Universitatea

ea " Andrei aguna"

Facultatea de tiine Economice
Anul universitar 2011 - 2012, sem. 3

Titular disciplin:
lector univ. dr. Fuat Cadar

NTREBRI GRIL LA DISCIPLINA FINANE PUBLICE

1

10

10
10
10

10
5
5

Care din enunturile de mai jos nu sunt concepte ale finantelor publice:
1 fonduri banesti la dispozitia statului;
2 relatii sociale;
3 relatii financiare.
Una din afirmatiile de mai jos reprezinta o caracteristica a relatiilor sociale:
1 reprezinta fluxuri de resurse banesti in ambele sensuri;
2 se caracterizeaza prin nerambursabilitate;
3 sunt exprimate in mod valoric.
Relatiile financiare se definesc astfel:
1 relatii economice, exprimate valoric, care apar in procesul repartitiei PIB in legatura cu
satisfacerea nevoilor colective ale societatii;
relatii social-economice, exprimate in forma baneasca, prin care se formeaza si se gestioneaza
2
fondurile banesti la dispozitia agentului economic si fondurile la dispozitia statului;
3

10

10
10

10
6

10
1
10

2
3

10
10

1
2
3

10

10

10
10
10

1
2
3
1
2
3

10
1

relatii ce apar intre participantii la procesul de constituire si repartitie a fondurilor de resurse

financiare din economie.

Functia de repartitie a finantelor publice cunoaste doua faze distincte:

1 formarea si gestionarea fondurilor publice de resurse banesti;
2 distribuirea si utilizarea fondurilor financiare pe beneficiari;
3 constituirea si distribuirea fondurilor de resurse banesti si distribuirea lor pe beneficiari.
La constituirea fondurilor publice de resurse banesti, pe plan intern, contribuie:
1 regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, organizatii de caritate externe;
regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, organizatii cooperatiste, societatile
2 cu capital strain cu sediul in strainatate ce vand produsele pe teritoriul Romaniei prin
intermediul importatorilor;
3

regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, societatile cu capital privat si mixt,
organizatiile cooperatiste, institutiile publice, populatia.
Constituirea fondurilor de resurse financiare imbraca forme diferite:
Varsaminte din veniturile institutiilor publice straine, redevente si chirii din concesiuni si
inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat, impozite, taxe, amenzi, penalitati;
Varsaminte din veniturile institutiilor publice, redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de
terenuri si alte bunuri proprietate de stat, impozite, taxe, amenzi, penalitati;
Donatii, dobanzi aferente imprumuturilor primite, ajutoare si alte transferuri acordate, impozite,
taxe, amenzi, penalitati.
Prin transferuri de resurse financiare de la fondurile publice centralizate catre unitatile
administrativ teritoriale se urmareste:
Lichidarea treptata a ramanerii in urma sub raport economic si social a unor zone geografice
sau localitati;
lichidarea imediata a ramanerii in urma sub raport economic si social a unor zone geografice
sau localitati;
favorizarea zonelor de aglomerari urbane in vederea ridicarii standardului economic in aceste
zone.
Care sunt functiile finantelor publice?
functia de control;
functia de repartitie;
functia de repartitie si functia de control.
Sistemul financiar se structureaza in:
sistemul financiar public si sistemul financiar privat;
bugetele publice;
finantele intreprinderilor cu capital de stat si finantele intreprinderilor cu capital privat.
Sistemul financiar public din Romania este structurat in urmatoarele componente:
bugetele publice;

10
11

10
10

12

10
10

13

10
5

2 creditul si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila;

bugetele publice, finantele intreprinderilor cu capital de stat, creditul si asigurarile de bunuri,
3
persoane si raspundere civila.
Sistemul financiar privat este structurat in urmatoarele componente:
finantele firmelor private si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila si gospodariilor;
1
2 finantele firmelor private si asigurarile de bunuri;
3 asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila si gospodariile.
Verigile sistemului relatiilor financiare sunt urmatoarele:
finantele intreprinderilor, bugetul de stat, asigurarile sociale de stat, asigurarile de bunuri,
1
persoane si raspundere civila, creditul;
2 finantele intreprinderilor (agentilor economici), bugetul de stat si creditul;
bugetul de stat, asigurari sociale de stat si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila.
3
Sistemul financiar este:
un ansamblu de relatii financiare ce se manifesta intr-un proces complex de distribuire si
1
utilizare a fondurilor financiare;
un ansamblu de fenomene, obiecte, procese interconectate printr-o multime de relatii
reciproce;
un segment al economiei in ansamblu, care trebuie sa fie mult mai bine organizat decat alte
3
sectoare.
Mecanismul financiar cuprinde:
institutiile si organele statului cu rol de conducere; metode si tehnici de colectare a banilor
1
statului; cadrul juridic;
sistemul financiar; parghiile financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice;
2
metodele administrative de conducere folosite in domeniul finantelor; cadrul juridic;

2
5
14

10

10

15

10
10

16

10
5

5
17

10

18

10
10
10

19

10
10

20

10
10

21

10
10

3 bugete publice, sistemul de metode si tehnici de stimulare a eficientei economico-sociale.

