De ce s investim n art?

nc din cele mai vechi timpuri, arta a reprezentat ascensiunea, a fost folosit ca un instrument ce
descrie existena n planurile cele mai nalte, att ale spiritului ct si ale materiei. Pus iniial n
serviciul Divinitii, nelipsit apoi n palate si n vieile nobililor, colabornd in decursul istoriei cu
statul, lefuind astfel mentalitatea societii, arta a ajuns s simbolizeze astzi, mai presus de toate,
libertatea. O putem asemui unei forme de magie, caci ea pornete de la materiale simple i ieftine ca
panza sau vopseaua i dobandete n mod miraculos o valoare colosal.
Cu pensula, artistul lefuiete materia sub forma ideii. Dincolo de necesitate i practicalitate, el
izbutete s ncnte sufletul, facndu-i corzile s vibreze. Lumea pe care acesta o vede n forul su
interior devine o realitate palpabil pentru toi cei ce privesc direct spre opera sa. Capt forma unei
oglinzi universale n care fiecare se poate regasi pe sine.
William Blake spunea- "Imaginaia nu este o stare, este nsi existena uman."
n ciuda tendinelor prezentului, arta nu este fcut pentru a fi speculat. Ea poate fi, n cel mai
bun caz, iubit. Tratat nu ca un obiect, ci ca o necesitate a inimii. Astfel se explic poate de ce, n
ciuda recesiunilor i depresiunilor economice, arta a nregistrat o cretere constant de valoare.
Casele, mainile, tehnologia se devalorizeaz cu uurin, pe cand aurul, diamantele i arta s-au
dovedit a fi intangibile n contextul crizelor economice. Valoarea lor nu depinde de aceasta
structur, cci izvorul este altul. Ceea ce face arta att de valoroas este, paradoxal, faptul c o
considerm nepreuit. nsemntatea sa este strict subiectiv. Sau cel putin aa obinuia s fie.
Cndva factorul decisiv care determina evaluarea era impactul pe care mesajul artistului l avea
asupra receptorului. Se ntea o conexiune care se presupune c transcede materia. Astzi sunt o
mulime de ali factori care influeneaz procesul povestea tabloului si a autorului, curentul,
perioada, proveniena, percepia lumii asupra lui, pe scurt, brandingul operei devine elementul cu
cea mai mare greutate.
Dac arta este aleas din pasiune pentru frumos, vorbim de o situaie ideal. Posesorul este fericit
ori de cate ori o priveste, in timp ce lucrarea ii crete valoarea prin simpla sa existen. Altfel, arta
ramane o investitie economic, probabil la fel de avantajoas ca n primul caz, doar ca una facut
pentru dobndirea prestigiului si a unui obiect de lux.
Partea cea mai interesanta cu privire la dinamica aspectelor materiale care vizeaz lucrarea de art
este faptul ca unicitatea piesei ofer prilejul posesorului de stabili piaa. O form de putere pe care
banii nu o implic, dar aparent in acest context aparte, o pot cumpra.
Reviste ca Forbes si Financial Times au promovat in ultimii ani frecvent ideea ca arta este cel mai
sigur loc unde pot fi depozitai banii.
Lucrurile pot fi privite astfel, sub forma unei afaceri aductoare de profit sau putem fi motivai de
gndul ca atunci cnd cumprm arta, investim n capitalul cultural al lumii. Susinnd arta oferim
de fapt suport material acelor suflete care, de bun voie, au lsat in urma lor pmntul i caut
diferite modaliti prin care sa rup bucai de cer cu care sa ne hraneasc interioarele sterilizate de
aceast nou er a tehnologiei.
Colecionarii, ca i muzeele, atunci cand investesc n lucrri de arta, ii iau de fapt un mare
angajament i o important responsabilitate. De ei depinde astfel conservarea acestor mrturii
artistice. Iubindu-le si protejndu-le asigur continuitatea celei mai frumoase poveti care a fost
pus vreodat n imagini, aceea a evoluiei contiinei umane.