceasta rata este "globala" fiindca este
bazata
pe totalitatea ratelotwglobale
popu~iei, inclusiv
barbati,potfemei
~i copii.
Astfel, comparatiile
ale natalitatii
fi in~elatoare,
daca compozitia populatiilor luate..$n considerare este diferita.
Totu~i, ea este un indiciu util al fertilit~tii generale a unei societati.
Rata natalitatii poate, de asemenea, fi caIculata pentru segmente
precise ale populatiei; de pilda, ea poate fi determinata pentru diverse grupuri rasiale ~i etnice.

Mortalitatea
Populatiile se schimba ~ipentru ca oamenii mor; adica din cauza
mortalitatii. Rata globala a mortalitatii, numarul deceselor, in orice
an dat, la 1 000 de membri ai populatiei, este un indiciu al mortalitatii. In 1986, rata globala a mortalitatii pentru Statele Unite a
fost 8,7.
Rata mortalitatii infantile, numarul deceselor in primul an de
viata, pentru fiecare 1 000 de copii nascuti vii intr-un an dat, este
un alt indice al mortalitatii. In 1986, rata mortalitatii infantile in

385

Statele
ar fi de
masura
nascuti

Unite a fost 10,3; aceasta este oarecum mai ridicata dedt

a~teptat intr-o tara cu 0 bogatie atlt de mare ~i este in mare
determinata de rata relativ ridicata a mortalitatii copiilor
in saracie (vezi Cap. 18).

Speranta de viata reflecta dt timp, in medie, este probabil sa

traiasca 0 persoana nascuta intr-un anumit an (vezi Cap. 18).
Speranta de viata a baietilor nascuti in Statele Unite in 1985 a fost
de 71,2 ani, iar pentru fete a fost de 78,2 ani. Aceste date reflecta
o cre~tere de aproximativ 60% a sperantei de viata in acest secol.
In contrast, durata vietii umane (lungimea maxima posibila de viata)
abia s-a schimbat in aceea~i perioada. Foarte putini oameni traiesc
dincolo de virsta de 100 de ani, din cauza bolilor degenerative ale
batrinetii.

Migratia
Populatiile se schimba nu numai pentru ca oamenii se nasc ~i
mor, ci ~ipentru ca se muta dintr-un loc in altul. Migratia se refera
la deplasarea oamenilor dintr-o zona geografica intr-alta, cu scopul
de a-~i stabili un nou domiciliu.
asemenea deplasare are loc atit
in cadrul societatilor (migrafie interna), cit ~iintre societati (migratie internationala). Rata migratiei unei societati este diferenta
anuala intre numarul oamenilor care intra in societate (imigrantii)
~i numarul oamenilor care pleaca din societate (emigrantii).
Oamenii emigreaza voluntar pentru doua motive fundamentale,
deseori numite factori push-pull (presiune-atractie). Intr-un caz,
noulloc exercita 0 atracfie (pull) care Ii convinge sa vina. Promisiunea libertatii religioase sau a avalltajelor economice sint exemple
de factori de atractie care duc la migratie. De asemenea, oamenii
migreaza din cauza presiunii (push) exercitate de zona pe care 0
parasesc, unde nu se bucura de ospitalitate. Foametea, razboiul ~i
ciuma sint exemple de factori de presiune. Deseori, migratia implica
atit factori de presiune, dt ~i de atractie.

Cre$terea populatiei
~ata naturala a cre~terii
Populatiile cresc datorita cre~terii fertilitatii, mortalitatii sci'izute
~iimigratiei ridicate, de~i primii doi factori deseori sint mai importanti dedt ultimul. In masurarea cre~terii populatiei, a~adar, demografii examineaza rata naturala a crefjterii, care este rata globala
a mortalitatii intr-un anumit an, sdizuta din rata globala a nataliti:itii
in acela~i an.
In 1986, 0 rata globala a mortalitatii de 8,7, scazuta dintr-o
rata globala a natalitatii de 15,3, a dus la 0 rata naturala a cre~terii
de 6,6%, in Statele Unite. In contrast, rata natural a medie a cre~terii
in lume, in acel timp, era mai mare dedt dubla fata de cea din
Statele Unite. Rata cre~terii in tarile industrializate este, in mod
tipic, sub 1%, in timp ce, deseori, in tarile mai putin dezvoltate este
peste 2%. In tarile mai putin dezvoltate deseori lipsesc resursele
necesare pentru a asigura un nivel de trai adecvat populatiei lor;
rata ridicata a cre~terii constituie problema.
~.'

;;"

Timpul de dublare

..

~ ..
De~i 0 cre~tere a ratei de chiar 2% pare mica, efectul sau cumulativ este substantial. Daca 0 societate mentine 0 rata a cre~terii de
2% timp de treizeci ~i cinci de ani, ea se vadublainmarime. Acest
timp de dublare, numarul de ani necesar unei populatii ca sa se
dubleze, poate plme 0 povara uluitoare pe resursele societatii. (Ca
sa aflam timpul de dublare al oricarei populatii, pur ~isimplu impartim ~aptezeci, numarul de ani necesar unei populatii, cu 0 rata de
cre~tere de 1%, ca sa se dubleze, la rata de cre~tere a acelei populatii).

Cre~terea zero a populatiei

386

Dinamica populatiei care are ca rezultat 0 marime stabila este

numita creterea zero a populatiei. Cre:~terea globala zero a populatiei presupune 0 rata medie a fertilitatii de 2,1 per femeie; aceasta

387
/,

cifra are in vedere parintii care se reproduc doar pe ei in~i~i, dar

trebuie luati in considerare ~i parintii care mor prea tineri ca sa
aiM copii sau, dintr-un motiv oarecare, nu au doi copii. De fapt,
Statele Unite au avut 0 rata a cre~terii sub cre~terea zero a populatiei
(2,02) in 1979, dar populatia a mai crescut. A crescut pentru ca
imigratia a depa~it emigratia (vezi mai jos) ~i pentru ca cre~terea
zero a populatiei trebuie mentinuta cu consecventa cel putin douazeci ~i cinci de ani, ca sa duca la 0 populatie stabila.

femei

barbati
85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39

30-34

Compozitia populatiei

25-29
20-24

Sociologii ~idemografii sint interesati nu numai de schimbarile

in cadrul populatiei, ci ~ide structura ei. Printre cele mai importante
elemente structurale ale populatiei sint sexul ~ivirsta.

15-19

10-14
5-9
0-4
L

Compozitia dupa sex

Compozitia dupa sex a unei societati este detenninata de raportul
intre sexe, numarul de masculi la 100 de femele. A~a cum s-a aratat
mai inainte (vezi Cap. 12), sint conceputi mai multi masculi decit
feme1e (un raport intre sexe de 140 la concepere, in Statele Unite).
Totu~i, de la un pUllet inainte, la fiecare interval de virsta mor mai
multi maseuli decit femele. Raportul intre sexe, la na~tere, este
105. Pe la virsta de douazeei ~i unu de ani, sint mai multe femele
decit masculi, ducind la un raport intre sexe de 95, la toate virstele,
in Statele Unite.

Compozitia dupa virsta

Structura de virstQ a unei soeietati, propoqiile relative ale oamenilor in diferitele categorii de virste din populatia totala, este
extrem de importanta pentru demografi. Cu cit propoqia oamenilor
tineri este mai mare, cu atit este mai probabila cre~terea mai mare
a populatiei. De asemenea, cea mai tinara categorie de virsta ~i cea
mai virstnica sint cele mai putin productive din punct de vedere
economic. De aceea, economia unei societati care are majoritatea
membrilor sai in aceste categorii va fi cu totul deosebita de cea a
alteia care are grosul populatiei in categoriile de mijloc.

15

10

10

15

milioane

Fig. 20.1 Piramida POPUla";i

Unite, 1986

duJfa virsta
.,.,..

i sex, pentru Statele

Piramidele populatiei
Deseori, demografii folosesc 0 piramida a populatiei care arata
atit virsta, cit ~i categoriile sexuale, pentru a ilustra configuratia
populatiei (Fig. 20.1). Categoriile de virsta sint aranjate de-a lungul
axei verticale ascendente; procentul populatiei care face parte din
fiecare dintre acestea este dat de-a lungul axei orizontale de la baza.
"Piramida" care rezuM este impiiftitii, a~a incit 0 parte arata cifrele
relevante pentru masculi, iar cealalta parte arata cele pentru femele.
Valoarea unor astfel de piramide ale populatiei consta in aceea ca
ele permit 0 comparatie vizuala clara a compozitiei dupa virsta a

389
388

5
80
85
65
70
55
40
20
25
30
10
35
15
75
45

ulatiei

0510
5
10
50
A.
Banglade~
90

60

'--'--'

B.C.Singapore
Elvetia

clffi

~~

existau cam 3 milioane de oameni in lume. Acest numar a crescut

pina la aproximativ cinci milioane la inceputul agriculturii, cam
acum 10 000 de ani, ~i pina la aproximativ 200 de milioane cam
acl,Ull2000 de ani. eam pe la mijlocul secolului al XVII-lea, in
hl.m'e existau aproximativ 800 de milioane de oameni (Natiunile
Unite, 1973), ~ipopulatia era relativ stabila, cu 0 rata a cre~terii de
aproximativ 0,1% (Nam, 1968). De atunci, rata cre~terii s-a accelerat.

Cauzele

diverse lor societiiti (Fig. 20.2) sau a aceleia~i societati la diferite

momente in timp (Fig. 20.3).

TENDINTELE
POPULATIEI
,
, MONDIALE
Creterea populafiei
Populatia lumii a crescut in mod constant de~i incet, de la inceputul istoriei scrise. S-a estimat ca acum aproximativ 40 000 de ani,
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
.:! 30-34
~ 25-29
'> 20-24
15-19
10-14
5-9

0-4

Fig. 20.2 Piramidele populatiei, Statele Unite

In mare masura, rata cre~terii, stabila timp indelungat, s-a datorat ratei relativ ridicate a natalitatii ~iratei relativ ridicate a mortalitatii. In societatile preindustriale rata ridicata a mortalitatii aparent
provoca 0 rata ridicatii a natalitatii; multe familii sperau sa faca
destui copii ca cel putin citiva dintre ei sa supraviejuiasca. Totu~i,
in multe paqi ale lumii, rata mortalitatii a sci'izut dramatic (de~i
SIDA amenintii sa schimbe aceastii tendintii in multe zone, indeosebi
in unele paqi ale Africii), iar aceasta a dus la 0 cre~tere intensa a
populatiei. Populatia actuala a lumii se cifreaza la putin peste 5 miliarde de oameni. S-a estimat ca la rata anuala a cre~terii actuale
de
1,7%, populatia
lumii
s,.$Nadublavapina
la peste
10 mult
miliarde
pina
in anu12031,
iar pina
in iflu121QO
ajunge
la mai
de 30
de
miliarde.

Consecintele
,
Aceastii cre~tere intensa a populatiei va avea consecinte majore
pentru societatile lumii, indeosebi pentru cele mai putin dezvoltate,
cu 0 rata ridicata a natalitatii. Se va pune ~i mai mult accentul pe
economia lor, intrucit ele incearca sa asigure locuri de munca, precum ~i bunuri ~i servicii care in prezent nu sint suficiente nici in
privinta cantitatii, nici a calitiitii. Aceste schimbari ameninta sa
mareasca deosebirea intre societatile dezvoltate ~i cele in curs de
dezvoltare, marind diferentele economice intre cei care "au" ~i cei
care "nu au".
Aceasta economie mondiala, cu doua straturi din ce in ce mai
bine conturate, ameninta nu numai stabilitatea economica, ci ~i
cea politica. Saracia crescinda ~i marimea numarului populatiei

390
391

,~

deseori due la razvratiri soeiale ~ipolitiee, cum s-a vazut in ultimii

ani in diverse tari din Ameriea Latina, Africa ~i Asia. Data fiind
intinderea redusa a lumii, datorita progreselor tehnologiee in domeniul ealatoriilor ~ieel al eomunicatiilor, precum ~idatorita legaturilor economice ~i politice crescinde, nu este probabil ca aceasta
instabilitate sa se limiteze la tara in care s-a produs; ea se va raspindi
in restullumii. Legatura intre tari "nealiniate" ~iUniunea Sovietica
in timpul fi'izboiului rece ~i incercarea de a institui 0 noua ordine
economica mondiala de relatii intre tarile sarace ~icele bogate demonstreaza aceasta interrelatie.
o alta consecinta a cre~terii rapide a populatiei, indeosebi in
tarile mai putin dezvoltate, este cre~terea intensa a migratiei. Imagini
ale numeroaselor "ambarcatiuni cu oameni" din Asia de Sud-Est,
care migreaza in Statele Unite ~iin alte tari occidentale, din motive
economice ~ipolitice, sint inca vii - ~i0 astfel de migratie continua.
Valul continuu de imigranti legali ~i ilegali din America Latina
este 0 sursa constanta de ingrijorare pentru StateIe Unite, la fel
imigrantii asiatici ~iafricani in multe tari din Europa Occidentala.
In majoritatea cazurilor, imigrantii vin din societati cu cre~tere
ridicata a populatiei; ei pleaci'i deoarece economia tarilor lor de
ba~tina deseori nu poate mentine, la un nivel de viata adecvat,
populatia care cre~tc intr-un mod rapid.

Teorii despre creterea populatiei

Teoria malthusiana
Teoria majora despre cre~terea populatiei ~i consecintele ei a
fost elaborata de clericul ~i economistul englez Thomas Malthus
(1926; original, 1798) la sfir~itul secolului al XVIII-lea. El a sustinut
ca pasiunile naturale ale bi'irbatilor ~i ale femeilor vor duce la 0
rata a natalitaW ce va cre~te in progresie "geometrici'i", prin care
elintelegea ca rata va cre~te foarte rapid (ca la inmultire); in acela~i
timp, productia de hrana va cre~te doar in progresie "aritmetica"
(ca la adunare), din cauza limitarilor tehnologice in productia agricola ~i a limitelor pamintului arabil (utilizabil) disponibil. Astfel,
392

populatia va depa~i, in scurt timp, hrana disponibila pentru a se

intretine.
Malthus credea ca sint necesare opreli~ti asupra populafiei,
o(i mizeria, foamea ~i saracia vor fi consecintele inevitabile. El a
aflFffiat ci'isint doar doua modalitati de a tine sub control aceasta
explozie dezastruoasa a populatiei: prinopreli~ti pozitive ~iopreli~ti
preventive. Primele sint modalitati ,,naturale" de prevenire a cre~terii
excesive a numarului oamenilor in lume, cum sint foametea, boala
~i razboiul. Personal, Malthus era in favoarea opreli~tilor preventive ale cre~terii populatiei: folosirea "restrictiei morale". El recomanda abstinenta sexuala, controlul na~terilor (de~i ideile sale religioase nu ii permiteau sa sustina "mijloace artificiale") ~icasatoria
tardiva.
Intrucit el credea ca cei mai multi oameni nu se vor angaja
intr-o astfel de restrictie morala decit in fata unei foamete extreme,
era pesimist in privinta capacitatii lumii de a tine sub control
cre~terea exeesiva ~idaunatoare a populatiei. Un astfel de pesimism
i-a adus lui Malthus porec1a de "pastorul sumbru". De asemenea,
el a sustinut eliminarea ajutorului pentru saraci (eeea ce astazi
numim ajutor social), ca sa li se reduca numarul, deoarece ei au 0
rata a natalitatii mult mai ~/re decit bogatii.
Malthus a subestimat mfi muhe elemente de progres care, mai
nrziu, i-au subminat argumentul fUll4\amental. Primul, au intrat in
uz noi tehnici de control al na~terilor:'impreuna cu un mai mare
accent cultural asupra familiilor mai mici; acestea au redus rata de
cre~tere a populatiei. De asemenea, progresele tehnologice in agricultura ~i irigatie au sporit substantial rezervele de hrana ~ipromit
chiar progr~se ulterioare. Astfel, reducerea substantiala, care este
posibila,a ratei de cre~tere a populatiei ~i cre~terea intensa, care
este posibila, a cantitatii de hrana disponibile sint considerate riposte majore la pozitia malthusiana.
Totu~i, uncle dintre ideile lui Malthus sint inca relevante. Am
vorbit despre cre~terea intensa a populatiei in tarile mai putin dezvoltate, care ameninta resursele existente. Ca un pericol suplimentar,
se poate concepe ca exista 0 limita a progreselor tehnologice necesare pentru a mari atlt pamintul arabil disponibil, cit ~i rezervele
de hrana. Astfel, preocuparea Cll privire la cre~terea populatiei - in
special in tarile care pot, cel mai putin, sa-i asigure existenta 393

ramine valabila din doua motive principale: (1) cre~terea populatiei

duce la pavarea pamintului arabil ~i (2) resursele necesare solicita
ecosistemul- un sistem creat prin interactiunea unei comunitati de
organisme cu mediul sau inconjurator.

de mare. De fapt, 0 oarecare foamete este utila, ca sa motiveze

dezvoltarea tehnologiei adecvate ~ia strategiilor economice pentru
rezolvarea problemei. Totu~i, dincolo de unanumit nivel de cre~tere
a ;'p~~ulatiei, aceasm situatie se poate schimba.

Reactia
, marxista
Karl Marx nu a fost de acord cu Malthus dintr-un punct de vedere diferit. EI credea ca excesul de populatie este mai putin 0
problema de rezerva limitata de hrana dedt de oportunitati economice limitate, indeosebi pentru clasa muncitoare. Marx a sustinut
ca Malthus traia in mijlocul revolutiei industriale ~i vedea, mai
degraba, problemele formelor capitaliste de organizare dedt legile
"naturii umane". "Excesul" de populatie insemna ca existau mai
multi muncitori decit erau ceruti de sistemul capitalist din acea
vreme, nu ca erau prea multi oameni in lume. Un sistem economic
mai eficient ar reu~i sa foloseasca mai bine populatia disponibila.
In economia colectivista pe care el 0 prevedea (vezi Cap. 17), Marx
sustinea ca cre~terea populatiei ar fi considerata un avantaj social
care ar duce la 0 mai mare productie economica ~i la prosperitate.
Marx ~iMalthus s-au deosebit intr-un alt mod in orientarea lor
spre un tip de solutie necesar. Malthus s-a concentrat asupra capacitatii individului de a-~i impune restrictii morale. Marx, pe de alta
parte, a subliniat importanta acpunii colective pentru a efectua schimbarea structurii fundamentale, economice ~i sociale, a societatii.
Dezbaterea Malthus-Marx continua ~i astazi. Ehrlich (1968) a
avansat 0 versiune a argumentului malthusian cu privire la consecintele devastatoare ale cre~terii necontrolate a populatiei. Acest punct
de vedere a primit sprijin de la un raport influent al Clubului de la
Roma (Meadows ~icolab., 1972), The Limits to Growth. Argumentul
contemporan "ce este mic este frumos" reflecm aceasm pozitie. Simon
(1986) respinge notiunea de resurse limitate, neinlocuibile. EI sustine
ca pamintul are spatiu ~iresurse ample pentru a mtretine 0 populatie
extrem de mare; dificuItatile sint politice, nu biologice.
pozitie intermediara a aparut intr-o analiza a Consiliului National pentru Cercetare (Holden, 1986). In aceasta perspectiva, resursele pamintului vor reu~i, probabil, sa intretina 0 populatie enorm

394

Tranzitia demografica in societatea

industriala
Reducerea ratei de cre~tere a populatiei care a avut loc in Europa
este atribuita in mare masura consecintelor industrializarii. Acest
fenomen este numit tranzitie demografica ~idenota 0 schimbare a
ratei natalitatii ~i a mortalitatii, ceea ce afecteaza cre~terea populatiei. In acesta teorie, schimbarea se petrece in trei etape.
, 1. Populatie stabila cu cre$tere potentiala ridicata. In primele
societati existau 0 rata ridicata a natalitatii ~i 0 rata ridicata a mortalitatii. Din cauza ratei ridicate a mortalitatii, oamenii voiau sa aiba
multi cop ii, ca sa fie siguri ca eel putin dtiva dintre ei vor trai pina
la maturitate. Tipic, numarul na~terilor egala, aproximativ, numarul
deceselor,
a~a ca populatiaj:aminea
stabiia sau
inregistra
doar 0
cre~tere nemsemnata.
Totu$'ffacea~ta prevedea
0 cre~tere
potentiala
a populatiei 0 data ce 0 societate reu~ea.~a-~ireduca rata mortalitatii.
2. Cre$terea tranzitionala. Pe masura ce societatile W schimba
modurile industriale de productie economica ~irepartitie, se imbunatatesc nivelul de trai, conditiile sanitare, nutritia ~iingrijirea medicala. Aceste schimbari reduc, substantial, rata mortalitatii, in timp
ce rata natalitatii ramine ridicata. Drept urmare, aceste societati
cunosc 0 cre~tere rapida a populatiei. Malthus a trait in aceasta perioada a istoriei britanice; experientele sale in aceste conditii I-au
condus la teoria pe care a dezvoltat-o ulterior. Totu~i, el nu a reu~it
sa prevada etapa urmatoare.
3. 0 stabilitate a populatiei cu 0 cre$tere lenta. Schimbarile in
tehnologie ~iin normele culturale duc la 0 reducere a ratei natalitatii.
Se perfectioneaza mijlocele anticonceptionale, iar normele culturale
sustin familii mai mici. Cre~terea standardelor economice face mai
scumpa intemeierea unor familii mari, iar a avea multi copii se
considera mai mult 0 indatorire dedt 0 bogatie, cum se considera

395

in vremurile trecute, "asigurare de batrinete" pentru parinti. Inca 0

data, populatia devine relativ stabiIa; totu~i, rata scawta a natalitatii
~i cea a mortalitatii duc la stabilitate relativa cu 0 cre~tere lenta a
populatiei, in contrast cu situatia din vremurile preindustriale.

Relevanta contemporana a teoriei

tranzitiei demografice
Multi oameni de ~tiinta in domeniul social ~i-au pus intrebarea
dad tranzitia demografica este un model adecvat pentm toate societatilc supuse industrializarii. Tarile in curs de dezvoItare ~i-au
redus, in general, rata mortalitatii, in timp ce mentin ridicata rata
natalitiitii, etapa de tranzitie a cre~terii tranzitiei demografice. Totu~i,
nu este cIar daca conditiile din Europa ~i Statele Unite din timpul
secolelor al XVIII-lea ~i al XIX-lea, care au dus aceste societilti la
a treia etapa, existii astiizi in societiitile care abia acum cunosc modemizarea. Piramidele populatiei ale acestor tari sint diferite, au 0
proportie de copii mult mai mare, ceea ce duce la un model deosebit
de productie economica ~ide repartitie. In plus, este mai putin probabil ca acumularea de capital din aceste tari sa fie folosita pentm
extinderea economica ~ipentru I'mbunatatirea conditiilor materiale
dedt este folositii pentm simpla satisfacere a nevoilor fundamentale
ale populatiei ce cre~te continuu ~irapid. In unele parti ale lumii,
nu este I'nca cIar daca a doua etapa a ratei reduse a mortalitatii s-a
produs.
Pe scurt, multi au pus la indoiaIa actiunea automata a tranzitiei
demografice ca raspuns la problemele din aceste societati. Mai mult,
exista deosebiri substantiale I'ncadml tarilor mai putin dezvoItate,
care trebuie luate I'nconsiderare. Exploatarea acestor tari, explicita
I'nmodelul de sisteme mondiale allui Wallerstein (vezi Cap. 17 ~i
23), sugereaza ca fortele economice contemporane sl'nt diferite de
cele care au dus la industrializarea ~itranzitia demografica I'nEuropa ~i Statele Unite. Prin urmare, daca un astfel de proces este
automat, ~ieste doar 0 chestiune de timp, el nu este acceptat de toti
cei care studiaza I'nacest domeniu.

396

Politici populationale
"'Reducerea
fertilitatii'
~~
In mod evident, 0 strategie majora de a rezolva cre~terea rapida
a populatiei consta in reducerea directa a ratei de cre~tere. Programele de "planificare familiaIa" formeaza 0 parte majora a unei
astfel de politici. Aceste programe pomesc de la oferirea de informatii asupra reproductiei umane ~i a sexualitatii umane ~i merg
pina la distribuirea de contraceptive oamenilor. Deseori, aceste programe intra in conflict cu credinta adinc inradiicinatii despre copiii
care sint 0 polita de asigurare pentm batrinete ~i ca nu ar trebui sa
se depuna nici un efort pentm a Ie reduce numaml. De asemenea,
deseori trebuie infrinte credintele religioase despre mijloacele anticonceptionale ~iignoranta in privinta adevaratului proces al reproductiei umane. Comportamentul personal, sistematic ~i organizat,
pe care contraceptia efectiva 11implica este neobi~nuit in muIte tari
mai putin dezvoltate, punind probleme formidabile pentru programde de planificare familiaIa.
societiiti merg
de programele
planificare
familialaUnele
educationala.
Ele sedin9Plo
aifgajeaza
in diverse de
forme
de coercitie.
In India, de pilda, guvemul din anii '10..~initiat un program de sterilizare fortata. Iar in anii recenti, China a instituit un program
vast de control al populatiei, pedepsind familiile care au mai muIt
de un copil. Familiile care au mai muIt de un copil sint expuse
batjocurii sociale. Parintii sint amendati ~i i~i pot pierde slujba ~i
anumite beneficii sociale. Asupra femeilor care au deja copii se
exercita presiuni ca sa fad avort.

Dezvoltarea economica
Strategiile deliberate pentru I'mbunatiitirea conditiilor economice
fac, deseori, parte dintr-o I'ncercare general a de a reduce cre~terea
populatiei. Imbunatiitirea economica spore~te ~ansele mic~orarii
ratei mortalitiitii, astfel invalidind pretentia unei rate ridicate a mortalitatii, pentru a mentine familia. De asemenea, exista muIte dovezi
ca cre~terea economic a duce la aprobarea sociala a familiilor mai

397

mici. Copiii sint mai putin 0 valoare economic a in societatile

industriale decit sint in cele agrare. Astfel, dezvoltarea economica
nu este numai avantajoasa pentru economie, ea are ~iun efect pozitiv
asupra cre~terii populatiei.

Productia de hrana ~i repartitia

Revolu!ia verde, dezvoltarea ~ifolosirca noilor practici agricole,
a dus la cre~terea substantiala a productiei alimentare. Acesta este
unul dintre raspunsurile la problema malthusiana, fiindca permite
unei societati sa se concentreze mai degrabii asupra aprovizionarii
cu hrana necesara pentru 0 populatie care cre~te decit asupra reducerii cre~terii ei. Noile productii cerealiere cu randament sporit,
care au rezultat din acest mod de a privi lucrurile, au redus intr-o
oarecare masura dificuItatile alimentare in anumite zone ale lumii.
Politicile de imbunatatire a repartitiei, precum ~i a productiei
de hrana, constituie 0 aha strategie importanta in rezolvarea cre~terii
populatiei. Statele Unite sint unul dintre cei mai eficienti producatori
agricoli din lume. In ultimii ani, Statele Unitc au dezvoJtat 0 varietate
de programe pentru a-~i distribui produsele agricole societatilor
nevoia~e.
mare parte din aceasta activitate este realizata prin
companii private care, avind nevoie de profit, vind aceste bunuri,
in loc sa Ie dea pc gratis altor socieHiti. Multe tari, care au mare
nevoie de astfel de bunuri, nu sint, poate, in situatie de a Ie putea
plati. De~i exista uncle programe pentru distribuirea hranei necesare
la un pret redus sau pe gratis, lumea este confruntata cu 0 dilema
morala referitoare la cine are datoria de a-i hrani pc flaminzii societatiIor mai sarace. De asemenea, chiar cind hrana este furnizata
unortari (e.g., Etiopia), dezordinea politica poate impiedica distribuirea ei celor care au cea mai mare nevoie de ea. Discutiile asupra
acestor probleme continu.ain dezbaterea recenta despre "noua ordine
economica mondiaIa".

Politici de incurajare a natalitatii

Unele societati sint ingrijorate pentro ca au prea putini oameni,
nu prea multi. Mai multe tari europene (e.g., Danemarca, Elvetia
~iItalia) au cunoscut 0 rata a natalitatii sub l}ivelurile de inlocuire
(mai putin de cre~terea zero a populatiei). In unele dintre aceste
398

societati, guvemul a diutat sa incurajeze na~terile (0 politidi de

incurajare a natalita!ii), oferind subsidii financiare pentru fiecare
copil in plus. Altele (e.g., Uniunea Sovietica) au oferit recunoa~tere
pablica femeilor care au avut multi copii ~iIe-au asigurat concediu
dcrnMemitate platit, cu garantarea intoarcerii la aceea~i slujbii
dupa fiecare na~tere.
Politicile de incurajare a natalitatii deseori urmaresc putere ~i
control. Atit in cadrul societatilor, cit ~i intre ele, se presupune ca
puterea se bazeaza pe 0 populatie numeroasa. Astfel, societatile
care vor sa-~i sporeasdi puterea adopta atitudinii ~i strategii de
incurajare a natalitatH (Wattenberg, 1987).

TENDINTE
, ALE POPULATIEI
, iN
STATELE UNITE

Tendintele curente ale populatiei

~

~.

Fertilitatea ~i cre~terea ..
..
Populatia din Statele Unite cre~te in mod constant, in prezent
depa~ind 200 de milioane de oameni. In ciuda acestei cre~teri, rata
natalitatii este scazuta ~i scade de la mijlocul secolului al XIX-lea
cind era aproximativ de 55 la 1000 de oameni. Rata natalitatii a
atins nivelul eel mai scazut, 17la 1 000, in timpul marii depresiuni
din anii treizeci. Urmatoarea schimbare majora a venit dupa eel
de-a1 doilea razoi mondial; "baby boom" (cre~terea natalitatii), care
a rezultat din casatorii tardive, a inceput cam prin 1946 ~i a durat
pina la inceputul anilor '60. Aceasta a dus la 0 rata a natalitatii care
s-a ridicat la aproximativ 25%0, inainte de a scadea la 15%0 in
1970. De~i de atunci rata natalitatii s-a stabilizat la putin sub 16%0,
rata natalitatii copiilor cclor nascuti intre 1946 ~iinceputul anilor ' 60
("baby boom echo") va duce probabil, la 0 rata mai ridicata a natalitatii decit a parintilor lor.
399

Mortalitatea
Rata mortalitatii este favorabila pentru majoritatea am~ricanilor.
Rata mortalitatii este foarte scazuta, aproximativ 9%0. In acela~i
timp, speranta de viata a celor mai multi americani este extrem de
ridicata, de aproximativ 75 de ani, de~i aceasta variaza dupa caracteristici sociale, indeosebi dupa sex ~irasa. Pentru femei, speranta
de viata me die este de 78,5 pentru albe ~i 73 pentru americancele
africane; pentru barbati, ea este 71,1 pentru albi ~imult mai scazuta,
64,4, pentru americanii africani.
Recent, Statele Unite au cunoscut 0 imbatrinire a populatiei
(vezi Cap. 12). Virsta mediana este aproximativ treizeci ~iunu de
ani, oarecum mai mare decit in multe alte tiiri ~i chiar decit mai
inainte in Statele Unite. Aceasta imbatrinire este datorata, in parte,
reducerii ratei mortalitatii ~i scaderii fertilitatii. Acestea au marit
numarul virstnicilor ea proportie a populatiei.

Imigratia
Statele Unite au fost numite 0 tara a imigrantilor. Initial, tara a
fost transformata de imigrantii europeni, iar mai tirziu a devenit un
loc de refugiu pentru toti - din intreaga lume - cei care cautau 0
situatie economica ~ipolitica mai buna. Imigratia a fost foarte ridicata pina la adoptarea legilor de imigrare restrictive de la ineeputul
~i mijlocul anilor '20. Imigratia a erescut dupa cel de-al doilea
razboi mondial, in esenta dublindu-se in ultimul sfert de seco!. In

986, au intrat in Statele Unite peste 600 000 de imigranti legali.

