Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Horticultura
Curs cu frecventa redusa

Referat
Disciplina: Viticultura
Tema : Bolile vitei-de-vie

Student : Dorobantu Iulian

anul III

Bucuresti
2016

Mana Plasmopara viticola

Simptome: pete galbene lucioase cu aspect de pete de ulei pe partea superioara a

frunzelor tinere (luna mai); pe partea inferioara in dreptul petelor apar puncte albe- miceliul
ciupercii; tesuturile se usuca; apar in conditii optime - TMZ=14-16 C, U>60%, dimineti cu
roua, precipitatii mai mari de 5l/mp.
Pe ciorchinii tineri si inflorescenti (mai-iunie), se acopera de un miceliu alb, pufos, ce
determina uscarea rapida, putregaiul cenusiu sau rot-gris. Boabele devin pieloase, violet, se
zbarcesc si cad si acesta este stadiul de putregai brun sau rot-brun. Carceii, lastarii tineri, mugurii
se brunifica si se usuca. Aspectul mozaicat al frunzelor batrane in sepembrie-octombrie- apar
pete mici, neregulate, colturoase, brune
Combatere: primul tratament este legat de aparitia primelor pete cu aspect uleios ce
coincide cu fenofaza de inflorescenta degajata, a doua decada a lunii mai. Tratamentele se vor
aplica indiferent de riscuri. In anii foarte favorabili aparitiei ciupercii se fac tratamente din 5 in 5
zile in parcelele foarte afectate, dupa recoltare, pentru limitarea rezervei biologice se recomanda
un tratament pe baza de cupru.

Fainarea- Uncinula necator

Simptome: pe fata superioara a frunzelor apar pete decolorate ce pot fi confundate cu

mana, dar la scurt timp pe ambele fete se acopera de miceliu alb-cenusiu si apare un miros
specific de peste. Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristicdrapel, inflorescentele, boabele tinere (iunie), se acopera de miceliu, se brunifica si cad. Boabele
ajunse la dimensiune normala (iulie-august) se acopera de un miceliu alb cenusiu ce cuprinde in
scurt timp tot ciorchinele. Pielita apare cenusie-bruna, isi pierde elasticitatea, nu mai creste, se
produce craparea boabelor. In plantatie se simte mirosul de peste. Pete superficiale brun-roscat
pe coarde (septembrie-octombrie). Nu consituie un pericol in raspandirea ciupercii.
Combatere: primul tratament se va efectua in fenofaza de 2-3 frunze etalate, cu un
produs pe baza de sulf, numai in parcelele foarte afectate cu un an in urma, la soiuri foarte
sensibile si cele invecinate cu plantatii foarte afectate sau neintretinute.
Dupa compactare se evalueaza necesitatea aplicarii de tratamente astfel:
-

daca boabele nu au fost afectate manifestarea noilor simptome nu va determina o

degradare semnificativa a productiei si atunci protectia poate fi suspendata;

la un atac usor (10-30% din ciorchini prezinta cateva boabe atinse de fainare), aplicarea a
2 tratamente poate limita evolutia-dar nu sa o si stopeze. In aceste situatii sulful este cel
mai recomandat.

un atac puternic (mai mult de 30%) la ciorchini determina necesitatea unor tratamente
regulate cu produse de contact precum permaganganatul de potasiu, sulf pulbere.

Odata trecuta parga, strugurii nu mai sunt sensibili la contaminari. Dupa aceasta fenofaza
frunzele batrane pot fi infestate cu fainare si atunci putem recurge la tratamente pe baza de cupru,
pentru a nu lasa ciuperca sa isi dezvolte formele de conservare hibernale.

Putregaiul cenusiu- Botrytis cinerea

Simptome: pe frunze apar pete galbui ce devin rosiatice, in dreptul lor pe ambele fete se
formeaza un mucegai cenusiu. Frunza se desprinde si cade. Pe lastarii tineri (mai-iunie), apar
pete de culoare bruna, ce se alungesc, tesuturile se acopera de un mucegai cenusiu, pulverulent.
Inflorescentele se necrozeaza (iunie), dupa inflorire rahisul si pedunculul boabelor se usuca si
cad. Pe boabele mature (august-septembrie) se observa la inceput pete mici, galben-cenusii sau
rosu-violaceu. Boabele se inmoaie, crapa si se acopera cu un mucegai abundent , brun-cenusiu,
pulverulent ce poate cuprinde intreg ciorchinele.

Combatere: se poate preveni cu rezultate foarte bune cand tratamentele se aplica: dupa
inflorit, (a doua decada a lunii iunie), la compactarea strugurilor (a doua decada a lunii iulie); la
intrarea strugurilor in parga (a doua decada a lunii iulie).
Efectul tratamentelor este satisfacator (60-80% eficacitate) cand se aplica 2 tratamente: primul la
sfarsitul infloritului si compactarea strugurilor si al doilea intre inceputul si jumatatea procesului
de parga. Iar acceptabil (in anii secetosi) cand se aplica un singur tratament specific inaintea
compactarii strugurilor sau la intrarea in parga, dar este prea riscant.