Fluxurile financiare iau nastere:
1 in procesul de constituire a fondurilor financiare publice;
2 in procesul de constituire si repartizare a fondurilor financiare publice;
3 in procesul de repartizare a fondurilor financiare publice.
Sistemul financiar cuprinde:
totalitatea instrumentelor, actorilor, institutiilor care realizeaza gestionarea patrimoniilor
1
(individuale, ale firmelor, ale societatilor financiare si ale statului);
2 institutiile beneficiare ale repartitiei resurselor banesti ale statului;
ansamblul autoritatilor si institutiilor care gestioneaza banii publici si privati, respectiv fluxurile
3
financiare aferente.
Sistemul financiar are menirea de a:
1 satisface nevoile sociale;
2 imbunatati metodele de constituire a resurselor banesti ale statului;
3 echilibra veniturile diferitilor actori de pe piata financiara.
Categoria economica de credit apare sub forma de:
1 credit ipotecar, credit pe termen scurt, credit de consum;
2 credit bancar, credit cooperatist, credit public;
3 credit pentru investitii, credit pe termen lung, credit pentru nevoi personale.
Participantii la piata de capital actioneaza pe urmatoarele segmente ale pietei financiare:
piata monetara (a fondurilor pe termen scurt) si piata capitalurilor (a fondurilor pe termen lung);
1
2 piata monetara (a fondurilor pe termen scurt) si piata externa;
3 piata capitalurilor (a fondurilor pe termen lung) si piata interna.
Printre institutiile financiare se regasesc, si:
1 institutiile financiare private, intermediarii financiari si finantele publice;
2 finantele private si finantele publice;
3 intermediarii financiari.
Care sunt categoriile de intermediari financiari?
1 institutiile (firmele) depozitare si nedepozitare;
2 agentiile de bursa, fondurile mutuale de pe piata de capital;

22

10
5

5
23

24

15
5
5
5
10
5
5

25

15
5
5
5

26

3 bancile comerciale, bancile mutuale populare si cooperativele de credit.

Sistemul financiar cuprinde institutii private precum:
agentii si agenti de burse de valori, banci private de investitii, agenti de asigurari si fonduri
1
private de pensii;
2 institutii depozitare si institutii nedepozitare;
3 fonduri mutuale, companii de asigurari de viata, companii de asigurari de accidente, companii
de finantare, banci private.
Sistemul financiar al tarii noastre cuprinde:
1 verigi, institutii, intermediari;
2 legislatia financiara, norme metodologice;
3 standarde, rationamente si analize complexe.
Cele mai importante institutii ale finantelor publice din Romania sunt:
1 Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Banca Nationala a Romaniei, Guvernul;
Ministerul Finantelor Publice, institutii ale statului in domeniul asigurarilor sociale de stat si in
2
domeniul asigurarilor de bunuri, Banca Nationala a Romaniei, Guvernul;
Casa Nationala de Asigurari, CEC, Fondul de Garantare a Depozitelor, Bursele de Valori,
3
Comisia Nationala de Valori Mobiliare.
Ministerul Finantelor Publice are in principal urmatoarele atributii:
elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale, propune strategii de dezvoltare
1
pe termen lung si solutii de reforma in domeniul finantelor publice;
stabileste echilibrul bugetar in faza de elaborare a proiectului bugetului de stat; analizeaza
2
modul de realizare a prevederilor bugetare, in corelare cu indicatorii macroeconomici;

10

2
10
10
10

3
1
2
3

28

10
10

29

1
2
3

10
10

1
2
3

30

10
10

urmareste executia operativa a bugetului general consolidat, stabileste masurile necesare

3 pentru incasarea veniturilor si limitarea cheltuielilor in vederea incadrarii in deficitul bugetar
aprobat.
1

27

Obiectivul fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este:

elaborarea balantei de plati externe, a creantelor si angajamentelor externe, stabilirea cursului
valutar, pastrarea si gestionarea rezervelor internationale ale statului;
sa plaseze catre terti emisiunile de titluri de stat si alte instrumente negociabile de indatorare a
statului roman;
asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Bursa de Valori este:
o piata de capital oficiala, in care ca participanti sunt bancile, institutiile financiare, firmele;
o piata a titlurilor financiare ale persoanelor fizice;
o piata in care statul intervine pentru a mentine un pret minimal al titlurilor de stat
tranzactionate.
Intermedierea de instrumente financiare este desfasurata de societati de investitii conform
autorizarii si supravegherii de catre:
Ministerul Finantelor Publice;
Comisia Nationala de Valori Mobiliare;
Banca Nationala a Romaniei.
Principalele domenii de manifestare a politicii financiare a statului sunt:
domeniul cheltuielilor publice, domeniul resurselor financiare publice, domeniul creditului
bancar, domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila;
domeniul cheltuielilor publice si domeniul resurselor financiare publice;
domeniul cheltuielilor publice, domeniul resurselor financiare publice si domeniul creditului
bancar.
Politica promovata in domeniul resurselor finantelor publice trebuie sa stabileasca:
volumul si provenienta resurselor ce pot fi procurate de stat, metodele de prelevare, obiectivele

1
ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite in procesul constituirii fondurilor;

31

10
10

2 cuantumul resurselor prelevate de la institutiile private;

3 metodele de prelevare de la institutiile private.
Pentru a realiza echilibrul economico-financiar prin politica financiara trebuie sa se creeze:
rezerva valutara si echilibrarea balantei financiare generale a economiei, a balantei de venituri
1
si cheltuieli banesti ale populatiei si masei monetare;
2 resurse financiare excedentare si acordarea cat mai multor imprumuturi externe;
3 fonduri din imprumuturi primite si nerambursabile, cat si a unei rezerve minime a statului.