In prezent, cei mai multi imigranti vin din America Latina ~iAsia.

Sursele seaderii rate; natalitatii

Factori economici
De~i, deseori, oamenii apeleaza la eonsecintele marii depresiuni
pentru a explica istorica scadere a ratei natalitatii in Statele Unite,
rata natalitatii scadea deja ~icontinua sa scada dupa refacerea economica. Conditiile economice obiective nu pot numai ele sa explice,
pe deplin, rata na~terii.

400

alta modalitate de a examina efectele economiei asupra fertilita!ii consta in intelegerea importantei sperantelor. Importante nu
s~t atit conditiile economice existente, ci mai degraba sperantele
~i s'tihdardele pe care cuplurile ~iIe fixeaza pentru viata. De pilda,
potrivit acestui punct de vedere, "putinatatea na~terilor" de dupa
baby boom a fost determinata de nivelul de viatii ridicat din anii ' 60
~i '70, care a facut cuplurile sa-~i reduca numarul de copii, ca sa-~i
mentina nivelul de trai. Astfel, conditiile economice ~i sperante1e
pe care aces tea Ie creeaza influenteaza rata fertilitatii.

Stilurile de viata i valorile

Sperantele sint asociate cu stilul de viata pe care oamenii vor
sa-l aiba. Pe linga aceste influente economice asupra stilului de
viata, factorii sociali au un rolla fel de important. Mi~earea femeilor
din ultimii treizeci de ani a avut un impact enorm asupra rolurilor
femeilor in societate (vezi Cap. 12). Manifestarea unor mai mari
oportunitati economice ~i educationale pentru femei a schimbat
ideile oamenilor despre familie ~icalitatea de parinte. consecinta
a acestui fapt este ca cuplurjJe reduc ~i programeaza mai cu grija
proereatia, ca sa satisfaca (evoile eeonomice ~i edueationale ale
femeilor.
Ca un rezultat direct al urbanizarit$i industrializarii, valoarea
familiilor numeroase scade, deoareee copiii nu mai reprezinta aeeea~ibogatie economica pe care 0 reprezentau in societatea agrariana,
eu 0 rata ridieata a mortalitatii. Familiile mai mici permit 0 mai
mare libertate pentru cei doi adulti ~i provoaca mai putina povara
asupra resurselor familiei. In plus, ocazia de a petrece mai mult
timp cu mai putini eopii este eonsiderata 0 valoare soeiala adecvata .

'Ilo;.

Controlul na~terilor
Progresele tehnologice in domeniul mijloacelor contraceptive a
jucat un rol major in reducerea fertilitatii. Ele au oferit mijloacele
tehnice pentru adaptarea la noile idei despre marimea familiei care
a rezultat din noile valori ~istiluri de viatii. Pilulele anticoncePtionale
~i steriletul se gasesc din abundenta in comerJ:, la un pre! aecesibil.
Numarul femeilor disatorite care folosesc mijloace anticonceptio-

401

na1e aproape s-a dub1at in ultimii ani, ducind atit 1a mai putini
copii, cit ~i la 0 mai atenta programare.
Avortu1, care a devenit legal in 1973, de asemenea contribuie 1a
o scadere a ratei natalitatii (vezi Cap. 13). In ciuda atentlei pe care
forte1e proavort ~i antiavort 0 dau fo1osirii lui de catre cei necasatoriti, un mare numar de femei casatorite fo1osesc avortu1 pentru
a-~i reg1ementa fertilitatea.

Tendinte de viitor

1111

Se pare ca popu1atia americana va continua sa imbatrineasca.

Rata It"lOrtalitatii,precum ~i rata natalitatii, continua sa scada, iar
speranta de viata sa creasca. Aceasta combinatie de factori va face,
probabil, ca cetatenii virstnici sa ajunga 0 proportie din ce in ce
mai mare a populatiei. 0 vreme va fi 0 mare "cre~tere" a virstei
mijlocii, deoarece "copiii nascuti intre 1946 ~iinceputul anilor ' 60
imbatrinesc; baza piramidei populatiei, tinerii, va continua sa se
mic~oreze. Astfel, piramida popu1atiei Statelor Unite se va abate
din ce in ce mai mult de 1a forma de piramida adevarata pc care 0
avea 1ainceputu1 acestui secol. Migratia interna din nord-est spre
sud ~i sud-vest va continua, probabil, urmind activitatea economidi. Schimburile migratorii interne vor schimba, de asemenea,
puterea politica ~i economica a diverse10r regiuni.

II

Analiza demografica a tendintelor populatiei dezviiluie

multe despre natura unei societafi. Fertilitatea ei este aratata
de rata globala a natalitafii, iar mortalitatea oricarei societati
este decisa de rata sa globala de mortalitate. Rata mortalitatii
infantile este un indicator uti! al calitatii viefii in societate.
Mortalitatea de asemenea poate fi privita in raport cu speranta
de viata in societate, care, in general, cre~te (substantial in
societatile industriale). Durata viefii, un alt indiciu al mortalitatii, a ramas relativ stabila in ultimul secol. De asemenea,
societatile se schimbii datorita migratiei interne ~i internafionale. in general, oamenii migreaza pentru ca noua zona are
anumite avantaje (un factor de "atractie ") sau pentru ca vechea zona devine insuportabila (un factor de "depresiune ").
402

Ij

Fiecare societate are 0 ratii naturala de cre~tere, care se

stabile~te prin scaderea ratei globale amortalitatii din rata
\, globalii a natalitatii. Chiar ratele scazute de cre~tere a popu";iJlieiau mari efecte cumulative. La 0 rata de cre~tere de 1%,
o populatie se va dubla in ~aptezeci de ani; la 0 rata de crqtere
de 2%, 0 populatie se va dubla in treizeci $i cinci de ani. Crqterea zero a populatiei, cind 0 femeie are in medie 2,1 copii,
duce la 0 populafie stabila daca media aceasta este mentinuta
cel putin douazeci ~i cinci de ani. in 1979, Statele Unite au
atins un nivel sub cre~terea zero (2,02).
Compozifia populatiei este, de asemenea, importanta. Raportul intre sexe, numarul de biirbati la 1 000 de femei, se
schimbii de la 0 proportie de masculi mai ridicata la procreere
la 0 proportie mai mare afemelelor, pe la virsta de douazeci $i
unu de ani ~i dupa aceea. Piramidele populatiei smt folosite
pentru prezentarea grafica a compozitiei (structura de virsta
~i sex) populatiei unei societati ~ipentru u~urarea comparafiei
ei cu compozitia altor societati sau cu propria sa compozitie
la diferite momente in decursul timpului.
Populatia lumii a crescut in mod constant, de~i incet, pma
in secolul al XVIII-lea(t(!eoar.ece 0 rata ridicata a natalitatii
'
s-a cuplat cu 0 rata ridicata a mortalitatii. Industrializarea a
redus rata mortalitatii, in timp ;;e.rata natalitatii a continuat
initialla un nivel ridicat, ducfnd la 0 cre$tere intensa a populatiei. Rata actuala ridicata de cre~tere este concentrata in
tarile mai pufin dezvoltate. Aceasta Ie impovareaza resursele
economice ~i ameninta sa mareasca prapastia intre ele ~i
societatile industriale deosebit de dezvoltate, avind ca urmare
instabilitatea economica ~i politica, ~i 0 emigrare crescuta
spre tarile mai dezvoltate.
in secolul al XVIII-lea, Thomas Malthus a sustinut ca pasiunile umane vor duce oamenii la 0 cre~tere in progresie geometrica a ratei natalitatii ~i ca limitarile tehnologice ~ispatiale
vor limita cre~terea productiei agricole ~i vor face ca populatia
sa-~i depa$easca baza de hrana necesara. Malthus a sustinut
"restrictia morala" sub forma abstinentei sexuale ~i a casatoriilor tardive (opreli~tile preventive), dar a fost pesimist in
privinta capacitafii oamenilor de a pune in practica aceste
~.

~.

403

~~--~~-~---~._~=~-=~~~~~~~-~-------------,_'"

restrictii. El credea ca doar razboiul, boala ~ifoametea (opreli~tile pozitive) vor reu~i sa tina sub control cre~terea excesiva
a populatiei. Malthus a subestimat schimbarile sociale ~i
culturale care, impreuna cu progresele tehnologice in aomeniul
mijloacelor anticonceptionale, vor reduce cre~terea populatiei.
De asemenea, el nu a reu$it sa anticipeze inovatiile tehnologice
dramatice ce au loc in agricultura (revolu{ia verde) care vor
mari serios rezerva de hrana disponibila.
Marx nu afost de acord cu punctul de vedere allui Malthus
ca rezerva de hrana este limitata. El sustinea ca baza economica insuficienta a epocii lui Malthus afost mai mult 0 reflectare a oportunitatilor economice limitate, cauzate de formele
de Glrganizare capitaliste.
econumie colectivista ar rezolva
aceasta problema, credea Marx. Dezbaterea Marx-Malthus
continua astazi cu discutii despre limitele cre$terii $i despre
notiunea ca "ce e mic este frumos ".
Schimbarea ratei de cre$tere a populatiei in societatile industriale este explicata prin referire la 0 tranzitie demografica
in trei etape. in prima etapa, populatia a fost relativ stabila
datorita ratei natalitatii $i a ratei mortalitatii simultan ridicate.
in a doua etapa, populatiile au crescut dramatic datorita unei
rate mereu ridicate a natalitatii $i unei rate sever reduse a
mortalitatii, rezultata din imbunatatirea nutritiei, a sistemului
sanitar, a asistentei medicale $i a nivelului de trai. Etapafinala
(" stabilitatea populatiei, cu 0 cre$tere lenta ") s-a realizat cind
tehnologia i schimbarea normelor sociale au dus la scaderea
ratei natalitatii produefnd 0 populatie relativ stabila, cu 0
cretere inceata.
De$i teoria tranzi{iei demografice a fost propusa ca un
model potrivit pentru tarile contemporane mai putin dezvoltate,
s-a sustinut ca structura populatiei i conditiile economice
ale aces tor tari se deosebesc substantial de cele ale Europei
din secolele al XVIII-lea $i al XIX-lea. Pe scurt, nu este clar
ca tarile mai putin dezvoltate pot sau trebuie sa urmeze acelai
model de dezvoltare economica $i aceea$i dinamica a societiitii.
Controlul direct al cre$terii populatiei prin politici guvernamentale este obi$nuit. Au fost folosite patru stategii diferite.
Multe tari mai putin dezvoltate au adoptat 0forma a politicilor

404

de reducere afertilitatii, pornind de la campanii educationale

i distribuirea de mijloace anticonceptionale pina la forme
;', coercitive de control. Dezvoltarea economica afost marita atit
"1l'e.ntruaprovizionarea populatiei din ce in ce mai mare, eft i
pentru a determina schimbiirile sociale i culturale asociate
cu rate mai scazute alefertilitafii. Rezerva insuficienta de hrana
a fost atacata direct prin cre$terea productiei $i prin ameliorarea repartifiei (revolutia verde). in final, unele societati industriale au devenit ingrijorate de creterea redusa apopulatiei
$i au promo vat politici de incurajare a natalitatii, dintre care
una consta in asigurarea unor recompense financiare $i sociale
pentru fertilitate ridicata.
Statele Unite au 0 rata scazuta a creterii, din cauza ratei
scazute a natalitatii $i a mortalitatii, care sint caracteristice
societatilor industriale avansate. Creterea natalitatii (baby
boom) inperioada urmatoare celui de-al do ilea razboi mondial
a fost 0 exceptie minora. Speranta de viata este ridicata, de~i
mai ridicata pentru femei $i albi deeft pentru biirbati $i americani africani. Virstnicii constituie 0 parte din ce in ce mai
mare a populatiei, datqrita reducerii ratei mortalitatii $i a
ratei scazute a natalitli,ii. Morea imigratie de la inceput s-a
redus
'20 i indelungat
a crescut din
nou indupa
ultimiilegislatia
douazecirestrictiv{din
$i cinci a(tani.anii
Declinul
al
ratd natalitatii este datorat conditiilor economice i sperantelor mai crescute pe care aces tea Ie exercita asupra nivelului
de trai. De asemenea, schimbiirile in stilurile de viata $i de
valori, determinate de mi$carea femeilor, printre alti factori,
au dus la rate scazute alefertilitatii. imbunatatirea substantiala
a tehnologiei in domeniul mijloacelor anticonceptionale $i legalizarea avortului ofera mijloace tehnice pentru reducerea
numarului de nateri. Se pare ca aceste tendinte vor continua
in viitor: fertilitatea scazuta $i imbiitrinirea popula!iei americane.

405

marit suprafata de sol cald ~i fertil. In plus, s-au dezvoltat tehnici

de cultivare a cerealelor ~ide cre~tere a animalelor. Au aparut socie-

21

~tile horticole ~i pastorale, care necesitau a~ezari cu un caracter

perm,anent, spre deosebire de primele societati de vinatori ~i culegat~ri (vezi Cap. 4). La un anumit moment, ~i aceste societati au
produs surplusuri necesare pentru sprijinirea dezvoltarii ~ispecializarea rolurilor (vezi Cap. 4).

URBANIZAREA
Ora$ul preindustrial
Urbanizarea
fnsu~irea
caracteristidi
societalilor
moderne. Acesteste
capitol
va urmari
dezvoltareaa ora~elor
din timpurile preindustriale pina in prezent. De asemenea, el va examina
trei teorii majore care au fast elaborate pentru a explica dezvoltarea urbana. Viala urbana contemporana din Statele Unite vafi
explorata printr-o comparalie fntre viala urbana ~i viala rurala.
Vorfi discutate problemele Americii urbane, inc/usiv erima, drogurile ~i dificultalile financiare, fmpreuna cu fncercarile recente
de planificare ralionala a ora~elor ~i a dezvoltarii.

DEZVOLTAREA URBANA
Fiintele umane au aparut intre 5 ~i 15 milioane de ani in urma,
in forma actuala (homo sapiens) dezvoltindu-se acum 50 000 pina
la 60 000 de ani. Pe scara timpului, urbanizarea, concentrarea
populatiilor intr -0 arie limitata, numita ora~, este un fenomen extrem
de recent; ora~ele au inceput sa apara carn acum 6 000 de ani.
Acest interval de timp intre dezvoltarea umana ~idezvoltarea urbana
a rezultat din nevoia societatilor de a atinge un anumit nivel de
dezvoltare sociala ~itehnologica inainte de a putea crea ~imentine
ora~e (Reissmar, 1964).
Ora~ele sint concentrari permanente de un numar relativ mare
de oameni care nu i~iproduc propria hrana. Ele au aparut in Orientul
Mijlociu, in "semiluna fertila" dintre fluviile Tigru ~i Eufrat, din
Iraq, ca 0 consecinta a schimbarilor climatice ~iprogreselor tehnologice. Cind ghetarii s-au topit, curentul de apa din anumite zone a
406

Oraele antice
Cam pe la anul 4000 i. Hr., s-au dezvoltat ora~e de-a lungul
fluviului Ind, in zonele in care acum se afla Pakistanul ~i citeva
locuri din China. Cam 1 000 de ani mai tirziu, au evoluat ora~e in
America Centrala ~i America de Sud, iar cercetarile recente arata
ca exista 0 dezvoltare urbana importanta in America de Nord.
Aceste prime ora~e erau foarte mici, dupa standardele de azi.
Ele aveau mai putin de 10000 de locuitori (Gist ~i Fava, 1974).
Ora~ele
dezvoltat
in pgioada
clasica;
Atenaavea
aveaputin
150 sub
000 un
de
locuitori s-au
in timpul
epocii~
de aur,
iar Roma
milion. Dupa caderea Imperiului RQ.{llan,in secolul al V-lea, timp
de citeva secole ora~ele au decazut. T'6tu~i,unul dintre rezultatele
cruciadelor a fost inceperea comertului cu Orientul Mijlociu, care
a renascut viata urbana in sudul Europei; indeosebi in Florenta ~i
Venetia. Ritmul urbanizarii a crescut, iar pina in secolul al XIV -lea
multe parti din Europa, pre cum ~idin Orientul Mijlociu ~idin Asia,
incepusera sa se urbanizeze.
Ora~ele din vremea aceea au ramas relativ mici, deoarece
transportul era limitat ~i incet. De asemenea, conflictele frecvente
intre ora~e ~i zonele rurale inconjuratoare amenintau stabilitatea
rezervei de hrana urbane. Conditiile medicale ~isanitare erau primitive ~i nu puteau satisface populatii numeroase ~i dispersate.

Oraele medievale
Ora~ul tipic medieval era imprejmuit cu un zid pentru protectie
impotriva invadatorilor, iar diversele cartiere din interior nu erau

407

separate. Strazile erau inguste, cotite ~imurdare. Ele erau frecventate de oameni din toate categoriile sociale, de la negustori ambulanti, comercianti ~ime~te~ugari pina la preoti, nobili ~i servitori.
Exista 0 eterogenitate sociala considerabila, cu modele clare de
stratificare intre diversele ocupatii. Aceste ora~e erau dominate de
biserica cre~tina. Femeile ~iminoritatile aveau putine drepturi, iar
minoritatile deseori traiau izolate in anumite zone ale ora~ului
numite ghetouri.
Ritmul vietii in ora~ul medieval era mai rapid dedI in zonele
rurale, dar considerabil mai lent decit in ora~ele din zilele noastre.
Natura relativ compacta a ora~e1or a dus la 0 interactiune sociala
considerabila. Cei mai multi oameni ~tiau cite ceva unii despre
altii, daca nu cumva erau cuno~tinte directe. Controlul social era
mai personal decit in ora~ul modem.

Ora!jul industrial
Ora~ul european
Revolutia industriala din secolul al XVIII -lea a accelerat ritmul
urbanizarii. Noile surse de energie au permis dezvoltarea fabricilor,
ceea ce a dus la 0 productie sporita. Pentru a se completa locurile
de munca dintr-o fabrica, era nevoie de oameni adu~i din diverse
locuri. Aceste fabrici erau situate in centrele urbane, unde se gasea
deja 0 rezerva serioasa de brate de munea. Succesul acestei noi
forme economice a atras oameni din zone Ie rurale la ora~. Drept
rezultat, intre anii 1790 ~i 1800 cele mai muIte ora~e europene au
crescut substantial; unele, ca Viena, ~i-au dublat numarul de locuitori. Intre 1800 ~i 1900 ora~e1e au crescut din nou rapid. Cea mai
mica cre~tere a fost inregistrata de Lisabona, cu mai mult de 50%
cre~terea populatiei; Londra a crescut cel mai mult, de aproape opt
ori fata de marimea ei initiala (Chandler ~i Fox, 1974).
Multe dintre primele a~ezari urbane au devenit "ora~e-state",
ca Atena ~i Roma. (Mai urziu, multe dintre ele au servit ca nuclee
pentru crearea natiunilor). Centre1e urbane au devenit focare1e vietii
econornice ~ipolitice. Modelul haotic de inceput, cu striizile inguste

408
II

ill

~icotite, a fost inlocuit cu strazi mai largi ~i drepte, pentru u~urarea

transportului ~i a comertului.
~\ Viata sociala a devenit mai complexa. Din cauza marilor concen.tmri de oameni, indivizii aveau mai putine cuno~tinte unii despre
altii. Viata in ora~e a devenit mai impersonala ~itiranizata de delincventi. Unele ora~e atrageau mai multi oameni decit puteau intretine.
Primele etape ale industrializarii au provocat ~ipoluarea substantiala a ora~elor. Pe scurt, dezvoltarea industriala in Europa a adus
atit avantaje, cit ~i dezavantaje.
Ora~e1e se dezvolta ~i astazi, de~i intr-un ritm mai lent dccit in
secolul al XIX-lea. Totu~i, numarul zonelorurbane a crescut dramatic. La inceputul secolului al XIX-lea erau mai putin de 50 de
ora~e in lume care aveau 0 populatie mai mare de 100 000 de locuitori. Astazi sint peste 2 000.

Ora~ul american
Primele a~ezari europene in Statele Unite au fost intemeiate de
spanioli in St. Augustine, Florida, in 1565, iar de englezi in Jamestown, Virginia, in 1607. Priqa zona urbana majora a fost infiintata
de olandezi in New Amstefdam '(New York) in 1624; aceasta a
fost, curind, urmata de Boston, carel'1q.fost intemeiat de puritanii
engleziln 1630.
In esenta, aceste a~ezari erau sate mici al caror model era luat
de la ora~e1eeuropene anterioare industrializarii. (Organizarea dezordonata de atunci a strazilor mai exista ~i astazi in sudul Manhattan-ului ~iin unele zone centrale din Boston). Cea mai mare cxtindere urbana a avut loc in secolul al XIX-lea, la fel cum s-a intimplat
in Europa. Construirea ciiilor ferate a asigurat transportul necesar,
care a deschis atit expansiunea spre vest, eft ~i dezvoltarea urbana
in est.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, aproximativ 0 treime din
americani locuiau in zone suburbane. Ora~uljuca un rol din ce in
ce mai mare in viata economica, politica ~i sociala. Deosebirile
intre zonele urbane ~i rurale au devenit mai pronuntate, indeosebi
in stilurile de viatii. De asemenea, s-au marit deosebirile intre Sudul
in mare masura rural ~i Nordul din ee in ee mai urban.

409

Metropola
Unele ora~e mari au ajuns ~imai mari, devenind mai importante
pentru societate. Ele s-au transformat in metropole, zone urbane
formate dintr-un mare ora~ central, cu suburbiile inconjuratoare ~i
ora~ele sate1it asociate. Exemple sint: New York City, Chicago,
Londra, Paris, Mexico City ~iTokyo. Metropolele formeaza unitati
economice ~i geografice relativ integrate. Dezvoltarea majora a
regiuni10r metropolitane a avut loc cam de la jumatatea secolului
al XIX-lea pina la mijlocul secolului XX. De pilda, in 1860 New
York City avea sub un milion de locuitori; in 1900 avea injur de
4 milioane, iar in 1950 populatia ajunsese la aproape 8 milioane.
De atunci, dezvoltarea metropolelor a fost mai inceata (unele au
cunoscut chiar 0 u~oara sdidere a populatiei), din cauza dezvoltarii
suburbiilor (vezi mai jos).
Dezvoltarea metropolitana a fost posibila datorita progreselor
tehnologice, indeosebi folosirii sporite a energiei electrice, comunicatiilor imbunatatite ~imodalitatilor de transport modeme. Electricitatea a facut posibila constmirea marilor zgiriie-nori care constituie
elementul caracteristic al metropolei. Existenta telefoanelor, a ma~inilor ~i a transportului in comun a permis ora~ului sa se intinda,
dar sa mentina, cu u~urinta, legatura intre zonele centrale ~i sectoareleperiferice.

Zonele statistice metropolitane

Importanta legaturilor sociale, economice ~ide comunicatie intre
un ora~ central ~icomunitatile din jur a facut Biroul de Recensamint
al Statelor Unite sa dezvolte conceptul de zona statistica metropolitana (ZSM), pentru scopuri analitice. 0 ZSM este 0 zona urbana
formata dintr-un ora~ cu celputin 50 000 de rezidenti ~i0 populatie
totala de cel putin 100000. In prezent, in Statele Unite existaaproape 300 de ZSM-uri; ele contin carn trei sferturi din populatie. Departamentul Administrapei ~iBugetului guvemului federal de asemenea
stabile~te 0 zona statistica metropolitana consolidata (ZSMC), 0
zona urbana care are 0 populatie de cel putin un milion ~icorespunde
altor citorva criterii.
Economia unei metropole se bizuie pe legaturile strinse intre
zone1e sale rezidentiale, industriale, comerciale ~irecreative. Sint

410
1:1

necesare mijloace de transport bune care sa-i duca pe muncitori de

la locuintele lor la locurile de munca ~i sa transporte bunurile de
upde sint facute acolo unde sint cerute. Mijloacele recreative ~i
eal\~tionale sint necesare pentm a atrage ~i a stabiliza forta de
munca. Firmele comerciale ~iindustriale care depind unele de altele
in privinta bunurilor ~i serviciilor sint, deseori, situate in cadrul
regiunilor metropolitane, pentm comoditate ~i eficienta.

Megalopolisul
Metropolele s-au intins intr-o a~a masura, incit au fuzionat cu
alte metropole. Coridoruldin nord-estul State10r Unite, de la Boston pina la Washington, D.C., este un astfel de megalopolis. Importanta acestor megalopolisuri, unul pentm celalalt, este evidenta din
sistemul de transport care s-a dezvoltat intre ete. Trenul ~inavetele
aeriene care leaga ora~ul Boston de New York City ~i New York
City de Washington, D.C. sint dovezi ale relatiei economice intre
aceste regiuni metropolitane.

Suburbii/e
Unul dintre cele mai dramatice ev~imente de lajumatatea secolului XX, I-a constituit dezvoltarea suburbiilor, care sint zone urbane relativ mici ce inconjoara un ora~. Numarul mare de automobile ~i de dii ferate, la care s-au adaugat autostrazile construite cu
fonduri mari de la guvemul federal, a facut posibila dezvoltarea
suburbiilor.
Dezvoltarea suburbiilor a creat navetistul, persoana care poate
locui intr-un 10c ~i poate lucra la 0 distanta considerabila. Astfel,
comunitati1e suburbane au inceput sa inconjoare ora~e1ecentrale.
Oamenii au inceput sa se mute din ora~e in suburb ii, unde deseori
i~i pot permite sa aiM case proprii ~i unde spera sa scape de problemele vietii urbane. Numarullocuitorilor din suburbiile Statelor
Unite s-a dub1at intre 1940 ~i 1980; acum, suburbiile adapostesc
aproximativ 40% din populatie.
Dezvoltarea suburbana a contribuit la descentralizarea urbana.
Mari1e firme au inceput sa-~i stabileasca filiale in suburbii ~i au

411

aparut mici magazine care satisfac nevoile populatiei suburbane.

Crizele de petrol din anii '70 au avut un efect mult mai mare asupra
suburbiilor decit asupra ora~elor, din cauza marii lor dependente
de automobile pentru transportul de baza. Astazi, din ce in ce mai
multe companii i~i stabilesc sediile, nu doar filialele, in suburbii,
datorita avantajelor fiscale, a costurilor scazute ~ia mediului educational ~i social mai ospitalier. Strada cu magazine din ~uburbii este
recunoscuta ca fiind 0 trasatura a peisajului american. In comunitatile suburbane au inceput sa apara cladiri de inaltime medie ~ichiar
unele inalte. Din ce in ce mai mult, linia intre ora~ ~i suburbii
devine tot mai neclara.

TEORII DESPRE DEZVOLTAREA

URBANA
Explicatiile dezvolmrii urbane provin dintr-o abordare ecologica,
abordare ce este preocupata de interactiunea intre oameni ~imediul
lor fizic. Acest punct de vedere a predominat la Universitatea din
Chicago in perioada anilor douazeci ~itreizeci ~i a dus la 0 serie de
studii ~i la 0 teorie asupra modului in care se dezvolta zonele urbane. Analize1e care au urmat au dus la alte explicatii ale dezvoltarii
urbane.

Modelul de zone concentrice

Prima teorie asupra dezvoltarii ora~elor a fost elaborata de un
grup de sociologi de la Universitatea din Chicago: Burgess, Park ~i
colegii (Park ~i colab., 1925). In studiile lor cei din Chicago au
observat ca ora~ul consta dintr-o serie de cercuri concentrice, cu un
model diferit de folosire a pamintului pentru fiecare inel. La centru
se aflazona comerciala centrala, unde se gasesc firme financiare,
teatre, restaurante bune, magazine en detail ~imagazine universale,
~i alte magazine care ii aprovizioneaza pe cumparatori. Aceasta
zona este incercuita de 0 zona de tranzi!ie care, initial, fusese 0
zona rezidentiala pentru cei bogati, dar ulterior a evoluat la un
model rnixt de folosire a pamintului, firme comerciale periferice ~i

412

lliahalale. Urmatoarele arii sint zonele reziden!iale, cu locuintele

inghesuite ale clasei muncitoare ~i cu re~edintele cele mai bogate
care radiaza circular de la centru.
'l\~asta teorie a fost bazam pe 0 conceptie dinamica a dezvoltarii
urba~e. Modelele de folosire a pamintului din zone Ie interioare
"invadau" zonele invecinate ~iIe transformau. Acest model parea sa
prezinte, ill mod adecvat, dezvoltarea ora~ului Chicago, dar mai putin
ca un model efici~nt al dezvoltarii urbane. Terenul fizic alora~ului, gradul de planificare guvemamentala, marea disponibilitate a
automobilului ~ia transportului public toate influenteaza dczvoltarea
urbana, iar acestea variaza de la ora~ la ora~.

Modelul sector
Analiza dezvoltarii urbane intr-un mai mare numar de ora~e I-a
facut pe Hoyt (1939), un ecolog urban, sa vada un model diferit.
El credea ca ora~ele se dezvolta in sectoare in forma de pana, de la
centru ora~ului spre exterior, deseori de-a lungul unei cai de transport (de pilda, cai ferate sau cai navigabile). Pamintul din fiecare
sector
esteindustrial,
folosit pentru
scop.llP diferite; exista
sector
rezidential,
un
sector
un secto'f<;omercial
centralun~iun
sector
suburban. Totu~i, Hoyt a inteles ca topogratt~ specifica - rlurile ~i de alurile, de pilda - va modela dezvoltarea fiecarui ora~ill moduri unice.
Forma de pana sau de felie de tort a unui sector atesta coexistenta
diverselor modele de folosire a pamilltului. Unele parti ale sectorului
rezidential se invecineaza cu sectorul industrial; acestea ar fi, probabil, cartierele clasei muncitoare. Pe de alta parte, cele mai rlvnite
cartiere rezidentiale nu trebuie sa fie departe de zona comerciala
centrala, a~a cum este evident in cazul cartierului Nob Hill din San
Francisco.

Modelul cu mai multe nuclee

Progresele tehnologice de mai tirziu, care au dus la 0 mai largii
riispindire a automobilelor ~iau imbunatatit comunicarea, de asemenea au influentat modelele de dezvoltare ale ora~elor. Harris ~i
Ullman (1945) au aratat ca ora~ele au mai multe "nuclee", sau

413

centre separate, consacrate unor activitati specifice. De pilda, multe

ora~e au un sector de distractie centralizat, cum este teatrul Times
Square ~i zona restaurantelor din New York City.
Exista mai multi factori care influenteaza dezvoltarea acestor
nuclee specializate. Primul, anumite activitati au.nevoie de facilitati
specializate. Zonele de distractie ~icele comerciale, de pilda, trebuie
sa fie u~or accesibile, prin folosirea transportului in comun la indemina. Al doilea, unele intreprinderi beneficiaza prin faptul ca sint
aproape de altele. Gruparea companiilor financiare injurul zonei
Wall Street din New York City nu este intimpHitoare. Apropierea
uneia de alta u~ureaza comunicarea intre ele~acesta a fost, in special, cazul dnd s-au grupat initial in acea zona. Al treilea, anumite
zone nu se invecineaza, deoarece activitatile lor sint, inerent, opuse.
De pilda, sectoarele industriale nu se gasesc linga zonele rezidentiale
cu chirii ridicate.

Comentariu asupra diverse/or teorii

Este evident ca modele1e prezentate mai sus sint mai mult descrieri dedt teorii analitice. Fiecare descrie un anumit model de
dezvoltare urbana care este 0 consecinta a unOI'factori tehnologici
~i ecologici la un anumit moment ~iloc specific.

