Sunteți pe pagina 1din 51

UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FILIALA PETROSANI
FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE
MASTER ADMINISTRATIA PUBLICA IN CONTEXTUL
LEGISLATIEI ACTUALE

LUCRARE DE DISERTATIE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI PETROSANI

COORDONATOR :

MASTERAND :

LECTOR UNIV. DR. STANGU GHEORGHE

2007

CUPRINS

1.ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

2.VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI

2.1. Scurt istoric

2.2. Amplasare in cadrul judetului Hunedoara

2.3. Asezare geografica si populatie

2.4. Resursele naturale si reteaua hidrografica

2.5. Clima si relieful

2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei

2.7. Spatii verzi

2.8. Managementul deseurilor

2.9. Alte date cu caracter general

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI


3.1.Scopul elaborarii strategiei

10
12
12

3.2.Misiunea Administratiei Publice Locale, a Primariei si a


Comunitatii

13

3.3.Principii si valori

13

3.4.Situatia economico-sociala a zonei

16

3.5.Conceptul strategic de dezvoltare economico-sociala

21

3.6.Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor


locale

23

3.6.1.Culegerea datelor

23

3.6.2.Analiza SWOT

24

3.6.2.1. Puncte tari si puncte slabe

25

3.6.2.2.Tendinte genernd oportunitti sau potentiale riscuri


pentru Municipiul Petrosani

30

3.7.Formularea alternativelor strategice si a strategiei finale

33

3.8.Obiectivele Strategiei de dezvoltare a Municipiului Petrosani

34

4. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE 35


4.1.Unitatea de management

35

4.2.Directii si actiuni

35

4.3.Rezultatele implementarii

43

5. EVALUARE SI MONITORIZARE

44

5.1.Cadrul de management al performantelor

44

5.2.Metodologie, proces si organizare

45

6. CONCLUZII

47

1. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Administratia publica n unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si


functioneaza n temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor
publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii
cetatenilor n solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Prin autonomie locala se ntelege dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, n numele si
n interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, n conditiile
legii.
Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de
consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal,
egal, direct, secret si liber exprimat.
Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt
prevazute de Constitutie sau de lege.Totusi, aceasta dispozitie nu impiedica
atribuirea unor competente autoritatilor administratiei publice locale, in scopuri
specifice si in conformitate cu legea.
Autoritatilor administratiei publice locale le este recunoscuta , in cadrul
legii, capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile ce nu sunt
excluse din cadrul competentelor lor sau care nu sunt atribuite altei autoritati.
Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie
sa fie, in mod normal, depline si exclusive. Ele nu pot fi puse puse in cauza sau
limitate de o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute de
lege.
In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau
regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa dispuna, pe cat posibil,
de libertatea de a adapta actiunile lor la conditiile locale.
Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat
posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a
deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct.
Exercitiul responsabilitatilor publice trebuie, de maniera generala, sa
revina, de preferinta, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni.

Baza dezvoltarii economico-sociale, in cadrul unui program o reprezinta


resursele endogene, initiativa si activitatea antreprenoriala la nivel local.
Este necesar a se intelege, in contextul dezvoltarii regionale, locul si
rolul dezvoltarii locale, parteneriatul dezvoltarii si tipologia relatiilor la diverse niveluri
administrative.
Functionarea optima a societatii depinde de raportul intre rolul
guvernului si al administratiei centrale si rolul adminstratiei locale, prin care se
asigura armonizarea intereselor nationale cu acela locale. Tinand seama de principiul
subsidiaritatii, care restrictioneaza interventia guvernului in activitatea autoritatilor
locale, putem aprecia ca autoritatile locale au autonomie decizionala in procesele de
dezvoltare,

autoritatile centrale intervin ca masuri de corectie in procesele de

dezvoltare unde apar disfunctionalitati se manifiesta parteneriat intre autoritatile


administratiei publice centrale si cele locale, subordonate intereselor cetatenilor .
Formularea programelor de dezvoltare locale solicita cresterea gradului de
responsabilitate si implicarea factorilor decidenti, identificarea si valorificarea
resurselor proprii si atrase, prin care se raspunde la cerintele comunitatii locale.
Obiectivele dezvoltarii locale pot fi realizate de catre parteneri locali
care sunt cei mai interesati in rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de actiune si
sunt organizati in parteneriat al dezvoltarii locale.
Dezvoltarea locala presupune deci existenta unui cadru normativprocedural, al unui parteneriat local si al unei strategii de dezvoltare locala.
Referitor la cadrul normativ procedural, acesta permite manifestarea
descentralizarii activitatilor si cresterea autonomiei locale.
Principiul subsidiaritatii subliniaza necesitatea atribuirii oricarei obligatii
publice celui mai scazut nivel de autoritate posibil care are capacitatea sa si-o asume
efectiv si eficient.
Aplicarea acestui principiu trebuie sa tina seama de elementele
particulare ale administratiei locale, cum sunt dimensiunea mica a acesteia,
capacitatea limitata de finantare, riscuri legate de mediu etc.
Organizarea sistemului de parteneriat local necesita stabilirea clara a
rolurilor actorilor dezvoltarii locale ( atributii, sarcini, competente ), definirea
procedurilor moderne de lucru si realizarea unui echilibru in sistemul partenerial.

Decizia la nivelul parteneriatului local presupune

consultare si

confruntare colectiva, precum si contributie individuala in aplicarea ei. Se bazeaza pe


un volum mare de informatii, avand componente economice, tehnice, sociale, etc.
Atunci cand actorii locali sunt implicati in procesul decizional al
problemei dezvolatrii locale, experienta tarilor din Uniunea Europeana demonstreaza
ca prin acesta li se creaza sentimentul propriilor actiuni.
Parteneriatul

dezvoltarii

locale

precizeaza

elementele

de

responsabilitate si imputernicire al actorilor, structura si criterii de baza ale


functionarii acestuia, obiective si sarcin, criterii de performanta in dezvoltarea locala.
Prin parteneriatul local sunt mobilizati toti actorii, se da incredere in
fortele proprii si se acorda credibilitate eforturilor, cooperandu-se permanent in
gasirea solutiilor privind problema dezvoltarii locale.
Actiunea actorilor dezvoltarii locale, inteleasa ca o interventie strategica,
poate fi considerata ca fiind, pe de o parte, o optiune a liderilor (un element cheie al
parteneriatului local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor social
locali ca potentiali lideri ), decidentilor locali in identificarea prioritatilor de dezvoltare
locala, bazata pe analize locale. Acest lucru trebuie facut prin intermediul elaborarii
unei analize diagnostic a comunitatii locale ca prima componenta a studiilor si
analizelor de dezvoltare locala ca prima componenta a studiilor si analizelor de
dezvoltare locala, cautand sa se dea raspuns printre altele la:

interpretarea atenta a indicatorilor sociali relevanti ai calitatii

cresterii economice

impactul transformarilor structurale operate la nivel national,

regional si cu repercursiuni asupra nivelului local, un element cheie al parteneriatului


local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor locali ca potentiali lideri
locali

definirea pozitiei comunitatii locale in plan regional ( judetean )

adoptarea politicii de ajustare structurala avand in vedere , pe de

o parte, imbunatatirea capacitatii de transformare si adaptare, iar, pe de alta parte,


cresterea capacitatii de inovatie si creatie.

2. VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI


I

2.1. Scurt istoric al Municipiului Petrosani


Istoria oraului Petroani ncepe undeva pe la 1640, unde douzeci
de iobagi din Petros, pot fi considerai primii locuitori ai acestui inut. Comuna a purtat
de la bun nceput numele de Petroeni. Prima meniune a Petroenilor ca localitate
o avem de la 1788. n 1720, din documente cartografice, aflm c ntreaga
depresinune Valea Jiului era intens populat cu gospodrii risipite pretutindeni. Era o
risipire general de slae i grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care
ulterior au devenit localitile binecunoscute astzi. La recensmntul din 1818 apare
cu denumirea de Petroani, iar ntreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. n
aceast perioad, ocupaia de baz a populaiei era pstoritul. n 1840 ncep primele
exploatri n suprafa ale zcmintelor de crbuni simultan la Vulcan, Petroani i
Petrila iar n 1845, apar migraii masive ce vizeaz mineri germani n mare parte din
Bucovina, dar i din Siebenburgen,o aa-zis uniune a oraelor sseti din
Transilvania, din care va face parte i oraul Petroani.
Pana la Primul Razboi Mondial muncitorii au migrat catre Valea
Jiului, din alte zone dinTransilvania dar si din regiuni ale Imperiului Austro-Ungar.
Muncitori din Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Germania, Ungaria,Serbia si Bosnia
au venit in cautarea unui loc de munca si a promisiunii unui nivel de trai ridicat. De
atunci, pana la inceputul anilor 90, in urma unei cereri tot mai mari de carbune,
minerii au fost recrutati din Transilvania si din alte zone sarace cum ar fi Moldova,
care avea un potential industrial scazut si un surplus de forta de munca necalificata.
In timpul acestei perioade, dezvoltarea industriala nu s-a redus doar
la activitatile miniere. In anii 70 si 80 s-au construit fabrici de mobila , de confectii
pentru a atrage si forta de munca feminina in zona .Deasemenea s-au construit
scoli, spitale si institutii publice.
Dupa revolutia din 1989, respectiv incepand cu anul 1990, odata cu
schimbarile poltice si economice din Romania, s-a trecut la

o alta realitate

economia de piata.

Au urmat apoi procesele de restructurare din industria miniera,


declansate in perioada august 1997 decembrie 1999, ce au determinat peste
90.000 de persoane, dintr-un total de 175.000 de salariati, sa paraseasca aceasta
activitate.
Urmare a restructurarii activitatii miniere o serie de alte unitati
economice din zona si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o cadere
economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin cresterea
somajului.
Valea Jiului este una dintre aceste zone, este cea mai puternic
afectata, unde somajul, exprimat prin ponderea somerilor in totalul populatiei stabile
in varsta de 18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 25%-80%.
In momentul de fata peste 9000 de fosti lucratori din sectorul minier din
Valea Jiului, autodisponibilizati in 1997, au iesit din perioada ajutorului de somaj si a
ajutorului de sprijin, fiind lipsiti de orice mijloace de subzistenta.

2.2. Amplasarea in cadrul judetului Hunedoara


Municipiul Petrosani face parte din Regiunea de dezvoltare V Vest
Romania, Agentia de Dezvoltare V Vest.
Municipiul Petrosani este situat in partea de sud a judetului Hunedoara.
Judetul Hunedoara este situat in sud-vestul tarii, avand ca vecini judetele Alba, Timis,
Gorj si Caras-Severin si face parte din provincia istorica Transilvania. Capitala
judetului Hunedoara este municipiul Deva. Municipiul Petrosani se afla situat la 100
km fata de resedinta de judet, municipiul Deva, si la 370 km fata de capitala tarii,
Bucuresti.

2.3. Asezare geografica si populatie


Municipiul Petrosani este cel mai important oras al bazinului carbonifer
Valea Jiului si este situat in Depresiunea Petrosani, la poalele muntilor Parangului.
Pe teritoriul administrativ al municipiului Petrosani sunt amplasate
urmatoarele localitati componenete : Slatiniaoara, Dalja Mare, Dalja Mica, Pestera
Bolii.

Suprafata teritoriului administrativ este de cca 19.556 ha, suprafata care


cuprinde atat intravilanul cat si extravilanul localitatii iar altitudinea este: 615620 m.
Populatia municipiului Petrosani este de cca. 50.000 locuitori.

