Sunteți pe pagina 1din 8

Afazie

DelaWikipedia,enciclopedialiber

Afaziaesteotulburareavorbiriicareafecteazexprimarea
saunelegerealimbajuluivorbitsauscrisnabsenaoricrei
modificrisenzorialesauaunuideficitalaparatuluifonator,
rezultndnurmaunorleziunidobnditealecreierului.
Elementulfundamentalaluneiafaziilconstituietulburarea
codificriilingvisticeinuaarticulriisauperceperii
verbale.Pacientulafazicnumaiestecapabilsfoloseasc
limbajulcasimbolpentruobiectesaupentruprocesele
gndirii.Existmaimultetipurideafazie,ncarediversele
proprietialelimbajuluipotfimaimultsaumaipuin
afectate.Disciplinamedicalcareseocupcustudiul
afaziilorestedenumitafaziologie.

Parteaserieidearticoledespre

Psihanaliz

Cuprins
1 Introducere
2 Istoric
2.1 Origineatermenuluiafazie
2.2 Precursorii
2.3 Primelestudiisistematiceasupraafaziei
2.4 Continuatorii
3 Dominanacerebralizonelelimbajului
4 Diversetipurideafazie
4.1 Alteformedeafazie
4.2 Formeparticulare
4.3 Clasificareaamerican
5 Diagnosticuluneiafazii
6 Cauzeleafaziilor
7 Tratamentulafaziilor
8 Bibliografieselectiv
8.1 Lucrriclasice
8.2 Literaturmodern
9 Legturiexterne

Introducere
Limbajulesteunmijlocdecunoatereidecomunicarentreoameni,tulburareasareprezintontreruperea
contactuluicuambiana,cuattmaimarcatncazulcndcoexistcualteperturbrialeactivitiisimbolice
cognitivecorelatecuvorbirea,cumarfignozia,praxia,memoria,schemacorporal.Manifestrilecliniceale
afaziei,privindnaturaiintensitateatulburrilor,difernfunciedeanumiifactoribiologici,cumarfi
etiologia,vrsta,preferinamanual,sausociali,respectivgraduldecolarizare,caracteristicileinerenteale
limbiivorbiteetc.
Ceamaimareparteapersoanelorafazicenupierdcompletuzulvorbirii,uniipacieninuaudectouoar
nesiguranngsireacuvntuluiadecvat,pecndaliidimpotrivpierdntotalitatefacultateadease
exprimaprinlimbajulverbal,deanelegeceeacelisevorbete,deacitisaudeascrie,ntimpcealtefuncii

cognitive,cumarfimemoriasauorientarea,nusuntsemnificativalterate.
Specialitiifacodeosebirentrevorbire(saumaicorectelocuiune)ilimbaj(engl.:speechandlanguage
fr.:paroleetlangageger.:SprechenundSprache):dacunpacientaredificultinarticulareasaupronunarea
cuvntului,sespunecaretulburrideelocuiune,ncazulcndaregreutingsireacuvntului,n
combinareacuvintelorpentrualctuireauneipropoziiunisaunnelegereasensuluicuvintelorsaufrazelor
percepute,atunciareoalterarealimbajului.Decelemaimulteoritulburriledelimbajseasociazcu
dificultideelocuiune.Maimulteformealelimbajuluipotfiinteresate:conversaia,cititul,scrisuletc.Afazia
esteotulburarealimbajuluidobndit,adicsurvinelaunindividcarepnatunciaveaovorbirenormal,n
acestfelsedeosebetedetulburrileceaparncursuldezvoltriiunuicopil,cumarfigngvealasau
legastenia(incapacitateasaudificultateadeaciti).

Istoric
Origineatermenuluiafazie
UtilizatdePlaton(gr.:=lipsavorbirii)pentruacaracterizastareaunei
persoanecare,nmrmuritnfaaunuiargumentdefinitiv,"iapierdutglasul",
termenuldeafaziennelesulactualafostintrodusnliteraturamedicaln1865
deArmandTrousseau,nlocuindtermenimaivechica'alalie"(JacquesLordat,
1842)sau'afemie"(PaulBroca,1861).

