Sunteți pe pagina 1din 4

Dezvoltarea generala a tubului digestiv

Etapa 1: organizarea mezodermului


Etapa 2: formarea tubului intestinal primitiv ca urmare a cudarii transversale a
discului. Se formeaza initial tubul intestinal primitiv, care are origine
endodermala, si care comunica larg cu vezicula vitelina in treimea sa mijlocie.
Tubul intestinal primitiv este legat de peretele embrionar prin:
- anterior: mezenterul ventral care are ca limita inferioara mugurele hepatic
- posterior: mezenterul dorsal care se intinde insa pe toata lungimea tubului
digestiv.
Pe sub mezenterul ventral cele doua canale pleuroperitoneale comunica.
Tubul intestinal primitiv are trei parti:
- anterior: proenteronul a carui artera este trunchiul celiac
- mijloc: mezenteronul care comunica cu canalul vitelin, iar artera lui este
mezenterica superioara
- inferioara: metenteronul cu artera mezenterica inferioara
Din endoderm se formeaza de fapt mucoasa si glandele; in mezodermul
inconjurator restul peretelui, iar din crestele neurale migrate in peretele
digestiv se formeaza plexurile locale Meissner si Auerbach si celulele APUD.
Dezvoltarea esofagului
Pe peretele anterior apare o proeminenta numita mugurele pulmonar. Acesta
se alungeste treptat, pediculul devine canal traheal, mugurele se bilobeaza
formand primordiul pulmonar. In acest timp partea inferioara a diverticulului se
separa (printr-o succesiune de plici) de esofagul primitiv. Esofagul creste in
lungime (datorita coborarii stomacului). In lumenul esofagian, initial, epiteliul
prolifereaza intens si obstrueaza intreaga cavitate. Ulterior apar vacuole care
fuzioneaza si retunelizeaza esofagul.
Malformatii:
O retunelizare incompleta duce la stenoza esofagiana congenitala.
Lipsa totala a tunelizarii duce la atrezia esofagiana.
Tulburarile de separare ale mugurelui pulmonar pot duce la diverse tipuri de
fistule traheoesofagiene.
Brahiesofag: stomacul este in torace.

Dezvoltarea stomacului
Stomacul se dezvolta initial in regiunea cervicala de unde coboara printr-un
pseudodescensus deoarece creste mai mult regiunea cefalica. Apare ca o
dilatatie fusiforma cu o margine anterioara si una posterioara. Specificul
dezvoltarii este cresterea inegala a marginilor, crescand mai mult marginea
posterioara care devine curbura mare. Ficatul, care se dezvolta in mezenterul
ventral, trage spre dreapta marginea anterioara a stomacului incat fata stanga
devine fata anterioara (spunem ca stomacul se roteste spre dreapta in plan
frontal). In acest mod mezourile stomacului devin ligamente si delimiteaza
impreuna cu acesta bursa omentala.
Anomalii in dezvolatrea stomacului:
Stomacul bilobular: se datoreaza dezvoltarii inegale a unei paturi musculare.
Atrezii sau stenoze
Hipertrofia congenitala de pilor: mai frecventa la barbati. Mesajul genetic care
se indeplineste tarziu dupa adolescenta si consta in cresterea masei
musculare a pilorului cu ingustarea canalului piloric.
Inversiunea stomacului datorita unui defect de rotatie.
Ectopiile gastrice
Cand esofagul este scurt este hernie diafragmatica congenitala, insa cand
este lung este hernie diafragmatica dobandita.
Dezvoltarea duodenului, jejunului, ileonului si a colonului
a) Evolutia intestinului mijlociu
Datorita scurtarii si ingustarii canalului vitelin mezenteronul este centrat de
canalul vitelin si formeaza ansa umbilicala. Ansa are o ramura superioara, ce
creste foarte mult si cade pe spatele ramurii inferioare, si o ramura inferioara.
Datorita unei inadecvari continut-continator (creste foarte mult ficatul si
mezonefrosul si foarte putin abdomenul) intre saptamanile 6-10 are loc hernia
fiziologica, adica ramurile ansei ombilicale ies prin inelul ombilical in cavitatea
celomului extraembrionar (in grosimea pediculului ombilical).
Pe durata herniei:
- creste numarul de anse
- apare diverticulul cecal pe ramura inferioara

Reintrarea din hernie se face intr-o anumita ordine:


- primele reintra ansele jejunale care imping colonul descendent in flancul
stang si favorizeaza formarea fasciei de coalescenta retrocolica Toldt II.
Ansele jejunale se aseaza la stanga liniei mediane
- urmeaza ansele ileale care se aseaza la dreapta liniei mediane.
- ultimul e diverticulul cecal care se aseaza sub ficat. De aici creste spre
inferior in flancul drept pana in fosa iliaca dreapta si formeaza colonul
ascendent, cecul si apendicele. Mezoul colonului ascendent se aseaza peste
flancul dept unde va forma fascia Toldt I si pars tecta duodeni (partea
acoperita a duodenului).

b) Evolutia duodenului
Este initial o ansa concava posterior situata in mezenterul dorsal. Ca urmare
a dezvoltarii hepatice este trasa spre dreapta in plan frontal, organul devine
secundar retroperitoneal si are in spate fascia Treitz.
Atentie! Canalul vitelin se gaseste la cca 80 cm de valvula ileocecala pe ileon.
Din ramura inferioara a ansei se dezvolta ultimii 80 de cm de ileon, cecul,
colonul ascendent si 2/3 din colonul transvers (colonul drept). Colonul stang
se dezvolta din metenteron
c) Evolutia cloacei
Cloaca e partea terminala, dilatata a metenteronului inchisa de membrana
cloacala.
In mezodermul de la baza vezicii viteline apare diverticulul alantoidian. Acesta
separa posterior de el o masa mezodermala ce creste spre membrana
cloacala si se numeste sept rectogenital. Septul imparte cloaca intr-un
segment anterior numit sinusul urogenital si o cavitate posterioara numita
canalul anorectal. Cand septul atinge membrana cloacala o imparte in trei
segmente:
- anterior: membrana urogenitala
- mijloc: centrul tendinos al perineului

- posterior: membrana anala: se formeaza intr-o depresiune ectodermala


numita proctodeum. Acesta este delimitat de membrana anala. Din
proctodeum se formeaza ultimii 2-3 cm ai canalului anal (epiteliu pluristratificat
keratinizat). Membrana anala se resoarbe si in locul ei ramane linia pectinata
(zona de tranzitie intre epitelii cu risc crescut de cancer).
Malformatii:
Imperforatia anala: cand nu se resoarbe membrana
Stenoze si atrezii de canal
Fistule rectogenitale sau rectovezicale
Megacolonul congenital aganglionar (Hirschprung): exista o portiune de colon
dilatata imobila datorita absentei plexurilor nervoase (nu migreaza aici celulele
din crestele neurale)
Tolicocolon: colon mai lung
Megacolon: cand este foarte dilatat
Megatolicocolon: foarte dilatat si lung