32

10

10
33

10
5
5

34

10
5

35

5
10
10

36

10

10
37

10
10

38

10
10

39

10
10

40

10

41

10
10

10
42

10
10

43

10

10

Contractarea de imprumuturi ridica multiple probleme de politica financiara dintre care:

1 asigura ele un echilibru financiar?; elimina ramanerile in urma a unor regiuni?;
asigura o crestere economica suficienta intr-o perioada de timp scurt? acopera cheltuielile
2
publice pe o perioada suficianta de timp?;
pe ce termen si in ce conditii se contracteaza?; daca imprumutul contractat peste granita este
3
insotit de anumite conditii economice, militare, politice sau de alta natura?
In conditiile economiei de piata, politica financiara a statului va trebui sa asigure:
1 realizarea obiectivelor de politica economica;
2 realizarea obiectivelor de politica sociala;
3 realizarea obiectivelor de politica materiala.
Politica financiara a statului, in conditiile economiei de piata, va trebui sa asigure:
sprijinirea dezvoltarii economice a tuturor ramurilor economiei nationale si a tuturor regiunilor;
1
2 sprijinirea persoanelor care doresc sa emigreze si sa munceasca pe teritoriul altei tari;
3 ridicarea nivelului de instruire si cultura a populatiei.
Pentru a obtine o eficienta maxima in utilizarea fondurilor publice este necesara:
1 cresterea impozitelor si taxelor in vederea maximizarii fondurilor publice;
2 stimularea beneficiarilor prin metodele de finantare si gestionare ori prin alte instrumente;
3 cresterea protectiei sociale si scaderea cheltuielilor cu investitiile.
Prin politica financiara se urmareste:
scaderea cheltuielilor publice prin micsorarea numarului de angajati din institutiile publice,
1
scaderea ratei dobanzii pentru stimularea investitiilor;
cresterea fiscalitatii in vederea obtinerii de fonduri publice suficiente pentru acoperirea
2
cheltuielilor publice;
realizarea echilibrului financiar, monetar si valutar, accelerarea vitezei de rotatie a banilor,
3
mentinerea si cresterea puterii de cumparare a monedei nationale.
Factorii care determina cresterea resurselor financiare publice sunt:
1 factorii economici, monetari, sociali si demografici;
2 factorii economici, monetari, sociali, politici si militari, demografici;
3 factorii economici, externi si monetari.
Cea mai mare parte a resurselor financiare publice o constituie:
1 veniturile cu caracter nefiscal;
2 veniturile cu caracter fiscal;
3 veniturile cu caracter fiscal si nefiscal.
Veniturile sau resursele finantelor publice se grupeaza in:
venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale, ale bugetelor asigurarilor sociale de stat, ale
1
bugetelor fondurilor speciale;
2 venituri ale bugetului de stat, ale bugetelor locale;
3 veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, ale bugetelor fondurilor speciale.
Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare publice pot fi structurate
in:
1 resurse ordinare (curente);
2 resurse extraordinare (intamplatoare);
3 resurse ordinare si extraordinare.
In categoria resurselor ordinare se include:
1 venituri fiscale si nefiscale;
2 contributii pentru asigurarile sociale de stat si contributii la bugetele fondurilor speciale;
venituri fiscale si nefiscale si contributii pentru asigurarile sociale destat si la bugetele speciale.
3
Din punct de vedere al provenientei lor, resursele financiare publice se impart in:
1 resurse interne;
2 resurse interne si externe;
3 resurse externe.
Din punct de vedere al sursei de formare, veniturile publice sunt:
1 venituri cu caracter obligatoriu, venituri realizate prin emisiune monetara;
2 venituri de trezorerie si venituri cu caracter obligatoriu;
venituri cu caracter obligatoriu, venituri realizate prin emisiune monetara; venituri de trezorerie.
3

44

10
10

45

46

10

1 metode bazate pe analiza cost-avantaje si cost-eficienta.

metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau diminuarii, metoda evaluarii directe;
2

5
10
5

3 metoda rationalizarii optiunilor bugetare, metoda "planificare, programare, bugetizare".