Analiza

"

_ A

VIATA
URBANA IN SJATELE
UNITE
,
*

zonelor sociale

Unii ecologi~ti folosescanaliza zonelor socialepentru a examina

modelele rezidentiale urbane (Shevky ~i Bell, 1955). Aceasta
abordare cauta sa descopere caracteristicile comune ale oamenilor
care locuiesc in aceea~i zona rezidentiala. In general, se pare ca
alegerea cartierelor de catre oameni este influentata de trei factori.
Primul este statutul familial: casatorit sau necasatorit, ~imarimea
familiei pentru casatoriti. Al doilea este pozifia sociala, a~a cum
este aratata de venit ~iprestigiul social. Al treilea este rasa ~i etnicitatea.

oferit 0 explicatie glob ala. Ei sustin ca structura familiilor Ie face

sa se raspindeasca in zone concentrice in jurul ora~ului central,
ce4: mai mici, mai aproape de centru, iar cele mai mari, mai departe.
To~) caracteristicile statutului social exercita presiune pentru
dezvoltarea zonei. Segregatia rezidentiaIa etnica ~i rasiala, pe de
aWi parte, duce la crearea unui numar de zone centrale, a~a cum
au fost descrise de modelul cu mai multe nuclee.
Pe scurt, Berry ~i Rees au combinat diferitele modele de dezvoltare urbana cu analiza zonelor sociale pentru a oferi 0 explicatie
a modelelor de dezvoltare ale ora~elor americane. Opera lor sustine
validitatea fiediruia dintre modele in conditiile unui anumit ansamblu de conditii sociale care sint explicate prin analiza zonei sociale.
De~i unele cercetari au confirmat aceasta analiza intr-o alta societate, ora~ul Tel Aviv din Israel (Borukhov, Ginsberg ~iWerczberger,
1979), este improbabil ca orice model de schema analitica sa reu~easca sa explice varietatea mode1e1or de dezvoltare urbana din
lume. Chiar in State Ie Unite, teoreticienii conflictului au aratat
modul in care marile interese economice au afectat dezvoltarea
urbana pentru sporirea profiturilor (e.g., Molotch, 1976).

abordare

globala

Fiecare dintre modelele de mai sus descrie dezvoltarea urbana

in anumite locuri. Berry ~i Rees (1969), doi ecologi~ti sociali, au

Viata urbana in opozilie cu viata rurala

Parerea clasica despre viata urbana era foarte pesimista. Toennies ~i Simmel, doi sociologi germani, au evidentiat deosebirea intre
viata urbana ~i cea rurala. Acest punct de vedere a fost preluat de
Wirth, a carui comparatie ecologica a urbanismului a constituit un
element important in analiza urbana a ,,~colii din Chicago".

Gemeinschaft
Toennies

und Gesellschaft:

Ferdinand

Toennies (1963; original, 1887) face deosebirea intre ceea ce el

nume~te Gemeinschaft, 0 "comunitate" bazata pe legaturi sociale

415

putemice, pe tradipe ~ipe relapi personale, ~iGesellschcift, 0 "asociatie" de oameni cu legaturi sociale slabe, care rezuM dintr-o
diversitate sociala considerabiIa ~i este caracterizatcl prin relapi
impersonale. Prima, arata el, descrie mai mult viata rurala, in timp
ce a doua caracterizeaza ora~ul.
In comunitatile Gemeinschaji, oamenii se cunosc intre ei, au
interese comune ~isint orientati spre interesele colective ale comunitatii. Ei au un sentiment putemic de destin comun ~ide identitate
imparta~ita. Legaturile de familie sint putemice, iar viata deseori
se concentreaza in jurul acestor legaturi. Gesellschcift, pe de alta
parte, descrie comunitati in care oamenii sint, in mare masura,
motivati de interesul personal ~i au putine valori comune sau identitati imparta~ite. Traditia ~i cutuma nu mai sint forte de legatura.

Personalitatea urbana: Georg Simmel

II

Ii

Simmel (1950: 635-640) adauga 0 dimensiune a psihologiei

sociale la studiul ora~elor, concentrindu-se asupra modului in care
viata urbana influenteaza personalitatea ora~enilor. Agitatia ~iritmul
rapid al vietii de ora~ reclama 0 oarecare reactie "defensiva" din
partea ora~enilor. EI sustine ca manierele impersonale ~i aparent
neprietenoase ale or~enilor constituie 0 protectie necesara impotriva
confuziei ~ia dezorientclrii unei agitatii constante. Caracterul central
al unei economii bazate pe bani, in ora~, tinde sa transforme relatiile
potential intime in ciocniri rationale. Calcularea costului unei tranzactii, de fapt sau implicit, constituie 0 parte importanta a vietii
zilnice a ora~eanului; intr-un fel, aceasta se aseamana cu formularea
de mai tirziu a" teoriei schimbului" (vezi Cap. 1). Este probabil,
ca, deseori, ora~eanul sa actioneze "cu capul in locul inimii", arata
Simmel.
Exista ~i aspecte pozitive ale vietii urbane. Viata in ora~ ofera
individului multa libertate personala. Stimularea ora~ului este captivanta, atit timp cit nu este cople~itoare, iar simpla sa diversitate
de activitati ~i oportunitati of era 0 gama de alegeri sociale ~i personale inexistente in aha parte.

416

Ecologia !}i interactiunea in ora!}:

Louis Wirth
Inti!llp ce Toennies se concentreaza asupra formelor de asociere,
iar Stmmel asupra persoanei urbane, Wirth i~i dirijeaza atentia
spre modul in care interactiunea sociala din ora~ difera de interacpunea sociala din zonele rurale. El sustine ca trei factori importanti
deosebesc modelele de interactiune ale ora~enilor de cele ale locuitorilor din zonele rurale.
Numaru//ocuitori/or afecteaza interactiunea sociala. Simplul
numar allocuitorilor unui ora~ face imposibila intimitatea care era
comuna in viata rurala. Este mai probabil ca interactiunea printre
ora~eni sa se bazeze pe caracteristicile grupurilor secundare, cum
sint relatiile segmentate (de pilda, cuno~ti pe cineva doar la slujba).
Interactiunea celor care locuiesc in zonele rurale este mai asemanatoare cu contactul de grup primar, implicind relatii mai sincere ~i
mai complete; de pilda, oamenii se cunosc pentru ca lucreaza impreuna, se socializeaza cu familiile lor ~i merg la aceea~i biserica
(vezi Cap. 5).
Densitatea populaliei este un alt element care afecteaza modelele
de interactiune. Pe masura c-irumarul de oameni care locuiesc in
cartierele rezidentiale cre~te, vtata devine mai grea ~imai tensionata.
In comunitatile dense apar probleme sUPlimentare dnd diversitatea
valorilor ~ia normelor este considerabila. Infiintarea unor comunitiiti rezidentiale mai mici sau popularea lor cu oameni cu idei asemanatoare poate reduce conflictul potential asupra valorilor ~inormelor
sociale incompatibile. Astfel, Wirth vede, chipurile, 0 oarecare valoare in segregatia rezidentiala voluntara.
Diversitatea socialain viata urbana tin de sa darime frontierele
rigide intre clase ~i rase ~i permite 0 mai mare mobilitate sociala.
De asemenea, ea permite 0 diversitateconsiderabila a stilurilor de
viata. Aceste caracteristici ale urbanismului fac dificila stabilirea
unor relatii durabile intre ora~eni, iar urmarea acestei situatii, crede
Wirth, este alienarea urbana (un sentiment al pierderii legaturii
intime cu ceilalti).
Critica teoriei lui Wirth Analiza vietii urbane a lui Wirth a
fost criticata, fiindca nu este clara in legatura cu modul in care cei
trei factori pe care el ii schiteaza se asociaza unul cu altul ~iopereaza

417

impreuna. Alienarea urbana este atit de puternica ~iobi~nuita cum

presupune Wirth (Fischer, 1976), iar u~urarea comunicarii ~i a
transportului a permis dezvoltarea unor relatii importante pe zone
geografice intinse. Densitatea populatiei este considerata mai m~lt
ca un indicator al dificultatilordecit cauza lor (Choldin, 1978). In
final, Gans (1962) arata ca Wirth trateaza insuficient importanta
omogenitatii sociale in cadrul cartierelor urbane, in asigurarea ancorelor sociale pentru ora~ean.
In ciuda acestor critici, ideile lui Wirth aduc lumina asupra unor
variabile ecologice importante care deosebesc ora~ul de viata rurala.
Ele au dirijat cercetari considerabile dedicate precizarii efectelor
acestor variabile.

Oral?ul ca un "sat urban": Herbert Gans l?i

Claude Fischer

'II

I
II

Gans (1962;1965) ~i Fischer (1976) au studiat viata urbana ~i

au ajuns la conc1uzia ca ora~enii cunosc, de fapt, 0 interactiune
personaIa considerabiIa ~iintretin legaturi sociale intime. Gans vede
ora~ul ca fiind compus din cartiere ce sint, in cuvintele lui, "sate
urbane". Analiza mahalalelor urbane a lui Suttles (1970) a oferit
un sprijin suplimentar teoriei lui Gans, aratind ca acestea sint caracterizate printr-o puternica identificare cu comunitatea ~iprin sentimente de solidaritate social a, caliHitideseori considerate a se gasi
doar in comunimtile rurale. De~i este posibil ca oamenii sa cunoasca
mai putini dintre vecinii lor imediati intr-o casa cu multe apar1amente, de exemplu. Ei au 0 gama larga de contacte ~i relatii sociale
prin ocupatii, organizatii voluntare din care fac parte ~iprin scopurile recreative pe care Ie urmaresc. Calitatea vietii nu se deosebe~te
semnificativ intre zonele urbane ~i cele rurale, a~adar, chiar daca
stilurile lor sint diferite.
Fischer sustine ca populatia numeroasa ~idensa a ora~ului duce
la crearea a numeroase ~ivariate subculturi (vezi Cap. 3), care slnt
relativ omogene pe plan intern (compuse din oamenii cu caracteristici ~i conceptii similare). Astfel, persoana neconventionala poate
gasi altele asemanatoare, formind 0 "masa critica" de oameni cu
acelea~i idei. Ora~ul, a~adar, devine un teren propice pentru diversitate sociaIa ~i creativitate.

418

Pe scurt, atlt Gans, cit ~i Fischer cred ca primele teorii despre

viata urbana ii exagereaza aspectele negative. De~i ei recunosc ca
vi.ata urbana nu este lara probleme, cum este cazul ~i cu viata rurat~xa ofedi ~i muIte avantaje.
Chiar cei mai ferventi sustinatori ai vietii urbane recunosc
multele probleme pe care mediul urban Ie genereaza.

Problemele ora!jului
Crima ~i drogurile
Ora~ele sint centre pentru activitate criminal a ~iconsum de droguri. Concentrarea oamenilor in ora~ face din acesta un teren natural propice pentru amindoua. Chiar daca rata crimei ar fi relativ
scazuta, este prohabil ca simplul numar de oameni din ora~e sa
duca la cifre ridicate de crime comise. De asemenea, amestecul de
bogatie ~i saracie din ora~e ii aduce foarte aproape pe cei care au ~i
pe cei care nu au, sporind atit motivatia, cit ~i oportunitatea pentru
crimealimpotriva
proprietatiivezi
Cap. 8).deGradul
relativ
de anonimat
ora~ului ofera
0 maiiiare Qcazie
a comite
crime,
:tara a
fi descoperite.
"'"
Cre~terea intensa a consumului de aroguri a agravat problema
crimei. De~i drogurile sint consumate atit in zonele urbane, cit ~iin
cele rurale, ele sint asociate eu crima, in principal in zonele interioare
ale ora~elor, unde disperarea generata de saracie a transformat consumul de droguri in epidemie, iar traficul de droguri intr-o industrie
urbana importanta. Luptele intre magnatii drogurilor pentru zonele
de influenta au devenit din ce in ce mai violente. Crimele marunte,
comise pe strada in scopul obtinerii de bani pentru consumul de
droguri, au devenit, de asemenea, 0 parte din peisajul urban.

Problemele

fiscale

Cind Statele Unite sufera un declin economic general, ora~ele sint,

deseori, afectate mai mult decit alte unimti politice. Pe linga pierderea fondurilor federale, alti trei factori joaca un rol important in
problemele financiare cu care smt confruntate cele mai multe ora~e.

419

Fuga in suburbii a clasei de mijloc, care a inceput in anii ' 50,

reduce atit baza impozitelor in ora~ele care au un impozit pe venit,
cit ~inivelul cheltuielilor zilnice, de care ora~ele au ajuns sa depinda.
Marile concentrari de oameni saraci ramin in ora~e. De~i
ace~tia contribuie mai putin la economia ora~ului, ei pretind servicii
considerabile care reduc resursele municipale. Din cauza problemelor economice nationale, costul asigurarii asistentei sociale, precum
~i al ajutorului de sanatate, ~i al celui de ~omaj pentru categoriile
dezavantajate cade in mod disproportionat asupra celor mai mari
ora~e. Drept urmare, multe ora~e au trebuit sa reduca numarul
politi~tilor, al pompierilor, al cadrelor sanitare ~i sa limiteze repararea sau reconstruirea infrastructurilor imbatrinite (poduri, drumuri
~imijloace utilitare).
Firmele au inceput sa se stabileasca departe de oraedin cauza
declinului din serviciile municipale ~ia imbunatatirilor tehnologice
in transport ~i comunicatii. Aceasta schimbare a sediilor a dus la 0
reducere substantiaIa a bazei impozitelor ora~elor, reducind, in acela~i timp, atractia pentm alte firme care, astfel, s-ar fi putut stabili
ele insele acolo.

Transportul

,Ii
I
'I

I
II

Ora~ul este vazut ca 0 retea de trafic incilcita. Intrarea cu ma~ina

in centrul unui ora~ este 0 experientli frustranta pentru multi naveti~ti
~i 0 sursa frecventa de nemu1tumire pentru vizitatorul ocazional.
Parcarea fie nu exista, fie este scumpa. Transportul public este
inadecvat, murdar, nesigur ~i periculos. Multe drumuri urbane ~i
poduri sint intr-o stare de decadere groaznica, ~i nu sint bani suficienti pentru a se face reparatiile necesare dupa un program rational.
Afluxul excesiv al circulatiei este considerat un factor ce submineaza, serios, viabilitatea economica a zonelor urbane. Alerte despre
blocari ale circulatiei, care ii avertizeaza pe automobili~ti despre
paralizarea traficului, devin un lucru obi~nuit in centrul ora~elor.
Problemele de trafic care ingreuiaza accesulla zonele recreative de
asemenea fac viata urbana mai putin atragatoare. Totalitatea problemelor, dintre care afluxul excesiv al circulatiei nu este cea mai
mica, a influentat corporatiile sa se mute din marile ora~e in suburbii sau in ora~e mai mici.

420

Alte probleme
Poluarea mediului este 0 problema urbana din ce in ce mai
mare. La fel este ~ipierderea populatiei, care duce la 0 reducere a
fon'dttrilor federale ~i a locurilor in Congres. Deteriorarea conductelor de apa, a retelelor de gaz ~i electricitate ~i a echipamentului
de transport agraveaza problemele vietii urbane. Capacitatea ora~elor de a rezolva aceste probleme este limitatli prin subordonarea
lor politica ~i economica fata de state ~i guvernul federal.

Planificarea urbana
De~i planificarea urbana a inceput 0 data cu grecii antici, in
general ea a fost fragmentata ~i inconstanta ~i, de obicei, limitata
la zonele ora~ului care erau considerate reprezentative, simbolice.
Cladirile publice din centrul ora~ului Washington, D.C. au fost
gindite atit ca functionalitate, cit ~i ca estetica, dar planul pentru
restul ora~ului nu s-a bucurat de acela~i fel de efort ~i atentie.

Rena~terea urbaa.a

o considerabiIa

"rena~tere urbana" a avut lac in anii ' 50 ~i ' 60.

Marile ansambluri de locuinte publi~construite in multe ora~e au
avut ca scop asigurarea unei cazari adecvate ~iimbunatatirea vietii
saracilor. Multe dintre aceste proiecte s-au dovedit a fi dezastre
sociale. Proiectul Pruitt-Igoe din St. Louis este un exemplu important. Cladirile ~i apartamentele au fost neatdigatoare. Deciziile cu
privire la problemele importante, cum au fost tipul de vopsea ce
putea fi folosit, orarul pentru folosirea spillatoriilor ~itimpul cit un
oaspete putea sa stea intr-un apartament au fost toate luate de 0
autoritate straina de zona. Drept rezultat, proiectul a avut partea
sa de vina in privinta cazurilor de furturi din locuinte, crime, violuri
~ijafuri.
In unele cazuri, rena~terea urbana a dus la stramutarea saracilor,
pentru a se face loc locuintelor clasei de mijloc. Unii au numit
aceasta forma de rena~tere urbana "mutarea infama". Cartiere bine
organizate au fost distruse ~i oamenii impra~tiati, de~i multi au
preferat sa nu se mute, in ciuda promisiunii unei cazari mai bune.

421

Gulerele albe i renovarea urbana

forma modema de rena~tere urbana care este mai putin 0

consecinfii a unei planificari guvemamentale deliberate, cit rezultatul
schimbarii conditiilor economice ~i sociale ..
Un aspect al renovarii urbane este preluarea fostelor cartiere
ale c1asei muncitoare de catre profesioni~tii cu gulere albe, care
cumpara cUidiri mai vechi, mansarde ~i foste depozite pe care Ie
renoveaza. Exista tendinta ca ace~ti indivizi sa fie albi ~itineri (de
obicei, intre virsta de 25 ~i45 de ani); cel mai adesea, ei sint singuri,
traiesc in concubinaj sau sint casatoriti, tara copii.
Cladirile cumparate de ace~ti tineri din c1asa mijlocie de sus
sau din cea superioara sint restaurate in interior ~i pe dinafara.
Magazinele vechi din cartier, de obicei cele mici, sint inlocuite cu
firme cu statut superior: buticuri, magazine alimentare ~iretea de
magazine. Costul vietii in aceste zone cre~te considerabil, uneori
fortindu-i pe rezidentii din clasa muncitoare, care au dimas, sa se
mute.
In general, renovarea urbana prin schimbarea proprietarului cu
categorii sociale superioare se produce in nuc1eele importante ale
ora~elor ~i injurul acestor nuclee: Soho ~i Cartierul de Est aristocrat din Manhattan, districtul Misiunii din San Francisco ~iparcul
Inmar din Atlanta sint citeva exemple. Cei care se muta in aceste
zone seamana in multe privinte eu cei care s-au mutat initial in
suburbii. Noii rezidenti in aceste zone incearca sa refaca ora~ulcel putin partea ce Ie apartine - sa fuga de eL Totu~i, aceasta rena~tere nu face nimic pentru a rezolva marile probleme ale saracilor
in ora~.

Urbanizarea, sau concentrarea populatiilor in ora$e, a

inceput earn acum 6 000 de ani. Ora$ele preindustriale erau
relativ mici; Roma, de pilda, a crescut de la mai putin de
10 000 de oameni pina sub un milion. Revolutia industriala
din Europa a dus la imbunatatirea transportului, permitind
unui mare numar de oameni sa se mute in ora~e ca sa lucreze
in fabrici. Viata la ora~ a devenit mai agitata $i impersonala;
au crescut crima $i poluarea.

422

Prima a$ezare urbana din State Ie Unite a fost infiintata in

New Amsterdam (New York). in general, dezvoltarea urbana a
urmat modelul european. Prin anii cincizeci ai secolului trecut
"\:;(g!l 0 treime din americani locuiau in zone urbane. Ora$ele
,';iiciau devenit ora$e mari, iar aces tea au crescut $i mai mari,
ajungind metropole.
Dezvoltarea suburb ii/or afost unul dintre evenimentele majore ale ani/or '50; ea afost posibila datorita dezvoltarii cai/or
ferate pentru naveti$ti, cre$terii numarului de automobile $i
progresului in construirea marilor autostrazi. Dezvoltarea suburbana a dus la descentralizare, oamenii $ifirmele au inceput
sa se mute din centrele ora$elor.
Exista trei teorii mqjore despre dezvoltarea urbana. Potrivit
modelului zonelor concentrice, ora$ele s-au dezvoltat in cercuri
concentrice in jurul unei zone comerciale centrale. Modelul
sectoarelor sugereaza ca ora~ele cu crescut prin dezvoltarea
sectoarelor de forma penelor sau a feW lor de tort, cu diferite
modele defolosire a pamintului, care radiau de la centrul ora$ului. Modelul cu mai multe nuc/ee teoretizeaza ca, in loc de
un singur sector central, un ora$ are multe sectoare (nuclee)
comerciale "centrale ", 1iJ. sectqare invecinate care vadesc alte
modele defolosire a pamintului. Analiza zonei sociale explica
modelul de re$edinta urbana in -/'{)portcu statutul familiei, cu
pozitia sociala, cu rasa ~i etnicitatea rezidenlilor. Ca $i celelalte
teorii despre dezvoltarea urbana, aceasta sugereaza ca statutul
familiei duce la dezvoltarea in inele concentrice. Caracteristicile statutului social, pe de alta parte, incurajeaza dezvoltarea
sectoarelor; segregalia rasiala $i etnica promoveaza nuc/ee
multiple.
Gemeinschaft (" comunitatea ") $iGesellschaft (" asociatia ")
descriu viata rurala $i respectiv, urbana. Viata rurala se bazeaza pe relafii personale $i pe identificare colectiva, in timp ce
urbanismul accentueaza reversul. Simmel susfine ca impersonalitatea, accentul pe ratiune $ipresupusa lipsa de prietenie a
ora$elor constituie 0 reactie defensiva la confuzia $i dezorientarea vietii urbane. Totu$i, el mai arata ca ora~ul asigura un
grad de libertate ~i diversitate sociala inexistenta in mediul
rural. Dupa parerea lui Wirth, interactiunea urbana este

423

afectata de marimea, densitatea ~i diversitatea sociala a populafiei.

Gans, un cercetator contemporan al ora~ului are 0 parere
pozitiva. El vede ora~ul cafiind compus din multe "sate urbane" in care oamenii sint legati prin subculturi relativ omogene, cu legaturi personale puternice /ji solidari fata de interesele colective. De asemenea, el considera ca ora~ul incurajeaza
densitatea ~i creativitatea.
Ora~ele au multe probleme. Crima /ji consumul de droguri
sint excesive in multe ora~e; problemele lor financiare s-au
agravat; iar circulatia in ora~e a devenit din ce in ce mai congestionata.
Proiectele ambitioase de rena/jtere urbana din anU '50 ~i
'60 nu au fost atit de eficiente in "rena~terea" ora~elor, cum
fusese anticipat. Deseori, ele, pur ~i simplu, au spart comunitatUe ~i i-au stramutat pe saraci. Recent, gulerele albe, noii
proprietari ai unor cartiere rezidentiale cu grad sporit de uzura
au incercat sa amelioreze zonele ora~ului, renovind cladirile
mai vechi ~i imbunatatind facilitatUe cartierelor. Acest tip de
renovare a fost realizat in principal de ora~eni profesioni~ti,
tineri ~i albi, /ji nu s-a ocupat direct de marile probleme ale
ora~enilor saraci.

COMPORTAMENTUL
COLECTIV $1 MI$CARILE
SOCIALE

Comportamentul
colectiv
este un
subdomeniu
important
al
analizei sociologice.
in acest
capitol
vom examina
cueva
dintre formele tipice ale comportamentului colectiv. Acestea VOl'
include multimile, zvonul, opinia publica, teribilismele ~i moda,
panica ~i isteria colectiva. Vafi acordata 0 atentie speciala diverselor tipuri, caracteristici # explicatU ale mi~carilor sociale - 0
forma mai organizata ~i mal!ejura4ilii a comportamentului colectiv.

DOMENIUL COMPORTAMENTULUI
COLECTIV
Intr-un sens, orice forma de comportament "colectiv" este subiectul analizei sociologice. Totu~i, exista 0 deosebire illtre actiunile
care definesc subdomeniul special al "comportamentului colectiv"
~iformele de actiune colectiva care, pilla acum, au constituit miezul
acestei caqi. Comportamentul colectiv se refera la actiunile sociale
oarecum spontane ~i de scurta durata ale unui numar relativ mare
de oameni, in situatii ambigue. 0 mare demonstratie impotriva
razboiului ~i activitatile publicului la un concert rock sint exemple
de tipuri de "multimi" care sint analizate de cei care studiaza comportamentul colectiv. La fel sint cele mai recente excentricitati in
materie de nonconformism ~imoda, schimbarile in "opinia publica",
424

425

panica ~i isteria care pot rezulta dintr-un oarecare dezastru (cum

este un incendiu sau un uragan care distruge 0 comunitate). In
final, crearea ~imentinerea mi~dirilor sociale (e.g., mi~carea pentru
drepturile civile) smt, de asemenea, subiecte potrivite pentru analiza
comportamentului colectiv.

Elementele comportamentului colectiv

Actiunea
sociala limitata de scurta durata
,
In comportamentul colectiv participantii se angajeaza unul pe
altul doar temporar. Interactiunea lor este relativ limitata la 0 anumita situatie iminentii - un concert, 0 manifestatie, scaparea dintr-un
incendiu - ~i tinde sa dureze doar atit cit dureaza situatia. Astfel,
interactiunea lor este mai limitatii ca amploare decit cea a grupurilor
~ia organizatiilor sociale ~ieste, probabil, la fel de limitata ca scop
~i timp.

MULTIMILE
,
Tipurile de mulfimi
Cea mai importanta ~i mai dramatica forma de comportament
colectiv este multimea, 0 adunare temporara ~i neorganizata de indivizi foarte aproape unul de altul care au un centru comun. Bhumer
(1969) a identificat patru tipuri diferite de multime.

Multimile intimplatoare

o mulfime fntfmplatoare este 0 adunare de indivizi care se formeaza in mod spontan, deoarece un oarecare eveniment obi~nuit Ie
atrage atentia, dar care se angajeaza putin, daca se angajeaza, in
interactiune unul cu altul. Multimea intimplatoare este exemplificatii
de trecatorii care se opresc sa priveasca la un accident de ma~ina.
Devalma~ia lor este neplanificata ~inu-i duce la actiune colectiva.
Multimile conventionale

Identificarea ambigua ~i Iimitele sociale

Limitele exacte ale participantilor in orice forma de comportament colectiv nu sint totdeauna clare. De pilda, de~i, de obicei,
sint multi oameni care se string la locul unei demonstratii, unii nu
sint participanti, doar spectatori care vor sa afle ce se intimpla.
Nici participantii la un comportament colectiv (cum este 0 multime la un concert rock) nu se cunosc in mod necesar ~i nu se
identifica unul cu altul.

Normele sociale slabe sau recent

dezvoltate
In comportamentul colectiv, normele standard nu sint calauze
suficiente pentru actiuni adecvate. Drept consecinta, este mai probabil ca un comportament colectiv sa fie relativ mai spontan ~imai
imprevizibil decit comportamentul in contexte mai clare ~i mai
social reglementate.
426

Parti~ipantii la 0 mulfi,!i conv'enfionala s-au adunat pentru un

scop precis. Actiunile lor sint calauz.it~ intr-o anumita masudi de
norme sociale existente. In general, intre participanti existii 0 interactiune slaba. Indivizii care asista la 0 prelegere sau vad un film sint
exemple de multime conventionala. Ei au un scop comun, dar 11
urmaresc ca indivizi.

Multimile expresive
Mulfimile expresive se dezvolta in jurul unor evenimente cu
incarcatura emotionala. Participantii la anualul Mardi Gras 1 din
New Orleans, Festivalul Woodstock de la New York in 1969 ~i sarbatorirea anuala a Revelionului in Times Square sint exemple de
multimi expresive. Aceasta forma este mai putin organizata decit
multimea conventionala. Nivelul emotiilor exprimate de acest tip
de multime este, deseori, inacceptabilin conditii obi~nuite.
lUltima zi lnainte de postul Pa~telui (n. tr.).

427

Multimile
active
,
Poate forma care s-a bucurat de cea mai mare atentie din partea
sociologilor ~i a publicului obi~nuit este multimea activa (gloata),
o adunare agitata ~iemotionala de indivizi care, deseori, i~i revarsa
emotia prin actiune violenta ~i distructiva. Multimea activa cauta
nu numai sa-~i descarce emotiile puternice care s-au acumulat, d,
de asemenea, sa actioneze impotriva a ceva considerat rau. Violenta
suporterilor unei echipe care pierde la un meci de fotbal european
~iactiunile unei gloate care lin~eaza sint exemple de comportament
al unei multimi active.

circulara" care ridica nivelul emotional ~i i~i concentreaza atentia

spre un tel comun .
.,Acest punct de vedere a fost criticat pentm ca presupune ca
embtiije sint acceptate tara nid 0 critica ~i, in mod automat, ca
fiind molipsitoare. Criticii sustin despre comportamentul multjmii
ca nu este unic; el difera putin.de efectele, atit de bine studiate, ale
prezentei altora asupra comportamentului (vezi Cap. 5). Mai mult,
procesele explicative dinamice par incapabile sa lamureasca sfir~itul
comportamentului multimii. Aceste critici sint, in parte, raspunzatoare de dezvoltarea teoriei normei emergente, discutate maijos.

Teoriile convergentei
Multimile protestatare
Recent, McPhail ~iWohlstein (1983) au sugerat un al cincilea
tip de multime, multimea pro testa tara, care are elemente atit ale
multimii conventionale, dt ~i ale multimii active. Aceasta forma
este organizata moderat, ca multimea conventionala, dar distructiva,
ca multimea activa. McPhail ~i Wohlstein arata ca violenta care
intervine in timpul dispute lor de munca este un exemplu de comportament al multimii protestatare.

Teoriile despre dinamica multimii

Teoriile contagiunii
Initial avansate de Le Bon (1960; original, 1895), teoriile contagiuni i explica comportamentul multimii ca un rezultat al unui "suflet
colectiv", pierderea identitatii individual~ din cauza raspindirii "contagioase" a emotiilor stirnite de situatie. In anonimatul ~iemotivitatea momentului, indivizii i~i transfera parerile ~iresponsabilitatea
colectivului. Multimea are propria sa viata, independenta de personalitatile participantilor sau de normele sociale existente.
Aceasta perspectiva social-psihologica a fost amplificaUi de
Bhemer (1951), care sustine ca stfuile emotionale create intr-o multime rezulta de la oamenii care "umbla" in jur. Aceste emotii sint
acceptate mra 0 reflectie serioasa ~i raspindite printr-o "reactie
428

Intr-o abordare psihologica, teoriileconvergente explica comportamentul multimii ca fiind actiunile unor indivizi cu aceea~i stare
de spirit care sint atra~i intr-o situatie ~i apoi actioneaza in comun
datorita asemanarilor existente ale personalitatii. Primii teoreticieni
ai convergentei (e.g., Martin, 1920) sustin ca multimea elibereaza
impulsurile emotionale primitive, cum este ura, de constringerile
sociale care le-a tinut sub control. Altii (e.g., Allport, 1924) insista
mul
ca "u~urinta
major care
sociala"
duce mai
la com'f)ortamentul
deli-aha dedt contagiunea
multimii. este mecanisTeoriile convergentei au dificultati~ explicarea comportamentului multimii, deoarece ele se bazeaza f'oarte mult pe factori (cum
sint caracteristicile preexistente ale personalitatii) independenti de
situatie. De asemenea, aceasta teorie nu poate explica de ce anumite
impulsuri (teama ~i ura) sint eliberate in situatii de multime mai
degraha dedt altele (dragostea ~iafectiunea). I~ final, deii teoriile
convergentei presupun ca situatiile specifice determina care predispozitii ale personalitii!ii vor fi eliberate, ~iin ciuda faptului eli modul
in care situatia este considerata depinde de definitia sa colectiva,
ele nu rezolva problema.

Teoria normei emergente

Turner ~i Killian (1957; Turner, 1964) nu cred ca multimile
sint adunari irationale de indivizi, imbolditi de emotiile momentului
sau de predispozitiile lor. Punctullor de vedere este ca comportamentul multimii poate fi explicat prin norme sodale care apar din

429

interactiunea participantilor'intr-un eveniment colectiv. Aceasta explicatie este numiHi teoria normei emergente.
Turner arata cum studiile atente ale diverselor tipuri de multime
dezvaluie ca participantii nu sint sinceri; ei difera considerabilin
privinta motive1or lor, a atitudinilor ~ia comportamentului, precum
~iIn privinta angajamentului fata de ceea ce se intimpUi. De asemenea, intrudt conformismul comportamentalin prezenta altora
este un fapt bine stabilit (vezi Cap. 5 ~i 7), nu trebuie invocat nici
un mecanism special, cum este contagiunea. Singm:'adeosebire intre
comportamentulin multimi ~iin alte situatii sociale, sustin Turner
~i Killian, este ca in multimi normele adecvate apar din situatie
mai degraba dedt ii siut impuse. Aceste norme emergente ghideaza,
dupa aceea, comportamentul participantilor.

