Sunteți pe pagina 1din 3

Dezvoltarea ficatului

1. Formarea mugurelui hepatic.


2. Inglobarea mugurelui in septul transvers.
3. Inglobarea venelor viteline in mugurele hepatic.
4. Evolutia venelor viteline.
5. Circulatia hepatica placentara (venele ombilicale).
6. Formarea ligamentului venos.
7. Separarea ficatului de septul transvers.
Anomalii.
In saptamana a patra, din peretele anterior al viitorului duoden, apare
mugurele hepatocistic care creste in mezogastrul ventral (sub forma a doua
mase de celule endodermale). Celulele mugurelui hepatic fuzioneaza cu
septul transvers astfel incat intelegem de ce componentele ficatului au doua
origini:
- hepatocitele si structurile biliare au origine endodermala.
- restul ficatului (capsula glison, celulele conjunctive, celulele kupfer si vasele)
au origine mezodermala.
Inglobarea venelor viteline in mugurele hepatic
Mugurele hepatic creste si inglobeaza venele viteline (care pleaca de la peretii
sacului vitelin si ajung la sinusul venos cardiac). Drept urmare caracterul de
vas unic se pierde si intrahepatic cele doua vene se transforma intr-o retea de
sinusoide (spatii libere). Segmentul prehepatic al venelor viteline poarta
denumirea de vene advehente. Segmentul posthepatic poarta numele de
vene revehente. Vena revehenta stanga se atrofiaza datorita involutiei cornului
stang al sinusului venos. Ramane sa dreneze ficatul numai vena revehenta
comuna. Prehepatic se stabilesc trei anastomoze viteloviteline:
- cea superioara este intrahepatic si preduodenala
- cea mijlocie este retroduodenala
- cea inferioara este preduodenala
Datorita rotatiei spre dreapta a duodenului anumite segmente ale venelor
advehente dispar (vezi desenul):
- pentru vena vitelina stanga: dispare segmentul dintre 2 si 3
- segmentul dintre 2 si 3 ramane permeabil in dreapta
- in dreapta dispar segmentele dintre 1 si 2 si de sub 3

Intelegem acum de ce viitoarea vena porta are traseu retroduodenal.

Circulatia hepatica are trei etape:


- circulatia vitelina
- circulatia placentara
- circulatia portala
Ca urmare a realizarii traseului viitoarei vene porte observam ca intrahepatic
aceasta se va imparti intre o ramura dreapta si una stanga. Acestea se vor
imparti in ramuri din ce in ce mai mici pana cand ajung la venele
centrolobulare care se unesc si vor drena in venele hepatice. Venele
centrolobulare se unifica prin clivare longitudinala.
Circulatia placentara (prin venele ombilicale): venele ombilicale aduc sange
oxigenat de la placenta. Initial sunt la distanta de ficat. Apoi intra in contact cu
acesta si stabilesc:
- o anastomoza dreapta care dispare rapid odata cu toata vena ombilicala
dreapta
- o anastomoza stanga cu prima anastomoza vitelovitelina
Etapa canalului venos al lui Arantius
Nevoile de sange oxigenat ale embrionului sunt foarte mari iar ficatul, prin
circulatia intrahepatica, nu poate satisface aceste nevoi. Drept urmare intre
anastomoza vitelino-ombilicala stanga si vena revehenta comuna se
stabileste pe fata dorsala a ficatului (uneori chiar in parenhimul hepatic) o
anastomoza numita canalul venos al lui Arantius. Practic cea mai mare parte
din sangele care ajunge la cord trece prin acest canal. La originea sa exista
un sfincter. In momentul nasterii contractiile uterine pompeaza foarte mult
sange catre cordul fetal. Acest sfincter se contracta si protejeaza cordul
evitand intrarea in insuficienta cardiaca. Dupa nastere canalul venos va
deveni ligament venos al lui Arantius, iar partea inferioara a venei ombilicale
stangi va deveni ligamentul rotund (teres) al ficatului. Dupa nastere
majoritatea sangelui hepatic trece prin vena porta.

Separarea septului transvers


Peritoneul face doua pliuri de o parte si de alta a ficatului si separa ficatul de
diafragma devenind recesuri subfrenice. Artera hepatica se formeaza din
trunchiul celiac si patrunde prin inmugurire in masa hepatica si ajunge pana la
periferia lobulului.
Anomalii:
- lobi accesori hepatici: pe marginea inferioara, la dreapta vezici biliare, este
lobul lui Riedel; pe fata viscerala lobul lui Spiegel, prelungire la dreapta a
viitorului lob caudat
- atrofii de lob, mai ales cel stang, sunt in legatura cu anomaliile de cord;