CAPITOLUL.II.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGAREA SPECIFICA A FEMEII CU BOALA

INFLAMATORIE PELVINA

2.1 Evaluarea pacientei

Examenul clinic Anamneza.

La nceput vom afla datele de identitate, vrsta i ocupaia bolnavei.
Motivele internrii vor evidenia prezena durerii, a febrei, a pierderilor de snge
prin vagin, modificri ale strii generale.
Antecedentele heredocolaterale ne vor informa despre starea de sntate a prinilor
i a rudelor apropiate.
Antecedentele personale vor evidenia data apariiei primei menstruaii (menarha),
modul n care s-a succedat (regulat, neregulat), cu sau fr dureri, examenele
profilactice oncologice clinice, citologice, colposcopice.
Se va nota momentul instalrii ciclului menstrual regulat, la ce interval de timp
apare menstruaia (28-30 zile), ct dureaz (3-4 zile), cantitatea sngelui (fluxul
normal, redus, abundent).
Se vor reine datele despre numrul naterilor i a avorturilor, modul cum au
decurs sarcinile i naterile, starea i greutatea feilor la natere.
Antecedentele personale patologice vor nota bolile infectocontagioase, cu influiena
lor asupra organismului, boli generale, intervenii chirurgicale, boli ginecologice.
Anamneza se finalizeaz cu istoricul bolii actuale, precizndu-se debutul (brusc,
insidios) i analiza temeinic a principalelor simptome.
De asemenea, ne intereseaz tratamentul efectuat la indicaia medicului sau din
proprie iniiativ.
Examenul clinic general
Se face sistematic, cunoscndu-se faptul c multe simptome sau sindroame n
ginecologie constituie rsunetul unor afeciuni generale.
Se verific funcionalitatea aparatelor organismului, se msoar:
Tensiunea arterial.
Pulsul.
Respiraia.
Temperatura.
Diureza.
Se verific scaunul.
Examenul clinic ginecologic
Se face pe masa ginecologic i se efectueaz dupa miciune i dac este posibil
cu rectul evacuat.

Inspecia.
Se poate evidentia ocrestere anormala de volum datorita unor tumori; vergeturi
vechi ,prezenta circulatiei colaterale, leziuni de grataj.
Palparea.
Facuta cu blandete,cu mana incalzita,se poate evidentia existenta unori tumori .
Percuia.
Prin percuie putem delimita forma i dimensiunile formaiunii tumorale.
Examenul genital
ncepe prin inspecia vulvei.
Se observ configuraia labiilor, anumite anomalii, prezena unei rupturi de perineu. Se
cere bolnavei s tueasc sau s se scream, observndu-se modul n care coboar pereii vaginali,
vezica i rectul. Se vor mai observa leziunile de sifilis, condiloamele acuminate, scurgerile.
Examenul vaginal cu valvele

Este primul gest n tehnica examinrii genitale. Se observ cavitatea vaginal i colul.
Ne permite s observm cavitatea vaginal i colul. Precede ntotdeauna tactului vaginal permind
prelevarea de secreii din vagin sau canalul cervical, pentru examenul bacteriologic si
parazitologic,citologic si de Ph.
Examenul cu valve nu se practic pe un himen intact, n vaginism sau operaii cu suturi recente ale
perineului, unde exist pericolul desfacerii lor cu dehiscena plgii.
nainte de a se trece la examenul tactului combinat cu palparea se va palpa extern cu mna stng
abdomenul pentru sesizarea eventualelor puncte dureroase i decelarea mobilitii tumorii.
Tactul vaginal
Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominal se practic n poziie ginecologic,
oferindu-se relaii referitoare la vagin, col uterin, uter, anexe.
Prin intermediul fundurilor de sac vaginale, palpm ovarul i tuba uterin care pot fi normale sau
scurtate (patologic), suple, sensibile, dureroase sau nedureroase.
Atunci cnd n cavitate peritoneal se acumuleaz snge sau puroi, fundul de sac posterior
(Douglas)bombeaz devenind sensibil.

Tactul rectal

Tueul rectal aduce informaii privind extensia la nivelul parametrelor, invazia rectului, vizibile n
formele avansate de boal,este rezeavat virginelor.
La aceste examene asistenta medical pregtete bolnava, servete medicul cu
instrumentarul necesar i execut tot ceea ce i se spune de ctre medic.
La examenul cu valvele, dup ce medicul introduce valvele vaginale, la acestea
vor fi susinute de ctre asistent pentru a-l ajuta n efectuarea
examenului.
Se asigur lumina necesar pentru vizualizarea zonelor examinate.
Se recolteaz secreii vaginale pe lame, pentru frotiuri sau medii de cultur, se
efectueaz tratamente locale.