10
10

48

10
10

49

10

10
50

10
10

51

10
10

52

10
10

53

2 metoda rationalizarii optiunilor bugetare, metoda "planificare, programare, bugetizare";

3 metode bazate pe analiza cost-avantaje si cost-eficienta.
Metodele moderne pentru dimensionarea cuantumului veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt:

5
47

Metodele clasice utilizate pentru dimensionarea cuantumului veniturilor si cheltuielilor bugetare

sunt:
metoda automata sau a penultimei, metoda majorarii sau diminuarii, metoda evaluarii directe;

10
10

In grupa resurselor extraordinare se cuprind:

1 emisiunea de bani pentru necesitati reale ale circulatiei banesti;
2 veniturile fiscale si nefiscale si contributii pentru asigurarile sociale de stat si la bugetul
fondurilor speciale;
imprumuturile de stat (interne si externe), ajutoare si alte transferuri primite din strainatate,
3
precum si sumele rezultate din lichidarea participatiilor de capital in strainatate.
Cheltuielile publice se refer la:
1 totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice care se acoper de la
bugetul de stat, bugetele locale, fondurile extrabugetare, bugete proprii instituiilor;
totalitatea cheltuielilor care se acoper de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul
2
asigurrilor sociale de stat;
totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul instituiilor publice care se acoper din
3
fondurile proprii ale acestora pe seama veniturilor realizate;
totalitatea cheltuielilor publice efectuate n vederea acoperirii necesitilor de personal din
4
instituiile publice;
5 totalitatea cheltuielilor efectuate cu primele acordate angajailor din instituiile publice.
Care sunt criteriile de clasificare a cheltuielilor publice:
1 administrative, economice, financiare;
2 de funcionare, de personal, materiale, de transfer;
3 definitive, temporare, posibile;
4 administrative, de funcionare, temporare;
5 economice, de personal, posibile.
n Romnia, ncepnd cu anul 1991, clasificarea cheltuielilor publice se face:
1 conform criteriilor utilizate n U.E.;
2 conform criteriilor utilizate n Anglia;
3 conform criteriilor utilizate n cadru O.N.U.
Clasificarea cheltuielilor publice folosit de instituii specializate ale O.N.U. are la baz 2
criterii:
1 clasificarea funcional i clasificarea economic;
2 clasificarea ordinar i extraordinar;
3 clasificarea financiar i administrativ.
Principalele cheltuieli publice:
1 cheltuieli pentru Administraia de Stat, ordinea intern i aprare naional;
2 cheltuieli curente si cheltuieli de capital;
3 cheltuieli cu titlu definitiv si cu caracter temporar.
Cheltuielile publice sunt influenate de:
1 gradul de complexitate a economiei, de condiiile politice concrete n care se efectueaz, de
forma de proprietate predominant n economie;
2 destinaia lor, de obiectivul pentru care sunt alocate, de necesitile publice;
3 de factorii interni, de cererea administraiei publice, de obiectivul pentru care sunt alocate;
4 de fondul de rezerv, de valoarea primelor acordate angajailor din instituiile publice;
5 de gradul de complexitate a economiei, de destinaia cheltuielilor, de diveri factori interni.
Din cheltuielile directe pentru aprarea rii fac parte:
1 cheltuielile cu ntreinerea n ar i n strintate a armatei, flotei maritime, cumprarea de
armament, echipament militar;

2
3
54

55

10

10
10

1
2
3
1
2

10
56

57

10
10

59

30
10
10
10

10
10

61

62

1
2
3
4
5
1
2
3
4
5

10
10

60

1
2
3

10

10

58

30
10
10
10

15
5
5
5

cheltuieli de reparaii i despgubire, de rzboi datorate rilor nvingtoare, cheltuieli legate de

aplicare a unor acorduri internaionale cu caracter militar;
cheltuieli pentru cumprarea de armament, echipamente militare si plile n contul datoriei
publice contractate n timpul rzboiului.
n Romnia ca structur, cheltuielile privind serviciile publice generale cuprind:
cheltuieli curente si cheltuieli de funcionare;
cheltuieli de capital si cheltuieli social-culturale;
cheltuieli curente si cheltuieli de capital.
Cheltuielile militare influeneaz:
schimburile comerciale internaionale;
relaiile financiar-monetare i economia mondial n ansamblu;
schimburile comerciale internaionale, relaiile financiar-monetare i economia mondial n
ansamblu.
Cheltuielile de funcionare se mpart n:
cheltuieli de personal si cheltuieli materiale;
cheltuieli de transfer si cheltuieli de capital;
cheltuieli definitive, temporare, virtuale (posibile).
Cheltuielile pentru obiective economice, din punct de vedere al coninutului economic, pot fi:
A) cheltuieli curente;B) cheltuieli de capital;C) cheltuieli de transfer;D) cheltuieli definitive;E)
cheltuieli temporare.
A+B+E;
A+C+D;
A+B+C;
C+D+E;
B+D+E.
Dup sursele de finanare cheltuielile se grupeaz n:
cheltuieli acoperite prin costurile de producie i cheltuieli care se scad din venituri;
cheltuielile privind investiiile,
cheltuielile acoperite din fonduri speciale;
numai variantele de rspuns 1 i 3 sunt corecte;
nici un rspuns nu este corect.
Prin alocaii bugetare se finaneaz aciuni precum:

1
2
3
4

achiziia de utilaje, hale, ntreprinderi cu capital integral privat ;

ameliorarea solurilor, combaterea duntorilor i a bolilor n agricultur.
plata cheltuielilor de export, cheltuielile de transport n strintate;
achiziia de utilaje, animale de reproducie i plata taxelor de export la ovine;
plata cheltuielilor de transport a bovinelor la pune, dac se afl la o distan mai mare de 5
5
km.
Primele de export sunt practicate de state pentru:
A) ncurajarea exportului de mrfuri;B) pentru protejarea economiei de concurena strin;C)
cucerirea de noi piee de desfacere i meninerea poziiilor cucerite;D) mrfurile pe care statul
le export, pentru produse din domenii prioritare precum agricultura i silvicultura.
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
1
2
3
4