Precursorii
Primeleconcepiicuprivirelafunciilecerebralealelimbajuluisedatoresclui
FranzGall(1810),ntemeietorulfrenologiei,iluiJeanBaptisteBouillaud(1825).
PaulBroca
Galllocalizafunciavorbiriinzoneledincreiersituatenapoiaorbitei,ntimpce
Bouillaud,nurmaunorobservaiianatomoclinice,situaun"organlegislatoral
vorbirii"nlobiianterioriaicreierului.G.Dax(1836)constatpentruprimadatolegturntrefuncia
limbajuluiijumtateastngacreierului,observaialuirmnensnecunoscutpubliculuimedicalieste
publicatdefiulsu,M.Dax,abiananul1865.

Primelestudiisistematiceasupraafaziei
nanul1865,PaulBrocacomunicrezultateleobservaiiloranatomoclinicefcute
asuprapacientuluiLeborgnencareconstatoleziunecircumscrisla"piciorul
celeideatreiacirconvoluiunifrontale"nemisferacerebralstng,unde
localizeaz"centrul"limbajuluiarticulat.Ulteriorrelateazoseriedecazuri
asemntoare.
CarlWernickedescrienanul1874oaltformdetulburareavorbirii,carespre
deosebiredecazurileluiBrocasecaracterizaprintulburareanelegerilimbajului,
ntimpcevorbireaproprieeraposibil,nsplindegreeli.

Primaautopsiealui
Broca:Emisfera
cerebralstnga
pacientuluiLeborgne
(desendePierreMarie)

Eldenumeteaceastform'afaziesensorial",aprutnurmauneileziuninzona"primeicirconvoluiuni
temporale",rezervndpentrucazuriledescrisedeBrocatermenulde'afaziemotorie".

Continuatorii
Cercetriledemaitrziusauconcentratasupradescrieriiunorformespecialedeafazie,asupralocalizrilor
cerebraleidezvoltriidiverselorteoriifiziopatologiceineuropsihologice.
HughlingsJackson(1866)aplicteoriasaasupradisoluieifunciilorcerebraleierarhizatelastudiul
limbajuluiiafirmcncazulafazieinuarfivorbadepierderea"imaginilorverbale"cide
imposibilitatearealizrii"limbajuluipropoziional".

imposibilitatearealizrii"limbajuluipropoziional".
F.C.Finkelburg(1870)considerafaziadrepttulburareasimbolurilor
verbale(asimbolie).
A.Kussmaul(1876)descrie"surditateaverbal",ncarepacientulcuunauz
iinteligennormale,nuestecapabilsneleagniciuncuvntperceput.
SigmundFreud(1891)criticteoriilelocalizaionisteiconsidercfuncia
limbajuluinupoatefiasumatdectdezonentinsealescoareicerbrale
specializate,ntrecareexistzoneasociative.
JosephDejerine(1892)descriealexia(incapacitateadenelegereatextelor
scrise)camanifestareaunei"cecitiverbalepure",ncazulunorleziuni
localizatenGyrusangularis.
PierreMarie(1906)seridiccuvehemenmpotrivadoctrineiclasicea
"centrilorpreformaiaiimaginilorverbale"iconsiderafaziadreptalterarea
CarlWernicke
unuideficitintelectualspecializatprivindlimbajul.
ArnoldPicknlucrareaberdieagrammatischenStrungen("Despre
tulburrileagramatice",1913)subliniaznecesitateafolosiriimetodelor
lingvisticeinstudiulafaziei.
HenryHead(1926)nuadmiteodelimitarestrictntreaspectelemotoriiicelesenzorialealelimbajului
iconsiderluburrileafazicedreptmanifestareaunuidefectnformulareaiexpresiasimbolic.
KurtGoldstein(1948),representantalpsihologieiconfiguraioniste(Gestaltpsychologie),considerc
ceamainaltproprietateasubstaneicerebralearfifunciadesimultaneitate,caredisparenmprejurri
patologice,cumarfiiafazia,ncarentreagaconfiguraieabolnavului"comportamentulabstract"
devinemodificat,nunumaivorbirea.Goldsteinacordodeosebitatenieaazisului"limbajinterior".
nliteraturaaprutdupceldealdoilearzboimondialseremarcurmtoareletendine:
Includereametodelorlingvistice,depsihologieexperimentalidestimulareacreieruluinstudiul
afaziei,nspecialdectrecercettoriiamericani(NormanGeschwind,1965HowardGoodglassiEdith
Kaplan,1972W.PenfieldiL.Roberts,1959).
Dezvoltareametodelordetratamentalafaziei(AntonLeischner,1976KlausPoeckiF.J.Stachowiak,
1977),cuincluderealingvitilor,logopezilorifoniatrilor,alturideneuropsihologiineurologi.
nRomniasuntderemarcatstudiileasupraafazieintreprinsedeArthurKreindleriAlexandruFradis(1970),
MihaiIoanBotez(1968),IonVoinescuiN.GheorghiSevastopol(1968).

Dominanacerebralizonelelimbajului
Noiuneadedominancerebralsauspecializareemisferic
funcionalaaprutodatcuprimelestudiianatomocliniceasupra
afaziei,darseaplicilaalteactivitisimbolicealecreierului.Lao
persoanadult,seadmitecdiverselorfunciicerebralesuperioare
corespundnfiecareemisferdispozitiveanatomofiziologice,acror
integritateestenecesarpentruexercitarealorcueficacitate.Pentru
funcialimbajului,ncazuluneipreferinemanualedrepte(la
"dreptaci"),emisferacerebralstngestedominantnmajoritatea
covritoareacazurilor,ceeacenseamncnurmaunorleziunin
Zoneleclasicealelimbajului
anumiteregiunideparteastngacreieruluiapartulburridetipafazic.
Dominanaemisfericpentruvorbirenfunciedepreferinamanualnu
trebuiensconsideratnmodrigidiabsolut,existexcepii(la"stngaci"lucrurilesuntcevamai
complicate),iarposibilitatearecuperriiunoractiviticompromisedemonstreazexistenauneiplasticiti
funcionalenstructuracreierului,cuattmaievident,cuctsubiectulestemaitnr.
Conformconcepieiclasice"zonalimbajului"esteconstituitdindouariicorticalesituatenemisfera
cerebraldominant(ngeneralceastngla"dreptaci"):
"piciorul"(parsopercularis)i"capul"(parstriangularis)celeideatreiacirconvoluiunifrontale=aria

luiBroca,acreileziuneafecteazproduciavorbirii
treimeaposterioaraprimeicirconvoluiunitemporale=arialuiWernicke,acreileziuniimpieteaz
nelegereavorbirii.
Importantesuntilegturilentreacesteregiuni,cumarfi"fascicolularcuat",careunetearialuiBrocacucea
aluiWernicke.
Laacesteatrebuieadgatzonaalctuitdingyrussupramarginalisigyrusangularis,cuunroldeosebitn
funcialimbajuluiscris.W.PenfieldiL.Robertsaudescrisn1959ariamotoriesuplimentar,situatpefaa
internauneiemisferecerebrale,importantpentrudeclanareaactuluimotoralvorbirii.

Diversetipurideafazie
Diverseletipurideafazierezultdinlocalizrileleziunilornanumiteregiunidincreier.Celepatruforme
clasice,bazatepeobservaiianatomoclinice,admisedemajoritateaspecialitilor,afecteazmaimultde
jumtatedinpacieniisuferinzideafazie.
AfaziaBroca(afaziemotoriesauexpresiv)esteprototipultulburrilorafazicecudebitverbalredus,n
timpcenelegerealimbajuluiestenmaremsurpuincompromis.
Simptomecaracteristice:
vocabularreduslactevacuvintesausilabe,bolnavuladoptunstiltelegrafic
parafaziifonematicesau"dezintegrarefonetic"(producereaunorcuvintecufonemeincorecte)
deficienegramaticale,maialesdesintax(agramatism)
debitverbalncetinit,laborios
pronunia(articularea)cuvintelordefectuoas
"melodiaverbal"(prozodia)srac
scrisulestedefectuos,nparteiprinslbiciuneaminiidrepte
nelegereavorbiriiestepuinsaudelocafectat
pacientulestecontientdedificultileavute,reacioneazdepresiv
comunicareaesteredusnprimulrnddatoritincapacitiideexpresie.
Localizarealezional:
Piciorulceleideatreiacirconvoluiunifrontaledinemisferacerebraldominantpentruvorbire(n
majoritateacazurilorceastng)isubstanaalbsubiacent,uneoricuprinderea"insuleiluiReil".
Zonirigatdearteraprerolandic,ramuraartereicerebralemijlocii.
AfaziaWernicke(afaziesenzorialsaureceptiv),caracterizatprintulburriaccentuatealenelegerii
limbajuluiiprintroproducieverbalfluent,normaldinpunctdevederefonetic,darprofundalterat
semantic,denenelespentruinterlocutor.
Simptomecaracteristice:
lipsdenelegerealimbajului,ncazurigravepnla"surditateverbal"
vorbireacudebitnormal,uneorichiarexcesivdeabundentiaccelereat("logoree","diaree
verbal")
produciaverballipsitdeneles,prinparafaziisemantice("salatdecuvinte"),neologime
("jargonafazie")
articulareacuvintelornormal
construciagramaticaldoaruoralterat,uneoritotuiparagramatism("jargondissintactic")
incapacitatedeanelegelimbajulscris(alexie),scrisuldisortografic
pacientulestedecelemaimulteoriincontientdedefectulsuiareodispoziieafectiv
disforic
capacitateadecomunicareestegravalterat.
Localizarelezional:

Circonvoluiuneatemporalposterioariceaparietalinferioarnemisferacerebraldominant
pentruvorbire(nmajoritateacazurilordeparteastng).Zonirigatdearteratemporal
posterioar,ramuraartereicerebralemijlocii.
Afaziaglobalesteformaceamaigravdeafazie.Leziunilecerebralentinse,cuprinzndattzonele
anterioare(Broca),cticeleposterioare(Wernicke,circonvoluiuneasupramarginal)alelimbajului
provoacopierderetotalacapacitiidevorbireidenelegere,ascrisuluiicititului.Acetipacieni
pstreazunrudimentdelimbajautomat,nspecialsubformaexclamailoremoionale.Frecventeste
asociatcuundeficitmotorgrav(hemiplegie)departeadreaptacorpului.Comunicareaverbaleste
practicimposibil.Prognosticuluneirecuperrialimbajuluiestefoarterezervat.
Afaziaamnestic(Pitres)(AfazienominalsauAnomie),caracterizatprintrotulburareaaccesului
lexical(nspecialpentrusubstantiveiadjectiveatributive),attlavorbitctilascris.Manifestrile
celemaiobinuiteconstaundificultateagsiriicuvntuluiadecvatcuapariiadeparafaziiapropiatede
sensulcuvntuluidorititulburridiscretealenelegeriisemantice.Repetiiacuvintelorsaufrazelor,
precumicititulcuvocetarermnnealterate.Capacitateadecomunicaredoardiscretlimitat.
Localizarelezional:
Gyrusulangular,uneorileziunialeariilorprefrontaledeparteastng.

Alteformedeafazie
Afaziadeconduceresecaracterizeazprintrovorbirespontanfluent,nealteratdarcuodificultate
extremnarepetacuvintelesaufrazelepercepute,bolnavulneavndniciomodificarennelegerea
limbajului.Cndacetipacienincearcsrepetecuvintelepercepute,producdecelemaimulteorio
succesiunedeparafaziifonematiceininteligibile.Descrierealeziunilorcerebralecaresuntlaoriginea
acesteiformedeafazieestecontroversat.Uniicercettorisusincarfivorbadeodistrugerea
fascicoluluiarcuat,careunetearialuiWernickecuceaaluiBroca.nunelecazurisauconstatatleziuni
alecortexuluiauditiv,aleinsuleiluiReilsuauncirconvoluiuneasupramarginal.
Afaziilezisetranscorticale
Afaziatranscorticalmotorie.Caracteristicafundamentalaacesteiformedeafazieesteo
aspontaneitatesaulipsdeincitaieverbal,attpentruvorbire,ctipentruscris.Leziunearesponsabil
estesituatnaintedearialuiBroca,nregiuneaprefrontal,afectndsistemeleaxonalecarese
proiecteazpestructurileprofundeeferente.
Afaziatranscorticalsenzorialcomportpeplanreceptivotulburareanelegeriilimbajuluiorali
scris,iarpeplanexpresiv,fieoproducieverbalfluent,fieuoaremodificricalitative(parafazii,
disortografii).Leziunileconstatateafecteazlobulparietalinferiordeparteastng,izolndzona
posterioaralimbajului(Wernicke)derestulcortexuluicerebral.
Afaziatranscorticalmixtsemanifestcaoafazieglobal,repetiiacuvinteloripropoziiuniloreste
nsconservat,adeseacuecolalie.
Afaziilezise"pure"(sauafaziiinstrumentale)sunttulburriselectivealeunorperformanedin
domeniullimbajului,cumarficititul,scrisulsaurecunoatereanelesuluicuvintelor.Unpacient,de
exemplu,poatescrie,darnunelegeuntextscris.
Anartriapurapare,deobicei,nevoluiauneiafaziiBroca,subaspectuluneidezintegrrifonetice.Se
manifestsubformauneiimposibilitideaexecutaactelemotoriinecesreproduceriiuneifoneme.Este
greudedeosebitdeoapraxiebucofacial.Anartriapurrezultdintroleziuneaporiuniiopercularea
circonvoluiuniifrontaleascendentesauaaunorfibredeproiecienlegturcuaceastariecortical.
Agrafiapursemanifestprintrotulburareizolatascrisului,mergndpnlasupresiuneatotal.Nu
secunoatecuexactitatelocalizarealezionalaacesteiperturbri.
Surditateaverbalpursecaracterizeazprintrodificultateizolat,adeseagravnrecunoaterea
informaiilorsonoreconstitutivealelimbajuluioral,ntimpceauzulesteintactisemnificaiadiverselor
sunetenonverbaleesterecunoscut.ncazurilecercetatesaconstatatontreruperealegturiidintre
ariileauditiveprimare(drepteistngi)izonaluiWernicke.
Cecitateaverbalpur(AlexiaagnozicsauAlexiapur)consistntrotulburareizolata
discriminriiirecunoateriiinformaiilorvizualeconstitutivealelimbajuluiscris(litere,cuvinte),n

timpceimaginilenonverbalesuntperceputeirecunoscute.Leziunileresponsabileconstauntro
ntreruperealegturilordintreariilevizualeprimare(ariilecalcarine),attdeparteadreaptctidecea
stng,iregiunileparietotemporalealezoneilimbajului.

Formeparticulare
Afazialacopii.Despreoafazielacopiisepoatevorbidoarncazulcndtulburareaaaprutdupce
limbajulaatinsdezvoltareasadefinitiv(njurdecinciaseani).Tablourileclinicesedeosebescdecele
aleadulilornfunciedestpnireascrisuluiicitituluindiverseleetapealecolarizrii.ngeneralse
observoreducereavorbiriispontane,osrcireavocabularului.Lacopiiidevrstfraged(pnla
patrucinciani),ncazuluneileziuniacreieruluiaparaazise"tulburriafazicededezvoltare"
(developmentalaphasia,Sprachentwicklungsstrung),care,deregul,suntrecuperabile,emisfera
cerebralintegrputndpreluaidezvoltamaidepartefunciilelimbajului.Hotrtoaresuntnatura,
extensiaiprofunzimealeziuniicerebrale.
Afaziala"stngaci".Omareparteapersoanelorcupreferinmanualstng("stngaci")auo
reprezentareafuncieilimbajuluinambeleemisferecerebrale,uniiauodominanemisfericdreapt
("noglind"fade"dreptaci"),iarlaopartedominanaestedeparteastng.Dinacestmotiv,
manifestrilecliniceievoluiasuntfoartediferitedelapacientlapacient.Posibilitateauneirecuperri
funcionaleestemaimaredectladreptaci.
Afazialapoligloi.nurmaunorobservaiimaivechiseconsidera(Pitres,1895)clapersoanelece
vorbescmaimultelimbi,apariiauneiafaziiafecteazmaimultlimbaachiziionatmairecent,ntimpce
vorbireainelegerealimbiimaternesuntmaipuinsaudeloctulburate.Studiimairecenteauartatc
situaiaestemultmaicomplex.Sepoatentmplacalimbanounvatsdevinpredominantprin
folosireazilnic,nlocuindprevalenalimbiimaterne(cazulpersoanelorimigratenIsraeldinricu
limbidiferite).ExistmulteexcepiidelaregulaluiPitres,manifestrileclinicelapoligloidepinzndde
factoriafectivi,socialiiprofesionali.
Afazialasurdomui.Existpuineobservaiinliteraturinusepoatestabilioregulgeneral.n
cazuriizolatesaconstatatcnsituaiaunorleziunicerebralesurvenitelasurdomui,localizaten
regiunicarelaopersoanobinuitarfiprodusoafazie,pacieniipierdcapacitateadeacomunicaprin
limbajulgestual,realiznduseoaazis'asimboliegestual".