2.4. Resursele naturale si reteaua hidrografica


Resursele naturale sunt alcatuite din sisturile argiloase, marnele, sisturile
cristaline si cea mai importanta resursa este carbunele (huila, carbune brun).
Reteaua hidrografica este alcatuita din doua ruri mai importante: Jiul de
Est si Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petrosani, Jiul de Vest primeste 4
afluenti ce traverseaza localitatile: Maleia, Staicului, Slatinioara si Salatruc .

2.5. Clima si relieful


Factorii climatici generali, i n special cei locali, sunt favorabili unei clime
specifice zonei depresionare. Este caracteristic topoclimatul de depresiune cu veri
scurte si ploioase si ierni lungi si friguroase.
Temperatura medie anuala nu depaseste 7,6C; n lunile de vara fiind
cuprinsa n intervalul 15,6 17,2C (iunie iulie). n medie, temperaturile maxime pe
tot timpul anului ating 14C, iar n luna august 25,1C.
Precipitatiile sunt bogate. Precipitatiile sub forma de zapada au o pondere
mare (numarul zilelor cu ninsoare este de aproximativ patru luni jumatate).
La adapostul masivelor muntoase se nregistreaza o slaba circulatie a
aerului ( 56,6 zile n an fara vnt). Ultima furtuna puternica nsotita de inundatii a fost
n luna iunie 1999.
Relieful n teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei
montane, cu defilee pe traseele celor doua Jiuri (Jiul de Est si Jiul de Vest). Masivele
muntoase ce marginesc depresiunea sunt: Vlcan la sud, Retezat la nord, Parng la
est si Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vrful Parngul Mare de
2.507 m.

2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei


Solul Depresiunii Petrosani se ncadreaza n grupa solurilor automorfe si
hidromorfe, din care cele mai raspndite sunt cele silvestre podzolite brune si brune
galbui.
O analiz a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indic o scdere a
coeficientului general de poluare n raport cu anul 1990, dar reducerile nregistrate
sunt n ceea mai mare msur rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca
urmare a crizei care caracterizeaz n ultimii ani industria romneasc.
Alimentarea cu ap a municipiului se realizeaza exclusiv din ape de
suprafata. Cu toate investitiile facute in ultimii ani de catre Regia Autonome Valea
Jiului, calitatea apei inca lasa de dorit mai ales in perioadele cu precipitatii
abundente.

2.7. Spatii verzi


Zonele verzi ale oraului (ecologice, agrement-recreative, complementare)
constituie un domeniu n care rezolvrile urbanistice privind suprafaa i distribuia
vegetaiei n intravilan sunt determinante pentru confortul cetenilor. Suprafata zonei
verzi este de 70 ha. Ca i n alte zone din ar, deficitul de spaii verzi este prezent i
n municipiul Petrosani. Petrosaniul dispune de un numar de 6 parcuri.
Principala disfunctionalitate in acest domeniu este lipsa unor perdele verzi
de protecie ntre sursele de poluare i zonele de locuit, dotarea cu spaii verzi sub
necesar, mobilierul urban fiind insuficient.

2.8. Managementul deseurilor


Planul National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar in domeniul gestiunii
deseurilor impune crearea cadrului legislativ armonizat cu cel al Comunitatii
Europene.
n municipiul Petrosani, activitatea de colectare, transport i depozitare a
reziduurilor menajere este asigurat de catre SC GOSPODARIE SA. Depozitul de
gunoi al orasului nu corespunde nevoilor de depozitare actuale astfel ca gsirea unui

10

alt teren pentru amenajarea unei rampe i a unui depozit ecologic pentru resturile
menajere i deeuri se afl n atenia Primriei.
Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane
sunt necorespunzatoare generand un impact negativ asupra factorilor de mediu,
facilitand inmultirea si diseminarea agentilor patogeni. Ca urmare a lipsei de
amenajari si a expolatarii deficitare, depozitul de deseuri reprezinta unul dintre
obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si de risc pentru mediu si
sanatatea publica.

2.9. Alte date cu caracter general


Principala cale de acces care asigura legatura municipiului Petrosani cu
restul tarii o constituie Drumul National nr. 66 care permite legatura atat cu Hateg,
Simeria, Deva cat si cu Tg.Jiu iar pe calea ferata ce permite legaturile Petrosani
Bumbesti si Petrosani Simeria
In Petrosani se afla Spitalul de Urgenta care deserveste toate orasele Vaii
Jiului, 19 farmacii, Policlinica (Ambulatoriul de Specialitate) si cabinete particulare.
Pe raza municipiului exista 16 biserici .
Din Petrosani exista drumuri de acces care asigura legatura atat cu
celelalte localitati din Valea Jiului cat si cu principalele zone de atractie turistica din
zona. Principala zona de atractie turistica este zona de agrement Parang.
In ceea ce privesc publicatiile exista mai multe publicatii locale din care
una si anume ziarul Mesager este editat chiar de catre Consiliul Local si Primaria
Municipiului Petrosani.
Postul local de televiziune TV Parng acopera ntregul areal al Vaii Jiului,
cu reportaje din zona, iar televiziunea prin cablu este transmisa de SC UPC SA
Posturile FM care emit din Valea Jiului sunt Radio RCN si Radio 21. De asemenea,
se receptioneaza si posturile cu acoperire nationala Europa FM, Kiss FM.
Arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperita. Datorita
locatiei geografice si a contextului socio-economic, regiunile montane si fondul
frostier nu au suferit in aceeasi masura efectele transformarilor antropice precum
majoritatea statiunilor turistice europene. In masivul Parang, se adapostesc un nr.

11

de 22 de lacuri glaciare si aici se gaseste al treilea varf ca inaltime din Romania si


anume Varful Parangul Mare ce are cota de 2519 m .
In perioada de iarna, in zona montana, pe langa schi se mai practica si alte
sporturi de iarna cum ar fi: sanie, snowboard, plimbari cu motoscuter si zbor cu
parapanta.
Principalele atractii culturale ale orasului sunt

Casa de Cultura a

Sindicatelor Ion Dulamita , Biblioteca Municipala, Casa Studentilor , Teatrul I.D.


SARBU si Muzeul Mineritului , ultimele trei sunt monumente istorice.
Se desfasoara anual evenimente socio-culturale cum ar fi

Festivalul

Intemational de Folclor, Festivalul de muzica usoara Cntecul Adncului, tabere de


creatie artistica (Universitatea de vara), nedeile momarlanesti .
Exista un numar de 7 constructii incluse pe Lista monumentelor istorice.
Exista de asemenea, o Zona istorica urbana, Mun. Petrosani Cartierul de
Locuinte Muncitoresti Colonia .
Constructiile si amenajarile sportive constau in 7 terenuri de sport, doua
stadioane si o Sala de sport Polivalenta.

12

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI


PETROSANI
3.1. Scopul elaborarii Strategiei de dezvoltare a Municipiului
Petrosani
Scopul elaborrii Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Petrosani este
acela de a pune la dispozitia tuturor factorilor interesati n progresul economicosocial o gndire unitar cu privire la cile necesare de urmat, crend premizele
aparitiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltri armonioase si
durabile.
Atingerea acestui scop este posibil doar ntr-un cadru global
economic, social, cultural de dezvoltare durabil, sub toate aspectele temporal,
calitativ si ecologic. Formularea sintetic a obiectivului general prezint, n acelasi
timp, principalele scopuri ale dezvoltrii preconizate a zonei, precum si cile prin care
ele pot fi realizate. n vederea ndeplinirii acestor deziderate, se urmreste, nainte de
toate, asigurarea cresterii economice stabile, prin crearea si/sau dezvoltarea acelor
ramuri si sub-ramuri ale economiei zonei care exploateaz la maximum potentialul
local existent.
n acest scop, se preconizeaz cresterea atractivittii mediului de
afaceri, mbunttirea infrastructurii fizice (tehnice) si institutionale dependente de
organele puterii locale, adoptarea unor reglementri locale coerente si stabile, viznd
atragerea investitorilor autohtoni si, mai ales, strini. n acest scop, Conceptul de
Dezvoltare pune accentul corespunztor pe activitatea de cercetare aplicativ a
institutiilor/firmelor din zon viznd implementarea n zon a tehnologiilor nalte ct si
pe formarea/recalificarea fortei de munc n conformitate cu cerintele economiei
reale moderne preconizate a fi specific zonei.
Acest scop deriv din responsabilitatea noastr de a pregti rspunsul
oraului nostru la provocrile i oportunitile care vor aprea ca urmare a integrrii
rii noastre n Uniunea European i n vederea asigurrii unor schimbri pozitive.
Dezvoltare durabil, competitiv, poate fi obtinut doar ntr-un climat
social stabil, coeziv si participativ. Conceptul are n vedere asigurarea participrii
locuitorilor la o viat cultural activ, sprijinirea activittii tuturor cultelor din zon, n
13

spiritul ecumenismului, asigurarea conditiilor necesare pentru ca locuitorii, apartinnd


tuturor etniilor, s se simt acas, convietuind n armonie n zon.
Conceptul de dezvoltare acord importanta cuvenit asigurrii
conditiilor de nivel calitativ ridicat a serviciilor de sntate si a celor de asistent
social pentru persoanelor si grupurilor defavorizate: someri, handicapati, copiilor
institutionaliazati, a celor rmasi temporar fr locuint etc.
Una din preocuprile esentiale ale organelor decizionale din zon
trebuie sa fie si compatibilizarea legislatiei locale din competenta lor cu aquis-urile
comunitare acceptate de ctre Romnia prin acordul privind parteneriatul pentru
aderarea Romniei la Uniunea European. Msurile preconizate ntr-un anumit
domeniu au influent evident si n alte domenii, mpletindu-se n mod armonios, iar
efectele lor sunt congruente si complementare.

3.2. Misiunea Administratiei Publice Locale si a comunitatii locale


Misiunea Administratie Publice Locale a Municipiului Petrosani si a
intregii comunitati din oras este incurajarea si dezvoltarea unei implicari comunitare
puternice pentru valorificarea eficienta a tuturor resurselor existente, cresterea
serviciilor publice, o adminstratie eficienta si eficace deschisa spre nevoile
comunitatii si elaborarea mecanismelor de stimulare a initiativei private in vederea
asigurarii unui grad ridicat de calitate a vietii pentru locuitori.

3.3. Principii si valorile


Strategia este fixat pe un ansamblu de Principii i Valori care asigur
fundamentul pentru realizarea prioritilor i intelor.
Trebuie sa recunoatem c fiecare dintre noi are obligaia de a contribui
la viitorul oraului i ne vom strdui s cldim un spirit autentic, respect reciproc i
grij pentru ora, prin aplicarea anumitor norme de comportament, standarde i etic
moral traduse n principii i valori mprtite .
Principiile descriu abordarea noastr n tot ce facem. Ele reprezint
esena normelor i standardelor, precum i codurile noastre de comportament pe
care ne propunem s le urmm, pentru a ne atinge viziunea.

14

Valorile reprezint credinele i determinarea noastr. Ele vor servi


drept indicatori pentru noi toi ca s ne msurm succesul n procesul de
transformare ntr-un ora european, al secolului 21.
Principiul dezvoltrii sustenabile care consta in:
a)

Punerea n valoare a resurselor naturale pe care le deinem, ca limitate i

preioase;
b)

Mrirea gradului de contientizare a responsabilitilor pentru generaiile

viitoare i pentru conservarea mediului i resurselor naturale;


c)

Efortul de a obine o dezvoltare durabil, bazat pe o analiz de profunzime i

rezultate pozitive ale studiilor de pre-fezabilitate i fezabilitate, nainte de demararea


de noi proiecte, procese sau de dezvoltarea unor noi produse;
d)

Promovarea relaiilor de colaborare i a suportului necesar care s conduc la

soluii sustenabile.