A+B+C;
A+B+D;
A+D+C;
C+D+B;
B+D.
Formele pe care le mbrac primele de export sunt:
primele de export n bani;
restituirea impozitelor pltite, avantajele valutare;
renunarea la impozitele datorate de ctre exportatori;
numai variantele de rspuns 1 i 2 sunt corecte;
nicio variant de rspuns nu este corect.
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare cuprind:
cheltuieli privind finanarea cercetrii fundamentale;
cheltuieli privind finanarea cercetrii aplicative;
cheltuieli privind dezvoltarea;
cheltuieli cu asigurrile securitii alimentare naionale;

63

10
10

5 cheltuieli cu stimularea exportului.

Resursele financiare utilizate pentru finanarea cheltuielilor cu cercetarea tiinific provin de la:
1
2
3
4
5

64

10
1
2
10

65

10
1
2
10

66

10
1

10
67

68

69

70

1
2
3
1
2
3

10
10

71

1
2
3
4
5

10
5
5
10
10

1
2
3

10
10

1
2
3

72

10
10

1
2
3

73

10
10

2 reducerea costurilor factorilor de producie;

reducerea costurilor factorilor de producie, servicii generale oferite n mod gratuit agriculturii,
3 susinerea preurilor produselor agricole i efectuarea de pli direct productorilor agricoli.

10
5
5

bugetul de stat, din fondurile proprii instituiilor de cercetare i ale instituiilor de nvmnt
superior;
bugetul local i subvenii;
bugetul local i sponsorizri acordate de firme private;
din emisiunea de titluri de valoare, donaii;
bugetul local, cot parte din sumele colectate din TVA.
Finanarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare ale unitilor economice se asigur din:
resursele financiare proprii, credite bancare;
resurse atrase de pe piaa financiar, inclusiv resurse externe;
resurse financiare proprii, credite bancare, resurse atrase de pe piaa financiar inclusiv
resurse externe.
Utilizarea prghiei cheltuielilor publice vizeaz o activitate precum:
dezvoltarea unor ramuri ale industriei (extractiv, energetic) dezvoltarea, modernizarea,
restructurarea agriculturii;
reducerea omajului, stimularea exportului;
dezvoltarea unor ramuri ale industriei, dezvoltarea, modernizarea agriculturii, reducerea
omajului i stimularea exportului.
Direciile principale n care se desfoar n prezent subvenionarea agriculturii sunt:
susinerea preurilor produselor agricole i efectuarea de pli direct productorilor agricoli;

1
2
3

Cuantumul cheltuielilor pentru nvmnt este determinat de influena mai multor factori:
externi i interni;
demografici, economici;
sociali i politici;
culturali, externi;
de mediu i interni.
Cheltuielile pentru cultur privesc:
ntreprinderile, ntreinerea teatrelor;
bibliotecile, casele de cultur;
televiziunea, muzeele.
Rolul bugetului de stat, in economia de piata, se manifesta indeosebi pe plan:
financiar si economic;
financiar si economic si valutar;
economic si valutar.
In functie de structura organizatorica, statele pot fi:
de tip unitar;
de tip unitar si de tip federal;
de tip federal.
Bugetul national public cuprinde:
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si bugetele
locale;
bugetul de stat si bugetele locale;
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale.
Structura bugetului de stat cuprinde:
veniturile proprii (venituri fiscale si venituri nefiscale), venituri de capital si incasari din
rambursari de imprumuturi;
venituri fiscale si nefiscale, venituri de capital;
venituri fiscale, venituri de capital si incasari din rambursari de imprumuturi.
Structura bugetului asigurarilor sociale de stat cuprinde:
venituri proprii primite (venituri fiscale si nefiscale), subventii primite de la bugetul de stat si
incasari din rambursarea creditelor acordate;
venituri fiscale si nefiscale;
venituri fiscale, venituri nefiscale si subventii primite de la bugetul de stat.

74

10
5
5

75

10
5

76

5
10
10

77

10

10
78

10
10

79

10
10

80

10
10

81

10
10

82

10
5

5
83

10
10

84

10

Bugetul de stat reprezinta:

1 un document previzional;
o forma de planificare, in tarile cu economie de piata, atat pe termen scurt ca urmare a
2 previzionarii pe timp de un an a veniturilor si cheltuielilor publice, cat si pe termen mediu pentru
elaborarea bugetelor program, mai ales pentru cheltuielile publice de investitii;
3 totalitatea impozitelor si taxelor.
Acoperirea deficitului bugetar poate fi realizata prin:
lansarea de bonuri de tezaur, obligatiuni de stat, certificate de trezorerie, atat pe plan intern cat
1
si pe piata externa;
2 disponibilitati aflate temporar in contul general al trezoreriei statului;
3 imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung de la banci.
Din punct de vedere financiar, bugetul de stat asigura:
1 mobilizarea si dirijarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului;
2 mobilizarea resurselor necesare acoperirii nevoilor sale;
3 dirijarea resurselor statului pentru acoperirea imprumuturilor catre alte state.
Impozitul este definit ca fiind:
plata baneasca voluntara, efectuata de persoane fizice sau juridice in favoarea bugetului
1
statului, in cuantumul si la termenele precis stabilite de lege;
plata baneasca obligatorie, generala si nedefinitiva, efectuata de persoane fizice sau juridice in
2 favoarea bugetului statului fara obligatia statului de a presta platitorului un echivalent direct si
imediat;

plata baneasca,obligatorie,generala si definitiva,efectuata de persoane fiz/ jur. in favoarea bug.