2.2.Internarea pacientei n spital

Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd acesta ia
primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata
bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa recurga la ajutorul
oamenilor straini
Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de
trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul
din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor
persoane gasite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de
politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi
n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale
bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnava trece prin
serviciul de internare unde:
-

va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata;

hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada

internarii.
-bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci;
Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la asistanta sefa sau
registratorul medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la internare si usureaza
adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnava n salonul indicat, i
face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce
pentru a cunoaste sectia, prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii
aduce la cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

2.3. Asigurarea conditiilor de spitalizare

Asigurarea conditiilor de spitalizare a bolnavilor are un rol foarte important.
Bolnavii internati trebuie sa se simta ct mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane
bine aerisite, linistite.
Pentru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitalizarii n pat acesta trebuie sa aiba anumite
calitati: sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca att cerintele de confort
ale bolnavului ct si ale personalului de ngrijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n
voie, sa nu limiteze miscarile. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat de cte
ori este nevoie.
n sala de mese trebuie sa se asigure conditii igienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja
estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.
2.4.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei
Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea
asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena.
De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a
ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel
ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca este cazul va atrage atentia si asupra
lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si ngrijita.
Observarea pozitiei pacientului n pat
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia bolnavei n pat,faciesul,
pentru a sesiza eventualele modificari survenite n timpul tratamentului.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si bolnavul majoritatea
timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de
manipulat si usor de curatat, pentru ca ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate
bolnavului sa fie usor de efectuat.
Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de
perna.
Schimbarea lenjeriei de pat
Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si ngrijirea bolnavilor.

La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit.
Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este nevoie si pe parcursul internarii.
2.5.Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att
pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele
medicamente pot influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si
seara) si vor fi notate n foaia de observatie.
Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor
de oxidare din organism si de a elimina dioxid de carbon rezultat din arderilor celulare.
Scop;-precizarea diagnosticului
-apreciera evolutiei bolii
-recunoasterea complicatiilor

Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) prezinta modificari importante n cazul unei
bolnave cu BIP.
Scop:descoperirea unor modificari patologice.
Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata
incomplet p un plan rezistent,dur..Masurarea pulsului are drept scop obtinerea de informatii
privind starea anatomo-functionala a inimii si vaselor.
Un adult sanatos are 60-80 pulsatii\minut.
Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale,
prezinta si ea unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115140/70-90 mmHg.

2.6. Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie activa cu regim
alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide 1,5-2L\zi si o dieta bogata in
legume si fructe, care sa asigure un aport marit de vitamine. De asemenea se recomada
produse lactate in special iaurt care mentine echilibrata balanta microorganismelor
intravaginale si pentru cresterea rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza
procesul inflamator(ulei de in, nuci, peste)

2.7. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica

,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete)
doza pe 24h, calea de administrare, doza unica si orarul.
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de
sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat,
fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd
cont de regulile de administrare a medicamentel.

2.8. Recoltarea produselor biologice si patologice

Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n ngrijirea
bolnavilor l reprezinta si efectuarea recoltarilor de produse biologice si patologice.
Examenele de laborator efectuate produselor biologice si patologice completeaza
simptomatologia boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. Ele confirma sau
infirma diagnosticul clinic.
Se fac recoltari prin punctie venoasa care reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena
prin intermediul unui ac de punctie .
Locul punciei venoase venele de la plica cotului sau orice ven care poate fi punctionata.
In boala inflamatorie pelvina se efectueaza urmatoarele analize;
V.S.H. - viteza de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce
asezarea hematiilor.
Asistenta medicala se spala pe mini, mbraca manusile de cauciuc sterile, aspira n
seringa 0,4 ml citrat de sodiu, sol. 3,8 %. Se punctioneaza vena si se aspira 1,6 ml snge. Se
scurge seringa n eprubeta si se agita. Se eticheteaza si se trimite la laborator.
Valori normale;5-7ml/1h,7-12ml/2h

Hemoleucograma completa:
-reprezinta numaratoarea celulelor din sange si furnizeaza informatii atat despe numarul tuturor
tipurilor de celule, cat si despre marime forma si alte caracteristici fizice.
Recoltarea sngelui se poate face prin puncie venoas sau prin puncie capilar (neparea pulpei
degetului).
Valorile normale:

Eritrocite = 4,5-5,5 milioane / mm3 la brbai, =4,2-4,8 milioane /mm3 la femei.