Principiul parteneriatului este un element central al Strategiei de

dezvoltare a Municipiului si care consta in :


a)

Realizare viziunii prin parteneriat la nivel local, regional, naional i internaional;

b)

Sprijinirea fiecrui partener pentru a se simi binevenit, respectat i ncurajat s

i ating potenialul;
c)

Axarea pe educaie i dezvoltare, n beneficiul tuturor partenerilor i persoanelor

d) mprtirea cunotinelor i experienei noastre pentru a nva unii de la alii i


a cldi pe baza unor bune practici.

a)

Principiul universalitii care consta in :

Punerea n valoare a fiecrui individ indiferent de sex, vrst, etnie,

religie,dizabilitate sau convingeri personale;


b)

Respectarea drepturilor individuale, odat cu interesele comunitii;

c)

Extinderea oportunitilor n mod egal ctre toi cetenii pe baza unor

standarde egale
d)

Crearea oportunitilor pentru ca fiecare individ s participe i s contribuie la

luarea deciziilor.

Principiul planificrii i implementrii care consta in


15

a)

Luarea deciziilor ntr-un mod deschis, transparent, prin consultare i pe baza

datelor reale;
b)

Aderarea la cele mai nalte standarde de comportament i la o etic a

profesionalismului;
c)

Acceptarea responsabili-tii pentru propriile aciuni;

d)

Introducerea managementului i practicilor de msurare a performanei de tip

valoare optim, pentru a maximiza impactul pozitiv al schimbrilor strategice.


Se consider c toti cettenii orasului trebuie s mprtseasc anumite
valori comune, prin urmare activitatea si dezvoltarea ei strategic trebuie s fie
guvernat de:

Competent si profesionalism.
Aceast valoare se va manifesta prin competenta si rapiditate n

solutionarea problemelor si va avea drept rezultat obtinerea unor performante mai


nalte, facilitnd realizarea scopurilor si ndeplinirea misiunii. n caz contrar orasul nu
va avea sorti de izbnd n dezvoltarea sa.

Responsabilitate

Aceast valoare trebuie s fie dominant att pentru reprezentantii din


ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ct si pentru fiecare cettean n parte. Fr
responsabilitate n activitti n prestarea serviciilor nu se poate avansa.

Onestitatea

n relatiile dintre cetteni pe de o parte si ADMINISTRATIA PUBLICA


LOCALA pe de alt parte, ct si in relatiile ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE cu
actorii externi se doreste o abordare n mod ct mai sincer si mai vizibil a problemelor
de comunicare si colaborare, optnd pentru elaborarea si respectarea unui cod intern
de comportament si a protocoalelor de relatii si intentii cu unii actori externi.
Punctualitatea
Punctualitatea reprezint o calitate a unei comunitti avansate. Traditiile
nationale vor amplifica procesul de dezvoltare socio-economic a municipiul

16

Petrosani. n perioada de globalizare aceste valori vor apropia comunitatea noastr


de civilizatia occidental.

Initiativa, insistenta

Aceste valori sunt cheia succesului misiunii noastre si trebuie s se


manifeste printr-un simt al rspunderii pentru obligatiile asumate si prin depunerea
tuturor eforturilor necesare pentru ndeplinirea acestora.

Diplomatia

n relatiile cu actorii externi si interni este necesar de-a obtine maximum


posibil avantaje n favoarea comunittii.

Patriotismul local

n tot ce se va face este necesar de cultivat aceast valoare. Numai n


acest spirit va fi posibil realizarea unor lucruri frumoase.Se consider c printr-o
coeziune intern a ntregii comunitti, vom fi capabili ntr-o msur mai mare s
realizm scopurile, obiectivele noastre, s identificm modalitti si optiuni noi pentru
protejarea drepturilor si intereselor cettenilor.

Bunstarea

Este o valoare strict necesar. Activitatea din

ADMINISTRATIA

PUBLICA LOCALA trebuie s fie utila pe plan social, din punct de vedere al
asteptrilor comunittilor si pe plan financiar din punctul de vedere al necesitatii
implementrii unui model eficient de management public si financiar.

Inteligenta

Fr investitii n cresterea capitalului uman, n pregtirea specialistilor


de mare performant nu este posibil avansarea comunittii noastre. Din alt punct de
vedere se preconizeaz s se realizeze actiunile care tin de viitorul municipiul
Petrosani printr-un proces de planificare rationala a resurselor sale umane si prin
promovarea talentelor.

3.4. Situatia economico-sociala a zonei


In momentul de fata, municipiul Petrosani se afla intr-o situatie
economica si sociala dificila, ca urmare a masivelor disponibilizari din minerit care,
ani de-a randul, a constituit principala sursa de venituri a populatiei din zona.

17

Industria miniera in dezvoltarea ei din anii 80 a generat si dezvoltarea


unor segmente industriale legate de sectorul minier : productie, reparatii, intretinere
utilaj minier. Odata cu prabusirea mineritului, insa, nici aceste activitati nu si-au mai
gasit loc in viata economica a orasului.
Procesele de restructurare din industria miniera, declansate in
perioada august 1997 decembrie 1999, au determinat un numar foarte mare de
persoane, sa paraseasca aceasta activitate.
Urmare a restructurarii activitatii miniere o serie de alte unitati
economice din zonele respective si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o
cadere economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin
cresterea somajului.
Municipiul Petrosani este

zona cea mai puternic afectata, unde

somajul, exprimat prin ponderea somerilor din totalul populatiei stabile in varsta de
18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 30%.
Declinul economic al zonei s-a resimtit si se resimte inca. Investitiile in
infrastructura inca se lasa asteptate. Starea drumurilor este proasta in intreg orasul,
banii pentru intretinerea sau reabilitarea lor fiind putini. Investitii masive s-au facut,
insa, in domeniul aprovizionarii cu apa si a gazului metan . La momentul de fata sunt
cartiere fara un sistem centralizat de canalizare si gaz metan.
In domeniul construirii si intretinerii locuintelor construite din fonduri de
stat, Primaria municipiului Petrosani nu a inregistrat nici un progres fata de 1989. Nu
s-au construit locuinte noi din fonduri de stat si Primaria nu dispune de fonduri pentru
reabilitarea celor pe care inca le administeraza. Starea blocurilor de locuinte din oras
nu este prea buna, multe din blocuri necesitand urgent expertizare si consolidare.
Starea economica a orasului se reflecta, astfel, si in aspectul acestuia. Proprietarii
particulari de apartamente nu au investit in intretinerea exterioara a acestora multi
din proprietari avand resurse limitate de trai ce nu le permit sa mai investeasca in
lucrari de reparatii.
Nu s-au realizat investitii majore nici in lucrari de amenajari de cursuri
de apa sau in lucrari de protectie a mediului inconjurator.
Principalele disfunctionalitati in domeniul protectiei mediului au fost
cauzate de urmatoarele:

18

in sistemul de gospodrire comunal salubritate, poluarea

mediului s-a datorat

lipsei

unui depozit de deeuri menajere amenajat

corespunztor.

lipsa precolectrii controlate a deeurilor menajere n saci de

plastic sau pubele pe apartamente i gospodrii, colectarea pe platforme amplasate


necorespunztor, aprinderea acestora de ctre ceteni, ct i ridicarea cu ntrziere
a deeurilor n special n sezonul cald, creaz un impact negativ asupra mediului i
cadrului zonei de locuit.
Aceste aspecte conduc la creterea cantitii de deeuri depozitate,
reducerea perioadei de utilizare a depozitului existent i a cantitilor de deeuri
reciclabile.
Depozitarea necontrolat a gunoaielor de-a lungul praielor, rurilor,
drumurilor, cilor ferate, n parcuri sau depozitarea provizorie n gropile de pe malul
Jiului, impun amenajarea unui depozit ecologic pentru reziduurile urbane, n vederea
reciclrii acestora i a reducerii poluarii mediului (aer, apa, sol).
Sectorul privat, inca timid, este destul de slab reprezentat, doar cateva
firme inregistrand succese in domeniile industriei usoare, constructiilor, producerii de
tamplarie din pvc, productie mobilier, productie produse de panificatie si patiseri,
transporturi, intretinere instalatii electrice sau din domeniul prelucrarii lemnului.
In sfera serviciilor s-au facut progrese in sensul diversificarii acestora dar,
in multe cazuri, calitatea serviciilor lasa de dorit.
Nivelul local antreprenorial pe care il definesc in acest caz ca fiind
persoane care fac comert pe baza de autorizatii individuale, ca proprietari-manageri
a unor mici firme particulare si ca furnizori de servicii profesionale este de 4% in
Petrosani. Pornind de la aceasta, pot considera ca un accent sporit trebuie pus pe
cresterea interesului fata de afacerile private. Intreprinzatorii din Valea Jiului nu au o
asociatie profesionala care sa ii reprezinte si de accea se poate actiona pentru
infiintarea uneia.
S-a incercat, de asemenea, o relansare a turismului montan din zona de
agrement Parang. Dar starea proasta a drumului de acces si lipsa utilitatilor din zona
au facut ca eforturile factorilor implicati in activitatea de turism sa nu fie incununate
de succes. Investitiile din zona de agrement sunt inca la inceput dar intentii bune

19

exista. Astfel ca, in ultimul an s-au obtinut cateva rezultate remarcabile

in

amenajarea zonei de agrement Parang, acestea referindu-se la

elaborarea unui Plan Urbanistic zonal care vizeaza nu numai

zona de agrement in sine ci si caile de acces si zonele adiacente

elaborarea a doua proiecte , unul pentru reabilitare drum acces

in Masivul Parang si celalat pentru infrastructura durabila in Masivul Parangul ,


ambele finantate de Uniunea Europeana

pentru prima oara, s-a reusit omologarea uneia din partiile de

darea in folosinta a 2 unitati de cazare care corespund unor

schi
standarde de calitate deosebita precum si ale sediului Complexului Salvamont al
carui proiect a fost finantat tot de Uniunea Europeana

s-au amenjat mai multe partii de schi si acestea au fost dotate cu

instalatii de tranport pe cablu aferente.


Pentru anii care urmeaza, Primaria Municipiului Petrosani se asteapta
la investitii particulare masive in zona Parang aceasta mai ales ca urmare a faptului
ca s-au concesionat suprafete de teren importante in vederea realizarii unor
obiective.
Indicatorii socio-economici ai zonei miniere , conform Strategiei de
dezvoltare a Vaii Jiului de Guvernul Romaniei sunt urmatorii :

populatia angajata a scazut cu mai mult de 40% fata de anul

veniturile in bani ale populatiei din zona, atat ca venit pe

1997 ;
persoana, cat si pe gospodarie, sunt mai mici decat media nationala ;

peste 28% din gospodarii nu au bani suficienti pentru strictul

necesar, altele 35% au bani doar pentru strictul necesar (hrana si servicii de baza) si
mai putin de 10% au venituri corespunzatoare ;

68% din minerii disponibilizati nu si-au gasit un loc de munca ;

circa 7% din totalul minerilor care si-au gasit un loc de munca

lucreaza ocazional, alti 5% lucreaza pe cont propriu si numai 21% lucreaza cu


regularitate.