Excorioza vitei de vie- Guignardia baccae

Simptome: toamna, scoarta coardelor se albeste, se acopera cu puncte negre (picnidiile

ciupercii) ce vor rezista peste iarna. Primavara, la baza coardelor apar ulcere deschise, de 1-2 cm
lungime. Primii 3-5 muguri nu mai pornesc in vegetatie. Lastarii emisi din mugurii ramasi cresc
incet, sunt subtiri si scurti. Lastarii au o aglomerare de calus la baza, ce determina desprinderea
partiala sau totala de coarda mama. Pe rahisul ciorchinilor se observa pete ovale sub forma de
leziuni brune rosiatice pe care se afla picnidii la fel ca pe coarde. Boabele ajunse aproape de
maturitate devin albastru violaceu si se acopera cu picnidii, in dreptul carora pielita se intareste.
Combatere: strangerea si arderea coardelor, executarea taierilor dupa inceperea
plansului, intretinerea solurilor grele si umede prin inierbare, inaltarea butucului, tratamente pe
baza de sulf, cupru, zeama bordeleza.

Boala petelor rosii- Pseudopeziza tracheiphilla

Simptome: pe frunze apar pete rare, forme variabile, la inceput mici, apoi se extind,
acoperind o mare parte din limb, raman verzi doar nervurile. Petele au culoare galbena, la
inceput. La strugurii negri devin rosii, iar la cei albi devin cenusii. Butonii florali se brunifica,
strugurii se ofilesc, se usuca si cad. Miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor , sugrumand
vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului.
Combatere: frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard, aratul adanc, forme
de conducere semi-inalt, tratament folosit in mod curent impotriva manei, prin pulverizare fina a
solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.

Eutipa- Eutypa armeniacae

Simptome: primii muguri nu se mai dezvolta, iar mugurii urmatori dau lastari cu
dezvoltare slaba cu simptome de scurt-nodare. Lastarii de pe bratele afectate au o dezvoltare
intarziata. Frunzele sunt mai mici, clorozate, marginile se indoaie si se necrozeaza. Florile
avorteaza. Pe coarde si brate se produce o necrozare sectoriala (ca o felie de tort) a lemnului.
Tesuturile ce alcatuiesc cambiul, floemul si xilemul se brunifica si devin dure.

Combatere: lupta este dificila, si in majoritatea cazurilor tratamentele se aplica

preventiv: reducerea surselor de infectie prin distrugerea sistematica a lemnului uscat din
plantatii, acoperirea cu mastic a ranilor mari rezultate dupa taiere, taierile in uscat la soiurile
sensibile trebuie facute cat mai tarziu (februarie-martie), recepare si dirijarea unui lastar crescut
pentru refacerea bratului bolnav sau a tulpinii, daca tulpina este afectata, realtoirea in uscat sau
verde este o masura eficace daca portaltoiul este sanatos, tratament cu sulfat de cupru 3% aplicat
dupa taiere, 2 tratamente cu zeama bordeleza in lunile iulie-august.

Esca sau apoplexia- Stereum hirsutum

Simptome: in evolutia lenta , frunzele se vestejesc pe margine si se usuca. Forma de

evolutie rapida sau apoplexia se manifesta in special in lunile iulie-august, in timpul secetei,
adesea dupa o ploaie, cand butucul in intregime se necrozeaza. Miceliul ciupercii patrunde in
tesuturile plantei, necrozeaza lemnul, formand zone anuale de atac. Cand a cuprins intreaga

circumferinta a butucului, aprovizionarea cu apa si elemente nutritive este intrerupta si se

produce uscarea.
Combatere: masurile de combatere sunt greoaie si putin eficace, butucii se scot si se ard,
primavara, dupa taieri, se recomanda tratamente cu sulfat de cupru 3-5%.

Cancerul bacterian- Agrobacterium tumefaciens

Simptome: pe tulpinile multianuale, brate, lemn anual apar tumori sau gale, de forme si
dimensiuni diferite. Tumorile sunt la inceput mici, albicioase, spongioase, apoi cresc, devenind
brune sau brun inchis, cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. Se pot intalni
doua tipuri de simptome: cancerul propriu zis si ariceala Cancerul propriu zis prezinta tumori
bine conturate, sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. Tumorile succesive sau
metastazele succesive apar distantate de tumora primara. Ariceala se prezinta sub forma de
proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase
mai mici, pe coarde.
Combatere: infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani, mentinerea
terenurilor in pregatire curate de buruieni, executarea unui control riguros al vitelor inainte de
plantare la loc definitiv, arderea celor care au tumori, pe terenurile grele, umede, reci, punctele de
altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului, vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse,
gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 %, in plantatiile batrane, vitele ce prezinta

tumori sau ariceala vor fi curatate, uscaturile fiind arse, dupa curatare, vor fi stropite cu solutie
de sulfat de cupru 4-5%, salvarea butucilor atacati partial, se face prin taieri de refacere a
tulpinilor si a cordoanelor, protejarea plantatiilor impotriva gerurilor, principalul factor de
declansare a cancerului bacterian.