ROVERUL CURIOSITY

PARASCHIV CONSTANTIN GEORGE

GRUPA: 10703 EA

Roverul Curiosity sau MSL (Mars Science Laboratory) este ultimul i cel mai avansat
robot trimis pe Marte de ctre Agenia Spaial American, NASA. Dupa aproape 9 luni
de asteptare , in sfarsit acesta a amartizat. Precizia amartizrii a depit cu mult pe cea
a celorlali roboi trimii pe Marte. Roverul a ajuns pe solul planetei n craterul Gale, la
doar 2,4 km deprtare de locul intei, dup parcurgerea unei distane de mai bine de
570 de milioane de km.

Roverul Curiosity are o mas de 899 kg i este de mrimea unui autoturism de

teren (2,9 m lungime; 2,7 m lime i 2,2 nlime).
Pentru a-i procura energie, Curiosity folosete un generator termoelectric cu
radioizotopi, ce produce energie electric prin descompunerea natural a plutoniului
238.
Deplasarea roverului se face cu ajutorul a 6 roi, de 50 cm diametru, n suspensie
rocher-bogie. Acest sistem asigur contactul permanent al roilor cu solul i o deplasare
lin chiar i n cazul unui teren pietros.
Fiind imposibil s aduc roci de pe Marte pentru a le analiza, oamenii de tiin au
fost nevoii s echipeze robotul cu un ntreg laborator pentru ca acesta s realizeze
analizele pe Marte, iar informaiile s le transmit cu ajutorul undelor electromagnetice
pe Pmnt.

Prezenta lui Curiosity pe Marte este un lucru uluitor. Simplul fapt ca omenirea a reusit
sa puna pe Marte un vehicul care acum se plimba pe suprafata planetei rosii si trimite
imaginile captate inapoi pe Pamant este uimitor.
NASA a urcat toate videoclipurile misiunii Curiosity pe seit-ul official.Acolo poteti gasi
calendarul de evenimente si toate misiunile prin Mission Finder.
Un alt loc foarte bun in care veti gasi filmarile Curiosity este Ustream,care are si un
canal dedicat,numit Curiosity Came.
Corpul robotului se numeste cutie electronica calda. In partea de sus a
robotului se afla o punte de echipamente, unde sunt plasate catargul si
camerele. Peretii corpului robotului sunt pictati in auriu si au fost proiectati
in asa fel incat sa suporte temperaturi de -96 de grade Celsius. In interiorul
corpului robotului se afla baterii cu litiu-ion, aparate radio si obiecte
electronice, cum ar fi spectrometre, toate necesitand caldura pentru a
functiona.
Creierul robotului este un computer care este comparabil cu un laptop
puternic de ultima generatie, care are insa functii speciale de memorie, care
nu se vor distruge datorita radiatiilor sau a opririi computerului. Computerul
verifica incontinuu temperatura pentru a asigura sanatatea robotului.
Camera panoramica este montata pe robot pentru a oferi un context
geologic mai larg. Situata pe catarg, la 1,5 metri distanta de sol, camera nu
doar face poze color, ci are 14 filtre diferite care pot identifica obiectivele
pentru o privire mai indeaproape. Un spectrometru de emisie termica in
miniatura identifica mineralele cu putin ajutor de la lungimile de unda
infrarosii. Acesta este folosit pentru a gasi modele distinctive care ar putea
arata miscarea apei. Pe bratul robotului se afla un spectrometru Mossbauer,
care este plasat direct pe mostre pentru a gasi minerale purtatoare de fier
un alt instrument care sa ajute la determinarea modului in care apa a afectat
solul si rocile.
Pentru a determina compozitia rocilor, este folosit un spectrometru de
particule alfa cu raze x acelasi tip de spectrometru este folosit in
laboratoarele de geologie pentru a determina originile si schimbarile
mostrelor. Instrumentul microscopic de imagistica poate investiga cu atentie
formarea rocilor si variatiile.

In general, robotii comunica direct cu Pamantul doar pentru aproximativ

trei ore, restul informatiilor fiind interceptate si trimise navelor spatiale
aflate in orbita pe Marte, care transmit inapoi pe Pamant si invers (Mars
Odyssey si Mars Global Surveyor). Navele spatiale se muta de la un orizont
la altul in 16 minute zece din cele 16 minute pot fi folosite pentru
comunicarea cu robotii.

Robotul utilizeaza doua antene pentru a comunica: o antena high-gain

care se poate orienta singura pentru transmiterea informatiilor catre o
antena aflata pe Pamant, si o antena low-gain care poate primi si trimite
informatii din orice directie, la o rata mai mica decat antena high-gain. Toate
aceste comunicatii apar la Deep Space Network, o retea internationala de
antene cu facilitati de comunicare in desertul Mojave din California, Madrid,
in Spania, si Canberra, in Australia.
Robotul trimite zilnic imagini, impreuna cu datele obtinute cu ajutorul
instrumentelor, inapoi pe Pamant. Extrapoland din datele primite, oamenii de
stiinta trimit comenzi robotilor in timpul acelei ferestre de trei ore de
comunicare directa cu antena high-gain. Apoi, pentru urmatoarele 20 de ore,
robotii sunt pe cont propriu, indeplinind comenzile primite si trimitand datele
celor doua nave spatiale aflate in orbita.