Zvonul
Normele sint comunicate prin interactiunea participantilor. Ocazional, comunicarea ia fonnazvonului, 0 informatie ireaHidinsurse
anonime, care este raspinditli informal. Zvonurile pot fi adevarate
sau false, dar originea ~i validitatea lor sint greu de stabilit. Ele
infloresc in situatii de ambiguitate ~iin absenta unor canale oficiale
~ide incredere pentru raspindirea informatiilor.
Zvonurile sint incerdiri de a intelege 0 situatie nec1ara. Deseori,
zvonurile se schimba pe masura ce se rasplndesc, a~a cum se intlmpIa cu 0 informatie injocul de-a "telefonul tara fir". Povestea finala
transmisa prin zvon deseori este cu totul deosebita de cea originaHi.
data incepute, zvonurile sint greu de oprit.
Zvonurile pot initia comportamentul multimii sau ii pot dirija
actiunea 0 data formatii Comportamentul unei gloate care lin~eaza
este un exemplu de comportament de multime in care zvonul poate
juca ambele roluri.
Zvonurile sint, uneori, mijloacele de infomare principale sau
chiar singurele in situatii ambigue; ele rezulta dintr-un efort colectiv
de a lamuri ce se intimpla. Shibutani (1966) arata ca acest proces
colectiv include diverse contributii. Unii participanti smt ,,mesageri"
care transmit zvonurile. Altii servesc ca "interpreti", incerdnd sa
asigure un context adecvat pentru informatie ~ipentru examinarea

430
IIIiI

implicatiilor ei. Unii sint "protagoni~ti", care sustin 0 anumita interpretare ~i mai sint altii, "cei care iau decizii", care inceardi sa
i(titieze 0 oarecare forma de actiune pe baza zvonurilor. Totu~i,
maioritatea participantilor constituie 0 parte a "publicului" pentru
zvonuri. Acest efort colectiv poate, uneori, clarifica situatia stabilind
validitatea informatiei transmise ca zvon.

ALTE FORME DE COMPORTAMENT

COLECTIV
Comportamentul colectiv nu este necesar sa se manifeste intr-un
spatiu limitat, cum este situatia cu multimile. Comportamentul de
masa se manifesta atunci dnd oamenii reactioneaza intr-un mod
asemanator la un eveniment, de~i fizic ei pot fi raspinditi. "Opinia
publica" ~i"excentricitatile" sint doua forme speciale de comportament de masa. A treia "panica ~i isteria de masa", poate aparea
printre oamenii care sint separati sau foarte apropiati.

(j;

Opinia publica

>

~;.

In domeniul comportamentului colectiv, un public se refera la

un numar substantial de indivizi care au un interes comun intr-o
problema asupra careia opinia este impaqita. Cei mai multi oameni
sint membri ai mai multor tipuri de public: 0 persoana poate face
parte din publicul "pro-choice", din publicul "rni~carea pentru pace",
"salvati mediul" ~idin pub Iicui "impotriva armelor individuale".
Opinia publica este formata din ideile colective ale unui public
asupra unei probleme precise. Intrucit ideile nu numai variaza, ci
se ~i schimba dupa noi imprejurari, opinia publica se refera la un
anurnit moment in timp. Sondajele de opinie urmaresc determinarea
~imasurarea opiniei publice, confirmarea schimbarii ideilorpublicului.1n democratii, unde este cerut sprijinul oamenilorpentru politica publica, politicienii folosesc astfel de sondaje in mod frecvent,
pentru estimarea ideilor publicului relevant.

431

Teribilismele
Liderii de opinie
Idei1e unui public sint, deseori, influentate de liderii de opinie,
indivizi cu statut superior care joacii un ro1 important in formarea
idei10r unui public. Uneori, acest rol se bazeaza pe 0 cunoa~tere
prezumata: oamenii de ~tiinta, de exemplu, influenteaza formarea
opiniei pub lice asupra dezarmarii ~i a preocuparilor referitoare la
mediul ambiant. In alte situatii, influenta se bazeaza in principal
pe statutul social; nenumarate cercetari au demonstrat influenta
sotilor-tatilor asupra ideilor politice ale sotiilor ~i copiilor. In final,
persoanele in pozitiile cheie din mass-media de asemenea servesc
ca lideri de opinie. Comentatorii de televiziune, ca David Brinkley,
Walter Cronkite ~iJohn Chancellor - precum ~iautorii proeminenti
de editoriale, ca William Safire, Evans ~i Novak, George Will ~i
Tom Wicker - influenteaza opinia publica in mod semnificativ.

Propaganda
Multi oameni incearca sa influenteze opinia politica, inclusiv
pe politicieni, pe lobby~ti ~iorganizatiile de interes special. In timp
ce fac aceasta, ei pot folosi propaganda, informatii sau puncte de
vedere care incearca, in mod de1iberat, sa influenteze ~isa modeleze
opinia publica. Reclamele comerciale, discursurile politice ~ipublicitatea mcuta de unele organizatii slnt, intr-o oarecare masura, forme
de propaganda.
Propaganda nu este necesarmente falsa; totu~i, ea nu este informatie neutra. Scopul ei este sa sustina un anumit punct de vedere ~i
astfel sa convinga oamenii de corectitudinea opiniei dorite. Propaganda devine 0 problema dnd este definita ca fiind informationala
sau educationala; dnd agenda sa clara de a convinge mai degraba
dedt de a lamuri nu este recunoscuta.

Excen trita tile

Excentritatile sint forme temporare de comportament de masa
expresiv. Demne de atentie sint doua forme speciale: teribilismele
(fads) ~i moda (fashion).

Teribilismele sint forme de comportament urmate cu entuziasm

de.multi oameni 0 perioada de timp relativ scurta. In mod obi~nuit,
oarlt~l\ii se angaj eaza in teribilisme pentru ca ele au devenit "lucrul
de mcut". In ultimii ani au aparut ~i au trecut multe teribilisme:
"streaking" (alergarea in pielea goala in public), hula-hoop (cerc
mare pentru dansul hawaian hula), cuburile lui Rubik, dansulla
discoteca ~ipapu~ile Cabbage Patch. Klap (1969) crede ca teribilisme1e ofedi modalitati de accentuare a identitatii personale ~i de
evidentiere a individualitatii. Astfel, nu este surprinzator ca teribilismele sint obi~nuite printre tineri care inca i~i consolideaza identitatea. Totu~i, aceasta perspectiva ignora lipsa individualitatii care
rezulta din angajarea in teribilisme, din a face ceea ce multi alti
oameni fac.
Dupa 0 anumita perioada de timp, cei mai multi oameni se
plictisesc de teribilisme ~i Ie abandoneaza. De pilda, de~i inca mai
exista unii copii care cer papu~i Cabbage Patch ~i se joaca
hula-hoop, aceste obiecte nu mai prezinta ace1a~i nivel de interes
sau atentie pe care 11prezentau mai inainte.

Moda
~
.
Moda este un stil special de compO'rtament sau intati~are, in
yoga intr-o anumita perioada. Insu~i cuvintul moda imp1ica ceva
temporar, de~i, de obicei, moda dureaza mai mult dedt teribilismele.
Modele sint un produs al accentului pe schimbare al societatii
modeme. Stabilitatea societatilor traditionale a tacut moda inutila
~i chiar de nedorit.
Deseori, modele sint create din ratiuni comerciale: ele vind
produsele. Noile stiluri de imbracaminte cer ca oamenii sa se debaraseze de hainele prezente ~isa cumpere ultimele mode. Noi1estiluri
de ingrijire personala de asemenea necesita folosirea produselor
sau a serviciilor (cum sint coaforii ~ifrizerii) pentru realizarea "noii
intati~ari".
Nu toate modele au un scop sau efect economic. Unele deriva
din preocuparile statutului. Angajarea in cea mai recenta forma de
comportament (de pi Ida, adoptarea stilu1ui special de vorbire a

433
432

"fetelor din vale", din (California) categorise~te persoana ca fiind

membra a "grupului intern" (vezi Cap. 5) ~i asigura stabilitate
statutului. Modele sint mai importante pentru viata sociala decit
teribilismele. Deseori, ele reflecta preocupari sociale importante
mai degraba decit "capricii trecatoare". S-a sustinut ca limba adoptata de tinerii albi din cultura americana africana, in timpul anilor
,60 ~i ' 70, a fost 0 incercare deliberata de a intra in legaturii cu un
grup oprimat.

Pan;ca

; ;ster;a in masa

Aceste forme inrudite de comportament de masa implicil teama.

Reactia la acea teama este, deseori, individualii ~inecalauzita de
norme sociale.

Panica
Panica este fuga dezorganizata de un perieol real sau perceput.
Ea se produce cind oamenii incearca un sentiment de teama cople~itoare care Ie reduce capacitatea de a diuta solutii rezonabile. Perspicacitatea lor se ingusteaza, iar caile alternative de actiune tree
nerecunoscute. Comportamentul in astfel de situatii tinde sa fie
irational, egocentric ~i,deseori, contraproductiv. Strigatele, tipetele
~iconfuzia generala sint obi~nuite in situatii de panica. Exista putine
hnii clare de comunicare prin care pot fi asigurate informatii
adecvate despre cursuri de actiune posibile. In nenumarate ca~ri
de panica, provocate de incendii in locuri aglomerate, cele mai
multe decese au rezultat din ingramactirea oamenilor la 0 singura
ie~ire sau din saritul prematur pe ferestre.

presupusa activitate comunista in cadrul guvernului ~iin industria

spectacolelor de amuzamentln timpul epocii McCarthy ilinanii '50,
este un alt exemplu de isterie in masa. In ambele cazuri, multi
<:il\.rq,eni
nevinovati au fost haituiti ~ipersecutati din cauza credintei
ca erau in servieiul unei puteri "straine" (Satana in cazul "vrajitoarelor", ~i"conspiratia comunistii internationala" in episodul McCarthy).
Chiar mai recent, isteria in masa, produsa de teama maladiei SID A,
a dus la 0 persecutie similara a homosexualilor in unele comunitati.
Poate cel mai dramatic exemplu de isterie in masa 11implica
faimoasa emisiune radiofonica in care a fost descrisa pretinsa invazie
de pe planeta Marte. In noaptea dinaintea Halloween-ului din 1938,
Orson Welles a prezentat 0 dramatizare a romanului Razboiul
lumilorallui H.G. Wells. De~i a declarat de mai multe ori in timpul
emisiunii ca era 0 dramatizare, mii de americani au crezut ca ceea
ce auzeau era 0 relatare in direct a invaziei martienilor. Isteria in
masa ~ipanica i-au facut pe multi oameni sa-~i avertizeze rudele ~i
prietenii prin telefon; unii oameni din New Jersey, unde se presupunea ca va avea loc aterizarea, pur ~i simplu, au luat-o la fuga. A
fost greu sa fie lini~titi multi dintre cei cuprin~i de panica, sa fie
convin~i ca nu avea loc nici.o invazie.
Isteria in masa se hran~
prin ea insa~i. data inceputa, ea se
raspinde~te ca focul grecesc ~i este &(eu de stins. in Salem, isteria
in mas a se stinge treptat intrucit apar indoieli din ce in ce mai mari
cu privire la validitatea declaratiilor unora dintre tinerele implicate. In cazul Spaimei ro~ii, pro'gramul de televiziune prin care a
fost denuntat "McCarthismul" de catre un respectat ziarist (Edward R. Murrow) ~i 0 aparare profund emotionala, televizata, intr-un proces relevant (aparare sustinuta de avocatul Joseph Welch)
au fost factori majori in schimbarea opiniei publice ~iin reducerea
isteriei.

Isteria in masa
Isteria in masa implica raspindirea rapida a fricii ~i a activiiatii
violente, ca reactie la perceperea amenintarii unei forte puternice.
Aceste pericole percepute sint comlmicate altora, care, in mod similar, reactioneaza ell aceea~i fervoare. Spaimain legiitura cu vrajitoarele din Salem, Massachusetts, in 1692 ofed un exemplu elocvent
de isterie in masa (Erikson, 1966). "Spaima ro~ie", care a implicat
434

MI~cARILE SOCIALE
o

forma a comportamentului colectiv care este oarecum mai

hmga in timp, mai organizata ~i mai mare ca intindere decit cele
discutate mai sus. Aceasta forma este numita mi~care sociali'i. Ell

,1

este 0 adunare de indivizi care s-au organizat ca sa promoveze 0

schimbare culturala ori sociaia sau sa reziste unei astfel de schimbari.

T;pur;/e de m;$car; soc;a/e

Concentrarea asupra indivizilor
Unele mi~diri sociale se concentreaza asupra indivizilor fie In
incercarea de a Ie Incuraja schimbarea comportamentului, fie de
a-i face sa reziste la schimbarea Iui. Exista doua feluri de mi~ciiri
care se concentreaza asupra schimbarii individuaIe: alternative ~i
salvatoare.
Mi~ciirile a/ternativel'ncurajeaza indivizii sa-~i schimbe propriul
comportament. Tipic, ele Incearca sa convinga indivizii sa renunte
Ia anumite atitudini sau forme de comportament ~i sa Ie Inlocuiasca
cu alte comportamente pe care e1eIe considera mai de doril. Uniunea
Femeilor pentru Temperanta Cre~tina, de piIda, a cautat sa convinga
oamenii ca bautul alcoolului In orice forma este gre~it ~i ca ar
trebui sa se abtina.
Mi~ciirile ;alvatoare incearc~ sa determine schimbiiri masive
~irapide In indivizi. De pilda, Mi~carea Hare Krishana este, eminamente, 0 mi~care salvatoare. Mi~dirile ca aceasta cauta sa refaca
individul pe depIin; unele mi~cari se refera Ia acest proces ca fiind
"nascut din nou".

Mi~ciirile reformiste, de~i fundamental multumite de societatea

existentii, cautii schimbiiri limitate in anumite domenii. Mi~ciirile
refonniste In general actioneazii In cadrul sistemului politic existent,
ca. s~ promoveze schimbari moderate. Mi~carea pentru mediulincoftjtiriitor, mi~carea feministii ~imi~carea consumatorilor prezentate in lucrarea lui Ralph Nader SIntexemple de mi~cari reformiste.
Mi~ciirile revolution are se nasc din nemultumiri mari fata de
societatea existentii. Ele cautii sii aplice un program ideologic precis, cu scopul de a modifica radical structura fundamentalii a societiitii sau practicile acesteia. Revolutia care a dus la crearea Chinei,
a Cubei, Frantei, Filipinelor, Uniunii Sovietice ~i a Statelor Unite
sint exemple ale acestei forme de mi~care. Mi~ciirile revolutionare
se situeazii in stl'nga politicii (e.g., SDS ~i Weatherman in anii '60
~i '70) ~i In dreapta politicii (e.g., Societatea John Birch).
Mi~ciirile utopice de asemenea cauta 0 restructurare radicalii a
societiitii, dar lor Ie lipse~te un plan precis ca sa facii aceasta. Mi~carile utopice se deosebesc de mi~carile revolutionare prin faptul
cii nu vor siirecurgii la violentii pentru a-~i atinge scopurile. CuvIntul
utopie a ajuns sii exprime 0 imagine placutii, darvaga, a unei societati imposibil de perfecte. Intr-o anumita masura, mi~carea "contra
utopica.
s-a dedicat
culturii"
~i '70 s1}eietatemai
!ltost 0 mi~care
scopului din
de aanii
face'60
aceasta
umana
~imaiEabuna,
legatii
de mediul sau natural, dar nu a oferit I;ijciun program precis pentru
realizarea acestui scop ..
,.

Caracteristicile m;$Car;/or sooc;ale

Concentrarea asupra societatii

Alte mi~cari sociale Incearca sa faca schimbari In Intreaga societate, nu In indivizi. Patru tipuri de mi~cari se concentreaza asupra
societatii: regresive, reformiste, revolutionare ~iutopice.
Mi~ciirile regresive au ca scop rezistenta Ia schimbarea sociaIa
~irevenirea societiitii la 0 stare anterioara. Ele vor sa intoarc'alnapoi
ceasul progresuIui. Mi~carile religioase fundamentaliste, al ciiror
scop este schimbarea societatii ~inu doar a individului smt, deseori,
regresive. Fundamentalismul islamic ~i "majoritatea MoraUi" din
Statele Unite (vezi Cap. 15) sint exemple de mi~cari sociale regre-

Ideologia
Toate mi~dirile sociale au 0 ideo logie, un ansamblu de idei
care justifica 0 anumita organizare sociaIa sau actiune. Aceste idei
definesc, tipic, situatia pe care mi~carea dore~te sa 0 influenteze ~i
consecintele are, probabil, vor aparea daca mi~carea nu va avea
succes. De~i ideologia deseori este vagii, ea serve~te ca 0 modalitate
de a recruta membri pentru mi~care. Manifestul Comunist (Marx
~i Engels, 1955; original, 1848) a schitat ideologia comunismului
ca 0 mi~care sociala revolutionarii.

sive.

437

)1

. Organizarea
Mi~cari1e sociale sint mai organizate dedt aIte forme de comportament colectiv. Deseori, ele au un mic grup de conducatori ~i un
grup mai mare de membri devotati. In afadi de ace~tia, in mod
frecvent exista un grup mai mare de sustinatori care sint plini de
simpatie fata de scopurile mi~carii ~ipe care deseori se poate conta
pentru sprijin financiar ~imoral. Mi~carile care au succes pot ajunge
atit de bine organizate, incit se transforma in organizatii formale
(vezi Cap. 5). Partidul Comunist din Uniunea Sovietica a inceput
ca 0 mi~care sociala revolutionara; dupa rastumarea tarului ea a
devenit 0 structura guvemamentala formala.
MariIe mi~cari sociale deseori implica un numar de organizatii.
Mi~carea pentru mediul inconjuditor, de pildii, include organizatii
cum sint Clubul Sierra, Prietenii Pamintului ~i Societatea De~ertului. Astfel, problema organiziirii devine mai complicata, deoarece
trebuie coordonate nu numai activitatile membrilor unei anumite
organizatii din mi~care, ci, de asemenea, trebuie combinate, in mod
util, activitatea fiedireia dintre diversele organizatii fonnale relevante daca ele vor sa-~i atinga scopul comun.

Tactica
Toate rni~carile sociale se angajeaza intr-o tactica, activitati precise prin care se urmare~te atingerea unui anumit scop. Deseori,
tactica are mai muIte scopuri precise ~ideosebite. Ca scopurile mi~carii sa fie indeplinite, este folositii tactica pentru mobilizarea sprijinului simpatizantilor, nu a celor direct implicati in rni~care. Tactica
este, de asemenea, importanHi pentru incercarea de a schimba
atitudinile celor care nu sprijina eforturile mi~carii. De pilda, tactica
mi~carii pentru mediul inconjurator este de a convinge mai multi
oameni sa separe diferite forme de de~euri; sa incurajeze reciclarea
hirtiilor, a sticlelor ~ia cutiilor de conserve; sa promoveze 0 legislatie
adecvata la nivelurile local, statal ~i federal.
Tactica variaza dupa tipul de mi~care. Este improbabil ca
mi~carile utopice sa foloseasca violenta ca tactica, pe dnd rni~carile
revolutiQnare ar putea ~i, deseori, 0 folosesc. Mi~carile care sint
bine organizate ~iau acces relativ u~or la procesul politic (rni~carea
consumatorilor, de pildii), vor falosi, probabil, mai putin demonstra-

438

tiile publice de mase ~i mai mult traficul de influenta in strucura

politic a, pentru a-~i atinge scopurile. Pe de alta parte, cei cu acces
politic redus, cum a fost mi~carea impotriva razboiului din Vietnam
'~\nii '60, deseori au nevoie de publicitatea pc care demonstratiile
de~inase ~iactivitatile controversate (cum este arderea ordinelor de
recrutare) 0 genereaza. E mai posibil ca violenta sa fie folosita ca
tactica atunci dnd toate celelalte cai de a schimba societatea sint
blocate.

,,/storia natura/all a mi$carilor socia/e

Fiecare rni~care sociala este diferita. Totu~i, sociologii (Blumer,
1969; Tilly, 1978) au remarcat patru etape comune in cic1urile de
viata ale multor mi~ciiri sociale.

Prima etapa: aparitia

Mi~carile sociale apar ca reactie la 0 nevoie neimplinita. Un
numar de oameni devin din ce in ce mai nemultumiti de un anumit
element din societate sau d~ schimbare recenta. Mi~carea femeilor
a inceput ca 0 nemultumire cresciftda referitoare la mlul subordonat
al femeilor in societate. Majoritatea M~rala a reactionat la toleranta
sexuala cresdnda ~iIe ceea ce aceasta a perceput ca 0 deciidere morala in societatea americana. In etapa aparitiei, a~adar, un mic grup
de activi~ti identifica problema ~ise mobilizeaza pentru schimbare.

A doua etapa: asocierea

Ca rezultat al propagandei, mai multi indivizi devin interesati
in activitatile micului grup initial. Ei se asociaza, sau se unesc, ca
sa organizeze activitatile necesare pentru a-~i atinge scopul. In mod
obi~nuit, se dezvoltii un rnic grup conduditor. Sint adoptate metodele
~itacticile ~isint puse in rni~care planurile de incurajare a participarii
la rni~care. Deseori, este folosita 0 oarecare forma de actiune colectiva, cum sint demonstratiile, ca publicul sa devina elt mai con~tient
de mi~care ~i de scopurile ei. Organizatiile care imparta~esc idei
similare se pot uni, ca sa intareasca mi~carea generala.

A treia etapa: birocratizarea

Cind 0 mi~care ajunge bine organizata, ea dobinde~te, deseori,
multe dintre caracteristicile unei organizatii birocratice (vezi Cap.
5). Ea dezvoltii un ansamblu de reguli ~iproceduri, tine dosare, are
roluri specializate ~i, deseori, 0 structurii ierarhica de conducere.
Dneori, nevoile birocratice consuma energie care, altfel, ar fi dirijatii
spre realizarea scopurilor mi~carii (Piven ~i Cloward, 1977).

A patra etapa: declinul

Cele mai multe mi~cari sociale sfir~esc la un anumit moment.
Exista mai multe cauze care determina acest lucru (Miller, 1983).
In unele cazuri, relativ rare, mi~carea i~i realizeaza scopurile ~inu
mai are motive sa continue. Acesta a fost cazul cu mi~carea sufragetelor care in 1920 a ci~tigat dreptul de vot pentru femei. 0 mi~care
poate decadea, deoarece conducerea sa este cooptata de cei de la
putere sau fiindca nu mobilizeaza, in mod eficient, resursele ~isprijinul necesar pentru realizarea scopurilor mi~carii. Nu sint neobi~nuite sciziunile in cadrul unei mi~cari, indeosebi in cadrul grupului
conducator, cauzate de puncte de vedere deosebite in privinta tacticilor ~i a strategiilor, ceea ce poate duce la decIinul mi~carii. Alte
cauze sint pierderea interesului societatii pent,:u scopurile unei
mi~cari sau suprimarea ei de catre cei la putere. In final, birocratizarea exageraUi poate face 0 mi~care sociaIa sa-~i piarda energia ~i
unitatea.

ExplicatiiJe mi$cariJor sociale

Teoria privatiunii
Teoria privatiunii sustine ca mi~carile sociale se produc cind
un nurnar relativ mare de indivizi se simt privati de ceea ce ei cred
ca este necesar pentru bunastarea ~i fericirea lor (Morrison, 1978).
Teoriile lui Marx prezentau interes pentru muncitorii saraci care
se simteau privati din punct de vedere economic de catre sistemul
capitalist. Analiza lui Marx demonstreaza importanta privatiunii

440

relative, sentimentelor de dezavantaj bazate pe 0 comparatie cu alt

standard. Muncitorii, sustinea Marx, vor fl, totdeauna, in situatia
unor privatiuni relative fata de capitali~ti, care folosesc foqa de
'\. mUnca a muncitorilor pentru a acumula profituri mai mari dedt
"~~lariile pe care Ie platesc.
Brinton (1965) arata ca revolutiile sint mai probabile in conditii
de "sperante crescinde" (vezi Cap. 16). Sentimentele de privatiune,
combinate cu sperantele crescinde ca situatia se va imbunatati,
duc la formarea de mi~cari sociale care sa grabeasca schimbarea.
De~i sociologii in general accepta teoria privatiunii ca 0 explicatie logica a mi~carilor sociale, ea a atras ~i critici. Totdeauna
exista segmente ale populatiei care se simt private de ceva, iar
aceasta teorie nu poate explica de ce mi~carile sociale apar mai
degrabii intr-o situatie decit in alta.

Teoria societa!ii moderne urbanizate ~i

industrializate
Potrivit acestei teorii, mi~carile sociale apar din cauza izolarii
sociale ~i a sentimentelor de alienare traite de multi oameni in
industrializata (Kornhauser, 1959).
societatea modema urb~atii
Aceste sentimente de neputinta" sint invinse dnd oamenii se unesc
intr-o mi~care sociala. SentimenWt,ca fac parte dintr-un grup, pe
care oamenii 11capata prin participarea la 0 mi~care sociala, deseori
este la fel de important ca ~iscopul special al mi~ciirii. Probabilitatea
ca mi~carile sociale sa apara printre indivizii din comunitatile slab
integrate
mult mai mare, unii dintre ace~tia putind fi manipu1ati
de
liderii este
mi~carilor.

~!

Aceasta teorie este valoroasa pentru ca evidentiaza caracteristicile oamenilor care, probabil, pot intra intr -0 mi~care sociala. Totu~i,
ea este subminata oarecum de cercetarca empirica, cercetare care
arata ca multe mi~cari sociale au atras oameni avind legaturi puternice cu comunitatea (e.g., Tilly, Tilly ~i Tilly, 1975).

Teoria tensiunii structurale

Teoria tensiunii structurale a lui Smelser (1962) sustine ca existii
~ase factori care contribuie la na~tcrea unei mi~cari sociale. Cu cit

441

mai multi dintre ace~ti factori sint prezenti, cu atit mai mare este
probabilitatea ca 0 mi~care sociaUi sa se dezvolte.
Utilitatea structurala se refera la anumite modele sociale care,
probabil, duc la probleme sociale semnificative. Mi~carea ecologica
s-a dezvoltat din cauza amenintarii percepute la adresa mediului ~i
a efectului rezultat asupra calitatii vietH umane.
Tensiunea structuralii este 0 conditie sociala pricinuita de tensiuni in cadrul societatii. Acestea pot fi cauzate de modele de conflict
din cadrul societatii. De pilda, rrii~carea pentru drepturi civile s-a
dezvoltat din tensiunea cresdnda a conflictului rasial din Sud.
Dezvoltarea ~iraspfndirea unei explicatii a sursei unei probleme
sociale ~i a unui program special pentru remedierea ei poate transforma un tumult de nemultumire dezorganizat intr-o mi~care sociala
organizata. Mi~carea din anii ' 60 impotriva razboiului a oferit analize politice ale implicatiilor concentrarii militare masive ~ia escaladarii razboiului din Vietnam; de asemenea, ea a dezvoltat 0 strategie
a protestului masiv pe care a comunicat-o multor tineri din universitati.
Factorii precipitan{i, sau scinteile speciale, deseori servesc ca
sa-i convinga pe indivizi sa se angajeze intr-o actiune colectiva.
De~i este posibil ca oamenii sa fi sesizat 0 problema ~isa fi inceput
sa se gindeasdi la 0 actiune pentru a 0 rezolva, deseori este nevoie
de un eveniment dramatic care sa cristalizeze lucrurile. Refuzul
Rosei Parks de a sta pe un loc in spatele autobuzului din Montgomery, Alabama, a fost evenimentul dramatic necesar care a declan~at mi~carea pentm drepturile civile.
Mobilizarea pentru ac{iune este necesara ca 0 mi~care sociala
sa ia avint. Aceasta activitate grea ~i, deseori, neatragatoare include stringerea de fonduri, intocmirea scrisorilor, mobilizarea oamenilor ~i organizarea mitingurilor sau a demonstratiilor.
Lipsa controlului social asupra unei mi~cari sociale care se
dezvolta, din partea autoritatilor responsabile, ii poate permite acesteia sa creasca impetuos. Pe de alta parte, reprimarea severa poate
sa-i submineze existenta sau, cel putin, sa-i slabeasca efectul pentm
o vreme. Acesta a fost cazul dnd guvemul sud-african i-a bagat in
inchisoare pe conducatorii principali ai Congresului National
African, cum a fast Nelson Mandela.

Teoria tensiunii structurale a lui Smelser a fost folosita pentm

explicarea altor forme de comportament colectiv, cum este formarea
J;pultimii. Totu~i, ea a fost criticata pentm ca omite oriee analiza
semt9asa a rolului resurselor necesare (vezi mai jos).

Teoria mobilizarii resurselor

Aceasta teorie, dezvoltata de McCarthy ~i Zald (1977), umple
golul remarcat in citeva dintre celelalte teorii. Ea afirma ca mi~carile
soci,ale apar ca reactie la privatiune ~i la tensiunile structurale doar
atunci dnd resursele necesare pentru a Ie sustine exista, sint organizate ~i sint folosite in mod eficient. Resursele la care McCarthy
~i Zald se refera includ bani, spatiu pentru birouri, mijloace de
comunicatie, rela!ii ~i oameni dispu~i sa faca munca necesara. In
general, majoritatea acestor resurse este obtinuta de la cei care nu
participa direct la mi~carea sociala.
Aceasta teorie este acceptata ca 0 explicatie utila a aparitiei ~ia
succesului probabil al mi~carilor sociale. Totu~i, ea a fost criticaHi
pentru accentul pe care 11pune pe ajutorul "din afara". Morris
(198 ~), d~.pild~, a ~r~tat c~i~c~~ea pentm dr~pturile ci~ile ~rintre
amencann afncam, III anl1,~60 ~f'70, a fost, III mare masura, sustinuta de insa~i comunitatea amer~a
africana, indeosebi prin
bisericile sale.

MI~cARILE SOCIALE ~I SCHIMBAREA

SOCIALA
Mi~carile sociale sint dirijate spre schimbarea sociala. Suceesul
sau e~ecul unei mi~cari sociale afecteaza natura ~iamploarea schimbarii sociale in cadrul societatii. Drepturile grupurilor minoritare
~i ale altora cu putere sociala midi sint, deseori, promovate doar
prin intermediul mi~carilor sociale. Dreptul de vot al femeilor ~i
legislatia pentm imbunatatirea conditiilor muncitorilor, pentru protectia mediului inconjurator ~ipentm acordarea ~ipunerea in aplicare a drepturilor civile ale minoritatilor sint to ate exemple ale

442
443

consecintelor mi~dirilor sociale. Mi~dirile sociale ~i schimbarea

sociala, a~adar, slnt legate temeinic lntre ele.

Comportamentul colectiv este acfiunea oarecum spontana

:ji de scurta durata a unui numar relativ mare de oameni, care
apare fn situafii ambigue :ji contrasteaza c.u comportamentul
grupurilor :jiorganizafiilor. Limitele sociale ale comportamentului colectiv smt neclare, iar aCfiunile participanfilor sfnt reglementate de norme sociale relativ slabe sau de curfnd dezvoltate.
Mulfimile constituie un tip de comportament colectiv :ji iau
diverse forme. Mulfimea fntfmpliitoare esteformata din oameni
care, ocazional, reacfioneaza la un eveniment, dar se angajeaza
fntr-o slaM interacfiune sociala. Mulfimea convenfionala se
formeaza cfnd oamenii se strfng pentru un anum it scop. Membrii sai de asemenea se angajeaza fntr-o slaM interacfiune.
Mulfimea expresiva prezinta un nivel emofional care, de obicei,
nu este acceptabil fn alte fmprejurari. Multimile active prezinta
un comportament agitat:ji emofional care, deseori, esteviolent
mulfime protestatara combina elemente ale
:ji distructiv.
mulfimii convenfionale :ji ale celei active; ele sint moderat
organizate :ji exista probabilitatea sa jie distructive sau violente.
Trei teorii majore explica comportamentul mulfimii. Teoriile
contagiunii susfin ca, intr-o mulfime, oamenii i:jipierd identitatea :ji cedeaza "minfii colective a.
"Macinarea a oamenilor, acceptarea:ji transmiterea, cu u:jurinfa :jifara spirit critic, a emofiilor care se dezvolta in anon imatul situafiei contribuie la mentalitatea de " turma a. Teoriile
convergenfei susfin ca comportamentul mulfimii poate ji explicat prin prezenfa simultana a numero:ji indivizi care gindesc
lafel:ji aCfioneaza in comun datorita aces tor asemanari. Teoria
normei emergente sugereaza ca mulfimile sint reglementate
de normele sociale care ordoneaza :jialte forme de comportament social, de:ji fn cadrul multimii normele se nasc 0 data cu
situafia care a produs-o. Aceasta teorie gase:jte 0 mai mare

444

diversitate a aCfiunilor, motivafiilor:ji angajamentelor participanfilor la mulfimi decft cellalte doua teorii.
Zvonurile sint formate din informafii neintemeiate de la
s'urS[!anonime, care se raspindesc pe cai informale. Ele smt
in&rcari de a clarijica situafii ambigue:ji pot duce laformarea
mulfimilor. in fabrica de zvonur-i, oamenii participa ca mesageri, interprefi, protagoni:jti, cafactori de decizie sau capublic.
Opinia publica este parerea colectiva a unui public, un
numar de indivizi care au un interes comunintr-o problema in
care opinia este imparfita. Liderii de opinie, oameni cu statut
superior, joaca un rol important in formarea opiniei publice.
Propaganda este informafia care este folosita in mod deliberat
pentru injluenfarea opiniei pub lice.
Teribilismele :ji moda se refera la forme de comportament
de scurta durata. Teribilismele sint, deseori, urmate cu entuziasm 0 perioada scurta de timp, apoi dispar. Moda este un
stil special de haine, de comportament care, de:ji dureaza mai
mult decft teribilismele, este in voga 0 anumitii perioada de
timp. Ea rezulta din accentul pus de societate pe schimbare.
Panica :ji isteria in masa apar cfnd oamenii smt cople:jifi
de teama ameninfarii :ji~ista putine canale de comunicafie
pentru a stabili gradul depericol sau a sugera cursuri de acfiune alternative. in astfel de imp;ejurari, oamenii tind sa se
comporte in moduri irafionale :ji contra productive.
Mi:jcarile sociale constituie 0 forma mai organizata :ji mai
stabila de comportament colectiv. Unele mi:jciiri sociale incearca sa schimbe comportamentul indivizilor. Doua tipuri de
mi:jcari sociale sint mi:jcari alternative, cele care urmaresc 0
schimbare limitata a comportamentului; :ji mi:jcarile salvatoare, care urmaresc 0 schimbare cuprinzatoare :ji radicala.
Alte mi:jcari sociale se concentreaza asupra schimbarii societalii. Mi:jcarile regresive vor sa intoarca ceasul progresului.
Mi:jcarile reformiste urmaresc 0 schimbare limitata din interiorul unui sistem care in alte privinfe este fundamental satisfacator. Mi:jcarile revolulionare, pe de alta parte, incearca 0
restructurare radicala a ceea ce este perceput afi 0 societate
nesatisfacatoare. Afi:jcarile utopice sint calauzite de un ideal

445

al viitorului, dar Ie lipse:jte un program clar pentru a-:ji atinge

scopurile.
Toate mi:jdirile sociale sint organizate intr-o oarecare masura :jisint calauzite de 0 ideologie. Ele dezvolta tactici pentru
a-:ji realiza scopurile. Tipul de tactica variaza in functie de
forma speciala a mi:jcarii socia Ie. in general, mi:jcarile sociale
apar ca reacfie la vreo nevoie nefmplinita :jiapoi se cimenteaza
prin stringerea laolalta a indivizilor cu acelea:ji idei. Apare
un grup conducator care dirijeaza activitatile; multe mi:jcari
sociale se birocratizeaza. Majoritatea mi:jcarilor sociale i:ji
lnceteaza existenta la un moment dat- unele, datoritafaptului
ca :ji-au indeplinit scopurile; altele, din cauza conducerii slabe,
a interzicerii de catre cei aflati la putere, a pierderii interesului
din partea societatii pentru problema relevanta sau din cauza
birocratizarii excesive.
Patru teorii majore incearca sa explice na:jterea mi:jcarilor
sociale. Teoria privatiunii sustine ca mi:jcarile apar atunci
cfnd un mare numar de oameni se simt relativ privati de ceea
ce este important pentru bunastarea lor. Privatiunea :ji sperantele de schimbare crescfnde deseori se combina, ca sa creeze
mi:jcari sociale. Teoria privatiunii, oricum, nu reu:je:jte sa explice de ce unele segmente lipsite ale populatiei care traiesc 0
lume de privatiuni formeaza mi:jcari sociale, in limp ce altele
nu formeaza.
Teoria societatii ca un tot se bazeaza pe ideea ca societatea
moderna creeaza conditii de izolare sociala :ji sentimente de
ins ign ifianta. Unirea cu altii intr-o mi'care sociala u:jureaza
aceste sentimente. Totu:ji,aceasta teorie nu este adecvata ca 0
explicatie generata, deoarece cercetarile au aratat ca multe
mi$cari sociale antreneaza oameni avind legaturi vaste cu comunitatea.
Teoria tensiunii structurale citeaza :jasefactori care duc la

program pentru a 0 remedia este un alt element important in

aceasta teorie, a:ja cum energiile individuale smt factori care
accelereaza acliunea colectiva. in final, mi:jcarea trebuie sa-:ji
mobilizeze membrii pentru acliunea necesara :ji sa scape de
controlul social din partea celor la putere. Unii sociologi simt
ca aceasta teorie nu rezolva, in mod adecvat, problema resurselor necesare.
Explicafia finala, teoria mobilizarii resurselor, susline ca
privaliunea :ji tensiunea duc la mi:jcari sociale numai daca
exista resurse adecvate care sa Ie suslina. Aceasta teorie presupune ca multe dintre aceste resurse vin din afara mi:jdirii. Totu:ji, cercetarile asupra mi:jcarii pentru drepturi civile arata
ca acesta nu este totdeauna cazul.
in final, este clar ca mi:jcarile sociale :jischimbarea ~ociala
sint strins legate. Succesul sau e:jecul mi:jcarilor sociale afecteaza natura :ji gradul schimbarii sociale in societate.

II;,

<

aparitia unei mi:jcari socia Ie. Un factor este utilitatea structurala, existenta unor modele sociale care duce la problerne
sociale semnificative pe care 0 mi:jcare vrea sa Ie rezolve. Tensiunea structurala implica stres :jimodele de conflict in cadrul
societatii, care dau na:jtere unei mi:jcari. Dezvoltarea :jiraspindirea unei explicatii pentru 0 anumita problema sociala a unui
446

447

imediat de societate, cum slnt programele de imbunatatire a asistcntei medicale. Totu;;i, cele mai multe slnt cel putin u;;or controversatc
(cum este eazulineercarilor
feministe de a aduce la aeela~i nivel
puterea intrc barbati ~i femei), fiindca schimbarea rastoama modele
confortabile ~i familiare.
Schimbarea nu se intimpla, pur ~i simplu. La schimbarca sociala
contribuie mai multi factori. Citcva dintre celc mai importante cauze
ale schimbarii sociale siut rJi;;:~llhtemaijos.

23
SCHlftABltREA SaC/ALA
$1 MOLJERNIZtlREA

IViediul fizic
Socictatile ~i mediullor fizic sint strins legate. De pildiI, socictatile situate linga mari intindcri de
(de cxemplu, Marco. Britanie)
devm
navigatoare, pc dnd ccle inconjurate de pamint, nu.
10. fascruci
riuri.ITC
A~cz3rile urbane au
eatori montane, oecane ~i mari.
0uralorcstc 0 sursa mJporta
In mod asemanator, filed iul
a sehimbarii soeiale. Epoca rctragcrii ghctii, acum 13 000 de am, a
dus 10. cre:;;terea piidurilor ~i Ja dezvoltarea diversclor fomle de animale care au int1uentat evolutia
tipuri de sociclil!i In
prezent, exista 0 dezbatere i~ortaJ1,ta
efectuJ de sera - 0
ere:;;tere a temperaturii
medii in lumc, cre:;;terc ce remiti'! din
emisiunile de bioxid de carbon ale ma~iiiiJor, de la multelc fabrici
:;;ide la freonul din refrigeratoare.
Exista dcosebiri de pareri in
legatura cu gradul :;;ieosiul sehimbarii sociaJe necesare pcntru rcdueerea amenintarii pe care aeest efect 0 prezintil pentnl
umana. Inealzirea globului poate topi calotelc de ghea~,-i polara in
oareeare masura, provocind 0 ridieare a nivclului mf',fii. Aecastii
sehimbare, impreuna eu sehimbarile de
enlturfl, poatc faria
unele comunWiti sa se mute (departe de mareele Ynahc can: SI: 'lor
produce de-a lungul unor coaste), iar pc altcle Ie
schimbe modelele de agrieultura.

chimbarea es!e 0 parte a vie!ii sucia/e. in aces! capitolvom

examina surse!e schimharii sGciale, procesele prin care
aceasta se
,I'i teoriile care au lost dezvoltate ventru a 0
VOfn

vom descric tendintele de dezvoltarc in Lwnco a Treia

eitel/a teorii care /e

estc un element

consianl in

sociala.

Toate

soCiCtil~ijc cunoscschimbarea
0 modificarc semnificativa
in modcldc cuh-urii :;;i in stmerun S~
care sc
in comporsociaL U nclc
n!ln :;int triburile mici din partile
.; de :';ud,
schimha
cum slnt
directii
sc SdWllh:i In:li rapid.
a:\;a c/1 ',in lMnlp cc~ntr-i)
"ve;) 10c' i Id HI ;ill liU'." pol ilicil, in aita
(;:;tc China) poate
avca be 0
',ill",11
l'I>ll1l1il
~ Ii 'k :;chi!llh;lIi :;ocialc ;;lnt planificatl:',

:!lIII:!'

indli::lcid

r;l/,hoililil .I,
Silk

\1".1,

,'.111'

11''.'

illll,

1'1

'111''I'II'i\' I '"II!:

II1I ',I II Id.llillil'

,

I,

,I'I"

1.11'

:Ii,
I

1111111.11.1

1'PT,II'1l1cn!caza

'.1 .li Iii ,I I I. Illd Plcrdcrca

III
111.,1111.1
t'(llHhlccrii

Procesele culturale

,I, ,,"I, ,III, ii' , "'" , ,t! kilhiltsillclor

,III,
"IIII'"l1llllll1p.nllllsint
";i,",".1,,IIII'II 'II" I.
1"",1,", ,lid :In!l!ptatc

,tI'IIIII'.illlOti

!;:IIII",klllll,'1
,.l<"t'I,1<

lil,1 "11\ ,'I

;;:11 I,

1"''1'

111.1111

Cultura rareori este statiea; atit aspectclc sale mah:rialc, dl ;;i

eele nemateriale (vezi Cap. 3) se sehimbii. Autoll1ohilul ~iavionul,

,11,1,

I
I

449

__ ~f~

ca sa uu pomenim de instalatiile sanitare, modeme au schimbat

natura vieth socialc, In mod sir;li1ar,DOnTIelede "politete" (curtoazia
~i manierele) slnt eu totu! diferite fata de cum crau in evul m,ediu
(Elias, 1978). Exista mai multe procesc culturaJe prin care aceste
schimbari se pn)dllc: dcscoperirea, inventia ~idifuziunea.

perin~a
Aducerea la lumina a unci idei sau a 11llui principiu existent
este numit
accst proces de inovatic
cste
gasit ceva nOlI.
cstc 0 descoperire; el a cxistat
tot timpul, da! la un anumit moment in decursul timpu!ui oamcnii
de ~tiinta au rcu~it sa inteleaga ce este ~i cum actioneaza. in mod
similar, intdegerca ca une1e clemente chimicc sint supusc
dezintegdirii radioactive a fost 0 dc:scoperirc,

Inventia.
,
Noua folosire sau noua eombinatie a cuno~tintdor existente este
numita inven/ie. Automobilul a fost 0 inventie; el a [010sit euno~tintele existente despre combustia contmlata ~idcspre ang:renaj, printre
alte lucruri, ea sa produciJ.ceva nou. Acroplanele, calculatoarele ~i
zgiriie-norii sint exemple de inven~ii materialc. Totu~i, aspectele
nemateriale ale unei eulturi pot ti, de ascmenea, "inventate". Alfabetul, de pilda, este 0 astfel de inventic culturala; la fel smt biroeratia,
normele socialc ~itoate institutiile socialc.
Inventia este, rareori, rezultatul unui singur act creator. Tipic,
inventiile apar dupa 0 perioada de timp, ca urmare a acumularii de
cuno~tintc. De asemenea, inventiiIe due la alte inventii.
Cu cit numarul invcntiilor existente este mai,marc, eu atit este
mai rapidi'i dezvoltarca unoI' noi inventii.

Difuzh.mea
Pc linga descoperiri ~iinventii, societatile se schimba prindifuziunea culturala -- raspindirea Insu~irilor culturale de la 0 societate
la alta. Difuziunea se produce datorita migratiei, comeqului ~icalatoriilor intre societiiti. De asemcnea, ea mai apare cind 0 societate
cucere~te alta. In lumea moderna, difuziunea poate rezulta din
450

abundenta mijloacelor de comunicatie (telefon, po~m, cablu, sateliti,

faxuri, teleimprimatoare ~i calculatoare).
Atit aspeetele materiale, cit ~i cele nemateriale ale unei culturi
se pot propaga de la 0 societate la alta. Valorile cum sint libertatea
~idemocratia s:au raspindit in acest fel, cum s-au riispindit ~iuneltele, ~i armele. In general, riispindirea produselor materiale se produce mai rapid; normele, valorile ~i ideile cognitive se afla intr-un
cadru cultural ~i se raspindesc mai incet la alte societati.

Structura sociala
Uneori sursa sehimbiirii se afla in stmctura sociala. Marx a
insistat ca relatiile structurale intre clasele sociale VOl' duce inevitabil
la schimbare soeiala. Aceasta sursa de schimbare de asemenea provine din aIte feluri de inegaliHlti. Deosebirile intre grupurile rasiale,
etnice ~ireligioase sint, de asemenea, agenti potentiali ai schimbiirii
sodale, a~a cum sint deosebirile intre genuri. Uneori, eoneurenta
intre segmente ale economiei, precum ~iin cadrul segmentelor, promoveaza schimbarea sociaHi, cum se intimpla dnd politica comerciala a unei tari este fonnulata ca sa ajute 0 industrie (textila) pe
seama alteia (a zahamlui).
(f.
1

Populatia
Exista probabilitatea ca schimbarile in cadrul populatiei sa produd], schimbare sociala. Populatii1e care cresc rapid solicim resursele
societatii ~inecesim unele adopmri la practicile existente. Ele de asemenea impun schimbiiri in modelelc vietii sociale. Cre~terea populatiei urbane a schimbat ritmullent al interactiunii sociale din ora~ele
mid in ritmul palpitant al vietii urbane modeme (vezi Cap. 21).
Explozia demografica ce a inceput in anii patruzeci a dus la
extinderea facilitatilor educationale. Cre~terea prea lenta a populatiei, pe de alta parte, poate ameninta viabilitatea pe termen lung
a unci sociemti; pot fi prea putini muncitori care sa produca resursele
necesare.
Schimbiirile dramatice in cadrul populatiei de asemenea duc la
schimbare sociala. Migratia din nordul friguros in sudul eu soare a

451

dus la schimbari in reprezentarea

in Congres (~i, prin urmarc, in
puterea po,litidi) ~i in rcpartizarea fondurilor federale (~j, prin Ufmare, in puterea economical In mod similar, migratia americanilor
africani din Sudul
in centrcle urbane din Nord, la in,:qmlu
acestui seeol (vezi Cap. 11) a avut 0 influenta semnificativa asupra
relatiilor rasiale ~j economice din Statele Unite.
Schimbarea compozitiei de virsta a
'Unite,
arc un efect scmnifi
indimntirca populatici (vczi Cap. 22 ~i
S-a schimbat economia asistcntci
a*a cum S-3 schimbat
politic a1 unci populati, care imbatrine~tc, eu 0 mai marc
puterc dc vat dccit inaintc.

pe de aWi
care au ca
a rcvolu-

tionat rela~iile sociale. Oamcnii au devcnit mai mobili; crau mai

putin lcgati de carticrele imediatc ~ide comunitatc. Acum
loeui ~i munci in zone diferitc. Automobilul a transtormat relatiiIc
cEntre barbali :;;i fcmci ~i a inf1ucn!at practicile Intilnirilor.
medical a :;;i progrcsclc din sanatatca
sc!tljrnbat, semnificativ, spenmta de
a omneniIor in
:;;i scl1inlb,Irca sursc10r de cnergie au transformat SO'clCtat
pncJr:du
onmrllCl\
rnodemc
(satclitii) trimitc, instant:meu,
fOJrma!iiln toata lumca.
motricc prinOgbum ( 1922) slistinc C{i tchnologia cste 0
El afirma, de pilda, di
cipala in schill1barca sociali"i :~;iculturalil.
inventmca ma:,;inii de Cg;l~ll,d hWI11 "lull a fost cscn!ial[i pentm transformarca sclavici din ,SLid ilill 0 ;[1:1':1 . avan!a.in<ls,'i. El de asemenea noteaza C:l scliilld );11 (;1 ill I (,,1\ '"I'.:d:l illlo.;ill~:,;\glllcnlc!e cuhurii.
kilUCllid
111"11
Ii" ullltll:d" c:, :.;-1;;c rcfcre la
Ogburn a invl:nial
tcndinta cuHurii mait:ll<llc ,k:1 :;'" ('iillh:1 IILII Lipid dedi cultura
nemateriala. De pild<l, tTIIlI:!!
1111/111 lilli' II'lIldlll loioSl~SC, rar, calculatoarelelaintrcgul
pokllll.d I" .i!, dill '.111/:1.1:.:.1 Illlkiliki "temeri
de tehnologie", cauzalil de" 1'1('.1'.:11II " 11",'''1 C::I'IIIII.;'lloarc.

452

Multi istorici subscnu

Ja ceea cc a fost numita "teoria marHor

oamcni [sic] ai istoriei", care sustine ca aCliunile indivizilor imporcreeaZ2 istorie. Ei prezinHi oamem ca Iisus Christos, luJius
Karl
!\dolf
Albert
im;tein,
altii. Cd
indivizi uniei ale caror
au schimbat istoria. Daca
barbati nu s-ar fi nascut, afirma aceasta tearie, lumea ar fi eu
alta.

$tiinta i tehno/ogia
Cuno~tintele ~tiintifice due Ja progresc tdmologice
rezultat schiIl1barca sociala. Dczvoltarea automobilului

Activitatile indi.viduale ~i colective ale multor indivizi de ascmenea produc schimbari sociale.

recunosc

In general, 0 pozitic
cJar:-i adusa iSlorici de indivizii lIT!p()rt:ll11t-;,

sociologii arata ca ficcarc dintre acc~tl indivizi remarca~ili estc un

produs al unui mcdiu social ~i
distinct. Ficcarc cstc, de
fapt, un produs al cpoeii sale. Mai mult, schimbarilc provocate de
aceti indi vizi importantl deseori ating procese soc ialc mai protundc
care erau deja in curs de desru~rare. Povcrile economicc ~i soeiale
ale Germaniei, remltate din primul r.azl?oi mondial, ~i
pentm reparatii ale
au asigurat contextul
acccsul
la putere alIui Hitler ~i
schimbari!e pc care Je-~l efectuat.
De asemenea, uneori, din
unor indivizi relativ obscuri
rezulta sehimbari sociale semnificativc.
ca istoria recents
a Statdor Unite ar fi fost alta daca un membru al
de
nu ar fi obscrvat ca pe
de Ia birourilc Partidului
Democrat, din Complexul
Washington
obara ca sa nu poata fi inchisii. Probabil nu ar fi existat un scandal
"Watergate", iar fostul pre~edintc Richard Nixon ilU ar fi fost
sa demisioneze de Ia pre~edintie in favoarea lui Gerald
Estc
foarte probabil ca aceste evenimente sa fi dus Ia un ansaxnblu de
actiuni politice interne ~i externe eu totul diferitc :;;i un context
politic diferit pentru unnatoare1e alegeri prezidentiak

453

Act/unea
colectiva

Schimbarea

sociala

cstc deseori

rezultatul

oameni. J\iji:;;carilor socialc

provocarca
au fast discutate In
22. Revolutii1e

acliunilor

multor

schirnbarii
s-a

sociale
au

dus la ioonck prczcnte ale

societati. Na:;;terea mu1tora dintrc
rcligiilc lumii a fost dctcrminata de
famle ale
sociale; accste rcligii, la rindullor, au transformat istoria umana
(vezi Cap. 15). Actiunca colectiva, prccum ~~icea individuala, a:;;adar, este 0 sursa importanta a schimbarii sociale.

TEORUL,E, SCHIMBARU

SOCIALE

Teoriile evolutioniste

Gindirea socioJogidi de inceput s-a conceniTal asupra progre~i asupra problemci cxistentei un or legi fundamentale
ale schimbarii socialc (vezi Cap. 1 ~i 4). Spencer, de pilda" considcra
di schirnbarca progreseaza totdeauna de la forme mai simple 13
unde
complexe. Adoptind tcoriile evolutioniste ale lui Charles
s11111isocial

Dmwin ca model, Spencer a sus~inut interventia

guvcmamentaJ.a

hlmtata in func~ionarea socict~ltii, a~a incit sa permiti', acestor kg;,

naturale ale progresului social sa se desfa~oarc. in
cOl1cordan!a en cOHeeptullui Darwin dcsprG "supmvie!uirea
ce1ui
mal bun", activitalilc $i in~itii:utii care
rczista in acest
de
mediu concurenli3l]
vor
$i chim VOT prospera; altde vor
pur ~i
Lcgile Y13.tura'k, nu int~n!Cnrialrman;L vor
fi factorul dc!lcrmiLna.nt.
cvohlti,cmist:l.,

social
o versiune

oarccum

rcnume, Gerhard ~iJean

3.U dezvoltat
sofisticata a teorici cvolutioniste sociocultural e..care

nu presupune incvitabilitatea
"progresului" (vezi Cap. 4). Ei ered
ca foqa motrice in schimbarca sociala este schimbarea tchnologici,
care duce la schimbari In productia economica, in orgal1izarea 80ciaHi ;;i In comp01tamentul

unor legi fundamentale ale schimbarii sociale, dar ele pot fi gasite
in actiunile concrete din contextul sociocultural al societatilor. De
asemenea, ace~ti sociologi au considerat schimbarea ,,multiliniara",
prod).lcindu-se In sfere sociale diferite, ill ritmuri ~i ill directii diferite.

Tearille ciclice
Unii teoreticieni ai schimbarii sociale pe scara larga au cons iderat-o ciclica. Spengler (1926), de pilda, sustinea di, asemenea organismului uman, societatile se nasc, se dezvoWi ~i apoi decad. Ciclul
este inevitabil. Vigoarea dezvoWirii initiale scade in perioada de
mijloc. Atunci, societatea devine mai materialista
~i, In cele din
urma, Incepe sa decada. Toynbee (1946), pe de alta parte, afirma
ca societatile pot invata din experienta istoriei. Decaderea nu este
inevitabila, dar societatile trebuie sa ia masuri concrete ca sa 0
opreasca. Civilizatiile se dezvolta ca reactie la provocarile care
apar din mediul ambiant (conditiile geografice ~i climatice) sau
din actiunea umana (amenintarea
cu razboiul de catre 0 societate
vecina). Societatile prospera daca provocarile slnt relativ bllnde
sau daca societatile iau masuri adecvate ~i Infiinteaza institutii eficiente pentru a Ie face fata. (
,
Recent, acest punct de vedere a fost sustinut in mod viguros de
Kennedy (1987). EI observase ca marife"puteri tind sa se extinda
cit mai mult In scopuri militare ~i, astfel, l~i slabesc baza economica.
Structura lor economica saracita duce 1aun declin general al societatii. Kennedy considera ca Statele Unite contemporane
se gasesc
tocmai Intr-o astfel de situatie.

Teoria functionalista

Parsons (1937) considera societatea un sistem social de patti

unite una de alta ~i interdependente.
Acest sistem cauta echilibrul.
Schimbarease
produce dnd aceasta stabilitate esentiala este tulburata; atunci, sistemul este fO$t sa reactioneze pentru a-~i restabili
echilibrul.
Societati1e slnt conservatoare,
rezistlnd schimbarii
sociale. Transformarea este un iritant, ceva care rastoama functionarea relativ lini~tita a societatii.

social. Aceste schimbari nu slnt rezultatul

455

454

o sinteza propusa

Schimbarea sociaHi este introdusa prin f0l1e externc (cum este

razboiul) sau apare din tensiuni interne (cum este 0 recesiune).
Societatea se acomodeaza la schimbari 5istabile5te un nou echilibru.
In acesta conceptie, schimbarea duce totu5i la stabilitate, deoarece
apare un nou echi1ibru din ajusHirile mcutc.

Nici una dintre teorii nu explidi, pe deplin, schimbarea sociali'i.

Teoria evolutionisti"i of era 0 explicatie insuficienta pentru multc
schitlibari sociale interne, cum sint modele Ie de migratie ~i realinierile politice.
Teoriile ciclice par inradacinate in explicatii potrivite pentru
schimbarea din societatile occidentale, dar mai put in relevante pentru societati din alte paTtiale lumii. Teoreticienii functionali~ti pun
un prea mare accent pe stabilitate ~iechilibru; deseori, schimbarea
este studiata ca un proces provocat artificia1. Teoreticienii conflictului se concentreaza aproape exclusiv pe tensiunea sociala, mai
ales pe cea economica ~i,ill general, ignora alte surse ale schimbarii
sociale, cum sint progresul tehnologiei ~iprcsiunile externe.
Oricare ar fi limitarile lor ca explicatii comprehensive ale schimbarii sociale, diferitele teorii discutate mai sus of era analizc utile
ale tipurilor concrete ~i ale circumstantelor producerii schimbarii.
Cele mai muite teorii folosesc 0 anumita forma de evolutie socioculturala ca punct de plecare, fie explicit, fie implicit. De asemcnea,
modelul de schimbare sociala allui Merton combina elemente ale

erea ~i integrarea
Crnd schimbarea cste reCtillOscuta,aceasta cstc dintr-o pcrspcctiva evolutionist.i. Socictatilc se dczvolta printr-un proccs dedi{eren(iere, creator de difcritc institutii sociale care sa 5e ocupe de problcmele frecvcnte ale societatii, ~i printr-un proces de integrare san
de relativa coordonare a activitatilor acestor institutii. Stabilitatea
~i schimbarea se produc imprcuna, dar traditionali~tii tind Sri puna
accentul pe prima. Totu~i, unii tlmctionali~ti
dirijeaza atcntia
sprc problema schimbarii sociale (Cancian, 1960) ~i spre modulln
care aceasta cstc stimulata de tensiuniJe interne ale societati!
(Merton, 1968).

in teoria clasic3..; schimbarca sociala apare din lupta de clasa.

dintrc exploatatorii ~ieei cxploal.ati economic. Tensiunile !HtTe gmpurile incgak din socictatc forteaza schimbari in structura socictatii.
Schimbarea estc 0 consceinta a nevoii de rceoncilicre a contradicIn structura ~iactiuni. Rezultatul rczolvarii acestor contradictii
nu estc un comprom;s, ci Cfcarca a ccva eu totul nOli - transf(0rmarea
. 1"
~'OCla,a.

Marx s..a conccntrat in principal asnpl3. cOlltl~a(!:!cti cconomice ca fiind

m()tnice a sehimMrii sociaJc. AW tcoretieicni ai
au incercat Sri Jargcasca aceasta
(1958), de pilda, considera drept cauze ale schimbarii socialcdiversc
tipuri de conflict
Conflictu.l intre grupuri1e etnicc, rasiale ~i
rcligioase poate constitui baza unor schimbari importante in
tate (lcgile ~ipracticile referitoare la actiunea afirmativa; vezi Cap.
11). Biitalia intre activi~tii "pro-choice" $i cei "pro-life" are efecte
dramatice asupra politicii sociale din Statele Unite ~idin aite parti
(vezi Cap. 13).

teoriei functionale ~iale teo~i conflictului. lntroducerea de ditre

el a elementelor de tensiune in sistemul
social ~i examinarea de
~,"\
ditre Cosed (1956) a "functiilor conflictului social" demonstreaza
di teoriile functionalista ~icea a conflictului, referitoare la schimbarea soeiala, pot fi unite intr-o anumita masura.
Pe seurt, teoriile evolutioniste ~i ciclice ofera cadrul general
pentru intelegerea dinamicii de baza a schimbarii sociale. Ele 11
avertizeaza pe analist de importanta atit a presiunilor externe, cit
~ia tensiunilor interne in producerea schimbarii sociale. Teoreticienii
conflictului scot in evidenta formele concrete ale stresului intern
care sint, deseori, implicate. Teoriile functionaliste subliniaza ideea
ca, drept reactie la schimbare societiltile se acomodeaza la modalitati
care incearca sa Ie pastreze echilibrul, a~a ca, in mod paradoxa1,
schimbarea ~i stabilitatea nu slnt, totdeauna, reciproc exclusive.
Aceste teorii despre schimbarea sociala sint complementare, de~i 0
teone cu desavlr~ire comprehensiva despre schimbarea sociala inca
nu exista.

457

456

- - -- - -- - -- -----------------------------------------------------

'S~L''D' 'E' =""VC'

'l""
I(~

("

,~.,.