Reticulocite =10-15.
Leucocite =4200-8000 / mm3 .
Trombocite=250-400 mii / mm3 snge.
Hematocrit (Ht)= 42-45% se recolteaz prin puncie venoas -3 ml pe heparin.
Hemoglobina (Hb): valorile normale la brbai =15+ 2g /100ml, la femei =13 + 2g /100 ml, la n.n
=16 25 g%, scade dup primele zile.
Formula leucocitar: se recolteaz prin puncia venoas 2 ml snge ntr-un recipient curat i uscat
cu 1-2 picturi heparin.
Valori normale: polinucleare neutrofile 65%, eozinofile 1%, bazofile 0,5- 1%,
limfocite 20-30 %, monocite 5-8%, plasmocite se gsesc numai patologic.
Fibrinogen
- este unul dintre cei mai importanti factori plasmatici de coagulare fiind o proteina esentiala pentru
formare0aretelei de fibrina, care opreste sangerarea
Este folosit ca marker de inflamatie
Se recolteaz 4,5 ml snge venos + 0,5 ml citrat de sodiu 3,8%.
Valoarea normal = 200-400mg%.
Proteina C reactiva
-este o proteina clasica de faza acuta a inflamatiei
Se recolteaza prin punctie venoasa, dimineata ,in conditii de a jeun, in vacutainere cu citrat
de sodiu 3,2/
Valori normale 70-130/
Test de sarcina cu
glicemia
Se recolteaz prin puncie venoas 2 ml snge cu fluorur de sodiu 4mg.
Valori normale: 0,6-1,2 g(20-40 mg%).

Recoltarea sngelui pentru examene serologice [VDRL]- cerceteaza prezenta sau absenta
anticorpilor n serul bolnavului. Sngele se recolteaza prin punctie venoasa direct n eprubeta
ntr-o cantitate de 5-10 ml.
Recoltari de urina
Examen sumar de urin

 Analizele de urin se efectueaz din urina proaspt sau din urina emis n 24
ore.
Este necesara o prealabila toaleta vulvo -vaginala
Pentru sumar de urin se recolteaz 2-3 ml urin emis spontan sau recoltat prin sondaj vezical.
Examenul de laborator furnizeaza:
- date macroscopice (culoare, luciu, miros, densitate).
- date microscopice (sediment n care se gasesc elemente figurate, cilindri, celule
epiteliale).
- date fizico-chimice (pH, ionograma, proteinurie, creatinina);
Valoarea normal albumin absent, glucoz absent, sediment cu rare
leucocite, rare celule epiteliale.
Urocultur
Se face dupa toaleta genito- urinara,cu apa calda si sapun
Se recolteaz n eprubete sterile urina proaspt, emis dimineaa la sculare sau
dupa un repaus de 6 ore, din mijlocul jetului urinar.
Urocultura este examenul bacteriologic al urinei pt indentificarea germenilor si
efectuarea antibiogramei

Recoltarea secretiilor vaginale

Secreia vaginal reprezint un transsudat al mucoasei vaginale, care conine celule epiteliale de
descuamare i germeni a cror varietate este n funcie de diferii factori (vrst) stri fiziologice sau
patologice) i de coninutul n glicogen.
Glicogenul favorizeaz ca flora microbian s fie reprezentat de germenii din grupul lactobacillus.
Prezena glicogenului, a acidului lactic i lactobacillus dau secreiei vaginale un pH acid cu rol de
aprare contra infeciilor. Perturbarea acestei prezene determin apariia inflamaiilor (vaginitelor).
Examenul bacteriologic este dificil i fidelitatea rezultatelor este condiionat de prelevare,
transport, examinare, interpretare, recoltarea se face in primele 10 zile dup ciclu menstrual.
Pregtirea fizic i psihic a pacientei.
Psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examenului.
Fizic: cu 2 zile nainte de recoltare se recomand repaus terapeutic i sexual. Se aeaz pacienta n
poziie ginecologic pe masa ginecologic. Se efectueaz toaleta organelor genitale externe cu ap
steril cldu, fr soluie dezinfectant sau spun.
Tehnica:
Asistenta se spal pe mini i mbrac mnui de cauciuc. ndeprteaz labiile mari i mici i
recolteaz cu ansa de recoltare sau cu tampon fixat pe porttampon din urmtoarele locuri de elecie:
Orificiul glandelor Bartholin.

 Orifiul colului uterin.