3 statului, in cuantumul si la termenele precis stabilite de lege,fara obligatia din partea statului de
a presta platitorului un echivalent direct si imediat.
Caracteristicile fundamentale ale impozitului sunt:
1 caracter pecuniar, obligatoriu, fara contraprestatie imediata si directa, definitiv si financiar;
2 caracter pecuniar, voluntar, cu o contraprestatie indirecta, definitiv si financiar;
3 caracter pecuniar, voluntar, cu contraprestatie indirecta, nedefinitiv si financiar.
In elaborarea unui produs fiscal (impozit, taxa) trebuie avute in vedere:
1 faptul generator, sfera de aplicare si platitorul impozitului, felul operatiunilor impozabile,
asezarea impozitului;
2 faptul generator, sfera de aplicare si platitorul impozitului;
3 faptul generator, felul operatiunilor impozabile, asezarea impozitului.
Calculul impozitului (determinarea cuantumului monetar al impozitului) necesita stabilirea:
cotei de impozitare, persoanei care efectueaza calculul, scutirile, reducerile si majorarile
1
acordate/aplicate, procedeul de calcul;
2 cotei de impozitare, sfera de aplicare;
3 procedeul de calcul, felul operatiunilor impozabile.
Impunerea reprezinta:
1 operatia fiscala care consta in stabilirea sumei ce urmeaza a fi platita statului;
operatia fiscala care consta in stabilirea persoanei, a termenului de plata si a sumei ce
2
urmeaza a fi platita statului sau autoritatii publice locale;
3 operatia fiscala care consta in stabilirea persoanei si a termenului de plata.
Elementele comune veniturilor bugetare sunt urmatoarele:
1 denumirea venitului, obiectul sau subiectul impunerii, unitatea de impunere, termenele de
plata;
2 persoana care efectueaza calculul, cota de impunere, procedeul de calcul;
debitorul sau subiectul impunerii, unitatea de evaluare, modul de asezare a venitului, stabilirea
3
caracterului local sau central al venitului bugetar.
Clasificarea impozitelor si taxelor se face:
dupa trasaturile de fond si de forma si modul de percepere; obiectul sau subiectul impunerii;
1
dupa scopul urmarit; dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul de stat;
2 dupa scopul urmarit, dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul de stat;
3 dupa obiectul impunerii si dupa trasaturile de fond si de forma.
Dupa trasaturile de fond si de forma si dupa modul de percepere, distingem cea mai
importanta grupare a impozitelor si taxelor:
1 impozit pe profit, impozit pe dividende, impozit pe venit;

2
85

10
10

3
1

10

2
3

86

10
1
2
10

87

10
10

88

10
10

90

10
5
5

91

10
5
5

92

10

93

10
10

10

94

10

10

impozite directe, impozite pe profit, impozite pe veniturile realizate de persoane fizice sau
juridice nerezidente;
impozite directe si indirecte.
Principiile impunerii sunt:
principiul minimului impozabil, principiul diferentierii veniturilor si averii si principiul impunerii
nediscriminatorii;
principiul justetii impunerii, principiul certitudinii impunerii, principiul comoditatii perceperii
impozitelor si principiul eficientei randamentului impozitelor;
principiul minimului impozabil, principiul echitatii fiscale, principiul diferentierii veniturilor si
averii.
Echitatea fiscala presupune:
stabilirea unui maxim impozabil, impunerea nediferentiata a veniturilor si averii si impunerea
generala;
stabilirea unui maxim impozabil, impunerea generala si nediferentiata, impunerea diferentiata a
veniturilor si averii.
stabilirea minimului impozabil, impunerea diferentiata a veniturilor si averii, impunerea generala
si nediferentiata (nediscriminatorie).
In functie de criteriile care stau la baza asezarii impozitelor, impozitele directe se pot grupa in:

1 impozite reale si impozite personale;