'.',
l~""'A'"""'"E'
"."
",1!l
N
~
"'<O',.~ I,,,.
~",,=1J2lf%J,.

s-uu produs in uncle socicti'iti, dar nu in altele, a dus la mai muite

teorii explicative. Cele patm mai obi~nuite sint disclltate aiei.

flllo dern ita tea

Ca 0 consecinta
au fast caracterizate

!\ccstc deoscbiri sint, in mare masura, un rezultat al gradelor

d:lcritc de schimbare care a avut lac in aceste societati. In mare
parte, schimbarea a fost 0 consecinta a progreselor tehnologice
care
dus la industrializare.
Problema de ce aceste schimbari

a schimbarii sociale, multc societati din Jume

ca fiiud "modeme" .1\ilodernitatea, in lermeni

sociologici, se rcfera la un model de organizare socialii ~i viata

sociala care esti': legat de industrializare. Ea implica Inloeuirea traditiei prin ratiune, ca 0 modalitate de a privi lumea, ~i accentuarea
efieien!ei, ca un principiu caHiuzitor 31 aetiunii sociale (Weber,
1978; original, 1921).
Primii teoretieieni ai modemitatii (Toennies, Durkheim, Weber
~i Marx) au avut 0 eonceptie complcxii dcspre modemitate. Ei ~i-au
dat seama ca modemitatca a adus anumite beneficii societatii: ea a
dus 1a imbillJatatirea s2,natatii ~i a !ongevita!ii ~i la 0 mai buna calitate a vietii pentru majoritatca oamenilor. Dar ei ~i-au dat scama
~i
consecintclc sale negative posibilc. Ei au intc1cs problcmele
pc care modemitatea Ie plIDe pentm identitatca personalil., indeosebi
sau ocntm en~stere alienarii si. pentm dezumanizarea

Teoria rrlOdernizarii
Acest model i~i conccntrcaza
aten!ia asupra inodernizarii, un
proces cultural, economic ~i social care transforma 0 societate preindustriala intr-una industriaHi. Aceste schimbari au fost cauzate
in mare masma de progresele tehnologice care au sporit productivitatea economica ~i au modificat, foarte mult, stiiul de viatu 50ciaJa. Impreuna, ace~ti factori sint raspunziitori penLm soci~tati1e
industria1e rnoderne ale Statclor Unite, ale Europei Occidentale ~i
Japonici ~i, intro mai midi ma.sura, a Uniunii Sovietice.
In accasta tC~)ric, socieHitilc modeme au dczvoltat strueturi economicc care promoveaza dezvoltarca, incurajeaza inovatia ~i 1'010sese
ca sa imbunaHiteasca
~i productivitatca.
~jlntcreate
bancare
tnlHSp!mt ~i comuni
in ce 111aiInarc in

lax

tarile dezvoltatc este aproximativ 9 500 de dolari, dar numai 700

de dola1'i in Lumea a Treia. in timp ce oamcnii din tarile dezvoltate

socialii. Sistemul familiei nucleare al

modemc pcnnitc i)
~i gcografica dcdt structUIa iamilici
extinsc (vezi Cap.
din multe
ale Lumii a Treia. Tradi!ia cste
inlocuita de ra~iunc, ca un principiu social diJauzitor
1
original, 1921), ~i sc pune mare accent pc
dcprindcri tchnice necesare in sOI:;ietat.ca
estc considcrata ca
"1
transforrnata de mo(kmizarc
au un mai mare entuziasm

se pot a~;tepta, in medic, sa traiascii pina la aproximativ ~aptezeci

~i trei de ani, eei din Lumea a Treia au 0 speran!a de viata de
aproximativ cincizeci ~i opt de ani. De~i aproape trei sferturi dintre
oamenii din tarile dezvoltate locuiesc in ora~e, mai mult de doua
treimi dintre ceta!enii Lumii a Treia triliesc in zone rurale. De asemenea, exista 0 diferenta considerabila intre rata gradului de instructie
din tarile dezvoltate ~i cea din Lumea a Treia.

~i sint
sa amine
unOI obiective personale pc term en mai lung. Ei au un maimare
sentiment al controlului asupra proprici victi ~i 0 extrem de dezvol
taU'! etidl a muncii. In contrast,
rei din t~ri1e Lumii a Treia sint
considc:rati fatali~ti, erezlnd ca nu i~i controleaza propria soarta.
Ei Slnt orientati sprc prezent ~i Ie lipse~te ambitia mobilizatoare
care caracterizeaza modemitatea.

i aTrel~
Modernitatea

nu a ajuns in mod egal in toate colturile

lumii.

larile dezvo1tate au un nive! de via!a mai ridicat, 0 speranta de

viata mai mare dedt tilri1e din Lumea a Treia si un model rezidentia1
deosebit de al acestora. Produsul national brut mediu per capita in

458

';>C

459

Teoria modernizarii implica ideea ca larile din Lumea a Treia

trebuie doar sa urmeze modelul societalilor occidentale ca sa realizeze acela~i scop. Se spune ca foqe1e motrice sint interne, iar
larile din Lumea a Treia sint indemnate sa stabileasca politici adecvate. in special, ele sint suslinute sa promoveze niveluri superioare
de educalie, pentru a reduce analfabetismul. Mai mult, ele sint
incurajate sa-~i revizuiasca instituliile economioe ~ipolitice, ca sa
asigure stimulenli ~i incurajare pentru individualism, in timp ce
reduc inegalitalile sociale.
Acest model prezinta 0 imagine relativ optimista a capacitalii
societalilor din Lumea a Treia de a se moderniza. Totu~i, aceste
lari sint confruntate cu condilii considerabil deosebite fala de cele
care au fost in societalile contemporane dezvoltate intr-o etapa
similara de dezvoltare. Presiunea populaliei este mai mare, iar lumea
a ajuns atit de legata laolalta, indt societalile sint mai pUlin capabile
sa realizeze 0 schimbare izolata, independenta. De asemenea, simpla
raspindire a tehnologiei nu garanteaza, in mod automat, progresul,
tara schimbarile sociale ~i culturale considerabile care deseori 11
insolesc, ~i care presupun timp ~i efort (Ogburn, 1922).

Teoria convergentei
intr-o varianta a teoriei modernizarii, teoria convergen!ei sugereaza ca societalile care se modernizeaza devin din ce in ce mai
asemanatoare ca urmare a acestui proces (Rostow, 1960; 1962).
Ele au un nivel asemanator de dezvoltare tehnologica ~i0 structura
similara a foqei de munca ~ia instituliilor politice. Aceste societali
"converg" treptat injuml unui model general de societate moderna.
Tarile din Lumea a Treia se straduiesc sa imite societi'ililemai
dezvoltate, fie ca acest lucm este oportun sau nu. Aceasta teorie
subapreciaza masura in care legaturile reciproce ale lumii moderne
imping societalile din Lumea a Treia in aceastii direclie. Tarile dezvoltate au fondurile de capital ~i cuno~tinlele tehnologice de care
larile mai pulin dezvoltate au nevoie, iar transferul ambelor implica
acceptarea, din partea celor din urma, a schimbarilor economice ~i
politice fixate de larile dezvoltate, chiar daca acestea ar putea sa
nu fie potrivite pentru cultura lor sau pentru condiliile sociale.

460

Teoria dependentei
Mulli savanli, nemultumili de supoziliile modernizarii ~ide teoriile convergenlei, suslin ca larile mai pulin dezvoltate se afla intr-o
lu~"dominata de larile dezvoltate (Frank, 1969). Ei au formulat 0
explicalie diferita, teoria dependen{i, care arata ca motivul pentm care larile Lumii a Treia nu s-au modernizat a fost ca ele au
fost dependente de larile mai dezvoltate, pentru care au fost utile
din punct de vedere economic ~i politic. Naliunile industrializate
au considerat util sa menlina larile din Lumea a Treia ca furnizoare
de materii prime de care aveau nevoie ~i piele de desfacere unde
sa-~i vinda produsele finite. Ele nu mai aveau nevoie de concurenli
industriali intr-o lume deja extrem de competitiva.
De obicei, 1iirilemai pulin dezvoltate au 0 recolta majora (zahar
sau cafea) sau 0 materie prima (cositor sau cauciuc) care este centrul
economiei lor. Aceste tari deseori nu au resurse economice sau tehnologice necesare pentru imbunatalirea acestei situalii. Prin urmare,
aceste resurse trebuie sa vina din exterior - de la societiilile mai moderne sau de la agenlii internalionale dominate de naliunile occidentale (e.g., Fondul Monetar Internalional sau Banca Mondiala) de
care devin dupa aceea depe~ente;
Teoria dependenlei susline ca farile din Lumea a Treia nu pot,
pur ~i simplu, sa urmeze procesul de ihQdernizare allarilor dezvoltate, deoarece nevoile lor economice ~i tehnologice sint legate de
statutul dependent intr-o economie mondiala. Totu~i, teoria dependenlei nu a definit, in mod adecvat, un model mai potrivit care sa
imbunataleasca situalia larilor din Lumea a Treia. Inilial, aceasta
teorie a sugerat me~ode socialiste ca mecanism adecvat pentru imbunatalirea calitalii educaliei ~i a asistenlei medicale in larile din
Lumea a Treia. Totu~i, a devenit evident ca, de~i economiile socialiste pot asigura 0 mai buna educalie ~i0 mai buna asistenla medicala, ele sint mai pulin productive dedt economiile capitaliste
(vezi Cap. 17). Dificultalile economice ~ipolitice din Uniunea Sovietica ~ilarile socialiste din Europa Rasariteana au pus sub semnul
indoielii prescriplia pentru schimbare oferita de teoria dependenlei.

461

Teoria sistemelor mondiale

Intr-o elaborare uIterioadi a teoriei dependentei, Wallerstein
(1974; 1979; 1980) a dezvoItat teoria sistemelor mondiale, care
exploreaza relatia intre tarile dezvoltate ~icele mai putin dezvoItate,
in contextul factorilor economici, geografici, istorici ~ipolitici. Pe
scurt, aceasta teorie sugereaza ea tari!e mai putin dezvoItate au
slabe ~anse ca vreodata sa ajunga tarile dezvoItate, deoarece sint
muIt in unna ~i structura lor economica este folositoare societatilor
dominante.
Economia mondiaUi, sustine Wallerstein, este in escnta condusa
pe principii capitaliste (vezi Cap. 17). Natiunile lumii fac parte din
una dintre cele trei categorii.
Statele centrale, societatile industriale ~imilitare puternice, cum
sint Statele Unite, cea mai mare parte din Europa OccidentaIa ~i
Japonia, domina economia mondiala, controlind cea mai mare parte
a tehnologiei ~i capitalului. Ele servesc ca sursa de energie industriala a lumii.
Statele periferice furnizeaza materiile prime necesare centrului
industrializat ~i sint folositoare acestuia. Economiile acestor ti'iri
sint, in general, organizate injurul agriculturii sau al unei dezvoltari
minerale limitate. Multe sint in Africa ~iAmerica Latina. In trecut,
re1atiile intre acestea ~i statele din centru erau caracterizate ca fiind
coloniale. Wallerstein crede ca inca exista 0 relatie similara in forma
"neocoloniaHi", 0 versiune noua ~i moderna a vechiului colonialism.
Statele semiperiferice se afla undeva intre centru ~iperiferie ~i
se mi~ca in sus ~iinjos intre acestea. Aceste societati sint, partial,
stapine pe destinullor economic ~ipolitic, dar sint inca masiv influentate de statele centrale. Din aceasta categorie fac parte Coreea
de Sud, Spania ~i lranul.
Trei motive pentru dependenta tarilor din Lumea a
Treia Primul, economia mondiala a facut aceste tari sa-~i restringa
economia initiala, mai diversificata ~i asiguratoare a existentei, la
una dependenta de export. Ele nu mai reu~esc sa controleze preturile
bunurilor lor, care sint stabilite de tarile industrializate ale centrului.
Al doilea, cele mai multe tan din Lumea a Treia se gasesc intr-o
capcana a datoriilor; ele datoreaza sume de bani uria~e tiirilor

462

centrale, ca urmare a imprumuturilor contractate pentru dezvoltarea

propriilor economii. Aceste datorii Ie fac din ce in ce mai dependente
de statc1e centrale ~i mai putin capabile sa-~i controleze propriile
economii (Dalmaide, 1984).
"..".",AItreilea, a existat 0 cre~tere exterioara a corporafiilor multindlionale (vezi Cap. 17), care i~i au baza in Firile centrale ~i opercaza in tarile din Lumea a Treia. De~i aceste corporatii au asigurat,
descori, capitalul ~itehnologia de care tarile de la periferie au nevoie
pentru dezvoltare, ele de asemenea acumuleaza putere economica
~ipolitic a considerabila in aceste tari ~iexercita 0 influenta extraordinara (Kumar, 1980).
Teoria sistemelor mondiale sustine ca dezvoltarea unei tari nu
poate fi luata in considerare izolata de relatia sa cu aIte societati.
Dezvoltarea este internationala, nu intranationala cum a subliniat
teoria modernizarii. Societatile industriale centrale vor continua sa
domine un sistem economic mondial. Totu~i, capacitatea OPEC
(Organizatia Natiunilor Producatoare de Petrol, dintre care unele
fac parte din periferie) de a influenta economia mondiala, prin modificarea ritmurilor de productie ~ia pretului petrolului demonstreaza ca periferia nu este, totdeauna, complet lipsita de putere. De
asemenea, teoria sistemelor mondiale nu a reu~it sa incadreze
Uniunea Sovietica ~i tarilf'sociaJiste din Europa Rasariteana, cu
u~urinta, in nici una din ceJe trei categorii, nid nu poate sa explice
modernizarea rapida ~i plina de suh:es a unor tari din Lumea a
Treia, cum slnt Taiwanul, Coreea de Sud ~i Venezuela.

MODERNITATEA ~I PROGRESUL
In general, americanii pun semnul egalitatii intre modernitate ~i
progresul social. De~i este c1ar ca modernizarea a adus beneficii
mai buna
enorme multor oameni, ea a avut partea sa negativa.
sanatate, 0 mai bUllanutritie ~idrepturile omului sint printre muItele
progrese :Iacute posibile de modernizare. Dar de e1enu beneficiaza
toti oamenii, chiar'in cele mai moderne societati. Saracia, saniHatea
precara ~imortalitatea infantila inca exista in Statele Unite - probabil cea mai bogata, cea mai puternica ~icea mai modrerna societate de pe piimint.

463

Mai mult, progresele tehnologice care au dus la societatea

modema nu slnt, totdeauna, avantajoase. De pilda, puterea nuc1eara
~iarmele moderne au facut dizboiul distructiv. Tehnologia comunicatiilor modeme are puterea de a reduce libertatea personala ~i de
a invada intimitatea. De asemenea, asocierea modemitatii cu progresul presupune ca schimbarea sociala se mi~ca totdeauna lntr-o
linie dreaptli spre 1mbunatatire; ceea ce nu este totdeauna eazul
(Toffler, 1981). Una peste alta, cei mai multi sociologi cred ea
modemizarea a adus sufieient progres ~ibeneficii pentru a justifiea
parerea pozitiva pe care cei mai multi oameni 0 au despre ea.

Societatile nu sint statice; ele se schimba in mod constant,

de~i nu uniform sau in acela~i ritm ori fn aceea~i directie.
Mediul fizic este un factor care afecteaza schimbarea sociala.
De pilda, societatile vecine cu mari fntinderi de apa f~idezvolta,
probabil, 0 cultura maritima, in timp ce tarile inconjurate de
pamint se vor schimba, probabil, fncet din cauza lipsei de contact frecvent cu exteriorul.
Anumite procese culturale de asemenea produc schimbare.
Inovatia,jie prin descoperiri,fie prin inven{ii stimuleaza schimbarea. De asemenea, schimbarea se produce printr-un proces
de difuziune. Migratia, comertul, calatoriile ~i cuceririle au
ca rezultat raspindirea ideilor ~i a tehnologiei. Tensiunile din
cadrul structurii sociale, cum sfnt inegalitatile sociale izbitoare, de asemenea jorteaza schimbarea. Unul dintre cei mai
puternici factori ai schimbarii este schimbarea populatiilor.
Schimbarile mari ~i rapide ale ratei natalita{ii, ale ratei mortalitatii sau ale migratieiforteaza societli{ile sa se adapteze.
Actiunea umana, atft individuala, cft ~i colectiva, promoveaza schimbarea sociala. Indivizii deosebiti potjuca un rol
important in initierea schimbarii sociale, datorita contextului
in care traiesc # a muncii pregatitoare care afost deja depusa.
Actiunea umana colectiva, prin mi$carile sociale, este 0 alta
forta motrice a schimbarii sociale.
Aufost dezvoltate cfteva teorii pentru explicarea schimbarii
sociale. Teoriile evolutioniste se sprijina pe ideea ca societajile
se schimba " fn mod natural" de la simplu la complex. Guver-

464

Ilele nu ar trebui sa intervina in acest proces natural de schimbare $i progreso Teoriile critice explica schimbarea sociala
prin analogie cu ciclul de viata umana de na$tere, maturitate
$i moarte. Unii teoreticieni ai ciclului sustin ca declinul nu
\.'este inevitabil daca societatea fnvata din istorie $i ia masuri
concrete $i eficiente pentru aface fata provocarilor cu care se
confrunta. Teoriilefunctionaliste vad societatile cafiind sisteme
sociale stabile care sint rasturnate prin schimbarea sociala.
Schimbarea este un factor deinstabi!i,tate, iar adaptarile la
ea permit societatii sa revina la 0 stare de echilibru. Cfnd
societatile se schimba, institutiile lor devin mai diferen{iate
(distincte $i separate) $i necesita 0 mai strinsa integrare $i
coordonare. Teoriile conflictului considera ca schimbarea
apare din tensiunile interne ale societatii.
Teoriile evolutioniste ~i ciclice ofera un cadru util i un
punct de plecare pentru intelegerea schimbarii sociale. Teoriile
conflictului eviden{iaza tensiunile interne care pot cauza schimbarea socialii; teoriafunc{ionalista arata caileprin care societatile reactioneaza la schimbare, ca sa-$i pastreze echilibrul.
Modernitatea nu s-a produs in mod uniform pe tot globul.
Societatile din Lumea a Treia au un nivel de trai mai scazut,
condi{ii de sanatate ~j proaste, 0 speranta de viata mai mica
~i 0 rata a instructiei mai scazu({! decft tarile dezvoltate. Patru
teorii incewca sa explice aceasta variatie a modernitatii fn
lume. Teoria modernizarii pune accentul pe dezvoltarea tehnologica ce a dus la un progres economic extraordinar. Aceasta
teorie sugereaza ca tarile din Lumea a Treia trebuie doar sa
urmeze modelul Statelor Unite, al majoritatii Europei Occidentale $i al Japoniei, pentru a ajunge la acela$i nivel de modernizare. Teoria convergentei, 0 varianta a teoriei modernizarii,
pune accentul pe convergenta sau pe similitudinea crescfnda
a tuturor statelor industriale.
Teoria dependentei, pe de alta parte, sustine ca teoria modernizarii $i cea a convergentei subestimeaza natura schimbata
a lumii; ele insista, fn special, pe dominarea economiei mondiale de catre societatile industriale dezvoltate. Modelul de
schimbare al societatilor dezvoltate este considerat nepotrivit
pentru tarile din Lumea a Treia, din cauza circumstantelor

465

economice diferite. Teoria sistemului mondial dezvolta aceasta

nofiune, susfinind ca actuala economie mondiala, cu orientare
capitalista, este compusa dintr-un sistem cu !rei categorit. Un
grup central de societafi industriale domina 0periferie de societati mai sarace. Legatura centru-periferie este, in esenta, 0
relafie neocoloniala. Categoria a treia este formata din semiperiferia acelor state care se mi~ca mtre centru ~i periferie;
ele au un oarecare control asupra proprWor economii, dar
inca sint supuse injluentei substanfiale a centrului. Problemele
statelor periferice i~iau originea in dependenta lor de exporturi
~i de preturile controlate de centru, de uluitoarele datorii pe
care Ie-au acumulat ~i de injluenta crescinda a corporatWor
multinationale asupra structurilor lor polWce ~i economice.
Incapacitatea acestui model de a incadra tarile socia/iste din
Europa Rasariteana intr-o categorie convenabila din cele trei
~i modernizarea rapida a unor tari din Lumea a Treia au ridicat
probleme referitoare la gradul ei de adecvare.
lnfinal, modernizarea nu inseamna totdeauna progreso De~i
aduce beneficii incontestabile, modernizarea nu a adus beneficii. in mod uniform tuturor societatilor. Unele progrese tehnologice care au dus la modernizare au sporit puterea distructiva
a natiunilor ~i au avut ca rezultat posibile limitari ale libertatit
~i ale intimitafii persona Ie. De asemenea, schimbarea sociala
- ~iprogresul- nu se mi~ca totdeauna in linie dreapta. Totu~i
una peste alta, cei mai multi sociologi cred ca lumea a profitat
dupa modernizare.

Glosar
abordare dramaturgica
abordare ecologica

o perspeetiva

care se coneentreazli asupra interdependenlei intre oameni ~i mediul fizie.

aqiune afirmativa

Stabilirea unor obieetive ~i orare pentru sporirea

numarului membrilor grupurilor minoritare in
organizatii, ca intrcprinderile comcreialc, birourile guvemamentale ~i instituliile educalionale.

aminarea placerii

A amina nevoia plaf:erii imediate pentru beneficii

pe termen lung.

analfabetism functional

analiza zonei socia Ie

analiza secundara

Lipsa deprinderilor fundamentale de a eiti ~i a

scric, pentru a rczolva nccesitatilc din viata de
ficearc zi .

o abordare

a analizei sociale care urmare~te sa

gaseasca trasaturile comune ale oamcnilor care
loeuiesc in acee~i zona rezidenliala.
Analiza datelor adunate anterior.

ancheta

o adunare

animism

o cre~ll

de date in care oamenilor Ii se cere sa

riispunda la 0 serie de Intrcbari despre caracteristicile, atitudinile, valorile, percepliile unei situalii sau ale unor evenimente sau despre comportament.
in activitatea ,,spiritelor" in lume.

anomie

o situalie

ascetic

Care se abtine de la plaeerile lume~ti.

asimilare

asociere diferentiala

automatizare
autoritarism

466

Folosirea limbajului ~i a cadrului conceptual al

teatrului pcntru cxaminarca intcracliunii socialc.

in care normele tipice care ealauzese

comportamentul nu mai sint adecvate sau cficiente.

Cind un grup minoritari~i sehimba caraeteristieile

distinctive ~i modurile de viata, ea sa se conformeze modelului grupului dominant.
Teoria cll criminalitatea se Invatli in cursul socializlirii. Prin interactiune eu "alli importanli", indivizii i~i dezvoltll tipuri de idei, atitudini ~i
valori eare ii fae mai mult sau mai putin dispu~i
sa se conformeze normelor soeiale, inclusiv deviantei.
Inloeuirea muncitorilor eu ma~ini.
Un sistcm politic In care oamenii sint exclu~i de
la partieiparea in viata politiea, iar eondueatorul
nu poate, in general, fi indepartat de la putere
prin mijloaee legale.

467

autoritate ralional-Iegala

Puterea este justifieata printr-un sistem de reguli

sau regulamente social aeeeptate.

autoritate traditionala

Autoritatea bazata pc obieei sau pc tradilii eulturale.

autoritatea birocratica

Autoritatea care este legata de 0 anumita pozilie

mai degraba deeit de 0 persoana.

autoritatea charismatica

Autoritatea ee deriva din ealitalile personale extraordinare alc eondudltorului care inspira angajament ~i pretinde supunere.

birocra~ie Struetura administrativa formaIa carc raspunde

corcotare 'itlln~ifica fundamentala

charisma Calitalile personale extraordinare ale unei anumitc persoane carc atrage adePli.

chestionar

boala

o organizalie

rcJigioasa care este integrata in societatea inconjuratoare ~i care prctinde ca este

singura calc legitima spre adevarul religios.

o situalie

care apare clnd 0 stare patologica diagnosticata medical este considerata eauza bolii.
pc care 0 persoana sau 0 familie 0 controleaza.

capcana datoriilor

placeri paminte~ti, punind accentul pc vederea,

gindirea, vorbirea, acliunea, existenla, cfortul,
atenlia ~i meditalia.
Tari care datoreaza sume enorme de bani tarilor
, centrale, ca rezultat alimprumuturilor ne~esare
ca sa-~i dezvolte economia.

capitalism Un sistem economic in care resurscle naturale,

mij loaccle de produclie ~i repartilia sint dclinute
in mod privat.

capitalismul corporatist

Un sistem economic in care clteva zeci de eorporalii foarte mari domina economia.

capitali~ti Cei care delin mijloaccle de produclie.

caracteristici sexuale primare Organele genitale necesare pentru reproducerea
umana.

chestionar cu intrebari inchise

Un chestionar care conIine un set de raspunsuri

posibile, din care persoana chestionata trebuie
sa aleaga un raspuns.

clasadejos

lndivizii care fie nu luereaza dcloe, fie al dlmr

venit este atit de mie, incit trebuic suplimentat
deguvern.

clasa mijlocie

lndivizii cu 0 avere modesta, din afaeeri ~i profesiuni, ~i chiar fune~onari cu gulcre albe sau din
domcniul serviciilor.

clasa muncitoare

Cei care i~i ei~tiga existenla prin mUQca manuaIa.

clasii superioara

lndivizi ale earor familii au avutbogalie ~iprestigiu, ~i cltcodata putere, de-a lungul mai multor
generatii.

coeziune Gradulin care membrii unui grup se simt legati

unul de altul.

colective socia Ie Oameni care impart~esc 0 caracteristica comuna,

(t.
comitet de ac~iune politi~fi (CAP)

complex militar-industrial

comportament colectiv

lelor, care nu sint legate direct de reproducere.

o situalie

o organizatie

care stringe ~i distribuie fonduri, in

politic de promovare

a obiectivclor

Legatura intre companiile produeiitoare de arme

~i armata, ~i inf1uenla acestora asupra deeiziilor
de politica nalionalli.
Actiunile sociale oarecum spontane ~i de scurtii
durata ale unui grup rdativ mare de oameni in
situalii ambigue.
Situatii in care oamenii reaetioneaza In mod similar l~ un eveniment, de~i pot fi risipiti fizic.

in care se gasesc indivizii care cunose

deosebirilc diverselor eriterii de clasa.

cOlTfportament de masii

categorii socia Ie Oamenii care imparta~esc 0 earaeteristiea eomu-

comunism

Evolulia socialismului - cu orientare ~i structura

colcctiviste -Intr-o societate a egalitalii economiee, politice ~i sociale.

comunitate

Un grup social eare, pc l1nga faptul ca are 0 identitate comuna ~i un model organizat de interacliune, arc ~i un teritoriu geografic comun.

concubinaj

o relalie

na, un statut similar sau aceea~i situatie (vezi ~i

coleetive sociale).

casatorie Aranjamentul, aprobat social, prin care se creeaza

ofamilie.

casatorie in grup Doi sau mai multi barbati slnt easatoriti colectiv
eu doua sau m~i multe 'femci.

'

cercetare tiintifica aplicata Se conCentreaza asupra dezvoltarii de noi euno~tinte sau a modului in care sa fie folosite euno~tinlele existente, pentru un seop identifieabil.

468

un statut similar sau acee~i situatie (vezi ~icategoriilc sociale).

~roeesul
sate.

caracteristici sexuale secundare Atributcle fiziee deosebite ale masculilor ~ifemecaracterul instabil al statului

de stringere a date lor care folose~te 0

serie de intrebari precise sau problemc la care 0
persoana este rugata sa raspunda.

Un chestionar care nu arc un ansamblu predetcrminat de raspunsuri posibile.

boga~ie Valoarea totala a banilor ~ia bunurilor valoroase

calea de opt ori nobila In budism, un mod de a controla dorinlcJe pentru

o tehnica

chestionar cu intrebari deschise

dc planificarea, supcrvizarea ~i coordonarea activitalii diverselor segmente ale unci organizalii.

biserica

Urmare~te sa produca noi cuno~tinle rara sa lina

seama de folosul practie imediat reeognoseibil.

intima in care un cuplu necasiitorit Imparte 0 locuinla.

conducere expresiva Conducatorul care ereeaza armonie ~i solidaritate

ingrup.

469

conducere instrumentala
confesiune

0 organizatie asemanatoare biserieii care, in general, este intcgrata in societatc, dar nu pretinde
legitimitate exc\usiva pentru sistemul sau de credintc.

credinte
creljterea zero a populatiei

Idei carc inca nu au ci~tigat suficient sprijin empiric ca sa fie, rara cchivoc, adevarate.
0 rata medie a fertilitatii de 2, I copii per femde.

crima

Viol1irile acelor norme culturale care au fost adoptate prin lege.

intrc indi-

crime ale gulerelor albe

conflict cu motiv mixt

Conflict in care nici 0 pcrsoana nu vrea sa ci~tige

tot sau sa piarda tot.

Activitati criminale comise de oameni aparent respectabili, cu statut superior, bine integrati in eomunita!ile lor.

cult

conflict cu rezultat zero

Conflict in care 0 persoana fie ci~tiga totul, fie

pierde totul.

0 forma de organizare rcligioasa care arc 0 relatie

antagonica cu societatea Inconjuratoare, de~i aceepta legitilpitatea altor forme religioase.

cultura

Mo~tenirea, transmisa social ~iinvatata, a obieetelor, cuno~tintelor, eredintelor, valorilor ~i sperantelor normative care of era membrilor unci
anu'mite soeieta!i instrumentele pentru rezolvarea problemelor frecvente.

cultura materiala

Toate creatiile tangibile ale societatii, eele care

au 0 existenta conereta.

cultura nemateriala

Creatiile abstracte ale soeietatii transmise din generatie in generatie.

cunoljtinte

Idei pentru care exista 0 oareeare masura de dovada empirica.

conflict bazat pe personalitate

Conflict datorat dcoscbirilorpersonalc

vizii implicati.

conflict fundamental

Conflict asupra normelor fundamcntale ale situatiei.

conflict nefundamental

Conflict carc implica aplicarea normelor la 0 situatic concrcta.

Conflictul datorat contcxtului social in carc doi
oamcni se afla.

conflict situational

conflictul rolului

0 situatie in care prcscriptiile rolului pentru performanta unci persoane au continuturi contradictorii.

conglomerate

Corpora!ii mamut care eonstau dintr-un numar

de corporatii mari ~i mijlocii.

date

consilii de administratie

Re!cle sociale de indivizi care fac parte din eonsiliile de administratie a mai multor corporatii.

definirea situatiei

constructia

sociala a realitatii

Ideca ea oamenii ereeaza ~i modeleaza natura

lumii sociale In care se gascsc.

contracultura

Un model de eredinte, valori, norme ~i stiluri de

via!a in opozitie directa cu modelele culturale
dominarite ale soeietatii.

controale

Diverse tehniei dc eliminare a altor factori earc

pot tulbura rcla!ia intre variabilele ce sint studiate.

cooptare

Adueerea, intr-un sistcm, a unor oameni care i-ar

putea ameninta continuitatea sau ehiar existenta.

corelatie

o legatura intre variabile

o corelatie cu totul intimpliitoare.

corelatia neautentica

470

Conducator care conducc grupul spre realizarea

obiectivelor grupului.

corelatie negativa

Cind valoarea unci variabile cre~te (sau descre~te), iar valoarea ccleilalte descre~te (sau ere~te).

corelatie pozitiva

Clnd valoarea unei variabile cre~te (sau descre~te), daea cre~te (sau descre~te) ccalalt1i variabil1i.

corporatii

Organizatii formale care au 0 existcntii legala, putere ~i obliga!ii separate de proprietarii ~i managerii lor ~idelin putere considerabiJa in societate.

corporatii multinationale

Corporatii care i~i au sediul intr-o tara, dar opereaza in alte tari, direct prin firmele proprii sau
prin control.

delincventa~venil~
<
.'

Informatii observabile, cum slnt fapte1e ~i statisticile.

inteles atribuit intr-un context social.
Violarca normelor legale de cei care sint sub virsta
la care legea ii trateaza ea adul!i.

democratie

Un sistem politic in care autoritatea statului se

1m~eaza esentialmente pe popor.

democratie participativa

To!i membrii populatiei sint direct implicati in

luarea deciziilor politice.

democratie reprezentativa

Un sistem politic in care oamcnii aleg, periodic,

pc al!ii ca sa-i reprezinte in procesulluarii deciziilor politice.

demografie
dependente de export

Studiul tendintelor popula!iei.

Tan care nu mai pot sa controleze preturile pentru

bunurile lor, care sint stabilite de tiirile industrializate centrale.

descendenti

bilaterala

descendenta dubla

descendenti

matriliniara

Urmare~te descendenta in mod egal aut prin barbatH, clt ~i prin femeile din partca tatalui ~i atit
barbatii, cit ~i femeile din partea mamei.

o combina!ie

liniara dreapta a sistemelor de descendentii matriliniarn ~ipatriliniara. Succesiunea

este urmarita prin barbati (nu prin femei) din
partea tatalui ~i prin femei (nu prin barba!i) din
partea mamei.

Regula care stabile~te succesiunea doar pc linie

feminina.

471

descendentii

neuniliniarii
patriliniarii

Stabilirea deseendenlei doar prin linia masculina.

descendentii uniliniarii

Regula stabilirii deseendenlei doar pc 0 linie parinteasca.

descoperire

Scoaterca la lumina a unor idci sau principii existente.

descurajare

descendentii

disfunctii

Conseeinle negative.
Cetalalt (alter) este prezentat (distribuit in) cu 0
anumita identitate care ii va limita comportamentu!.

distributie alter

dominatie

GruPlll dominant i~i folose~te puterea pentru a

menline eontrolul asupra grupurilor minoritare,
aeordindu-le pulina putere sau libertate.