Clasificareaamerican
nliteraturadespecialitateamericansarspnditclasificareasimplificatpropusdecoalaneurologicdin
Boston("BostonNeoclassicalModel"),cuvaloarepractic,avnddreptcriteriucaracteruldebituluiverbal:
fluent(curgtor)sauredus.
Afaziifluentedenumiteiafaziireceptive,cudebitverbalbogat,ncaresuntnglobateafaziaWernicke,
afaziatranscorticalsenzorial,afaziadeconducere,anomia(afaziaamnestic).
Afaziinonfluentesauafaziiexpresive,cudebitverbalredus:afaziaBroca,afaziatranscortical
motorie,afaziaglobal.
Laacestedoutipurifundamentaleseadauggrupulafaziilorpure.

Diagnosticuluneiafazii
Diagnosticuluneiafaziisestabiletenurmaexamenuluilimbajuluivorbitiscris,carecuprinde:vorbirea
spontan,vorbirearepetat,denumireaobiectelorisituaiilor,nelegereacuvintelorifrazelor,lectura,scrisul
spontansaudictat,completatdeunexamenneurologicamnunitidediversemetodedeinvestigaie
neuroradiologice.Caprimexamenorientativ,saverificatutilitateatestuluiToken(TokenTest),careservetela
difereniereantretulburriledevorbireafaziceiceledealtnatur,darnudnicioindicaieasupratipuluide
afazie.Pentruaceastasaupropusmaimulte"baterii"detesteverbaleinonverbale,carereflectconcepiile
autorilorrespectiviasupraafaziei.Maicunoscutesunt:
BateriadetestealuiHenryHead1926,bazatepecategoriilegramticalealelimbajului,cuaccentpe
investigareafuncieiformulriiiexpresieisimbolice.

BateriadetestealuiWeissenburgiMcBride1935,capabilsstudiezetoatefunciilelimbajuluiicare
permiteoanalizcalitativarezultatelor.
ProgramuldeexamenclinicalafazieipropusdeHcaeniDeAjuriaguerra1960,bazatpeconcepiile
clasiceasupraafaziei,comporticercetareaunorposibiletulburriasociate(apraxii,agnozii),precumi
unexamencompletalfunciilorintelectuale.
nAmericaseutilizeazmaialesschemadeexaminarealuiGoodglassiKaplan(1972),testuldediagnostic
diferenialalafazieipropusdeSchuell("Minnesotatestfordiferentialdiagnosisofaphasia",1969)saubateria
detestealuiKertesziPoole("WesternAphasiaBattery",1974).
nGermaniaestefoarterspndittestuldeexaminarealafazieipropusdecoaladeneurologiedinAachen
(AachenerAphasieTest(http://www.ims.unistuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html)pescurtAAT),
dezvoltatdePoeck,StachowiakiHuber(1975).
nRomnia,KreindleriFradis(1970)aupropusunprogramdeexaminareapacienilorcuafazie,bazatpe
concepialorpavlovistasupralimbajului.

Cauzeleafaziilor
Oriceleziuneacreieruluicareintereseazzonelelimbjuluiilegturiledintreelepoateprovocatulburriale
vorbiriidetipafaziccucaracterpermanent.Cauzelecelemaifrecventesunt:
Bolilecerebrovasculare,hemoragiisauinfarcte,maialesnteritoriulartereicerebralemijlociidepartea
stng.
Traumatismecraniocerebralecufocarecontuzionalenparenhimulcerebral.
Proceseexpansiveintracraniene,tumoricerebralebenignesaumaligne,primitivesaumetastatice.
Bolidegenerative,deex.:BoalaAlzheimer,Afaziaprimarprogresiv.
Boliinfecioasealecreieruluiimeningelor:abcesecerebrale,encefalite(deex.:Encefalitaherpetic).
Tulburriafazicecucaracterparoxisticpotfisinguramanifestareauneicrizedeepilepsie.

Tratamentulafaziilor
Dacnuestevorbadeoafeciuneprogresiv(tumor,boaldegenerativ),tulburrileafazicesepotamelioran
cursulevoluiei(deex.:dupunaccidentvascularcerebral),nfunciedegravitateaiextinderealeziunii.
Aceastrecuperarefuncional,decelemaimulteoriincomplet,estedatoritcapacitiicreieruluideacrea
noiconexiuniinterneuronale,ceeacesenumeteplasticitatecerebral.Acestprocespoatefifacilitatprintrun
tratamentdereeducareavorbirii,cuscopulrealizriiuneicapacitidecomunicareapropiatdeceanormal.
Condiiiobligatoriipentruobinereaunorrezultatepozitivesuntabsenaunortulburridemenialeimotivarea
pacientului.Tratamentulestedecelemaimulteoriindividual,uneoriseasociazioterapiedegrup.Exist
maimultemetode(amnuntesegsescnliteraturadespecialitate:YvesLebrun,R.Hoops:Recoveryin
Aphasics,Amsterdam,1976G.Peuser:StudienzurSprachtherapie,Mnchen,1979):metodedestimulare,
metodeprogramate,metodededeblocare,terapiemelodiciritmat(melodicintonationtherapy)cuasocierea
muzicii.Studiilecomparativentregrupedebolnavitrataiinetrataiaudemonstratavantagiiletratamentului
sistematicalafaziilor.