Meatul urinar.
Recoltarea se face cu valve i specule sterile evitnd atingerea cvulvei sau a pereilor vaginului. Se
efectueaz cte 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat, pentru examen citologic, iar pentru examenul
bacteriologic se recolteaz cu ansa de recoltare n eprubet steril. Pentru examenul citologic
realizeaz 3 frotiuri care se coloreaz prin metoda Papanicolau..
Examenul bacteriologic al secretiei vaginale se face intre lama si lamela ,colorate gram negativ si
albastru de metilen.
Prezenta leucocitelor este certitudinea unui proces infectios.
Examenul echografic
Presupune folosirea ultrasunetelor a cror refracie este diferit n funcie de densitatea esutului
ntlnit.
Pregtirea pacientei se anun i i se explic necesitatea efecturii examenului. Se anun pacienta
cu o or naintea examenului s consume1000-1500 ml ap pentru ca vezica urinar s fie plin, se
cere pacientei s nu urineze dup ce a consumat apa.
Tehnica. Se nsoete pacienta la serviciul de echografie, se ajut s se dezbrace i se aeaz pe masa
echografic n decubit dorsal i se efectueaz examenul. Dup efectuarea
examenului se ajut pacienta s se coboare i s se mbrace i se nsoete la salon.
Echografia pelvin poate descoperi o patologie anexial asociat chist sau tumor.
Echografia endorectal / endovaginal permite uneori evaluarea situaiei parametrelor.
Laparoscopia (celioscopia) se efectueaza in vederea constatarii sau excluderii unei
afectiuni in cavitatea abdominala sau pelvina.

Laparoscopia este o interventie chirurgicala endoscopica care poate fi efectuata in scop:

- diagnostic explorator sau
- operator

Laparoscopia poate fi efectuata in ambulator (clinica de o zi) sau in spital. Laparoscopia isi
propune sa inlocuiasca o interventie chirurgicala clasica, cu incizie clasica la nivelul
abdomenului. Laparoscopia se efectueaza in sala de operatie sub anestezie generala.

Principalele indicatii ale laparoscopiei in ginecologie sunt:

- explorarea anatomiei pelvisului

- fibroamele uterine
- patologia tubara in cadrul infertilitatii: trompe blocate, hidrosalpinx
- sarcina ectopica (extrauterina)
- endometrioza
- chisturi de ovar

Avantajele laparoscopiei sunt: riscul unei infectii si al unei tromboembolii (blocarea unui
vas de sange cu un cheag si transportul acestuia de ex. in plaman) este mai scazut in
comparatie cu tehnica chirurgicala clasica. Complicatiile postoperatorii sunt mai reduse,
timpul de recuperare postoperator este mult mai scurt. Operatia laparoscopica cauzeaza
mai putine dureri postoperator, iar rezultatul cosmetic este mai bun. Lezarea organelor,
vaselor de sange, vezicii urinare, ureterelor sau intestinului, sunt rare, dar pot surveni. La
aparitia unei astfel de complicatii poate fi necesara deschiderea abdomenului prin incizie
clasica. In aceasta situatie se impune spitalizare postoperatorie.

2.9. Educatie pentru sanatate

Boala este o reactie a organismului fata de factori nocivi de materii. Restabilirea completa
a bolnavului nu poate fi conceputa, dect prin ndepartarea cauzelor, care au determinat-o,
adica acelor cauze, care se datoreaza mediului nconjurator.
Asistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nct
aceasta sa constituie un factor de influenta pozitiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie
la crearea unor emotii pozitive, care urmaresc optimismul si ncrederea bolnavului n medic si
asistenta medicala si n eficacitatea masurilor terapeutice. Trebuie sa dezvoltam ncrederea
bolnavului n vindecarea sau ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si riguros
presciptiile si recomandarile medicale.
Cuvntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea bolnavului. Un
cuvnt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi organismului n lupta sa cu boala,
dupa cum un cuvnt nechibzuit, care ar ngrijora pacientul sau i-ar distruge speranta n
vindecare, poate scade puterea organismului si nrautatii cursul bolii.
Profilaxia bolii ,, dusmanul cunoscut este pe jumatate nvins". Acelasi lucru si
pentru boala inflamatorie pelvina.Pentru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca
fiecare sa-i cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile energice care se
impun. Asistenta informeaza pacienta cu privire la bolile transmisibile sexual si.prevenirea
acestora,importanta tratamentului si controlul medical.
2.10. Externarea bolnavei

Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie.
Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia
medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul
moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da
explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile
referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator
tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se
prezinte la control.
Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte, unde o va ajuta sa primeasca hainele
si va lua de la bolnava efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica,
daca bolnava are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris .