Spionajul economic vs spionajul corporativ

Spionajul industrial este o problema care produce pagubeste economia americana cu sute de
miliarde de dolari pe an si pune securitatea nationala n pericol. Desi nu este o amenintare noua,
acesta este din ce in ce mai mare.
Spionajul industrial se refera la toate activitatile sub acoperire care sunt efectuate de catre
antreprenori pentru dobandirea de informatii de la concurenta, pentru castig comercial. Victimele
vizate de spionajul industrial variaza de la organizatiile de afaceri la agentiile guvernamentale.
Invariabil, aceste unitai sufera pierderi financiare uriae. Cu toate acestea, ei nu reu esc sa
raporteze astfel de activitati criminale de teama de a nu pierde increderea clientilor sau interesul
actionarilor.
Diferenta dintre spionajul industrial si spionajul corporativ este de 20 de ani si amenzi de peste
10 milioane de $. Aceasta e pedeapsa maxima n conformitate cu legislatia din SUA pentru
spionajul economic sau pentru furtul de secrete comerciale.
In schimb, spionajul corporativ se refera la colectarea de informatii, legal sau ilegal de la angajati
i companii, fara stirea sau acordul lor.
Lumea corporatiilor se confrunta zilnic cu noi cazuri de frauda si inselatorie. Concurenta n
crestere si lacomia de a castiga dincolo de orice masura da nastere la activitati frauduloase.
Fiecare concurent in afaceri vrea sa exceleze dincolo de ceilalti in aceeai activitate. Acest fapt
poate fi justificat in masura in care persoana dobandete excelenta prin forte proprii, dar se
transforma in nselaciune atunci cand este vorba de acte ilicite.
Activitatea cea mai raspandita in lumea afacerilor este spionajul corporativ. Competitia nu este un
lucru rau, deoarece motiveaza evolutia. De asemenea, comunitatea de afaceri ruleaza pe un ritm
foarte rapid astfel incat concurenta nu isi poate permite sa se miste incet. Astfel, cine doreste sa
supravietuiasca in lumea afacerilor pentru mult timp, trebuie sa fie puternic si rapid sub toate
aspectele.
Cele mai multe dintre bancile de investitii folosesc strategii pentru catiguri pe termen scurt. Deci,
pentru a le realiza trebuie sa afle ce fac concurentii lor in acest sens. Aa cum sa mentionat mai
sus, doar cei mai puternici si rapizi sunt capabil sa supravietuiasca n lumea afacerilor. Acesta
este motivul din spatele competitiei brutale si dure cu care se confrunt comunitatea de afaceri.
In comunitatile de afaceri moderne strategiile se construiesc pe modele similare inspirate de la
concurenta. Dei este total imoral sa spionezi afacerile concurentilor, acesta activitate este
practicata pe scara foarte mare.
Spionajul include, in general, transferul de date, semnaturi, documente i declaraii financiare
false. Toate aceste activitati frauduloase sunt realizate prin surse informative interne.
Furtul de secrete comerciale

In general, un secret comercial poate consta in informatii comerciale sau tehnice care sunt
folosite intr-o afacere si care ofera un avantaj fata de concurentii care nu detin sau nu folosesc
astfel de informatii . De exemplu, un secret comercial poate fi o formula pentru un compus chimic,
un aparat pentru fabricarea unui produs, un proces de fabricatie, un program de calculator sau
informatii de afaceri valoroase, de exemplu informatii de marketing sau o lista a clientilor.
Ajutarea unei putere strine In cazul in care secretul comercial este vandut catre o companie din
SUA, hotul sau cumparatorul pot petrece pana la 20 de ani in inchisoare si vor plati o amenda. In
cazul n care furtul de secrete comerciale este savarsit de un guvern strain, se nume te spionaj
economic.
In cazul in care faptasul este o organizatie, aceasta poate fi amendata cu 10 milioane de dolari
sau de trei ori valoarea secretului, inclusiv costurile sale de cercetare.
Prima persoana condamnata in SUA pentru spionaj economic a fost un inginer pensionar de la
Boeing, Chuck Chung, care a vandut secrete industriale guvernului chinez. El a fost condamnat
n 2009 la 15 ani si 8 luni de inchisoare.
Spionaj corporativ legal
Spionajul corporativ nu este considerat infractiune in cazul in care metodele utilizate pentru
realizarea sa sunt legale. Exemplele includ folosirea de cumparatori platiti pentru a evalua
magazine sau pur si simplu angajarea unui investigator pentru participarea la un eveniment
expozitional. Termenul este de asemenea folosit pentru a descrie utilizarea internetului pentru a
colecta informatii de marketing. Atunci cand o companie supravegheaza activitatea pe internet a
angajatilor care folosesc computerele companiei, nu se incalc legea.
Spionaj corporativ ilegal
Un caz clasic de spionaj corporativ in SUA este cel din 2006, atunci cand conducerea HewlettPackard a angajat investigatori pentru a afla cine a furnizat presei informatii interne. Investigatorii
au folosit metode ilegale pentru obtinerea de informatii private, respectiv convorbirile telefonice
ale mai multor reporteri. Justitia a hotarat ca s-a incalcat legea iar Hewlett-Packard a pltit daune
de 14,5 milioane de dolari statului California si reporterilor spionati.
Un alt caz de spionaj este cel in favoarea companiei Pepsi atribuit lui Joya Williams, in varsta de
42 de ani care a fost condamnata la opt ani de inchisoare, iar complicele sau, Ibrahim Dimson, in
varsta de 31 de ani, a primit o sentinta de cinci ani. Amandoi vor avea de platit si cate o amenda
in valoare de 40.000 de dolari.
Procesul lui Williams a fost initiat in luna februarie, cand a fost acuzat ca a incercat sa vanda
documente secrete companiei Pepsi, in schimbul sumei de 1,5 milioane de dolari. Dimson, pe de
alta parte, a pledat vinovat, recunoscand ca a luat parte la un complot in luna octombrie.
Un alt angajat al Coca-Cola, in varsta de 43 de ani, a fost condamnat pentru acelasi tip de
infractiune. Trei angajati au fost arestati in iulie 2006, in urma unei operatiuni-fulger a Biroului

Federal de Investigatii. Acesta a fost sesizat de Coca-Cola, care a fost anuntata despre scurgerile
de informatii tocmai de rivalul Pepsi. Toti trei sunt acuzati de inselaciune si furt.