20

Avand in vedere cele mai sus mentionate s-a considerat necesara


realizarea unei strategii de dezvoltare.
Planificarea strategic este un proces sistematic, prin care
comunitile pot s-i creeze imaginea viitorului i pot concepe etapele necesare, n
funcie de resursele/potenialele locale, pentru a realiza acel viitor.
Planificarea strategic este un proces continuu, utilizat de comunitile
locale, pentru a avea certitudinea c politicile i programele existente corespund
necesitilor de dezvoltare economic a comunitii, n cadrul limitrilor impuse de
resursele locale disponibile. Ca importan, planificarea strategic ofer un cadru
care unete o serie de proiecte mai mici, pentru a realiza scopuri/obiective
economice de ntindere mai mare. Ca urmare, planificarea strategic ajut
comunitile s direcioneze dezvoltarea economic spre realizarea unor obiective
fezabile, pe termen lung. Important este faptul ca aceast abordare s se sprijin pe
iniiative realizabile pe termen scurt. Se stabilesc scopuri realiste, pe care le poate
ndeplini comunitatea. Una din problemele planificrii strategice des ntlnite, este
dorina multor comuniti locale de a realiza mai mult dect au posibilitatea, n
condiiile resurselor disponibile. Totodat, se includ programe care sunt rupte de
scopurile unei dezvoltri economice mai largi sau nu au o valoare direct pentru
aceste comuniti. Procesul planificrii strategice vine n ajutorul comunitilor pentru
gestionarea mai bun a acestor probleme.
In elaborrii strategiei de dezvoltare s-a tinut cont att de necesitile
locale, cat i de cele intercomunitare, ce urmeaza a fi incluse in strategia de
dezvoltare a Municipiului Petrosani.
Printre obiectivele imediate ale elaborarii strategiei s-a urmarit
formrea unei deprinderi a participrii publice, stimularea capacitii de adaptare a
cetenilor la cultura schimbrii, evidenierea avantajelor partenariatului local,
transformarea municipiului Petrosani ntr-un punct de referin pentru alte orae din
Valea Jiului, apariia unui instrument pentru coordonarea i motivarea activitilor
organizaiilor implicate n proces, i nu n ultimul rnd, utilizarea eficient i
concentrat a tuturor resurselor locale corelat cu atragerea i utilizarea raional a
fondurilor de finanare publice i private, interne i internaionale.
Strategia de dezvoltare socio-economic s-a elaborat n mod
participativ, prin implicarea reprezentanilor tuturor grupurilor social demografice din
21

comunitate. Participarea populaiei la elaborarea strategiei

de dezvoltare socio-

economic va contribui la creterea spiritului de iniiativ a cetatenilor, la implicarea


pturilor vulnerabile n procesul de luare a deciziilor i la responsabilizarea
comunitii pentru deciziile luate i pentru ntreg procesul de dezvoltare. Totodat,
implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a
parteneriatului dintre administraia public local, organizaiile comunitare i oamenii
de afaceri, n direcia soluionrii problemelor comunitare.
Este salutar gestul partidelor politice de a se asocia, cu un nalt grad
de responsabilitate, pentru punerea n valoare a acestui demers benefic pentru
comunitatea local. Este un fapt ce constituie premisa unei politici economico-sociale
unitare , care va asigura stabilitatea i continuitatea necesar unei dezvoltari
durabile.

3.5. Conceptul Strategic de dezvoltare economico-sociala a


Municipiului Petrosani
Conceptul Strategic de Dezvoltare Economico-Social a a municipiului
Petrosani a fost realizat n perioada septembrie 2006 iunie 2007, n cadrul
proiectului Parteneriatul instituional i al societii civile pentru planificarea
dezvoltrii economico-sociale a municipiului Petrosani,
Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis i
democratic, permind participarea larg a specialitilor locali, reprezentani ai
societii civile din municipiul Petrosani. Rezultatele obinute pe parcursul acestuia
au fost prezentate n mass media local i supuse validrii publice la finalul fiecrei
etape de lucru. Prezentul concept reprezint rezultatul muncii voluntare, n
parteneriat,

a unui numar foarte mare de specialiti, reprezentani ai administraiei

publice locale,

ai altor instituii, agenilor economici, patronatului i sindicatelor,

asociaiilor profesionale, cultelor i organizaiilor neguvernamentale, sub conducerea


echipei de proiect din cadrul Primriei Municipiului Petrosani,

beneficiind de

consultan metodologic din partea Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si


Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere.
Consiliul local al Municipiului Petrosani a aprobat: membrii comitetului
Organizaional, preedintele Comitetului Organizaional, Regulamentul Comitetului

22

Organizaional, decizia despre divizarea localitii n zone de activitate precum si


planul de aciuni al Comitetului Organizaional.
Comitetul Organizaional, n baza hotararii consiliului local, a organizat
adunri pe zone de activitate si cartiere, la care au fost invitai din timp toi locuitorii
din zona. La adunrile pe zone de activitate si pe cartiere au fost
problemele ridicate si s-a procedat la

discutate

selectarea a doi reprezentani pentru a fi

inclui n Comitetul de Dezvoltare Socio-Economic a municipiului Petrosani,


identificarea i prioritizarea problemelor locale care necesit s fie ncluse n
stretegia de dezvoltare a comunitii.
Comitetul de Dezvoltare Socio-Economic a localitii a fost stabilit ca
rezultat al deciziilor adunrilor pe zone de activitate si cartiere si este compus din
reprezentani ai Administraiei Publice Locale, ai oamenilor de afaceri, ai organizailor
nonguvernamentale, cte doi reprezentani din fiecare zona de activitate si cartier
( numrul total al membrilor este 24 ). Reprezentanii Agentiei Nationala pentru
Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere au
acordat asisten tehnic Comitetului Organizational n elaborarea regulamentului
de activitate i planului de aciuni ale Comitetului de Dezvoltare Socio-Economic.
Componena Comitetului de Dezvoltare Socio Economic a localitii,
regulamentul lui i planul de aciuni au fost aprobate de ctre Consiliul Local al
localitatii miniere. Munca colectiv s-a desfurat n grupe i comisii de lucru, pe
domenii de activitate, n cadrul crora s-au identificat prioritile strategice de
dezvoltare a zonei, s-au definit obiectivele specifice i sarcinile, respectiv msurile
prin care se vor realiza obiectivele stabilite.
S-a facilitat procesul de creare a consiliilor consultative specializate pe
direcii strategice elaborate. Fiecare consiliu consultativ specializat cuprinde n
componena sa membri ai Comitetului de Dezvoltare Socio-Economic i specialiti
calificai de la primrie n domeniile corespunztoare direciei strategice:economiti,
arhiteci, ingineri etc. Consiliile specializate vor participa la elaborarea planurilor de
aciuni pe direcii strategice.
Strategia de Dezvoltare Economico Social a municipiului Petrosani,
pe termen mediu i lung (7-10 ani), se va derula dup urmtoarele etape: elaborarea
strategiei de dezvoltare (planificare strategica), constituirea unitii de management
al proiectului ca principal instrument de implementare a strategiei elaborate, procesul

23

implementrii care continu procesul planificrii, cuprinznd elaborarea i aplicarea


planurilor de aciune, monitorizarea, evaluarea rezultatelor i actualizarea periodic .
Administraia public local va organiza cel putin o dat pe an audieri
publice cu cetenii n vederea actualizrii planurilor strategice de dezvoltare socioeconomic a localitatii.
In vederea elaborarii primului obiectiv, adica cel al parteneriatului
echipa de proiect din cadrul Primariei Municipiului Petrosania

organizat diverse

activiti cum ar fi: ntlniri n scopul popularizrii cerinelor proiectului i al iniierii


parteneriatului local, ntlniri ale specialitilor cooptai n parteneriatul local, organizai
n comisii pe domenii de activitate, n vederea colectrii i a prelucrrii datelor
relevante, precum i pentru elaborarea analizelor potenialelor de dezvoltare ,
ntlniri ale comisiilor constituite pe diferite domenii de activitate, n vederea definirii
i analizrii obiectivelor i a msurilor strategice de dezvoltare, pentru selectarea
variantei strategice optime a municipiului Petrosani i pentru definirea strategiei i a
modaliti de implementare .

3.6. Evaluarea mediului economico-social si a potenialelor locale


3.6.1. Culegerea datelor
Echipa de proiect a iniiat evaluarea mediului economico-social i a
potenialelor locale pentru a crea i implementa politici i programe, bazate pe
oportuniti locale i adresate necesitilor locale. S-a pornit de la nelegerea faptului
c forele determinante ale dezvoltrii locale sunt baza economic i capacitatea de
dezvoltare a acesteia, avnd n vedere i tendinele externe i evenimentele care pot
avea impact asupra acestora.
Definirea domeniilor de analiz a fost o sarcina grea deoarece nu
exist o definire a ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. Intreptrunderea
ariilor localitilor, interaciunile dintre acestea au fost avute n vedere, recurgndu-se
la concentrarea analizei spre: analiza zonei n ansamblu i analiza sectorial,
implicnd pri ale economicului, socialului i urbanismului. Domeniile de analiz au
fost grupate astfel: situaia economic, caracteristicile demografice, caracteristicile
forei de munc, poziia geografica, infrastructura fizic i de comunicaii, mediul de
afaceri, resursele educaionale, sistemul social, urbanismul, patrimoniul, calitatea
24

vieii i a mediului. Domeniile menionate au fost mprite n sub-domenii, pentru a


cuprinde o palet ct mai larg i reprezentativ a vieii economico-sociale a
municipiului Petrosani.
Colectarea datelor, ca factor cheie al realizrii profilului economicosocial al zonei, a fost un proces dificil, avnd n vedere disponibilitatea i accesul la
date statistice, relevante acestui scop. Pe acest considerent, acolo unde au fost
insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituii i
organizaii de profil, ageni economici, agenii de dezvoltare parteneri ai proiectului,
s-au colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise
verbal, prin interviuri sau sondaje, din cunotinele de specialitate documentate ale
unor experi din diferite domenii. S-a avut n vedere i faptul c nu este neaprat
necesar colectarea unui numr exagerat de mare i detaliat de date, atenia fiind
concentrat i asupra simplitii acestora. S-a procedat la prelucrarea i prezentarea
datelor i informaiilor, astfel nct acestea s fie relevante i relativ uor de neles
pentru factorii de decizie. Condiiile de mai sus s-au avut n vedere la conturarea
final a evalurii- analiza diagnostic.

3.6.2. Analiza SWOT


Dup colectarea i prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat
derularea analizelor de potenial al zonei, n vederea utilizrii acestora n cadrul
analizei SWOT. De fapt, analiza SWOT trebuie s dea rspunsul la ntrebarea Unde
suntem?, aceasta implicnd analiza mediului intern al zonei i a puntele tari ale unei
zone, care sunt acele valori sau acei factori care i dau acesteia un avantaj
competitiv i i confer atractivitate. Puntele tari reprezint forele interne, adic fore
distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei.
Puntele slabe sunt acei factori sau acele tendine care creaz
obstacole n calea dezvoltrii economico-sociale. Puntele slabe pot lua forme
sociale, fizice, financiare, reglementative, operaionale sau altele . Acestea pot fi
mprite n puntele slabe care pot fi corectate n termen scurt, ntre 3-5 ani, i
puntele slabe care necesit timp ndelungat i sunt dificil de corectat.