2 impozite reale si impozite directe;
3 impozite directe si impozite indirecte.
Din categoria impozitelor directe fac parte:
1 impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, impozitul pe dividende;
impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate
2
de persoane fizice si juridice nerezidente, alte impozite directe;
3 impozitul pe profit, impozitul pe venit, TVA, accize, impozitul pe dividende.
Sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele categorii de persoane:
1 persoane fizice nerezidente;
2 persoane juridice romane;
persoane fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane pentru veniturile realizate in
3
Romania.
Impozitul pe profit se aplica:
asupra profitului impozabil obtinut din oricare sursa, atat din Romania, cat si din strainatate,
1
obtinut de persoane juridice romane;
asupra profitului impozabil, atribuibil sediului permanent, obtinut de persoane juridice straine ce
2
desfasoara activitatea prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
3 asupra oricaror profituri obtinute in strainatate de persoane nerezidente ce desfasoara
activitatea in strainatate.
Care este cota de impozitare a profitului in cazul contribuabililor care desfasoara activitati de
natura discotecilor, cazinourilor si jocurilor de noroc:
1 cota standard de 16%;
2 cota standard de 16% plus cota aditionala de 22%;
3 cota standard de 16%, dar nu mai putin de 5% din veniturile realizate din aceste activitati.
Profitul impozabil se determina ca:
diferenta intre veniturile realizate din oricare sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
1
venituri dintr-un an fiscal;
diferenta intre veniturile realizate din oricare sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de
2 venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga
cheltuielile nedeductibile;
3 diferenta intre veniturile incasate intr-un an fiscal si cheltuielile aferente acestora.
Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut din salarii a cheltuielilor
reprezentand:
contributiile obligatorii aferente unei luni, datorate, potrivit legii, de salariati;
-deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
1 -cotizatia sindicala si contrib. la fondurile de pensii facultative pana in echivalentul in lei a 200
euro anual;
2 contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;

11

10

10

10

10

contributii obligatorii datorate, potrivit legii, de salariati, deducerile personale, precum si o cota
de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli profesionale.
Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se determina astfel:
prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli de 30% aplicate asupra
1
venitului brut;
prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra
2
venitului brut;
prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cote forfetare de cheltuieli:
3 -50% aplicata la venitul brut in cazul constructiilor;
-30% aplicata la venitul brut in celelalte cazuri.
3

95

10

10

96

10
10

97

10
10

98

10
10

99

10
10

100

10

10
101

Nu sunt venituri impozabile, veniturile realizate de persoana fizica reprezentand:

1 sume sau bunuri primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii;
2 dobanzi aferente depozitelor la termen;
3 castiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare.
Care este cota de impozitare a veniturilor sub forma de dividende primite de persoanele fizice:
1 10%;
2 16%;
3 5%.
Declaratia de venit se depune o data cu declaratiile speciale pentru anul fiscal:
1 pana la 25 ale lunii ianuarie din anul urmator;
2 15 mai inclusiv ale anului urmator celui de realizare a venitului;
3 pana la finele primului trimestru ale anului urmator.
Operatiunile impozabile pot fi:
1 operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu sau fara drept dededucere si operatiuni de import;
operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu drept de deducere si operatiuni de import scutite de
2
TVA;
3 operatiuni taxabile, operatiuni scutite cu drept deducere.
Nu poate fi dedusa TVA, pentru:
bunuri, servicii achizitionate de furnizori, prestatori in contul clientilor, bauturi alcoolice si tutun;
1

10

10

10

10

12

11

2 bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol;

bunuri/ servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor, bauturi alcoolice si tutun
3
destinate actiunilor de protocol.
Cand intervine exigibilitatea taxei pe valoare adaugate in cazul livrarii de bunuri si/ sau servicii

10

11
care se efectueaza continuu, de exemplu: energia electrica, energia termica, gazele naturale:

10

102

10
10

103

10
10

104

10

10
105

10

1 la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal;
2 la data intocmirii decontului de TVA;
3 la data depunerii decontului de TVA la organul fiscal.
In baza de impozitare TVA sunt cuprinse:
1 dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing;
2 impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului, si, care apoi, se deconteaza
3
acestuia.
Care sunt produsele pentru care se datoreaza accize armonizate:
1 bere, vinuri, alcool etilic, produse din tutun;
2 bere, vinuri, bauturi fermentate (altele decat bere si vinuri), produse intermediare, alcool etilic,
produse din tutun, uleiuri minerale si electricitate;
bere, vinuri, produse fermentate, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri
3
minerale.
Nu se calculeaza accize pentru:
1 produse de natura celor supuse accizelor acordate ca dividende sau ca plata in natura
actionarilor, asociatiilor si dupa caz, persoanelor fizice;
2 produselor de natura celor supuse accizelor consumate pentru reclama si publicitate;
produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest
3
regim.
Pentru produsele supuse accizelor, provenite din import, plata accizelor se face:
1 lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare;

11

11

11

11

106

10
10
10

107

10
10

108

10

10

109

110

10
5
5

112

113

1
2
3
4
5
1
2
3
4
5

10

10
111

2 trimestrial, pana la data de 10 a primei luni din trimestrul urmator;

3 la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
Termenul de plata al accizelor este:
1 pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila;
2 pana la data de 15 a lunii urmatoare trimestrului in care acciza devine exigibila;
pana la data de 10 inclusiv a lunii ianuarie din anul urmator celui in care acciza devine
3
exigibila.
Termenele de plata a TVA sunt:
pana la 25 ale lunii urmatoare inclusiv ale perioadei fiscale, pentru care sunt inregistrati ca
1
platitori;
2 pana la 15 mai inclusiv din anul urmator celui in care s-a inregistrat ca platitor de TVA;
3 pana la 15 ianuarie a anului urmator intocmirii decontului privind TVA.
Echilibrul economic presupune:
A) Existena unei concordane depline ntre necesarul de bunuri materiale i bunuri posibil de
procurat; B) Existena unei cereri mai mari de produse fa de oferta aceluiai produs; C)
Existena unei concordane ntre necesarul de for de munc i for de munc disponibil n
perioada de referin; D) Apariia unor resurse mat., fin. i valutare suplimentare; E) Existena
concordanei ntre necesarul de resurse fin. i posibilitile de procurare a acestora.