Ideea ca pcdcapsa va prcvcni viitoarc crime fie

comise de eriminalul rcspeetiv, fie dc a1lii,pentru
earc aeeasta va servi drept avertismcnt.

dublarea timpului

Numarul de ani necesari ea 0 populalie sa se dubleze.

deviantii primarii

Aete care sint definitc de socictate (sau de un grup

social) ca deviantc, dar care nu sint respectate
sau sint considerate temporarc.

echivalente functionale

Trasaturi sOclalc sau eulturale care au aeela~i

efect ~i pot fi inloeuite cu alte trasaturi soeiale
sau eulturale.

deviantii secundara

Etichctarea pub lica dc dcvianla ~i acccptarca dc

catrc persoana a idcntitalii dcviantc eorcspunziitoare.

economie

Institulia soeiala raspunzatoare eu repartizarea

bunurilor neeesare ~ia servieiilor cerute de viala
colectiva.

deviantii sociala

Acliuni carc violcaza normelc sociale, dar nu fac

parte din codullcga!.

economie de piata

Sisteme economiee in care statele nu intervin in

dharma

in soeictatca hindusa, crcdinta ca in socictatc exista 0 forta moraIa earc rcclama acceptarea anumitor rcsponsabilitali.

dictatura

Un sistem politic in carc putcrca cstc dobindita ~i

exercitata dc un singur individ.
Crearea unor institulii socialc specializatc care
sa se oeupc de problemcle frecvente ale societalii.

efectele c,ctiunH,

diferentiere

diferentiere sociala

Deosebiri !acute nu intrc indivizi, ei intre intregi

eatcgorii soeiale de indivizi.

difuziune

Raspindirea trasaturilor eulturale de la 0 societate

la alta.

difuziune culturala

Raspindirea invenliilor, a tehnologiei sau a aspcetelor culturii nematerialc dc la un grup socialla

altu!.

difuziunea responsabilitatii

dinamicii socialii

4;2

Regula de a stabili succesiunea atlt prin parte a

maseulina, cit ~i prin cea tcminina.

Prezenla co-actorilor duee la 0 obligalie eomuna

pentru oriee aeliune ~i la 0 diminuare a responsabilitatii individuale.
Examinarea sehimbarilor soeiale in soeietate.

discriminare institutionalii

Actiuni care, poate, nu au fost, intentionat, discriminatorii, dar au, eu toate aeestea, aeest efect.

discriminare

Tratament inegal al oamenilor datorita apmtenentei lor la un grup sau categoric soeiala.

discriminare inversii

Asigurarea unor avantaje membrilor grupurilor

minoritare.

discriminarea virstei

Credinla ea 0 categoric de virsta este inerent inferioara altoreategorii de virsta ~i,astfel tratamentul ilegal este justifieat.

durata vietH Lungimea maxima posibila a vielti.

aetivitalilc economice ale societalii,

economii centralizate

StatuI joaca rolul major in activitalile eeonomice

ale societalii.

ecosistem

Un sistem ereat prin interactiunea unci comunitali

de organisme eu mediul sau ineonjurlltor.

efectele auditoriului

Indivizii care ac~oneaza singuri, dar i~i dau seama

ea sint vazuli de altii.

-:.'

..

Influenla asupra eomportamentului oamenilor a

faptului ea aJtii sint implieati eu ei intr-o aetivitate similara.

efectul Matei

T~inta eclor cu reputalia deja stabila de a eu!cge

recompense in ~tiinta mai ~or decit eei mai pulin
cunoseuti.

egalitar

Autoritatea in familie apartine at1t barbatului, eil

~ifemeii.

ego

in teoria psihanalitiea, aeea parte a personalitalii

care este in contact eu realitatea.

eliberare pe cuvint de onoare

Eliberarea delinulilor din inchisoare inainte de

expirarea sentintei maxime eu condilia ca se
poartii bine ~iramin sub indrumarea ~i grija unui
supraveghetor.

elita puterii

Grup mic de oameni influenli care delin pozilii

importante in guveffi, in afaeeri ~i armata.

emigranti

Oameni care parasese 0 soeietate.

endogamie

Regulile care preeizeaza clasa persoanclor eu care

easatoria este permisa sau ineurajatll.

epidemiologie

Studiul originii, a distribuliei ~ia transmiterii bolii

in eadrnl populaliei.

eros

in teoria psihanalitiea, "instinetul vieW'.

473

e~antion
e~antionare

intimplatoare

etichetare retrospectiva

Un grup mai mic de indivizi care sint selcctali

pentru a reprezenta populalia.
0 mctoda de c~antionare care prctindc ca ficcarc
mempru al populatiei are ~ansc egale de a fi selectat pentru c~antion.
Etichctarca identitaW trecute a unui individ pcntru a-I facc sa sc conformczc la identitatca prczcnta.

etnocentrism

Tcndinta dc a considcra cultura proprie supcrioara

din punct de vcderc moral altora ~i de a-i judcca
pc ccilalti dupa standardele propriei culturi.

etnometodologie

0 perspcctiva dc psihologic sociala carc arc ca

obiect regulilc deseori neanalizatc ce ne ghideaza ~i organizeaza intcracliunile cu altii.

eu in teoria interacliunii simbolice, faza noua, crcatoare, imprcvizibila a sinclui.

eufunctii
excentricitati

feminism
functii evidente
functii latente

Formc temporare dc comportamcnt

masclor.

Numarul potential de copii care ar putca fi nasculi

de 0 fcmeie obi~nuitli in decursul perioadci in
care poate avca copii.
0 mi~care sociala organizatli pcntru eliminarea
sexismului impotriva femeilor.
Consccinle care sint cunoscutc sau spcrate.
Consccinle neintentionate ~i nc~tcptatc.

fundamentalism

Un ata~ament rigid falii dc practicile ~i crcdinlcle

rcligioasc fundamcntalc, tradilionale.

Gemeinschaft

0 "comunitate" bazatli pc legaturi socialc putcrnice, pc tradilie ~i pc rclalii personale.

gen

Trlisaturilc eultUralc ~i socialc pc carc divcrsc socictati Ic atribuie masculilor ~i fcmclelor.

genocid

Extcrminarea unci clase de oameni dc catrc aIta.

Gese/schaft

0 "asociape" dc oamcni cu Icgaturi sociale slabc,

care rczulta dintr-o diversitate social a considcrabila ~i care este caracterizatli prin relatii impcrsonalc.

Consecintc pozitive
cxprcsiv al

exogamie

Regula cc dcfine~tc 0 clasa de indivizi carc nu

sint acccptabili ca partcncri dc casatoric (sau sexuali).

gesturi

Mi~cari alc trupului (sau alc parplor trupului, cum

slnt cxprcsiile facialc) care au scmnificalii acccptatc social.

experimente

Adunarea de datc in conditii controlate cu scopul

de a stabili dad exista 0 relape de cauzli ~i efect
intre variabilele relevante.

grup

familie

Un grup social rclativ permanent dc indivizi legati

prin obir~ie, casatoric sau adoptiune.

Doi sau mai mulli indivizi carc au un sentiment

comun de identitate ~i care se influcnleaza reciproc in moduri organizate, pc baza unui ansamblu de speranlc comun pentru compoctamentul
ficcaruia.

familie combinata

Doi parinti, din carc ccl pulin unul aducc, in

aceasta noua familic, unul sau mai mulli copii
dintr-o casatoric anterioara (vezi familia rcconstituita).

familie cu doua venituri

0 familie in care ambii parinli lucreaza in afara

caminului.

familie extinsa

Consta din doua sau mai rnulte familii nucleare

unite prin legaturi parinli-copii, care include rclalii intre frali ~i surori de mama sau tatli.

familie nucleara

Un grup social compus din doi adulli de scx opus

care intrelin relalii sexuale sanclionatc social,
impreuna cu copiii proprii sau cu cei adoptali.

familie nucleara de orientare

Familia in care ne na~tcm ~i in care ocupam statutul de copil.

familie nucleara de procreatie

Familia pc care 0 cream prin casatorie ~i in carc

depncm statutul de adult.

familie poligama

Familie formata din doua sau mai multe familii

nucleare unite prin legaturi maritale.

familie reconstituita

474

fecunditate

Doi parinli, din care cel pulin unul aduce, in noua

sa familie, unul sau mai multi copii dintr-o clisatorie anterioara (vczi familia combinata).

grup deiontrOI>- Un grup carc este idcntic cu un "grup experimental", doar ea nu este supus variabilci expcrimen1l)t!\

grup de referinta

Indivizi, grupuri, idei folositc de oamcni ,ca sa-~i

formulcze, sa-~i compare ~i evalucze compoctamentul.

grup etnic

Cei care lmp~CSC

0 mo~tenire culturala cornuna ce Ii deosebe~tc de allii.

grup experimental
,

Un grup de subiecli care este expus unci variabilc

cxpcrimentale.

grup intern

Grupuri in care membrii au un scntiment de identitate ~i loialitate.

grup minoritar

Oameni care implirta~esc un ansamblu comun de

caracteristici fizice ~i culturale ce ii rnarcheaza
ca fiind deoscbili de grupul dominant, ceca ce,
deseori, ii facc sa suporte dezavantaje sociale.

grup primar

Grupuri mici in carc membrii au rclaW apropiate,

personale ~i durabile.

grup secundar

Un grup tcmporar, formatpentru un scop sau sarcina precisa, in care relaliile sint, relativ, impcrsonale.

475

e~antion
e~antionareintimplatoare
etichetare retrospectiva

Un grup mai mic dc indivizi care sint selcctali

pentru a reprezenta populatia.
0 metoda de e~antionare carc prctinde ca fiecare
mempru al populatiei arc ~anse egale de a fi seleetat pentru e~antion.
Etiehetarea identitiitii trecute a unui individ pentru a-I face sa se conformeze la identitatea prezenta.

etnocentrism

Tendinta de a considera cultura proprie superioara

. din punct de vedere moral altora ~i de a-i judeca
pc ceilalti dupa standardele propriei culturi.

etnometodologie

0 perspeetiva de psihologie sociala care arc ca

obiect regulile deseori neanalizate ce ne ghideaza ~i organizeaza interactiunile cu altii-

eu in teoria interacliunii simbolice, faza noua, creatoare, imprevizibila a sinc\ui.

eufunctii
excentricitati

feminism
functii evidente
functii latente

Numarul potenlial de copii care ar putea fi nascuti

de 0 femeie obi~nuita in decursul perioadci in
care poate avea copii.
0 mi~care socialii organizata pcntru eliminarea
sexismului impotriva femeHor.
Consecinte care sint cunoscute sau spcrate.
Consecinte neintcntionate ~i nca~tcptate.

fundamentalism

Un ata~ament rigid fat:1ide practicile ~i crcdintele

religioase fundamentalc, traditionale .

Gemeinschaft

0 "comunitatc" bazatii pc legaturi socialc puternice, pc traditie ~i pc rclatii personale.

gen

Triisaturile cultUralc ~i socialc pc carc diverse socictati Ie atribuic masculilor ~i fcmclclor.

genocid

Extcrminarca unci clase de oamcni de ciitrc alta.

Geselschaft

0 "asociatie" de oameni cu lcgaturi sociale slabe,

care rezulta dintr-o diversitatc sociala considcra-

Conseeinte pozitive
Forme temporare de eomportament
masclor.

bila ~icare este caractcrizata prin relatii impersonale.

expresiv al

exogamie

Regula ce define~te 0 clasa de indivizi care nu

sint acceptabili ca parteneri de casiitorie (sau sexuali).

gesturi

Mi~cari ale trupului (sau ale partilor trupului, cum

sint cxprcsiilc faciale) care au semnificatii acceptate social.

experimente

Adunarea de date in condilii eontrolate eu seopul

de a stabili daea existii 0 rclalie de eauza ~i efect
intre variabilele relevante.

grup

familie

Un grup social rc1ativ permanent de indivizi legati

prin obir~ie, easatorie sau adopliune.

Doi sau mai multi indivizi care au un sentiment

comun de identitate ~i care se influenteaza reciproc in moduri organizate, pc baza unui ansamblu de sperante comun pentru comportamentul
fiecaruia.

familie combinata

Doi parinti, din care cel putin unul aduce, in

aeeasta noua familie, unul sau mai mulli copii
dintr-o casiitorie anterioara (vezi familia reconstituita).

familie cu doua venituri

0 familie in care ambii piirinti luereaza in afara

caminului.

familie extinsa

Consta din doua sau mai multe familii nucleare

unite prin legaturi parinli-eopii, care include relalii intre frati ~i surori de mama sau tata.

familie nucleara

Un grup social compus din doi adul!i de sex opus

care intrelin relalii sexuale sanclionate social,
impreuna eu copiii proprii sau eu cei adoptali.

familie nucleara de orientare

Familia in care ne na~tem ~i in care ocupam statutul de copil.

familie nucleara de procreatie

Familia pc care 0 cream prin easatorie ~i in care

detinem statutui de adult.

familie poligama

Familie formata din doua sau mai multe familii

nucleare unite prin legaturi maritale.

familie reconstituita

Doi parinti, din care cel putin unul aduce, in noua

sa familie, unul sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioarii (vezi familia combinata).

474

fecunditate

grup deiontrol'-

Un grup carc este identic cu un "grup experimental", doar ea nu este supus variabilei experimen-

~~.

grup de referinta

Indivizi, grupuri, idei folosite de oamcni .ca sa-~i

formuleze, sa-~i compare ~icvalueze comportamentul.

grupetnic

Cei care imp1irt1i~esc0 mo~tenire culturala comuna ce Ii deosebe~te de allii.

~rup experimental

Un grup de subiecti care este expus unci variabile

experimentale.

grupintern

Grupuri in care membrii au un sentimcnt dc idcntitatc ~i loialitate.

grup minoritar

grupprimar
grup secundar

Oameni care imp1irtii~esc un ansamblu comun de

caraeteristici fizice ~i eulturale ee ii mareheaza
ca fiind deosebiti de grupul dominant, ceca ce,
deseori, ii face sa suporte dezavantaje sociale.
Grupuri mici in care membrii au relatii apropiate,
personale ~i durabile.
Un grup temporar, format pentru un seop sau sarcina preeisa, in care relaliile sint, relativ, impersonale.

475

grupuri de interes special

grupuri externe

Aliantc ~iorganizatii dc oamcni cu un intcrcs similar care inccarca sa influcnlezc procesul politic
in numclc acclui interes.

incarcerare
intirziere culturala

Grupuri din care persoanele nu fac partc ~i cu

carc nu au niei un sentiment de idcntitate sau
loialitate.

jen

id in teoria psihoanalitidi,

depozitul impulsurilor
biologice universale, care, deseori, cer satisfacere imediata.

idealism transcendent

0 forma de rcligie care se eoncentreaza asupra

prineipiilor saere de credinle ~i aqiuni mai degraba decit asupra venerarii unor forte sau fiinle
supranaturale.

ideologie

Un ansamblu de idei pentru justificarea unui anumit aranjament social sau a unci acliuni.

imigranti

Oameni care intra intr-o societate.

indispozitie
industrie manufacturiera
inovatie

Ointerpretare
simlibine.

junte

justitie distributiva

karma

ea nu te

legislatura bicamerala
Iideri de opinie
Iimba

institutii socia Ie Configuralii eulturale ~i structurale relativstabile

care se dezvolta ~i sint concepute in mod clar ca
sa rezolve problemele frecvente cu care se confrunta societatca.
integrare
interactiune simbolica

interactiune sociala
interviu

Rclativa coordonare a activitalilor instituliilor sociale.

o teorie

bazata pc prcmisa ca interacliunea este

procesul social principal ~i ca se produce prin
simboluri.

Influenla reciprocii pc care persoanele 0 exercita

una asupra alteia.

o tehnica

inventie

Noua folosire sau noua com binalie a cuno~tinlclor

cxistente.

ipoteze

Afirmalii despre cum doua sau mai multe variabile sint legate sau despre cum una sau mai
multe variabile se schimba sau nu clnd sint modificate anumite condilii prevazute.

isterie de masa

Raspindirea rapida a temerii ~i aetiunii violente,

ca reaelie la ameninlarea pereeputii a unei forte
puterniee.

476

despre a

Dictaturi militare rezultate din rasturnarea unui

Ideea ca oamcnii a~teapta sa primeasca beneficii

in interacliunell sociala, beneficii care sint aproximativ proporlionale cu coslurile suportate.
Credinta hindusa in progresul spiritual al sufletului fiecarei persoane.
Obligalia hindu~ilor de a face un polerinaj care
sa se scalde in apcle ritual purificatoare ale fluviului sacru Gange.

management

Doua eorpuri legislative.

Indivizi cu statut superior care joaea un rol important in formarea opiniilor publiculni.
Un ansamblu de simboluri semnificative
social.

create

~bYS"1

Activitati intreprinse pentm influentarea procesului Icgislativ ~i a deciziilor executivului, prin

1i{)nvingerea autoritalilor sa promoveze interesefe grupurilor.

lovitura de stat

inlocuirea unni conduciitor, de~i continua acela~i

sistem politic.

bazat pe

~coala

marginalizare

dc stringere a datclor ce consta intr-un

set de intrebari generale la care subieclii pot raspunde libcr cu propriile lor cuvinte.

Conceptul central al eonfucianismului

fi omenos.

legi Norme stabilile de autoritalea politid a soeietalii,

puse in aplicare tot de ca.

Un sistem economic in care bunurile sint produse

in familie ~i apoi sint vindutc in piele mari.
0 forma de adaptare in care 0 persoana accepta
obicctivele eulturale standard, dar nu accepta
mijloaccle sanqionate social pentru realizarea
aeclor obieetive.

folosita pentru a izola infractorii de ac-

.tivitiitile normalc ale cetiilenilor obi~nuili.

Tendinta culturii materialc de a se schimba mai
rapid declt adaptiirile necesare in cultura nemateriala relcvanta.

regim prin forte militare, care apoi i~i instaleaza

proprii conducatori la putere.

KumbhMela

personala, sentimentul

o metoda

matriarhat

o practica

administrativa in care personalul din

fiecare ~coala eoopereaza cu administratia in
luarea deciziilor educalionale.

Mod de adaptare prin abandonarea am a scopnrilor, cit ~i a mijloacclor cultural aprobate.

Autoritatea in familie revine femeii.

medicalizarea societatii

Extinderea medicinei ~i a modclului medical in

zonele nemedieale ale vielii soeiale.

megalopolis

Metropole care s-au intins inlr-o a~a masura ea

intra direct in alte metropolc.

meritocratie

o soeietate

metoda autoplasarii

bazatii pc rolalia intre calitiitile indivizilor ~i recompensele pe care ace~tia Ie primesc.

o tehniea

de apreeiere a c1asei sociale ee implica

judecata snbiectiva, prin care Ii se cere indivizilor sa identifice c1asa din care ei ered ca fae parte.

477

---------

metoda obiectivi

a tehnica de masurare a c1asei sociale ca 0 categorie statistica, in care oamcnii sint plasati de
catrc ccrcetiitorul bazat pe anumiti indicatori
obiectivi, propu~i a reflccta pozWa clasei.

mobllltate sociala orizontala

Schimbare dintr-o pozilie socialaln alta cu statut

aproape egal.

mobllltate sociala verticali

Schimbare dintr-o poziJie socialii in alta fie de grad

superior, fie dc grad inferior.

a tehnica de aprccicrc a c1asci socialc prin care

se cere indivizilor dintr-o comunitate sa-i identificc structura socialii.

modi

Stil special de comportament ~iInra!i~are care estc

in yoga la un moment dat.

model cu nuclee multiple

a teorie despre dezvoltarea ora~elor bazata pe

ideea ca ora~ele aveau mai multe "nuelee", centre separate consacrate unor activitiili specifice.

model de dobfndire a statutului

a expJicatie eare evidenliaza factorii individuaJi

ce contribuie la mobilitatea sociala a unei persoane.
'.

model de sector

a tcorie despre dezvoltarea urbana care susline

ea ora~ele se dezvolta in sectoare in forma de
pana, de la centru spre exterior, deseori de-a
lungul unci cai de transport.

metoda reputatiei

metodologie

Un ansamblu de procedcc general acceptat carc

dirijeaza ccrcctarilc cmpiricc ~i ofcra altora 0
modalitate dc a vcrifica rczultatelc.

metropole

Zonc urbane care contin un mare ora~ central, cu

suburbiile ineonjuratoare ~i eu ora~c1e satelite
asociate.

migratie

Mi~carea oamenilor dintr-un loc geografic in altul,

cu scopul dc a sc stabili acolo.

mine

in tcoria intcractiunii simbolice, faza sociala a sinclui carc estc ordinca sociala inelusa care promovcaza stabilitatea.

miljcare socia

de indivizi carc s-au organizat ca sa proIi Adunare

schimbare culturala sau sociala sau
movcze
0

sa rczistc accstei schimbari.

miciri alternative

a forma dc mi~care sociala care urmare~te 0

schimbare limitata de catre indivizi in propriul
lor comportamcnt.

miciri reformiste

a forma a mi~carii soeiale care, dc~i fundamental multumitii de societatea cxistenta, urmare~te
schimbari limitate in anumite zone.

model de zone concentrice

modele traditionale de viati

comune unui popor
modernitate
modernizare

tI,

mbnarhte

a forma a mi~carii sociale care urmare~te sa reziste sehimbarii sociale ~i sa intoarca societatea
la starea anterioara.

miciri regresive

a forma a mi~carii sociale care sc n~te din nemultumirea putemica fata dc societatea existenta ~i
urmare~te 0 schimbare radicala in conformitate
cu programul ideologic concret de a modifica
practicile sau structura fundamentala a societii!ii.

miciri revolutionare

miciri salvatoare

miciri utopice

a forma a mi~carii sociale care incearca sa determine schimbari cuprinzatoare ~i radicale in

indivizi.
a forma a mi~carii socia!c care urmiirc~te restructurarea radicala a societiitii, dar Ii lipsc~te un

indivizilor
Ii Mi~carea
deelasa.

mobilitate sociala
intergenerationali
mobilitate sociali
intragenerationali

478

in sus ~i in jos in structura

Schimbare In pozitia sociaJa a copiilor fata de cea

a parin!ilor.
Schimbare in pozitia sociaJa a indivizilodn timpul
vietii.

Un model de organizarc sociaJa ~ide via~ sociaJa

care este legat de industrializare.
Un proces eultural, economic ~i social care transforma 0 societate preindustriaJa intr-o societate
industriala.
Un sistem politic in care puterea este ITecuta de
~a 0 generalie la alta in cadrul unci singure fanl'llii cu participarea redusa sau rara participarea
poporului.

monarhii absolute
monarhli constitutionale

monogamie
monoteism

Regii ~i, mai putin frecvcnt, rcginele domnesc

virtual rara nici 0 limitare a puterii.
Monarhul este capetenia simbolica a statului, dar
adevarata putere politica revine unui guvcm
care i~i dcriva putcrea dintr-o forma a constitutiei.
Casatoric intrc un barbat ~i 0 fcmcie.
Credinta intr-un zcu.

moravuri

Norrnc considerate importantc ~i semnificative

pentru func!ionarea societii!ii ~i pentru viata soeiala.

multime

a adunatura de indivizi, temporara ~i neorganizatii, foarte aproape unul de altul, care au un obiectivcomun.

plan concrct ca sa 0 realizcze.

mobilitate socia

Teoria dezvoltiirii ora~clor printr-o serie de cercuri

concentrice, cu un model diferit de folosire a
pamintului pentru fieeare inel.
'
abieeiuri de fieeare zi.

multlme conventionali

aameni care s-au adunat pentru un scop precis ~i

ale caror ac!iuni sint ghidate, intr-o anumitii masura, de norrne socialc existcnte.

479

mu1time intimplatoare

0 adunare de indivizi care se formeazii spontan,

deoarece un eveniment comun Ie capteazii atenlia, dar care se angajcazii Intr-o interacliunc redusii, dacii cumva se angajeazii, unul cu altul.

multime protestatara

0 forma a mullimii care arc aut clemente ale mullimii convenlionale, c1t ~i ale mullimii active.

multimi active

Un ansamblu general, Imparta~it, de piireri, concepte ~i metode referitoare la 0 anum ita zonii de
experienlii umanii.

parauta de aur

Un acord eu direetorii mai vechi pentru 0 platii

substanlialii, In caz de coneediere In eventualitatea lllei preluari.

0 adunare emolionalii ~i agitatii de indivizi care,

deseori, I~irevarsa emoliile prin acliuni violcnte
~i distruetive.

partide politice

multimi expresive

Un tip de mullime carc se dezvoltii Injurul unor

evcnimente cu lnciircaturii cmolionalii.

patriarhat

Organizalii ale cclor cu atitudini ~i interese similare, care Incearcii sii el~tige eontrolul autoritiilii
politiee.
Autoritatea In familie revine barbatului.

pedeapsa

o opinie

negocierea pedepsei

0 ncgocicrc anterioarii procesului pcntru areduce

nivelul acuzaliei infraqionale, In schimbul unci
recunoa~teri a vinoviiliei pentru 0 acuzalie mai
u~oara.

performanta rolului

nirvana

in budism, 0 stare de perfeqiune spirituala totalii

a sufletului, a~a IncH 0 altii rc1ncarnare nu mai
este necesarii.

personalitatile

norme

Reguli sociale ~i de conduita care preseriu eomportamentul potrivit In anumite situalii.

0 observatie In care eercetiitorul riimlne In afara
a ceca ee'este observat.

perspectiva structural-functionala

observatie indirecta
,
observatie participativa
ocupatii cu guler albastru

ocupatii cu gulere albe

0 metoda In care un cercetiitor este un participant

activ In grupurile sau situaliile studiate.
Aeele oeupalii care implica muneii manualii considerabilii ~i, deseori, slnt supravegheate eu
atenlie.
Accle ocupalii care implicii mai multii activitatc
mentaJa dec1tmuncii manualii ~i slnt, rclativ, seutite de 0 supraveghere scrioasii.

oligarhie

Un sistem politic de conduccre a celor mulli de

caire cei pulini.

opinie publica

Piirerile eolective ale unui public asupra unci probleme precise.

orae

Coneentrari permanente de un numiir rclativ marc

de oameni care nu W produe propria hranii.

organizatie

Un tip de grup care este creat anume pentru a

duce la Indcplinire 0 anumitii sarcinii ~i arc 0
structurii formalii prin care lneeareii sii lndeplineascii acea sarcinii.

organizatii formale

Grupuri secundare mari, create In mod deliberat

pentru realizarea unui scop sau a unui ansamblu
de obiective.

orientare profesionala

Repartizarea clevilor la programe educalionale

speciale pc baza nivclurilor eapaeitii(ii.

panica

480

paradigma

autoritare

piata
piata primara a fortei de munca
piata secundara a fortei de ",fnca
1<

pilula cu otrava

pluralism

poliandrie
politeism
politica de incurajare a natalitatii

Comportamentul
anumitrol.

efectlv al deliniitorului

unui

Au un ansamblu de trasiituri distinctive - conformism, intoleranlii ~i instabilitate - care Ii face

sii aibii prejudeciili.
o teorie a macronivelurilor care se conc,cntreazii
asupra aspcctclor structurale ale organismclor,
ale interdependenlelor ~i ale funcliilor pc carc
acestea Ie Indeplinesc pcntru organism ea un
lntreg.
Forte economice fundamentale.
Ocupalii care asigurii beneficii considcrabile celor
care Ie practicii.
Oeupalii care asigura salaria(ilor beneficii milnimc.

o si~alie

defensiva (cum ar fi existenla unor datorii uria~e) care face'dinlr-o eorporalie 0 lintii
neatriigiitoare pentru prcluare.

Modclln care toate grupurile rasialc ~i etnice l~i

piistreazii identitatea distinctivii ~i se bucurii de
o pozi(ie socialii rclativ egalii.
Ciisiitoria unui biirbat eu douii sau mai multe
femei.
Credinla In existeh(a mai multor zei.

o politieii In care guvernullncearcii

sii Ineurajeze

natalitatea.
poluare rituala

"Prihiinirea" membrilor castei superioarc din

cauza contaetului cu cei dintr-o casta inferioarii.

populatie

Grupul total de oameni de care este interesat eereetatorul.

potaverde

Fuga dezorganizatii de un perieol real sau perceput.

despre Ineareerare ca act punitiv pentru

a-i face pc infnictori sii sufere pentru comportamentullor ilegal. .,.

Ameninlarea unui investitor ostil (individ sau eorporalie) cii va aehiziliona 0 marc parte din aeliunile eorpora(iei ~i va prclua controlul, dacii nu
vor fi riiscumparate aeliunile la un nivcl mai ridicat dedt prc(ullor inilial de cumpiirare.

481

pozitia rolului

Ansamblul de rela(ii pc care 0 persoana Ie arc l'a

urmare a faptului ea oeupa un anumit statut socia!.

predestinare

Idcea ca Dumnezcu a sclcetat deja oamenii pentru

mlntuire sau oSlnda ve~niea ~i nimie din ceca ce
face 0 persoana In aeeasta via(a nu Ii poate
sehimba destinu!.

prejudecata
prescriptiile rolului
prestigiu
prezentarea sine!ui

principiul avantajului cumulativ

privatiune relativa
produsul National Brut
per capita (PNB)
profan
profesiune
proletariat

propaganda

public

Practiei care au efeetul de a eonsidera un grup

rasial mal putin demn dedt altul, meritlnd un
tratament mai pu\in egal.

rata cre~terii naturale

Rata globala a mortalitatii Intr-un anumit an seazuta din rata global a a natalita\ii din aeela~i an.

rata globala a mortalitatii

Numarul de deeese Intr-un anumit an pentru fiecare I 000 de oameni din populatie.

rata globala a natalitatii

Numarul de eOIJii naseu\i vii Intr-un anumit an

pentru fieeare I 000 de oameni din popula\ie.

rata migratiei

Diferenta anualii Intre numarul de oameni care

intra In soeietatc (imigran\ii) ~i numarul de oameni care pleaea (emil,'I'an\ii).

Men\inerea sau ehiar eonsolidarea diferentc10r

existente In repartizarea resurselor soeieta(ii stllpii esen\iali ai unui sistem bazat pc stratificare.

rata mortalitatii infantile

Numarul de deeese In primul an de via\a pentru

fieeare I 000 de eopii naseu(i vii Intr-un an dat.

rationalitate

Punerea aeeentului pc relatia Intre mijloace ~i seopuri.

Sentimente de dezavantaj bazate pc 0 eomparatie

eu un anumit standard.

reabilitare

a generalizare

nesus(inuta, 0 idee preeoneeputa,

despre un grup sau categoric de oamcni.

Normele sociale potrivite unui anumit statuI.

Pozitia soeiala a oamenilor sau gradul de "onoare
soeialii", "stima" sau respeetul care Ii se aeorda.
Identitatea pc care persoanele 0 proieeteaza ~i
pentru care Ineearea sa obtina aeordul de la eeilalti Intr-o situatie.

Valoarea totalii a tuturor bunurilor prod use ~i a

scrviciilor oferite In societate Impartita la numarul de oameni din soeietate.

eu marc prestigiu social care reclama

edueatie forumlii ~i euno~tinte vaste.

Cei care asigura forta de munea neeesara pentru

fune(ionarea fabrieilor ~i a altor forme de Intreprindere eeonomiea.
Informatii sau punete de vedere care Ineearca, In
mod dclibcrat, sa intlucn\eze ~i sa modcleze opinia publica.

482

reform a p~ica
regim politic
reincarnare

relativism cultural

Un marc numar de indivizi care au interes comun

A permite infractorilor condamna(i sa ramlna In

libertate, dar supu~i unor restric(ii, 0 perioada
de timp, In aetivita(i1e lor.

putere legitima

Folosirea puterii de eei egnsidera(i ea au dreptul

sa 0 foloseasea.

putere nelegitima

Putere care se bazeaza pc eoereitie, pc folosirea

f0rtei sau amenintarea eu forta, pentru a obliga
lasupunere.

sexe

rebeliune

Tot ceca ee este eonsiderat eomun ~i obi~nuit.

a ocupatie

punere in Iibertate sub

supraveghere

putere

Categoric de oameni care considera ea se ascamana, deoareee Impiirta~ese uncle atribute fiziee
eomune.

rasism institutional

Intr-o problema asupra carcia opinia este Impartita.

raportintre

rasa

Capacitatea de a influenta aetiunile altora.

Numarul de barbati la I 000 de fcmei.

religie
religiozitate intelectuala
religiozitate rituala
religiozitatea ideologica

a Ineereare

de a Indrepta infraetorii ~i de a-i face

sa se com porte In eonformitate eu normde sociale generate.

Mod de adaptare care nu numai ea nu reu~e~te sa

aceepte seopurile ~i mijloaecle cultural aprobate,
ei, de fapt, folose~te alte seopuri ~i mijloaee.

l!n mod de a Ineerea sehimbarea sistemului din

interior.
Insti~ia

politiea a unci soeieta(i.

In budism, eredin\a ea dupa moarte persoanelc

renase Intr-un alt trup, In aeeea~i stare spiritualii
pc care au doblndit-o In ultima viata.
Ideea ea niei 0 praetiea eulturala nu este inerent
buna sau rea; fieeare trebuie sa fie judeeata In
eontextul eonfiguratiei sale generale.
Un sistem de eredinte ~i ritualuri Impartii~ite,
preoeupate de tarlmul saerului.
Amploarea ~i profunzimea euno~tintclor despre
traditiile, eredintele ~i praetieile unci rcligii.
Masura In care oamenii se angajeazaln rugaeiune
~i partieipa la servieii religioase.
Teoria angajamentului
din\e rc1igioase.

fata de un sistem de ere-

religiozitatea pragmatica

Gradul Icgaturii emo\ionale pc care oamenii 11

simt fata de religia lor.

religiozitatea subsidiara

Gradul de integrare a religiei In aetivitatile de fieearezi.

483

resocializare

Desfiinlarea ~i restructurarea atitudinilor, valorilor sau identitalilor fundamentale.

re~edin~ii bilocalii

Regula rezidenliaJa care permite noului euplu sa

deeida intre a loeui eu familia miresei sau eu
eea a mirclui, sau aproape de una din ele.

re~edin~ii matrilocalii
re~edin~ii patrilocalii

Regula care cere ca noul cuplu sa se stabileasca

linga familia solici sau impreuna cu ca.

o regula

care eerc ea un cuplu nou sa-~i stabileasca re~edin(a aproape de rc~edinla barbatului
sau in re~edinla acesluia.

sector secundar

Partca eeonomiei implicata in produeerea bunurilor din materiilc prime gencrate dc seetorul primar.

sector te~iar

Partea eeonomiei care asigura servicii mai degraha decit bunuri.

segrega~ie Separarca fiziea ~i sociaJa a divcrsclor grupuri etnice ~i sociale.

semne naturale Reprezentari in carc exista 0 reialie increnta intre

semn ~i ceca ce reprezinta.

sex Un concept biologic folosit pentru impar(irea spc-

re~easocia Iii Relalii sociale legale intre cle ~i avind grade dife-

cici umana in femele ~i masculi.

rite de intimitate.

revolutie politicii

ineercarea de rastumare a sistemului politic existent, in speranla inslituirii unuia nou.

sexism institu~ional Credinla in superioritatea inercnta a barbalilor,

earc este intrelesuta Cll structura socialii ~i afecteaza oportunitalile sociale ~i cconomice ale femeilor, fie ca estc intenlionata personal, fie ca
nll.

revolu~ie ~tiin~ificii Inlocuirea unci paradigme ~tiinlifiee eu alta sau

sehimbarea paradigmei.

revolu~ie verde Dezvoltarea ~i folosirea unor praelici agrieole noi,

pentru inbunatalirea produc(iei de hrana.

sexism ldeea ca un sex (de obicei, femelele) este, inerent,

inferior ccluilalt (de obicei, mascu!ii).

ritual Un ansamblu, formal ~i stilizat, de praetiei legate

silii Un statut social carc afeeteaza modulin care allii

de domeniul saerului.

ritualism

rolurile genului

trateaza oamenii datorita parerii lor ea acqtia

au 0 anumita boala.

o forma

de adaptare in care persoanele care nu

aeeepta sau par sa inlclcaga obieetivcle eulturale
adeevate au un eomportament social aprobat.

Modelele de eomporlamenl, drepturile ~i obligaliile definite ea fiind potrivite penlru fieeare sex.

simboluri

Reprezentari create in mod arbitrar, cum sint euvinte, gesturi, obieete, imagini vizuale, ce dobindesc inleles prin eonvenlie sociaJa.

o eoneeplie

sinele oglindii

rutina autoritii~ii Transformarea autorita(ii eharismatiee fie intr-o

forma tradilionala, fie intr-o forma biroeratiea
sau intr-o eombinalie a eelor doua.

sacru Care este eonsiderat supranatural, dincolo de obi~nuit.

siiniitate
schimbare socialii

sectii

sector central

1/f:

"'sistem Ideea ea diverse clemente ale soeietalii sint legate

1Th\l1 de altul, a~a ineil 0 schimbare in unul duce
la schimhari in cclclalte.

o situalie

de bunastare fiziea, mentala~i soeiaJa,

sau pur ~i simplu abscnla bolii sau a infirmitalii.
o modifieare scmnificativii in modclele de eultura
~iin struetura soeiala a unci societlili, modifieare
reflectata in comportamcntul social.

o forma organizatii de religie

care pretinde legitimitate unica pentru adevarul religios, dar nu se

potrive~te eonfortabil cu cultura majoritatii.

sistem de caste Un sistem "inchis", bazat pc stratificare, in care

pozilia este determinata de familia in care 0 persoana se na~te. Dc obicei, sehimbarea aeclei pozilii nu este posibila.

sistem de clase Formeaza 0 stratifieare "deschisa" in tare pozilia

pc care 0 pers<)ana 0 arc la na~tere poate fi schimbatao

sistemul diplomelor

Se rcfera la faptul ca, deseori, dovada unui anumit

nivel de educalie cste 0 necesitate pentru 0 oeupalie, fie ea deprinderile educalionalc sint sau
nu necesare pentru indeplinirea corecta a datorici in acea pozi(ie.

sistemullegal adversarial

Avoea(ii apararii ~i cei ai guvernului (aeuzarea)

se lupta ea sa stabileasea legitimitatea pozitiei
lor referitoare la vina sau inocenla acuzatului.

socialism democratic

Sint folosite atit clemente ale pielei, eil ~i ale eeonomiei eentralizate, pentru a reduce inegalitali
soeiale. (Vezi ~i statui cu sistem de ajutorsocial.)

Seetorul eeonomiei format din organizalii foarte

mari.

sector de stat Partea eeonomiei in care bunurile ~i servieiile sint

sector periferic

produse de agenlii guvemamentale sau prin contract eu guvemul.

Sectorul eeonomiei care include firme rclativ mici
ec, de obicei, sint amplasate intr-o regiune geografica.

sector primar Partea eeonomiei care este implicata in luarea sau

producerea resursclordin

484

...

pc care 0 avem despre noi in~ine,

care este derivatii din reaelia noastra falii de percepliile imaginalie pc care allii Ie au despre noi.

mediul natural.

485

socialism

socializare continua
societate postindustriala

societati agrare

societati de vinatori

,i culegatori

societa~i horticole

Un sistem economic in care resursele naturale,

mijloaccle de productie ~i mijloaccle de repal"ti(ie sint delinute colectiv, iar economia este rcglementatii centralizat dc stat.
Socializarea dupa copilarie care este 0 continuarc
a ceca ce a fost inainte.
Tip de societate in care sursa principala de subzisten(a consta in productia de informa(ii ~i servieii mai degraba dedt in bunuri materiale.
Societa(i bazate pc agrieultura pc scara larga, folosind tehnologia plugului tras de diferite animalc
de traeliune.
Tip de soeietate bazat pc diutarea ~i eulegerea
hranci, pc vinarea animalclor ~i pc peseuitul eu
tehnologii simple din lemn ~i piatra.
Tip de soeietate bazata pc eultivarea plantclor.

statica sociala
statut

Pozitia unci persoanc intr-o rctea de relatii sociale.

statut atribuit

Pozitie epnferita unci persoane de societatc sau

de un grup rara contributia concrcta a individului
~ipentru ealitiiti asupra earora individul arc putin
control.

statut dobindit

Statui care dcpinde dc calitatile asupra earora individul are un oarccare control.

statut principal

Un statut eheic care are mare greutatc in interactiunile sociaic ~j in identitatea socialii.

statut socioeconomic

486

societati pastorale

Tip de soeietate bazat pc domesticirea animalclor

sociobiologie

Studiul sistematie al bazei biologiee a eomportamentului uman.

sociologie

Studiul ~tiintifie al eomportamentului social, al

asoeierii umane ~i al rezultatclor aeestor aetiuni.

solidaritate mecanica

0 forma de eoeziune a soeietatii bazata pc asemanarea ealita(ilor ~i aetivita(ilor indivizilor.

solidaritate organica

0 forma de eoeziune sociaia in care soeietatea

este legata prin sprijinul reciproc ~i interdependen(a mcmbrilor sai.

sondaje de opinie

Cerectari pentru evaluarca opiniei publiee.

speranta de viata

Timpul (mediu) probabil pc care 0 persoana, naseutii la un anumit moment, il traie~te.

stat

Autoritatea politica prineipala, organizata intr-o

societate.

stat al bunastarii sociale

Pcntru a reduce inegalitiitile sociale sint folosite

alit clemente ale economiei dc piata, clt ~i clemente ale eeonomici eentralizate. (Vezi ~i soeialismul democratic.)

state centrale

In teoria sistemclor mondiale, aeestea sint societatile industriale ~i militare putemice.

state periferice

In teoria sistemelor mondiale, soeictiilile care furnizeaza materiile prime necesare ccntrului industrializat ~i sint subordonate accstuia.

state semiperiferice

In teoria sistemelor mondiale, statcle care se afla

intre centru ~i periferie ~i se mi~ea in sus ~i in
jos intre aces tea.

Pozi(ia unci persoane in sistemul de clasa bazata

pc 0 combinatie a faetorilor, inclusiv bogatie,
putere ~i prestigiu.

stereotip

0 atitudine inflexibila a unci clase de oamcni care

rczista schimMrii chiar in fata evidentei care ii
sugereaza falsitatea.

stigmat

0 parere negativa putemiea ee schimba, substantial, sentimentul de sine al unci persoane.

stratificare sociala

E~alonarea diverse lor eategorii socialc intr-o ordine ierarhica ec duce la aecesul diferit la resurscle soeiale.

structura sociala

Modelul frecvent de rcla~i intre clementele soeietiitii.

societa~i industria Ie Tip de soeietate bazat pc folosirea unor ma~ini

eomplexe, aetionate uman, ea sa produea bunuri
materiale.

Examinarea problemelor de ordine ~i stabilitatc

in societatc.

studiu bazat pe obs.f"atie

;,
subcultura

0 modalitate de examinare a aeliunilor sau gru,. purilor prin cercetarea lor atentii, deseori in mod
i~nsiv.
Modele culturalc carc difera de ccle ale socictalii
in general, din care aces tea fac parte ~i carc au
o savoare ~i 0 identitate distinctive.

suburbii

Zone urbane rclativ mici care inconjoara un ora~.

supraeu

In tcoria psihanalitica, 0 parte a personalitatii asemaniitoare cu ceea ee numim con~tiinta.

supranaturaiismul

Presupune cxistenta unor forte in afara domeniului obi~nuit, in supranatural, care influcnteaza
evenimcntele umane atit in bine, cit ~i in rau.

,tiinta

Urmiirirea sistcmatica a cuno~tintclor temeinice

despre lumea fizic1i~i socialii prin obscrvatie (folosirea simturilor umane) empiriea.

tiintii normalil

Stringerea de date pentru examinarea teoriilor eurente despre lume.

tabuul incestului

0 regula care impiedica rudele apropiate sa se

casatoreasca

tabuuri

Moravuri proscriptive ce definesc ce nu ar trebui

raeu!.

487

tactici
tehnologie

teoria privatiunii

0 explicalie a inilicrii mi~carilor sociaIc datoratc

unui numar rclativ marc dc indivizi carc sc simt
privati de ccca cc ci crcd ea estc nccesar pentro

Aplicarca cuno~tintclor ~tiintificc sau a altor formc dc cuno~tinlc pcntm solu\ionarca problcmelor practicc.

teoria reactiei sociale

teism

0 credinta in cxistenta zcilor care, sc presupune,

sint puternici ~i intcrcsa\i de activimtile fiintclor
umane.

0 tcorle a deviantci carc suslinc ea unii oamcni

au putcrca dc a califica anumitc ac(iuni ca potrivite sau nu, prin aeeasta crctnd dcvian\a.

teoria retragerii

temeinicie

Credinla ca, daca accla~i studiu ar fi rcpctat, cl ar

da rczultatc similarc.

tensiune structurala

0 tcoric earc suslinc nccesitatea ca batrlnii sa sc

retraga trcptat din pozi(iiIc de responsabilitatc
sociala, pcntru tranzi(ia ordonata nccesara In soeietate.

Rczulta din lipsa unci rcla\ii clare intrc scopurile

cultural sus\inute ~i mijloacele prevazute de societate pentru atingerea aeclor seopuri.

teoria schimbului social

0 teorie despre illterac(iunea social a ea 0 seric

de sehimburi care au anumite costuri ata~ate ~i
pot aduce uncle benefieii.

teoria sistemelor mondiale

0 teorie a maeronivelurilor care exploreaza relalia Intre larile dezvoltate ~i eeIc mai putin dezvoltate In eontextul faetorilor eeonomici, geografici, istorici ~i politici.

teoria societatii globale

0 expliea\ie a mi~earilor soeiale ca 0 conseein\a

a izolarii soeiale ~i a scntimentclor de insignifian\a traitc de mulli oameni In societatea moderna globala.

teoria tensiunii structurale

0 teorie care sustine existenta a ~ase faetori care

contribuie la na~terca unci mi~eari soeiaIc.

tensiunea rolului

teologia eliberarii

teoria (substitutiei) activitatii

teoria conflictului

Rczultatullneercarilor de a Indeplini una sau mai

multe dintre preserip\iile rolului, ceca ce provoaea stres In eforturile de a Indeplini alte prescrip\ii Intruchipate In acela~i statut social.
Credinta unor preoti ca rolullor nu cste doar sa
munceasca pentru salvarea spirituala, ci, de
asemenea, sa promoveze schimbarea economica
~i sociaia care va Imbunatalii condi(iile materiale
ale saraeilor. Ea I~i arc radacinile In ideologia
marxista.
Subliniaza importanta unui nivcl ridicat de aetivitate soeiala pentm satisfaelia personala ~i pentru
sentimentul de sine printre virstnici.
Teorle care se concentreaza asupra contlictului
~i a coneurcn(ei Intre diversc clemente din societate (emana din opera lui Karl Marx).

teoria contagiunii

0 explica\ie a eomportamcntului mul\imii ea rczultat al unci "min\i colective", pierderea identim\ii individuale ea rezllitat al raspindirii "contagioase" a emotiilor stlrnite de situatie.

teoria controlului

0 teorie care sus\ine

nal rezulta dinlipsa
dlllui sau din lipsa
eficiente de control

teoria dependentei

teoria normeloremergente

488

Activitli\i concretc concepute pcntro rcalizarea

unui anum it obicctiv.

bunast~rea ~i fcricirca lor.

teorii
(/~

teorii de rang mediu

Teri'tii-speciale aplicabile eategoriilor limitate de

date.

teorii generale

Forme de eomportament care slnt urmate cu entuziasm de mulli oameni 0 perioada dc timp
rclativ scurta.

teoriile convergentei

0 cxpliealie a comportamentului mul\imii In raport cu indivizi cu acelea~i idei, care slnt atra~i
Intr-o situalie ~lapoi ae\ioncaza In comun datorim asemanarilorcxistente ale personalimtii. Explica\ie de asemenea folosita ca sa sngereze ca
sociemlile In curs de modemizare devin din ce
In ce mai asemanatoare, ca rezultat al proeesului
de modemizare.

teoriile macronivelurilor

Teorii care se eoneentreaza In principal asupra

unitalilor sociale la scara marc.

ea comportamentul crimieontrollllui intern al indivimeeanismelor adecvate ~i

social extern.

0 teoric care subliniaza ca \arile din Lumea a

Treia nu s-au modernizat fiindea au fost dependente de tarile mai dezvoltate, cilrora starea lor
aetualale este mai utiIa din punet de vedere economic ~i politic.
0 teorie care explica comportamcntul mul\imii
in raport cu normclc sociale care apar din interacliunca intre participantii la un eveniment colectiv.

Modalitali sistematiee de explicare a modului In

care doua sau mai multe fenomenc slnt legate
unul de altul.

1.

teoriile micronivelurilor
terorism

Tcorii care se coneentreaza

seara midi.

asupra unitalilor la

Folosirea amcnintarii cu violcnta pentro rcalizarea seopurilor politice.

489

thanatos in teoria psihanalitiea, "instinetul mortii".

tip ideal Modc1ul purifieat al unui concept eu care ]Joate
fi comparat un exemplu real din lume.

tora in iudaism, primc1e cinei carti ale Biblici.

totalitarism o conducere autoritara carc nu recunoate limite
autoritalii sale i lnccarca sa se amesteee, practie,
In fieeare aspect al vielii soeiale i sa-l reglementeze.

transferul populatiei
tranzitie demograficii

Stramutarea forlata a uncia dintre partile riva1c,

ea 0 solutie la nelntc1egerile dintre grupuri.

o schimbare

a ratei natalitatii i a ratei mortalitatii, care afeeteaza creterea populatiei.

tulburiiri psihosomatice

Indispozilii fiziee eauzate sau lnrautatite de starea

psihiea a unci persoane.

~apispiil}itor

Aruncarea vinii asupra altora mai slabi pentru

propriile eecuri i limite.

urbanizare Procesul de concentrare a populaliilor lntr-o zona

limitata numita ora.

validitate

Masuratori care reprezinta 0 portretizare preeisa

a realitalii.

valori Idei abstracte despre ccea ce societatca crede ca

este bun, drept i dezirabil.

variabila

o trasiitura

variabilii dependenta

o variabila

sau earaeteristica ce sc schimbii sau

arc valori diferite In eondilii diferite.
care este influenlata de 0 altii varia-

biIii.

variabilii independentii o variabila care influenteaza alte variabile.

venit Salarii i investilii.
violarea unei cunol}tinte

zona statisticii
metropolitanii (ZSM)

Rc1alii sexuale fortate de cincva carc estc cunoscut sau angajat 1ntr-o activitate sociaIii, cum ar
fi 0 lnti1nirc cu victima.

o zona urbana

care conIine un ora cu ccl pulin

50 000 de rczidenli i 0 populalie totala de
100000.

zona statisticii metropolitanii o zona urbana cu 0 populalie de cel pulin un miconsolidatii (ZSMC) lion, carc corcspunde altor c1torva critcrii.
zvon lnformatic nclntemeiata, din surse anonime, care
este rasplnditii informal.

490

IMPORTANT!
CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDER
Bucure~ti, B-dul Libertafii nr. 4, ht 117, et. III, ap. 7 sector 4, Tel:
337.22.10,337.48.81;
Fax: 337.48.22 cod 761061
Din rindul membrilor aeestui club poate face parte orice persoana care
solicita eel putin~treicaqi din listele de aparitii ale celor doua edituri. Membrii
CLUBULUI CARTH ORIZONTURI- LIDER benefieiaza de urmatoarele
facilitati:
,
1. Editu~ile suporta cheltuielile de expeditie prin po~ta a dirlilor
comandate. In termen de 0 saptamina de la data comenzii solicitantul va
primi prin po~ta, la domicili u1sau, cartile dorite (comanda de minimum trei
exemplare) cu plataramburs.
2. Reducerea pretului de vinzare cu 10% pentru fiecare comandii de
mininum trei carti, 12% pentru comenzile ce depa~esc cinci ciirti, 15% la
comenzile de cel putinzece ciirti.
3. Livrarea eartilor cu priori tate.
4. Rezervarea cartilor in curs de aparitie.
5. Asigurarea materialelorinformative: cataloage ~iliste de aparitii.
Nota: Pentru cititorii din Bucure~ti, livrarea ciirtilor nu se face prin
pO$ta, ci direct, de la punctele de vinzare ale editurii: depozitul din B-dul
Dinicu Golescu43, bI. 7, sc. 1, ap. 3, tel: 638.98.38 ~idepozitulAMIT
str.
Sabinelor 8, Tel: 335.05.45 UI") 79. 1
~
La sfir~itul fiecarui an, CLUBUL CARTH ORIZONTURI - LIDER
acordii importante premii de fidelitifil.cititorilor care au comandat cele
mai multe caqi publicate de Editurile ORIZONTURI ~i LillER in anul
respectiv.

Premiul de fidelitate pe anu11997, constind intr-un

televizor eQlor marca GRUNDIG a fost acordat
d-nei GEORGETA ALEXANDRESCU din Bucure~ti.

in atentia hihliotecarilor, cadrelor didactice, funcfionarilor po~tali.

Editurile ORIZONTURI ~iLillER oferii un comision de 20% din valoarea
cartilor vindute persoanelor care fac comenzi de minimum douazeci exemplare.
Plata se face eu ramburs. Nu subestimati aceasta posibilitate de a va
completa ci~tigurile lunare sute de mii de lei!
La cerere vi se pun la dispozitie cataloage ~ialte materiale informative
(liste ~iprezentari de eaqi).

Oferta de carti, a Editurilor

Danielle Steel

CINCI

ORIZONTURI ~i LIDER
I. SERIA CULTURA GENERALA
A.N. Kun
Philippe Gaudin
Npin & Braunstein
Tudor Vianu
Jrving Stone

Lion Feuchtwanger
Arthur F. Jones
Alex Hellemans
John R. Barber
Peter K. McJnerney
Colectiv
Larousse

LEGENDELE
~I MITURILE GRECIEI ANTICE
(544pag. / 19500 lei)
MARILE RELIGII
(464pag. / 15000 lei)
GHID DE CULTURA GENERALA
(368 pag. / 29500 lei)
ESTETICA
(464 pag. / 9950lei)
ARTA PROZATORILOR
ROMANI
(480pag. /9900 lei)
TURNUL
NEBUNILOR-Viala
lui Freud - vol. [
(480 pag. / 17000 lei)
PARIA - vol. II (448 pag. /16000 lei)
GOY A (544 pagJI9000
lei)
INTRODUCERE
iN ARTA (336 pag./18500 lei)
ISTORIA DESCOPERIRILOR
~TIINTIFICE
(592 pagJ34800
lei)
ISTORIA EUROPEI
MODERNE
(560 pag./29800 lei)
INTRODUCERE
iN FILOZOFIE
(304 pag./18900 lei)
CONCEPTELE
UMANITATII
istorie a ideilor
(368 pag./19900
lei)
CRONOLOGIA
UNIVERSALA
(608 pagJ34500
lei)

Delia Fiallo
Erin Piney
,.Harold Robbins
Howard Fast
Jacqueline Susann
Jacqueline Briskin

III. SERIA LUCRARI

Joan Uizarescu
Georgeta Nichi/or
Voichifa Jonescu

LEXICOGRAFICE

DlCpONAR
GERMAN-ROMAN;
(630 pag. /25000 lei)
DICTIONAR
ENGLEZ-ROMAN;
(472 pag. / ]2000 lei)
DICTIONAR
LATIN-ROMAN

IV. SERIA BESTSELLERURILE

A.J. Cronin
Amanda Quick
Barbara T. Bradford

ROMAN-GERMAN
ROMAN-ENGLEZ

James ClaveII
Jean Marsh
Judith Krantz

Justin Scott

Kenneth Royce
Lawrence Sanders
Maria Barrett
Michael Bar-Zohar
Madeleine Brent
Paull Simons
Philippe Van Rjndt
Phyllis A. Whitney

(224 pag. / 5500 lei)

ULTIMULUI DECENIU

DOAMNA CU GAROAFE
(272 pag. / ]2000 lei)
AFACEREA
(400 pag. / 19500 lei)
AMAGIRE
(448 pag. /21500 lei)
GLASUL INIMH (1.1]6 pag / 10000 lei)

PRETUL SUCCESULUI
(vol. I-II! 19500 lei)
PASTREAZA
VISUL
(vol. I-II! 18500 lei)
SA FII CEL MAl BUN (576 pag. / 9000 lei)
IUBIRI VINOVATE
(368 pag / 12500 lei)
CHElA TRECUTULUl
(368 pag.! ]5900 lei)
PUTEREA UNEI FEMEI
(368 pag.! 19500 lei)
Barbara Vine CASA CU TREPTE
(416 pag. /7700 lei)
Co/{een Mc. Cullough TIM (352 pag. / 12000 lei)
PASAREA SPIN
(608 pag. / 16000 iei)

DESTINULUI
LA PARIS

(384pag.

(304pag.

KASSANDRA
(528 pag. /17000
DESTINE (496 pag. /21500 lei)

/ 9900 lei)

/ 12500 lei)
/ 17900 lei)

lei)

RIVALH
(464 pag. /12000 lei)
MIRAJUL
PUTERII (432 pag. /19500 lei)
TARiMUL SPERANTEI
(448 pag. /16000

lei)

JOSEPHINE
(256 pag. / 8000 lei)
SEDUCATORUL
(576 pag. / 12000 lei)
CEALALTA

FATA

IUBlRII

(624pag. / 10800 lei)

TOTUL DE LA VIATA (496 pag./l4000

lei)
NU-I DE-AJUNS
SA VISEZI (512 pag. /11000 lei)
FRUCTUL
PACATULUI
(496 pag. /19500 lei)

TRATAT DE LOGICA (352 pag. i 12000 lei)

GRAMATICA
PRACTICA
A LlMBII ROMANE
(654 pag. / 25000 lei)

ZILE

FERMA (4 I 6pa&. / 19000 lei)

SUB SEMNUL ONOAREI
(368pag.

II. LUCRARI DE STIINTA

Gheorghe Enescu
!jtefania Popescu

SUB POVARA

Robert Ludlum
Sidney Sheldon
Susan Howatch

Sandra Brawn
Winston Graham

iNTRE IUBiRE ~I RATIUNE (512pag. /22500 lei)

TAl-PAN - 2 vol. (952 pag. / 18000 lei)
CAS A ELIOTT (432 pag. / 10000 lei)
FIICA LUI MISTRAL
(832 pag. / 10000 lei)
PINA NE YOM REVEDEA
(880 pag. / 15600 lei)
INDRAGOSTITII
(512 pag. /13500 lei)
TOP MODEL (400 pag. / 18500 lei)
DiNCOLO
DE APARENTE
(400 pag. / 11300 lei)
SUSPICIUNI
(608 pag. /16500 lei)
PETRECEREA
(400 pag. /18500 lei)
PE URMELE LVI IUDA (336 pag. / 18500 lei)
DOSAREyc
TIMOTHY
(448 pag. / 12000 lei)
JOCURI .PERIC-ULOASE
(480 pag. /10000 lei)
RAZBUNAREA
TR~CUTULUI
(512pag. /12500 lei)
FRATn
(432 pag. /14000 lei)
PIATRA CAPRICORNULUI
(448 pag. /23500 lei)
DlNCOLO
DE PASIUNE
(496 pag. /21500lei)
SAMARITEAN
(416 pag. / 10000 lei)
LEB.4.DA DE ABANOS (336 pag. /9000 lei)
CHIHLlMBARUL
NEGRU (352 pag. /9000 lei)
PRINTRE STELE
(368 pag. /14000 lei)
Numaratoarea
inversa MATARESE
(544 pag. /22500Iei)
FURIA iNGERILOR
(464 pag. /12000 lei)
PRINTESA DE GHEATA
(352 pag. /18500 lei)
DOMENIUL
PENMARRIC
(688 pag. / 14000 lei)
INTRIGI
DE FAMILIE (416 pag. / 14000 lei)
MO~TENIRE
BLESTEMATA
(496 pag. / 16000 lei)
FEMEIA CAPTIVA
(432 pag. /] 8900 lei)
POLDARK vol. I - ROSS POLDARK
(448 pag. / 10000 lei)
(496 pag. / 10000 lei)
POLDARK vol. II - DEMELZA
POLDARK vol. III - ZlLE ZBUCIUMATE
(384 pag. /9000 lei)
MARNIE
(368 pag. / ]5900 lei)
FOCUL GRECESC
(384 pag. I 17500 lei)
POVESTE
UlTATA
(320 pag. i 16500 lei)

v. CARTI PENTRU COPII

James

THRUMP-O-MOTO-Ucenicul
Vrajitor
(96 pag. / 11000 lei)
CELE MAl FRUMOASE BASME (304 pag. / 14500 lei)

Clavell

Petre Ispirescu

VI. CARTE DIVERS A

SECRETELE ATRACTIEI FEMININE (320pag. /9000lei)
CARTE DE BUCATE (352 pag. /14000 lei)

Julia Grice
Sanda Marin

VII. COLECTIA

....
=
....
:"t
~
2:

ROMANTICA

ROSALIND (432 pag. /20500 lei)

DRAGOSTE 1>1FUM (448 pag. / 21000 lei)

Mary Jo Putney
Jennifer Blake

00 'I

\t:I

VIII. SERIA CARTE A DE VACANTA

Anai:v Nin

Henry

Miller

Anton

""".J

HENRY 1>1JUNE (496 pag. / 8900 lei)

UN SPION iN CASA DRAGOSTEI
(416 pag. / 8900 lei)
ZILE FERICITE LA CLICHY (207 pag. / 8300 lei)

iN UMBRA LVI STALIN (496 pag.l22500 lei)

X. TITANI AI LITERATURII UNIVERSAI~E

CATUNUL (448 pag. / 22500 lei)

ORA1>UL (464 pag. /24500 lei)
CONACUL (496 pag. / 24900 lei)

William Faulkner

.....

.....
.....

XI. CAPODOPERE ALE SECOLULUI XX

de Saint PierreMILIARDARUL

(368 pag.

! 29800 lei)

XII. PAGINI DIN ISTORIA LUMII

Liddell

Hart

Erie Hobsbawm

ISTORIA CELUi DE-AL DOILEA RAZBOI MONDlA'L

vol. I (544 pag. / 26000 lei)
ISTORIA CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
voI.1I
(464 pag. / 24000 lei)
SECOLUL EXTREMELOR (704 pag. /39500 1d)

XIII. MEDICINA DE FAMILIE

Colectiv

PRIMUL AJUTOR iN URGENTELE MEf,ICALE

(416 pag. 29500 lei)

Colectiv

HARRISON - PRINCIPII DE MEDICINA INTERNA

(912 pag. 1114000 lei)

XIV. MEDICINA

cARTl iN CVRS D APAR1Tl

Colectiv

DlCTIONAR

MEDICAL ILUSTRAT-HARPERCOLLINS
!

.~_.J

.....

$l.l
$l.l

tT1

Q'?

.....

I
Michel

,.....
'0
>
(")
C/l
0..
,-! _. .....
~(1:::~~trJ
~
~>0.. ~
I'
0
$l.l

gJ
~ Ii' I
"" 8.

;;:.fj

eo

~~ I

~Q\

Ii

t1)

Berejkov

-.' I I
'""I
..~II.0
hj ~
~
~II III
~:
=

Volkogonov
LENIN noua biografie (576 pag. / 18000 lei)
E. V. Tarle NAPOLEON (528 pag. / 17000 lei)
JoachimsthalerSFiR1>ITUL
LUI HITLER (400 pag.ll9500 lei)

Valentin

...
....
....

IX. MARl PERSONALIT ATI ALE ISTORIEI

Dmitri

~I

~
<;
~