25

Rspunsul analitic la relevarea punctelor slabe a fost acela de a


formula msuri concrete care s nlture obstacolele i s poteneze accentuat
punctele tari.
Punctele tari i punctele slabe au fost considerate factori interni ai
zonei sau endogeni. Oportunitile i ameninrile au fost considerate factori externi
sau exogeni. Oportunitile sunt acei factori externi care uureaz dezvoltarea
avantajului competitiv ( punct tare). Ameninrile sunt tendine nefavorabile,
dezvoltri externe de zon, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia.
Modificarea condiiei externe reprezint o Ameninare sau o Oportunitate , n funcie
de condiiile locale ale zonei.

3.6.2. 1. Puncte tari si puncte slabe

Analiza-diagnostic releva, la nivelul Consiliului Local al Municipiului


Petrosani, ca principal responsabil al derulrii strategiei de dezvoltare, o serie de
puncte tari i puncte slabe prezentate n cele ce urmeaz:
FACTOR

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Pozitie
Geografica

Oras al Vaii Jiului situat


la poalele Muntilor Parang unde
4 luni se pot practica sporturi de
iarna
Sase partii , din care
patru sunt dotate cu instalatie
de transport pe cablu

Singura legatura a orasului


cu
Masivul
Parang
este
telescaunul (administrat de SC
Gospodarie SA ) care necesita
reparatii capitale
Doar o partie omologata,
dotare a partiilor necorespunzatoare

Populatie, forta
ponderea majora a
de munca
populatiei din grupa de varsta
adulta (20-60 ani) peste 50%
din totalul populatiei;

bilant demografic general


negativ
din
reproducere
demografica simpla atitudine
denatalista;

lipsa acuta de locuri


de munca;

cresterea sporita a
ratei somajului;

plati compensatorii
pentru disponibilizati, ceea ce
produce lene sociala;

nivel mediu de

26

instruire,
Patrimoniu

posibilitati de dezvoltare
urbanistica
in
viitor
prin
extinderea intravilanului
existenta terenurilor de
buna calitate pentru practicarea
agriculturii pasunat,
piata libera stabila de
terenuri si cladiri in intravilan si
extravilan,
existenta
unui
patrimoniu arhitectural important

nu a fost definitivata
delimitarea
patrimoniului
Consiliului Local;
existenta in intravilan a
terenurilor cu destinatie, antene
radio);
cost ridicat al terenurilor
echipate cu lucrari tehnicoedilitare;
neconcordanta
intre
valoarea reala a locuintelor si
pretul
acestora
pe
piata
imobiliara libera;
proces
accelerat
de
degradare a patrimoniului istoric
din municipiu
marirea traficului in zona
monumentelor
produce
degradari de structura;

Infrastructura
de circulatie si
transport

Existenta
centurii
ocolitoare a municipiului si a
autogarei Normandia, a unui
miniaeroport pentru interventia
medicala de urgenta
retea de circulatie si
transport, de persoane si
marfuri,
dezvoltata
(rutier,
feroviar)
acoperire teritoriala buna
cu retea de transport in comun
international,
interjudetean,
judetean, urban;
existenta
subventiilor
pentru transportul in comun

starea tehnica precara a


drumurilor, strazilor si a cailor
ferate;
inexistenta conditiilor de
confort care se impun la autogara
Normandia si la gara Petrosani ;
dotare tehnica cu mijloace
de transport in comun invechita
stare de uzura inaintata a
mijloacelor de transport feroviar;

Retele tehnico infrastructura tehnica de


edilitare,
alimentare cu apa, canal, de
energetice si
alimentare cu energie electrica,
telecomunicatii gaze naturale si termica relativ
bine dezvoltate in Petrosani;
existenta traseului de
fibra optica de telecomunicatie;
retea de telecomunicatii
extinsa, modernizata

Starea necorespunzatoare
a infrastructurii drumurilor, a
instalatiilor de alimentare cu
agent termic, apa si canalizare
lipsa
unui
sistem
centralizat de canalizare, agent
termic si gaz in zona Colonie
precum si in zona Parangu Mic
inexistenta
sistemului

27

acoperire integrala cu automatizat de functionare a


retea de telefonie mobila sistemului de termoficare
costul relativ ridicat al
alternativa pentru telefonia fixa;
aparatelor si al serviciilor de
telefonie mobila;
cursuri
ale paraurilor
regularizate in proportie scazuta
si stare precara a podurilor peste
acestea
Economie

I.M.M. uri in domeniul


industriei metalurgica si a
constructiilor
metalice,
constructii de masini, utilaje,
productia de mobilier, industria
alimentara, industria produselor
de panificatie si patiserie,
constructii, comert cu ridicata,
comert cu amanuntul, turism si
nu in cele din urma industria
extractiva si cea energetica
tendinta de crestere a
ponderii
propietatii
private
asupra propietatii de stat;

structura
economica
invechita, utilaje vechi cu uzura
fizica si morala ridicata;
numer mic al IMM-urilor;
nivel relativ redus al
dezvoltarii IMM-urilor;
fluctuatie
mare
a
personalului
intre
diversele
ramuri economice;
management slab;
absenta unui mecanism de
stimulare selectiva a activitatilor
industriale si de promovare a
industriilor nepoluante si cu
valoare adaugata mare;

nvatamint

retea de invatamant
scolar in continua dezvoltare si
diversificata (invatamant clasic,
alternativ, religios, in limbile
romana, maghiara);
invatamant universitar
diversificat 2 universitati (1
de stat si 1 privat), cadre
didactice cu inalta pregatire
profesionala, dotari necesare
(Sali de curs, amfiteatre,
biblioteci, laboratoare, camine,
cantine);

autonomia unitatiilor
de invatamant este relativ redusa;

reteaua scolara este


insuficient de flexibila;

dotare precara a
unitatilor de invatamant cu
echipamente si materiale;

insuficienta
racordare la tehnicile de varf;

migrarea
cadrelor
didactice din invatamant spre alte
domenii de activitate;

oferte educationale
scolare
si
universitare
neracordate la cerintele de pe
piata muncii;

Cercetare

Existenta

dotarea
centrelor
Institutului de Cercetare si de cercetare este insuficienta si
Protectie Miniera a Universitatii depasita fizic si moral;

28

Petrosani
centre de

slaba corelare intre


cercetare
cu
traditie
si cercetare si productie;
personal de specialitate cu
experienta
indelungata
in
domeniul minieritului;
Cultura si Mass

traditie
media
culturala;

patrimoniu
cultural dezvoltat;

oferta
culturala diversificata ( teatru,
scoala de arta, biblioteca,
ansambluri artistice, muzeu,

Mass
media dezvoltata

insuficienta
integrare in circuitul cultural
national si international;

insuficienta
implicare a societatii civile in viata
culturala;

lipsa
bazei
materiale mass media insuficient
consolidata pe plan local;

lipsa
unei
strategii culturale coerente;

Spitalul de urgenta si
policlinica modernizare
Centrul de analize
diagnostic cel mai modern din
Valea Jiului
exista asociatii care
asigura
protectia
sociala
(organizatii si institutii);
administratia
publica
locala asigura fonduri si servicii
pentru protectie sociala si
sprijina financiar ONG-uri care
ofera servicii de asistenta
sociala;

Ponderea insemnata a
populatiei provenite din afara
zonei, ca urmare a politicii de
dezvoltare accelerata a industriei
extractive, promovata anterior
anului 1989
Existenta unui important
numar de persoane cu handicap,
determinat in principal de natura
muncii depuse.
Concentrarea unui numar
mare de persoane fara loc de
munca intr-un spatiu geografic
relativ restrans
centralizare
excesiva
lipsa
posibilitatii
coordonarii
politicii de sanatate la nivel local;
unitati de sanatate vechi, unele
nefiind modernizate;
intretinere
curenta
nesatisfacatoare;
legislatia
in
domeniul
asistentei sociale este in continua
schimbare;
insuficiente
servicii
si
personal specializat;
implicarea insuficienta a
societatii civile si a bisericilor in
rezolvarea problemelor sociale

Sanatate,
asistenta
sociala

29

comunitare;
Mediu

existenta unor zone


verzi amenajate parcurile din
municipiu, zona Bradet, zona
turistica Parang care pot
imbogati microclimatul;
posibilitati de extindere a
acestora; posibilitati reduse de
agrement in interiorul zonei sau
in imediata apropiere;
existenta monumentului
natural - Piatra Crinului din
Masivul Parang

Deteriorarea
mediului
inconjurator,
cauzata
de
exploatarea carbunelui
Indice scazut de zona
verde/locuitor;
Inexistenta unei gestiuni
ecologice integrate a desurilor;

Locuire

Blocuri
de
locuinte
colective, case individuale
Locuintele in cea mai
mare parte sunt proprietate
particulara
Proiecte de realizarea a
unor blocuri de locuit

Suprafata
medie
locuibila/locuitor relativ mica
pondere mica a locuintelor
aflate sub tutela administratiilor
publice locale;
stare de uzura avansata la
cca. 60% din totalul locuintelor;
insuficienta echipare a
unor
cartiere
cu
dotari
complementare
(invatamant,
piete
agro-alimentare,
spatii
verzi, spatii de joaca);
existenta in zonele de
locuit
a
unor
functiuni
incompatibile;

Administratia
Publica Locala

actualizarea
periodica
a
organigramei
Primariei
si
restructurarea
posturilor de conducere;

implicarea efectiva a
conducerii la nivel de varf in
procesul de constientizare si
aplicare a actiunilor legate de
reforma in administratie;

existenta procedurilor
ce reglementeaza fluxul de
documente in institutie;

existenta
unor proceduri care sa descrie
modul de realizare a activitatilor
si subactivitatilor ce vizeaza
organizarea muncii in institutie;

rezistenta
la
schimbare manifestata de o parte
din personalul institutiei;

resurse
financiare
insuficiente destinate modernizarii
si dezvoltarii activitatilor institutiei;

ineficienta
mecanismului de elaborare a
politicilor
publice
la
nivelul
primariei
insuficienta contientizare
a
noiunilor
de
eficien,
rentabilitate i transparen n
administrarea domeniului public i
privat al municipiului;
dificulti de comunicare
intern
ntre
diferitele

30


Compartim
entului
de
Informare
a
Cetateanului i Relaii Publice
care funcioneaz n cadrul
Consiliului Local al Municipiului
Petrosani ca interfa principal
ntre instituie i ceteni

aplicarea
metodologiei de evaluare a
performantelor
personalului
angajat in administratia publica;

transpa
renta in recrutarea si in
promovarea personalului;

particip
area, in limita fondurilor a
tuturor categorilor de personal
la
activitati
de
formare
continua;

existent
a la nivelul institutiei a unei
strategii de formare continua a
functionarilor
publici
predominanta
la
nivelul
institutiei
a
relatiilor
de
colaborare intre colegi

existent
a unui program de contabilitate
si salarii;

exista o retea in
cadrul primariei cu conexiune la
Internet;

exista soft
pentru consultarea legislatiei;
existena unui cadru legal
coerent i stabil privind liberul
acces la informaia de interes
public i transparena actului
administrativ

functionarii publici
din primarie participa la cursuri
pentru atestare ECDL;

compartimente funcionale i ntre


structuri ale administraiei publice
locale;
existena nc a unui
sentiment
de
frustare
a
funcionarilor
(angajai
contractuali i funcionari publici)
motivat de sistemul de salarizare,
promovare,
precum
i
de
meninerea unei imagini publice
negative a funcionarului din
administraia public;
imposibilitatea promovrii
pe post a salariailor;
posibiliti
reduse
de
motivare financiar a personalului
i de atragere a persoanelor cu
calificare superioar n structurile
funcionarilor publici;
resurse financiare limitate
pentru susinerea programului de
pregtire;

incarcarea cu
sarcini suplimentare peste cele
prevazute in fisa postului datorita
insuficientei
personalului
din
institutie;

nu
se
realizeaza testarea periodica a
functionarilor publici;

nu
se
realizeaza rapoarte de activitate
lunare ci doar trimestriale;

existenta
fondurilor limitate alocate formarii
continue a functionarilor publici;

imposibilitatea
de motivare suplimentara a
personalului.