Roverul Curiosity a fost fabricat pentru a atinge urmatoarele obiective:

Primul este reprezentat de identificarea potenialilor compui biologici

sau urmelor acestora i a factorilor prezeni relevani vieii ;

Al doilea este de a identifica geologia locului de amartizare;

elementele chimice, compui i minerale din solul i rocile de la
suprafa i a proceselor ce au avut loc n formarea acestora;

Al treilea este stabilirea evoluiei atmosferei, compoziia acesteia,

ciclul apei i al dioxidului de carbon i a proceselor planetare din
trecut, ce ar arta dac a existat vreodat via pe planeta;

Si cel de-al patrulea , acesta fiind si ultimul este de a identifica ntregul

spectru de radiaii din atmosfera marian.

Pentru a indeplini obiectivele , Curiosity este dotat cu 11 instrumente

de nalt precizie, fabricate n 7 ri, fiind echivalentul unui laborator
tiinific complet:

MastCam dou camere situate pe un "catarg" rabatabil, cu

rezoluie de 1600x1200 i capabile s nregistreze filme HD 720p
la 10 cadre pe secund, fiecare camer fiind dotat cu 8 GB
memorie;

MAHLI o camera de tip "lup", situat pe un bra mobil i

capabil s nregistreze imagini microscopice, distingnd detalii
de pn la 0,014 mm;

MARDI camer programat special pentru a nregistra

coborrea roverului ncepnd cu 3,7km altitudine;

Hazcam/Navcam cte dou perechi de camere aflate la cele

4 coluri i o pereche montat pe "catarg", acestea sunt
destinate navigrii pe Marte i evitrii bolovanilor i a altor
pericole;

ChemCam prima camer spectroscopic dotat cu laser,

aceasta folosete o raz laser pentru a vaporiza o mostr de
piatr sau sol de la 7 metri distan i o camer pentru a analiza
spectrul norului de praf degajat, indicnd astfel posibila sa
compoziie. Unul dintre cele mai scumpe instrumente,
construcia ChemCam a costat 11,5 milioane $;

REMS Staia de Monitorizare a Mediului este o mini-sta ie

meteorologic, ce msoar umiditatea, presiunea, temperatura
aerului i solului, viteza i direcia vntului i radia ia ultraviolet;

APXS un spectrometru, acesta folosete raze X, protoni sau

particule alfa pentru a iradia o mostr de sol sau piatr,
determinndu-i astfel compoziia;

CheMin un alt spectrometru, folosete raze X pentru a msura

distribuia mineralelor din mostrele de piatr pe care roverul le-a
pulverizat in prealabil;

RAD detector avansat de radiaii, capabil s nregistreze tipul

de radiatii i nivelul lor din interiorul navetei n timpul drumului
spre Marte, dar i din interiorul roverului odata ajuns. Are
aplicaii majore pentru o viitoare misiune cu echipaj uman,
avnd n vedere pericolul permanent al radiaiilor spaiale;

DAN detector cu neutroni, acesta va confirma prezen a

hidrogenului sau a apei, lichid sau ingheat, n preajma
roverului;

SAM un mini-laborator montat n interiorul lui Curiosity, dotat

cu 3 instrumente capabile s analizeze pn la 74 de mostre n
foarte mare detaliu pentru prezena moleculelor organice
(posibili indicatori de via), precum i s detecteze concentraii
de gaze atmosferice.

Curiosirty functioneaza pe baza de plutoniu-238.Acest element se

producea in SUA si URSS ,dar acum nu il produce nicio tara. Robotul
functioneaza cu plutoniul de la o instalatie sovietica nucleara. Anterior pe
astfel de dispozitive de obicei se foloseau panouri solare. Doar citeva
sonde spatiale (de exemplu, Voyager) la fel utilizeaza in calitate de
combustibil elemente radioactive, deoarece se afla prea departe de Soare.
Curiosity este echipat cu opt rezervoare umplute cu plutoniu-238. Acest
element este foarte radioactiv, dar nu este periculos daca nu te atingi de
el. Perioada de injumatatire a plutoniului-238 este de aproape 88 ani,
ceea ce inseamna ca energia degajata de acesta ajuge robotului pentru
zeci de ani. Combustibilul nuclear nu numai ca ofera energie pentru toate
dispozitivele Curiosity, dar si pastreaza temperatura necesara pentru
functionare.

BIBLIOGRAFIE
http://scientia.ro/stiri-stiinta/82tehnologie/3645-roverul-curiosity-instrumente-si-misiuni.html

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F
%2Fwww.descoperauniversul.ro%2Fcuriosity-curiosul&h=TAQEZ6sBB

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fdestepti.ro
%2Froboti-de-explorare-pe-marte-avantaje-sirezultate&h=TAQEZ6sBB

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fm.b1.ro%2Fstiri
%2Fhigh-tech%2Fcuriosity-pe-marte-un-pas-important-pentruexplorare-o-gura-de-oxigen-pentru-nasa-filmul-misiunii-reactiile-siprimele-imagini-foto-si-video-35011.html&h=TAQEZ6sBB

http://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fitmoldova.com%2Fitworld%2Frobotul-curiosity-functioneaza-cu-combustibil-nuclearsovietic%2F&h=TAQEZ6sBB