1
2
3
4
5

10

10
30
10
10
10

1
2
3
4
5
1
2
3
4
5

30
10

10

10

A+B+C;
A+C+E;
A+D+E;
B+C+D;
B+D+E.
Dezechilibrele materiale datorate unui excedent pot fi eliminate prin:
msuri economice i tehnico-organizatorice;
prin folosirea rezervelor de care dispune economia;
prin folosirea mprumuturilor care s acopere deficienele;
prin consum suplimentar de materiale;
prin procurarea unei cantiti suplimentare de materiale.
La determinarea echilibrului financiar este necesar s se ia n considerare i rezervele de
resurse financiare pentru nevoi neprevzute precum: A) Sporirea produciei n cursul anului n
anumite ramuri sau subramuri peste prevederile iniiale; B) Luarea de mprumuturi
suplimentare; C) Emisiunea bneasc; D) Aplicarea de msuri suplimentare de ridicare a
nivelului de trai; E) Acoperirea preurilor la unele produse de import sau scderea preurilor la
unele produse de export; F) Creterea ratei dobnzii pe piaa capitalului.
A+B+E+F;
A+B+D+E;
B+C+D+E;
B+C+E+F;
A+D+E+F.
n mod normal nu se iau n considerare la stabilirea echilibrului financiar resursele provenite
din:
resursele interne;
resursele mobilizate de pe piaa extern;
resursele din emisiunea monetar;
resursele interne i emisiunea monetar;
resursele mobilizate de pe piaa extern i resursele din emisiunea monetar.
Balana financiar poate mbrca urmtoarele forme:
echilibrat;
supraechilibrat;
dezechilibrat;
numai variantele de rspuns 1 i 2 sunt corecte;
niciuna din variantele de rspuns nu este corect.
Echilibrul financiar poate s vizeze:
totalitatea resurselor financiare ale societii i destinaia acestora;
resursele financiare aparinnd unui anumit sector, unei anumite ramuri sau unei anumite
uniti administrativ teritoriale sau destinaia acestora;
resursele i nevoile financiare ale unui agent economic;

11

11

12

12

12

12

12

12

114

30
10
10
10

115

10
10

116

4 numai variantele de rspuns 1 i 3 sunt corecte;

5 nicio variant de rspuns nu este corect.
Printre instrumentele folosite n fundamentarea echilibrului financiar sunt:
1 plan financiar (balan financiar);
2 bugetul de stat (bugetul local);
3 bugetul de venituri i cheltuieli;
4 numai variantele de rspuns 2 i 3 sunt corecte;
5 niciuna din variantele de rspuns nu este corect.
n caz de dezechilibru bugetar completarea veniturilor bugetare se face cu surse de mprumut:
1
2
3
4
5

30
10
10

1
2

10

3
4
5

117

10
10

118

10
5

1
2
3
4
5
1
2
3

5
119

10
5
5

120

4
5

10
5
5

1
2
3
4
5
1
2
3
4
5

creditul public;
mprumuturi externe;
subvenii alocate de UE;
fonduri alocate de FMI;
toate variantele de rspuns sunt corecte.
Sunt caracteristici ale mprumuturilor de stat:
are caracter contractual;
este rambursabil;
asigur deintorului de nscrisuri publice att rambursarea sumei ct i plata unei dobnzi sau
ctig;
numai variantele de rspuns 1 i 3 sunt corecte;
niciuna din variantele de rspuns nu este corect.
Ce se nelege prin valoarea real a unui titlu de mprumut:
suma nscris pe titlul de mprumut;
suma care se poate ncasa prin vnzarea la burs a titlului de mprumut;
suma care poate fi obinut prin scontarea titlului la o banc comercial;
valoarea la care a fost emis titlul de mprumut;
cursul la care se cumpr i se vnd 100 uniti, valoare nominal.
n Romnia, mprumuturile de stat nu pot fi contractate pentru necesiti determinate de:
ntreinerea curent a instituiilor publice;
acoperirea deficitului bugetar prevzut prin legea anual de aprobare a bugetului de stat;
acoperirea cheltuielilor de investiii care nu pot fi finanate din resursele curente ale bugetului
de stat;
finanarea proteciei sociale;
refinanarea datoriei publice.
nscrisurile emise de stat pentru mprumuturile pe termen mediu i termen lung poart
denumirea de:
obligaiuni;
titluri de rent;
titluri de rent perpetu;
bonuri de tezaur;
certificate de trezorerie.
Rambursarea mprumuturilor contractate de stat se asigur din:
excedentele bugetului de stat;
mprumuturile de stat pentru refinanarea datoriilor;
din resurse prevzute n bugetele locale;
din bugetul asigurrilor sociale de stat;
din fondurile de rezerv pentru situaii diverse neprevzute.

12

13

13

13

13

13

13