Bibliografieselectiv
Lucrriclasice
A.Trousseau:Del'aphasie,maladiedcritercemmentsouslenomimpropred'aphmie.Gazettedes
hpitauxcivilsetmilitaires,1864,8:1011.
P.Broca:Remarquessurlesigedelafacultdulangagearticulsuiviesd'uneobservationd'aphmie.
BulletindelaSocitd'anatomie,1861,6:350357.

C.Wernicke:DeraphasischeSymptomenkomplex.Breslau,1874.
M.Dax:Lsionsdelamoitigauchedel'encphalecoincidantavecl'oublidessignesdelapense.
GazettehebdomadairedeMdicineetChirurgie,1865,2:259269.
A.Kussmaul:DieStrungenderSprache.Leipzig,1881.
P.Marie:Del'aphasie.RevueMdicale(Paris),1883,3:693702.
J.Dejerine:Contributionsl'tudeanatomocliniquedesdiffrentesvaritsdeccitverbale.Comptes
RenduesdelaSocitdeBiologie(Paris),1892,4:6190.
H.Ch.Bastian:berAphasieundandereSprachstrungen.Leipzig,1902.

Literaturmodern
Th.Alajouanine:L'Aphasieetlelangagepathologique.Paris,1968.
M.I.Botez:Afaziaisindroamecorelatenproceseleexpansiveintracraniene.Bucureti,1968.
M.I.Botez(edt.):Neuropsychologiecliniqueetneurologieducomportement.MontrealetParis,1987.
W.R.Brain:SpeechDisorders:Aphasia,ApraxiaandAgnosia.WashingtonDC,1961
J.W.Brown:Aphasie,ApraxieundAgnosie.Stuttgart,1975.
R.Chapey:LanguageInterventionStrategiesinAphasiaandRelatedNeurogenicCommunication
Disorders.Philadelphia,2001.
M.Critchley:AphasiologyandotherAspectsofLanguage.Londra,1970.
K.Goldstein:LanguageandLanguageDisturbances.NewYork,1948.
H.Goodglass,E.Kaplan:AssessmentofAphasiaandRelatedDisorders.Philadelphia,1972.
H.Head:AphasiaandKindredDisordersofSpeech.NewYork,1926.
H.Hcaen,R.Angelergues:Pathologiedulangage.Paris,1965.
K.Kleist:berLeitungsaphasie.MonatschriftfrPsychiatrieundNeurologie,1905,17:503532.
A.Kreindler,A.Fradis:Afazia.Bucureti,1970.
A.Leischner:AphasienundSprachentwicklungsstrungen.Stuttgart,1987.
A.R.Luria:FactorsandFormsofAphasia.In:DisordersofLanguage,Londra,1964.
A.Ombredane:L'aphasieetl'laborationdelapenseexplicite.Paris,1951.
W.Penfield,L.Roberts:SpeechandBrainMechanisms.Princeton,1959.
O.Spreen,A.H.Risser:AssessmentofAphasia.SanDiego,2003.
O.L.Zangwill:CerebralDominanceandItsRelationtoPsychologicalFunction.Edinburgh,1960.

Legturiexterne
TestuldeAfaziealcoliideneuropsihologiedinAachen(http://www.ims.unistuttgart.de/phonetik/jo
erg/sgtutorial/aat.html)
fr Bazeleneurobiologicealelimbajului(http://archive.is/20121225004056/schwann.free.fr/Langage01.
html)
de

Adusdelahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Afazie&oldid=9977076
Categorii: Bolimintale Dezabilitate Psihanaliz Psihiatrie Tulburridevorbire
Ultimamodificareapaginiiefectuatla15septembrie2015,ora15:16.
AcesttextestedisponibilsublicenaCreativeCommonscuatribuireidistribuirencondiiiidenticepot
existaiclauzesuplimentare.VedeidetaliilaTermeniideutilizare.