dificultati
legate de aplicarea curenta a
noilor acte normative datorita
multitudinii
si
complexitatii
acestora

inexisten
ta
unui
compartiment
de
informatizare;

numar

31

insufiecient de calculatoare iar


unele dintre acestea sunt uzate
moral

exista
functionari publici care nu stiu sa
folosesca calculatorul

re
surse
financiare
insuficiente
pentru
informatizarea
administraiei publice locale;
lipsa de interes a cetenilor n a
se implica activ n procesul de
luare a deciziei la nivel local;

3.6.2. 2.Tendinte genernd oportunitti sau potentiale riscuri pentru


Municipiul Petrosani
SECTOR

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Politica
generala a
Romaniei;
relatiile cu
autoritatile
judetene

semnarea tratatului de
aderare a Romaniei la UE;
mbunatatirea
mediului
legal si institutional in Romania;
extinderea descentralizarii
in toate sectoarele de activitate;
infiintarea agentiilor de
dezvoltare regionale;

reorientarea
politicii
interne a Romaniei spre un
model economic de tip inchis;
reorientarea
politicii
interne a Romaniei spre un
sistem administrativ centralizat;
monopolizarea economiei;

Procese
demografice
si sociale

cresterea
mobilitatii
populatiei;
imbunatatirea
standardelor educationale ale
populatiei;
inexistenta
conflictelor
sociale majore;
cresterea
continua
a
populatiei din grupa de varsta
apta de munca (18-20 ani), cu
pregatire
profesionala
superioara;

descresterea demografica;
accentuarea
conflictelor
sociale;
migrarea
formatorilor
profesionali
de
varf
din
invatamatul superior spre alte
domenii sau in alte tari;

Economie

existenta
acordurilor
Dependenta semnificativa
financiare semnate cu FMI, de exploatarea carbunelui
Banca Mondiala si UE;
Lipsa
unor
activitati
aplicarea
strategiei economice
importante,

32

nationale pe termen mediu;


stabilizarea
economiei
nationale;
dezvoltarea
si
imbunatatirea
legislatiei
in
domeniul muncii;
restructurarea finantelor
publice;
simplificarea procedurilor
juridice si administrative pentru
incurajarea investitorilor interni si
straini;
accelerarea procesului de
privatizare;
reglementarea
si
aplicarea
legislatiei
privind
proprietatea;

independente
de
activitatea
miniera
Incapacitatea de plata a
Companiei Nationale a Huilei
Petrosani
si
neachitarea
obligatiilor fata de bugetul de
stat, bugetele fondurilor speciale
si bugetele locale
cresterea
delictelor
economice,
dezvoltarea
economiei subterane;
scaderea
ritmului
procesului de privatizare;
acordarea
de facilitati
prioritare altor centre economice
din regiune si Euroregiune;

Relatii
Existenta
relatiilor
in
regionale,
cadrul Regiunea de dezvoltare V
euroregionale, Vest Romania , relatii cu Agentia
internationale Nationala pentru Dezvoltarea si
Implementarea Programelor de
Reconstructie a Zonelor Miniere
acorduri de infratire cu
orase din Ungaria, Italia

instabilitate
politica
internationala;
accentuarea
si/sau
extinderea conflictelor in Balcani;
conflicte de interese intre
centrele economice din Regiunea
de dezvoltare V Vest;

Infrastuctura
majora

Amenajare
drum
lipsa fondurilor necesare
Petrosani Herculane
pentru dezvoltarea infrastructurii
Modernizare drum de majore de circulatie;
conflicte de interese intre
legatura cu Masivul Parang
diferitele nivele decizionale (local,
judetean, national);

Administratia
publica locala

posibiliti de accesare a
unor fonduri externe destinate n
mod
special
modernizrii
administraiei publice;
dezvoltarea unor legturi
puternice
ntre
Consiliul
Judeean i autoritile locale;
Mai multe posibiliti de
instruire a personalului prin
Agentii de formare profesionala;

teama de risc, ineria unor


funcionari publici mai ales din
funciile de conducere;
inerie
mare
privind
implicarea factorilor responsabili
dar i a comunitii n programele
de dezvoltare;
tendina mass-mediei de a
reflecta cu precdere i, de
regul, fr a verifica aspectele
negative ale anumitor activiti
din administraie, de cele mai
multe ori informaiile fiind greit

33

interpretate sau nenelese;


fluctuaia
funcionarilor
publici datorit salariilor mici
personalul bine pregtit este
tentat s caute locuri de munc
n sectorul privat; pe de alt parte
imposibilitatea angajrii imediate
a
altor
funcionari
publici
influeneaz n mod negativ
continuitatea activitilor;
dificultatea realizrii unei
strategii i a unor planuri de
aciune
care
s
reziste
schimbrilor politice clasa
politic actual nu are nc
suficient maturitate nct s
aprecieze i s implementeze
programele
iniiate
de
conducerile
instituiilor
din
mandatele anteriore;
schimbri legislative prea
frecvente pentru a fi asimilate
eficient.

3.7. Formularea alternativelor strategice i a strategiei

finale
n vederea alegerii alternativei strategice optime, specialitii
parteneriatului local au analizat patru categorii de aciune strategic, dup cum
urmeaz:

Strategii de tip SO, care utilizeaz toate avantajele zonei, pentru

a profita la maxim de oportunitile mediilor exterioare

Strategii de tip WO, care depesc slbiciunile (dezavantajele)

zonei, pentru a utiliza la maxim oportunitile mediilor exterioare

Strategii de tip ST, care utilizeaz toate avantajele zonei pentru a

evita/minimiza ameninrile (pericolele) mediilor exterioare

zonei

Strategii de tip WT, care minimizeaz slbiciunile (dezavantajele)

evit/minimizeaz

ameninrile

(pericolele)

mediilor

exterioare.

Analizele comparative au condus la decizia elaborrii strategiei de

34

dezvoltare a municipiului Petrosani, ca strategie de tip SO, care s rspund, la cel


mai nalt nivel posibil, criteriilor de performan , eficien, fezabilitate i impact.
Strategia elaborat rspunde la intrebarea Cum ajungem acolo?

respectiv

identificat obiectivului general al dezvoltrii zonei i a direciilor strategice de


dezvoltare, n perspectiva urmtorilor 7-10 ani.
Conceptul strategic final a fost pus la dispoziia specialitilor, a
societii civile n ansamblul ei, spre consultare i dezbatere public. Completrile i
amendamentele rezultate au fost studiate i dezbtute de ctre parteneriatul local,
operndu-se modificrile necesare.
Dezbaterile publice au avut menirea de a introduce exerciiul
mecanismului democratic, al consensului, n problematica de interes comun a
planificrii strategice a municipiului Petrosani. Mecanismul urmeaz s funcioneze i
dup faza de elaborare a Conceptului de Dezvoltare, cu ocazia iniierii i derulrii
procesului de implementare a strategiei.
Conceptul Strategic de Dezvoltare a municipiului Petrosani a fost
aprobat de ctre Consiliul Local al Municipiului Petrosani, iar forele politice locale au
semnat declaraia de susinere a implementrii lui.
Prezentul concept identific obiectivul strategic general, direciilor
strategice de dezvoltare, obiectivelor si actiunilor concrete.

3.8. Obiectivele Strategiei de dezvoltare Municipiului Petrosani

Stimularea crearii de locuri de munca prin

dezvoltarea sectorului privat si atragerea de noi investitii,

cercetare/dezvoltare i

transfer tehnologic, competitivitatea ntreprinderilor i a IMM-urilor;

Atragerea de investitii in scopul modernizarii si

reabilitarii infrastructurii

Sprijinirea si consolidarea activitatii sectoriale cu

accent pe industrie, constructii, turism, industrie manufacturiera si servicii asociate si


agricultura

Implicarea comunitatii locale in dezvoltarea

regiunii

35

Transformarea mediului natural intr-unul care sa

sustina o economie diversificata si o buna calitate a vietii, prin programe si actiuni de


ecologizare

Promovarea si prezentarea municipiului si a

oportunitatilor ei pe piata locala, regionala, nationala si internationala.

Asigurarea unei administratii publice profesioniste


Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei municipiului

Petrosani s-a reuit conturarea viziunii generale pe 7-10 ani i a rezultatului dorit al
procesului planificrii strategice. Totodat, cele 10 direcii strategice definite permit
gruparea corespunztoare a msurilor de dezvoltare identificate, care, prin
implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei.
Sistemul de obiective construit permite, totodat, msurarea rezultatelor. S-a avut n
vedere faptul c unul din scopurile principale ale Conceptului de Dezvoltare
Strategic a municipiului Petrosani` este i acela de a reprezenta un instrument de
promovare economic a zonei. Noiunea promovrii economice permite o serie de
definiii. Aceasta implic un spectru larg de msuri, care vizeaz mbuntirea
dezvoltrii economice a localitii i implicit, creterea atractivitii acesteia.
Strategia de dezvoltare a Municipiului Petrosani 2007-2013 urmrete
s transforme oraul ntr-un ora, al secolului 21, un oras turistic, un oras cu o gama
diversificata de sectoare, afaceri , calificari prin utilizarea avantajelor poziiei sale
geografice, valorilor sale istorice i culturale.

4. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE

DEZVOLTARE
4.1. Unitatea de management
Pentru a asigura implementarea msurilor de dezvoltare cuprinse
n alternativa de dezvoltare strategic definitivat, a fost necesar att conturarea
unei Uniti de Management al Implementrii, ct i definirea procedurilor i etapelor
de urmat. n acest scop, echipa de proiect a elaborat, n conlucrare cu specialitii
parteneriatului local, principiile de funcionare i modul de organizare a unei viitoare
36

Uniti de Management al Implementrii, instrument indispensabil implementrii


strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurrii continuitii planificrii strategice a
municipiului Petrosani.
Modelul descris al Unitii de Management al Implementrii relev
faptul c, prin mecanismele specifice de cooperare i conlucrare partenerial,
viitoarea organizaie va asigura: prioritizarea msurilor de dezvoltare prin aplicarea
criteriilor specifice, elaborarea i aplicarea planurilor de aciune, implementarea
gradual a msurilor de dezvoltare, monitorizarea procesului i evaluarea periodic a
rezultatelor/obiectivelor, asigurnd, astfel, posibilitatea adaptrii sau reorientrii
strategiei n timp, pe parcursul implementrii se va putea rspunde, n acest mod, la
ntrebarea Am ajuns unde am vrut?.

4.2. Directii si actiuni

Direcii
1. Domeniul stimularii crearii locurilor
de munca prin dezvoltarea sectorului
privat

Aciuni
1.Crearea unui mediu de afaceri
propice prin concentrarea atentiei asupra
IMM-urilor existente
2.Facilitarea accesului la credite i
crearea de instrumente specializate
pentru nfiinarea de ntreprinderi
3. Crearea unui Fond local de
garantare
a
creditelor
acordate
ntreprinderilor mici i mijlocii
4.Crearea de infrastructuri i servicii de
susinere a ntreprinderilor: inceperea
lucrarilor la parcul industrial din zona
Livezeni n cadrul cruia ntreprinztorii
s dezvolte afaceri care vor valorifica i
prelucra materiile prime existente n zona.
Este foarte important ca in cadrul acestui
parc industrial sa se dezvolte activitati si
din domeniile electronic, automatizri,
software.
5.Sprijinirea ntreprinderilor mici i
mijlocii n vederea obinerii certificrilor de
calitate a produciei,a serviciilor i a
tehnologiilor nepoluante
6.Dezvoltarea serviciilor de consiliere
n ntreprinderi
7.Asigurarea unui mediu favorabil
crerii de noi IMM-uri

37

2. In domeniul economic

8. Identificarea nevoilor specifice ale


fiecarei categorii sau sector de IMM uri
prin
o stimularea cooperarii intre
IMM-uri, prin identificarea de sisteme
productive locale
o Incurajarea cooperarii intre
marile intreprinderi si IMM-uri
9. Organizarea unui forum pentru toti
agentii economici interesati in schimbarea
strategiei de dezvoltare economica a
orasului si in modalitatea in care ei pot
contribui la ostrategie generala
1. Atragerea de investitii in scopul
modernizarii si reabilitarii infrastructurii din
oras
2. Sprijinirea
si
consolidarea
activitatii sectoriale cu accent pe
industrie, constructii, turism, agricultura,
industrie manufacturiera cu serviciile
asociate
3. Ameliorarea reelelor i sistemelor
de transport conform principiilor europene
de eficacitate, de echilibru ntre tipurile de
transport, de accesibilitate i de
durabilitate, n coeren cu finanrile
PHARE i ISPA
4. Susinerea
infrastructurilor
de
interes local
5. Construirea de noi reele de ap,
salubrizare, electricitate si reabilitarea
celor existente
6. Construirea infrastructurii de acces
spre zona reprezentnd parcul industrial
din zona Livezeni
7. Dezvoltarea si implementarea
planului urbanistic general;
8. Transformarea orasului Petrosani
intr-o
zona
favorabile
dezvoltarii
sectorului privat
9.
Relansarea
activitatii
CNH
Petrosani prin :
a.
cresterea productivitatii
muncii la mina Livezeni
b.
masuri de obtinere a unui
pret pe Gcal constant, in termeni reali,
pret comparabil cu pretul huilei din
import, pentru carbunele livrat de C.N. H.
Petrosani
c.
stabilirea unui mecanism de
38

control intern si extern al performantelor


financiare si tehnice ale minelor si ale
companiei in general;
1. Initiative indreptate in mod special
spre disponibilizati si familiile acestora,
precum si spre celelalte categorii sociale
defavorizate;
2.
Initiative
specifice
pentru
imbunatatirea fondului de locuinte,
reabilitarea si modernizarea acestora;
3. Crearea unui fond de dezvoltare a
comunitatilor locale pentru asigurarea de
resurse cu care sa se intreprinda actiuni
in domeniul gospodariei locative si al
utilitatilor publice;

3. In domeniul cresterii calitatii vietii

4. Imbunatatirea politicilor sociale si


culturale si de integrare a tuturor
cetatenilor
5. Initierea dialogului intre Primarie si
diferite organizatii culturale in vederea
dezvoltarii unei strategii culturale
6. Infiintarea unui organism in cadrul
primariei care sa promoveze si sa
coordoneze
activitatile
culturale( sarbatorile cultural artistice
locale, festivalurile muzicale), artistice, de
recreere si de petrecere a timpului liber.
7. Reabilitarea unitilor culturale

4. In domeniul imbunatatirea mediului


si infrastructurii prin programe de
lucrari publice

1. Integrarea politicii de mediu n


elaborarea
i
aplicarea
politicilor
sectoriale i regionale;evaluarea strii
actuale
a
factorilor
ecologici
i
fundamentarea
unei
strategii
de
dezvoltare pe termen lung n domeniul
mediului, al resurselor regenerabile i
neregenerabile
2. ntrirea capacitii instituionale n
domeniul mediului,
3. Extinderea reelei naionale de arii
protejate
i
rezervaii
naturale;
4. Elaborarea strategiilor de protejare
a cetenilor mpotriva calamitilor
naturale, accidentelor ecologice i
expunerii n zone cu risc ecologic
5.Identificarea, dimensionarea si
39

demararea programelor de ecologizare


pentru toate elementele poluante;
6. Identificarea necesitatilor de
infrastructura privind drumuri, alimentarea
cu apa, canalizare, energie electrica,
gaze si telecomunicatii;
7. Identificarea potentialilor donori care
sa asigure in contrapartida cu Guvernul
Romaniei finantarea.
8. Zonarea localitatii , pentru a permite
un mai bun management al deeurilor,
identificarea zonelor cu
probleme i
necesiti de salubrizare
9.Elaborarea de ctre Primaria
Petrosani a unor studii i a unui plan local
de gestiune a deeurilor, mbuntirea
calitii apelor subterane, gestionarea
calitii aerului, tratarea solurilor poluate
10. Organizarea sistemelor centralizate
de gestiune a deeurilor n zona turistica
Parang
11.Realizarea sistemelor de alimentare
cu ap i canalizare n zona turistica
Parang
12. Acordarea de asisten tehnic i
financiar IMMurilor care activeaz n
domeniul proteciei mediului
13.Creterea
gradului
de
contientizare a populaiei, a actorilor
publici i privai pentru problemele
mediului
14.Evoluia
mentalitii
i
a
comportamentului fa de mediu prin
infiinarea unei Asociaii Locale de
Educaie de Mediu cu scopul de a veni n
sprijinul actorilor locali pentru crearea de
programe regionale de educaie de
mediu.
15.Sprijinirea
nvmntului
profesional i a centrelor de reconversie
a forei de munc n direcia formrii
personalului specializat n domeniul
desfurrii
la
nalte
standarde
profesionale a unor activiti de
valorificare aresurselor naturale ale
regiunii
16.Reconstituirea
potenialului
ecologic al zonelor afectate de
industrializare respectiv de minerit,
finalizarea lucrarilor privind ecologizarea

40

Minei Dalja care a fost inchisa in urma cu


cca 5 ani
17. Reintegrarea urbanistic a spaiilor
de producie afectate de restructurare
5. In domeniul resurselor umane,
calificarea i favorizarea integrrii
populaiilor n dificultate

1. Elaborarea unui program de


formare profesionala pentru forta de
munca existenta, precum si formarea
profesionala
adaptata
la
cerintele
economiei locale pentru noi intrari pe
piata muncii, care se va concentra
asupra:
2. Formarii
profesionale
a
functionarilor din institutiile publice locale
pentru a dobandi cunostinte si abilitati
necesare pregatirii planurilor de afaceri
pentru comunitatea locala;
3. Pregatirii persoanelor apte sa
dezvolte afaceri, oferindu-le persoanelor
interesate capacitatea de a conduce o
afacere, de a fi flexibile si adaptabile la
schimbare;
4. Pregatirii specifice - calificari
tehnice necesare unor sectoare, pe
masura ce se dezvolta noi ramuri
industriale si apar noi afaceri; pregatirii
profesionale a persoanelor interesate,
pentru a fi in stare sa faciliteze, sa
administreze si sa implementeze actiunile
in folosul comunitatii.
5. Dezvoltarea
unor
servicii
specializate la nivel local referitor la
studiul pieei forei de munc;
6. Dezvoltarea
de
servicii
de
informare, bilan de competen, orientare
i consiliere pentru carier i de
dezvoltare personal
7. Oferirea de anse de reconversie,
recalificare,
completarea
studiilor,
obinerea unei prime calificri persoanelor
excluse sau cu dificulti n integrare
socioprofesional,
incluznd
aici
persoanele
expuse
omajului
din
ntreprinderile aflate n restructurare
8. Formarea de personal calificat n
domeniul serviciilor sociale
9. mbuntirea calitii vieii n zona,
prin abordarea aspectului ocuprii forei
de munc att din punct de vedere
cantitativ (creterea gradului de ocupare)

41

ct i calitativ (calitatea
ocuprii
nsemnnd
o
concordan
ntre
aspiraiile potenialul individual i
cerinele beneficiarilor)

6. In domeniul agricol

7. In domeniul invatamantului

8. In domeniul turistic

1. Servicii de consultanta - instruire


pentru fermieri, focalizate pe tehnologii
noi in domeniul cresterii animalelor si
bioproduselor (produse naturale si
ecologice);
2. Sprijinirea constituirii de asociatii
pentru
cresterea
animalelor
si
piscicultura;
3. Sprijin pentru intreprinzatori in
prelucrarea lemnului si fructelor de
padure;
4. Crearea unui centru de cercetareasistenta in domeniul agriculturii tipice
zonelor montane.
1. Adaptarea
programei
pentru
invatamantul universitar la noul concept
de dezvoltare a zonei si cuprinderea de
cursuri
focalizate
pe
informatica,
comunicatii si monitorizare a poluarii;
2. Organizarea de cursuri de instruire
la
Universitatea
Petrosani
privind
integrarea europeana;
3. Implementarea conceptului de
polarizare si intarire a relatiei companii Universitatea Petrosani.
1.
Proiecte de infrastructura cu
specific
turistic
pentru
reabilitarea
habitatului turistic
2.
Formarea profesionala a fortei
de munca in vederea asigurarii serviciilor
specifice;
3.
Promovarea regiunii din punct
de vedere turistic atat pe plan national cat
si international prin realizarea de brouri,
hri turistice, ghiduri turistice etc
4.
Crearea unui centru de
informare care sa distribuie instrumente
de promovare, sa puna la dispozitie ghizi
tustici, sa realizez noi trasee si marcarea
acestora
5.
Crearea unui serviciu de
dezvoltare i promovare turistic n cadrul
PR IMARIEI MUNICIPILUI PETROSANI
42

6.
Motivarea
i
formarea
personalului administraiei publice n ceea
ce privete activitatea turistic prin
formare i schimb de experien cu
organizaii de relevan din Europa
7.
Implementarea unui sistem de
dezvoltare i promovare turistic pentru
zona turistica Parang
1. Adaptarea anual a organigramei
i regulamentului de organizare i
funcionare pentru a se conforma flexibil
i eficient schimbrilor legislative;
2. Motivarea
i
susinerea
personalului n cadrul procesului de
schimbare i ncurajarea delegrii de
responsabilitate n cadrul procesului
decizional
3. Formarea continu, managerial i
profesional, a funcionarilor publici;
4. Modernizarea
echipamentelor
informatice din dotarea Consiliului Local
i a unitilor subordonate si Aplicarea
noilor tehnologii ale informaiei i
comunicaiilor pentru dezvoltare eGovernment
5. Dezvoltarea
parteneriatului
instituional n managementul riscurilor
9. In domeniul Administratiei Publice
naturale i antropice
Locale
6. mbuntirea
managementului
resurselor umane;
7. Asigurarea accesului permanent la
informaiile publice
8. Initierea de noi parteneriate cu
sectorul privat
9. mai
buna
comunicare
intre
diferitele compartimente funcionale i
ntre structuri ale administraiei publice
locale si comunitate
10. Dezvoltarea unei strategii de
imbunatatire a imaginii Primariei si a
angajatilor autoritatilor publice locale
11.
Dezvoltarea
relatiilor
de
colaborare cu alte orase prin noi infratiri
sau prin alte modalitati care sa aduca
beneficii si sa sprijine dezvoltarea
orasului Petrosani.
10. In domeniul social

1. Reducerea
srciei
marginalizrii sociale;

43

2. Iniierea, coordonarea i urmrirea


realizrii unor programe de asisten
social;
3. mbuntirea standardului de via
al persoanelor vrstnice;
4. Integrarea
familiei
n
viaa
comunitar, combaterea formelor de
discriminare n cadrul familiei (violena n
familie);
5. Acordarea prestaiilor de asisten
social;
6. Promovarea parteneriatului social;
7. Reabilitarea unitilor de asisten
social
8. Diversificarea
i
dezvoltarea
serviciilor sociale adaptate grupurilor
vulnerabile, n special btrni i copii
instituionalizai
9. Sprijinirea includerii sociale, a
reducerii srciei i a integrrii efective pe
piaa
muncii
a
grupurilor
social
vulnerabile, dar cu capacitate de munc
din zonele, care trec prin restructurri
industriale
10. Susinerea serviciilor
sociale,
infrastructurilor
de
telecomunicaii,
promovarea de noi servicii i aplicaii
inovatoare
11. Dezvoltarea serviciilor sociale
Dezvoltarea capacitii administraiilor
locale pentru a construi parteneriate
locale noi i eficiente n implementarea
iniiativelor n domeniul serviciilor sociale

4.3. Rezultatele Implementarii Planului strategic al Municipiului


Petrosani
Implementarea Planului strategic al municipiului Petrosani pentru perioada
20007- 2017 va genera rezultate directe i indirecte, a cror sintez este urmtoarea:
Creterea veniturilor bugetului local, n termeni reali, al mbuntirii
sistemului de colectare a impozitelor i taxelor
Majorarea sensibil,

a intrrilor de capital extern i a altor resurse

financiare ca urmare a climatului de afaceri mai stabil i mai prietenos

44

Creterea competitivitii zonei, ca rezultat al imbunatatirii mediului de

afaceri, al mbuntirii managementului firmelor, instituiilor i modernizrii


tehnologice n domenii de vrf ale produciei i serviciilor;
Crearea de locuri de munc, avnd ca efect reducerea omajului, pe
fondul creterii economice n toate domeniile competitive, al dezvoltrii parcului
industrial i tehnologic

Creterea veniturilor reale ale populaiei


Dezvoltarea instituiilor i universitilor implicate n cercetarea

stiinific, urmare a programelor de cercetare multidisciplinare promovate de


parteneriatul local ceea ce va avea ca efect valorificarea potenialului tineretului n
procesele economice i sociale de dezvoltare a zonei, asigurndu-se astfel resurse
umane cu grad de instruire ridicat
Dezvoltarea semnificativa a sectorului ntreprinderilor mijlocii i mici,
urmare a facilitilor acordate, a activitii centrelor de consultan i formare
continuu, a transferului de tehnologii de vrf precum i prin sprijinirea participrii
acestora la proiecte bazate pe investiii publice sau realizate cu finanare extern.

5. EVALUAREA SI MONITORIZAREA
5.1. Cadrul de management al performantei
Pentru a fi mai eficace munca, s-a instituit un Cadru de Management al
Performanei (CMP). Acesta va permite monitorizarea eficacitatii strategiei n ce
privete atingerea scopurilor stabilite, prin furnizarea informaiei relevante despre
performana nregistrat, monitorizarea i evaluarea asociat.

45

Primria, pe baza practicilor din Europa, a conceput i a nfiinat un


model pentru a sprijini activitatea Parteneriatului Strategic i a dezvoltat un Cadru de
Management al Performanei. Revizuirea periodic a performanei prin Cadrul de
Management al Performanei a fost absolut necesar i a trebuit aprobat de
Primrie, cu urmtoarele cerine:

Revizuirea

performanei

monitorizarea

msurarea progresului nregistrat n atingerea scopurilor i a punctelor marcante


pentru ora, Revizuirea Parteneriatului analizarea succesului activitii i operaiilor
din cadrul Parteneriatului Strategic i a valorii pe care o aduce n plus implementarea
strategiei.

Planificarea modernizrii adresarea direct pe

punctele slabe identificate i revizuirea planurilor de modernizare ale Parteneriatului


Strategic, cu posibilitatea de revizuire a planurilor de aciune sectoriale ce vizeaz
atingerea viziunii strategice. n acest proces, Primria a ajutat Parteneriatul Strategic
s dezvolte, s revizuiasc i s monitorizeze n mod regulat cadrele sectoriale de
implementare i s progreseze cu prioritile sectoriale prin atingerea obiectivelor
cheie. Aceste cadre au

format totodat punct de plecare n ce privete

recunoaterea dat tuturor factorilor interesai i rolului de leader acordat


administraiei locale, ca parte important n procesul de dezvoltare a oraului n
conformitate cu direciile strategice.
S-au conceput abloane de monitorizare pentru fiecare dintre prioritile
sectoriale. Aceste abloane au fost utilizate de Primrie i au servit drept baz de
pornire pentru rapoartele oficiale cu privire la realizarea intelor strategice.
abloanele de monitorizare i raportare fac parte integrant din Cadrul
de Msurare a Performanei.

5.2. Metodologie, proces si organizare


Monitorizarea i evaluarea stadiului de implementare a Strategiei a fost
realizat si se va realiza la nivelul fiecrei prioriti strategice, prin utilizarea unui
sistem comun de indicatori cantitativi i calitativi, prezentat n Cadrul de Msurare a
Performanei. Calitatea, acurateea, eficiena i eficacitatea aciunilor ntreprinse au

46

reflectat modul n care au fost realizate realizate obiectivele strategiei i intele.


Analiza, printre altele, urmareste i gradul de satisfacere al cetenilor, impactul
asupra implementrii proiectelor i calitatea respectrii standardelor naionale i
europene.
n procesul de evaluare a fost inclusa o perspectiv complex, conform
unor criterii i etape multiple. Au fost propusi urmtorii pai de evaluare:

Evaluarea continu (auto-evaluarea) la nivelul

fiecrui parteneriat strategic implicat n procesul de implementare pentru identificarea


la timp a riscurilor poteniale.

Evaluarea intermediar la fiecare ase luni,

pentru a introduce schimbrile necesare i aciuni corective atunci cnd este


necesar.

Evaluarea final cu participarea tuturor factorilor

interesai n strategie, pentru a urmri msura n care au fost realizate obiectivele.

Evaluarea ex-post o activitate menit s

identifice efectele pe termen lung i sustenabilitatea efectelor pozitive.


Procesul de monitorizare i evaluare se realizeaza la nivelul Primriei
de ctre o echip format din 10-15 angajai permaneni (Unitatea de Implementare
a Strategiei) care vor fi responsabili de implementarea de zi cu zi, monitorizarea i
revizuirea implementrii Planului de Aciune Strategic, dar vor fi i responsabili de
conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor. Echipa va produce totodat
rapoarte asupra rezultatelor proceselor de monitorizare i evaluare. Rapoartele vor
sta la baza planurilor de msuri ce vor fi naintate Parteneriatului Strategic i
Consiliului Local. Rapoartele de evaluare vor fi totodat fcute publice.
n plus, se doreste utilizarea rezultatelor proceselor de evaluare i
monitorizare pentru a construi o baz de date complet ca surs de informaii pentru
pregtirea strategiilor sectoriale, programelor i proiectelor sectoriale operaionale ce
urmeaz a fi depuse pentru atragerea de fonduri structurale. Echipa de implementare
a strategiei va fi responsabil de actualizarea i ntreinerea bazei de date a primriei

47

i participarea la dezvoltarea unui catalog de indicatori de performan ce vor servi


drept baz pentru activitile viitoare.

6. CONCLUZII
Strategia de dezvoltare a municipiului Petrosani are in centrul atentiei
locuitorii municipiului Petrosani pe care ii implica direct in implementarea actiunilor si

48

masurilor prevazute alaturi de autoritati locale si centrale care trebuie sa asigure


cadrul organizatoric si de reglementari precum si instrumentele necesare indeplinirii
obiectivelor.
In stabilirea Strategiei de dezvoltare a municipilui Petrosani am avut n
vedere

proiectarea obiectivelor strategice, a resurselor disponibile n domeniile

economic, social si servicii cat si al celor legate de cererile de formare superioara pe


piata muncii, de optiunile economice si sociale, zonale si globale.
Prin implicarea tuturor factorilor interesati n progresul economico-social al
municipiului Petrosani vom putea vedea si spune:
Petrosaniul este oraul cu o arhitectur care mbin armonios elementele
tradiionale cu cele moderne, avnd frumoase zone de verdea, mijloace de
transport nepoluante, strzi curate i iluminate pe care cetenii se simt n siguran,
cartiere noi de locuine moderne,un

oras preuit de ctre toi cetenii si i cu

adevrat memorabil pentru vizitatori


Petrosaniul este oraul cu afaceri care creeaz bunstare economic,
oportuniti de angajare pentru toi membrii comunitii si servicii de inalta calitate.
Petrosaniul este un oras cu tineri i vrstnici lipsii de grijile zilei de mine.
In Petrosani, in sfarsit, desfiintam Cantina de ajutor social, iar bugetul nu
mai are nevoie de capitolul protecie social, fondurile acestea fiind redirecionate
ctre investiii n infrastructura municipiului.
Petrosaniul este oraul n care locuitorii au ultimul cuvnt referitor la cum
va arta locul n care vor tri n urmtorii ani.
Petrosaniul este orasul al crui principiu definitoriu l reprezint respectul
i grija fa de oameni, tradiie , este orasul n care oamenii pot tri, investi i lucra n
siguran , este un loc prielnic pentru viaa de familie, n care copiii i tinerii sunt
ncurajai i sprijinii s i ating potenialul i s contribuie n mod pozitiv i activ n
viaa oraului.
Petrosaniul este oraul care utilizeaz pe deplin talentele cetenilor i
nou-veniilor, investitorilor, studenilor etc. i care ncurajeaz oamenii s i
mprteasc ideile i experienele
Petrosaniul este oraul cu evenimente i activiti sportive si culturale
cautate de localnici i de vizitatorii oraului

49

Petrosaniul este oraul bine administrat de ctre lideri alei n mod


democratic, responsabili i cu o manier transparent, un ora n care oricine i
dorete s locuiasc, s investeasc i s fac afaceri.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata
2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii,
republicata

50

3. Hotararea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de


urbanism, republicata
4. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata
5. Legea locuintei nr. 114/1996, republicata
6. Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice,Transporturilor si locuintei nr. 649/2001
pentru aprobarea Normativului pentru adaptarea cladirilor civile si a spatiului urban
aferent la exigentele persoanelor cu handicap.
7. Legea Administratie Publice Locale nr. 215/2001, republicata
8. Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata
9. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara
10. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata
11. Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, republicata
12. Legea apelor nr. 107/1996, republicata
13. Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata
14. Hotararea Guvernului nr. 31/1996 privind aprobarea Metodologiei de avizare a
documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor
tehnice privind constructiile din domeniul turismului.
15. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 646/2002 privind Strategia de dezvoltare
socio-economica a bazinul carbonifer al Vaii Jiului
16. Gheorghe Stangu - Reforma Administratiei Publice in contextul Integrarii
Europene
17. Corneliu Maior Management public
18. Martian Iovan - Studii de stiinta si filozofia politicii

51