1.Tensiunea arteriala: definitie, scop, tehnica.

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretilor arteriali.
Scop:evaluarea functiei cardiovasculare.
Materiale necesare:
Tensiometru
Stetoscop biauricular
Tampon de vata
Alcool
Pix de culoare rosie
Foaie de temperatura
Tehnica:
-se pregateste psihic si fizic pacientul
-se spala pe maini si se introduc manusile
-se dezinfecteaza cu alcool olivele si membrana stetoscopul
-se aplica manseta pe bratul pacientului
-se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub manseta
-se introduc olivele in urechi
-se pompeaza aer in manseta
-se decomprima progresiv aerul din manseta pana cand se percepe primul zgomot(val TA
maxime)
-apoi ultimul zgomot(val TA minima)
-se noteaza in foaia de temperatura
-se dezinfecteaza olivele stetosopului si membrana cu alcool
-se reorganizeaza locul de munca

2.Pulsul: definitie, scop, tehnica.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor care se comprima pe un plan osos si
este sincrona cu sistola ventriculara.
Scop:evaluarea functiei cardiovasculare
Locuri de masurat: temporal, carotid, apical, femural, radial, popliteu, tibial, pedios.
Materiale necesare:
Ceas cu secundar
Cpix de culoare rosie
Foaie de temperatura
Tehnica:
-pregatirea psihica a pacientului
-spalarea pe maini si introducerea manusilor
-reperarea arterei
-fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor pe un plan osos
-numararea pulsatiilor timp de 1 minut
-consemnarea valorii in foaia de temperatura
-reorganizarea locului de munca

3.Respiratia: definitie, scop, tehnica.

Respiratia: reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigen necesar proceselor de
oxidare din organism si de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderea celulara.
Scop: evaluarea functiei respiratorii
Materiale necesare:
Ceas cu secundar
Pix de culoare verde
Foaie de temperatura
1

Tehnica:
-asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
-plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui
-numararea inspiratiilor timp de 1 minut
-consemnarea valorii obtinute in foaia de temperatura
-reorganizarea locului de munca

4.Temperatura: definitie, scop, tehnica.

Temperatura: necesitatea organismului de a conserva o temperatura, procesul de
termoreglare.
Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneaza.
Locuri de masurat: axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
Materiale necesare:
Termometru
Tampoane de vata si comprese sterile
Solutie dezinfectanta
Tava medicala
Alcool medicinal
Ceas
Foaie de temperatura
Tehnica:
-pregatirea materialelor langa pacient
-pregatirea psihica si fizica a pacientului
-spalarea pe maini si introducerea manusilor
-se scoate termometrul si se dezinfecteaza, se scutura, se verifica
-se aseaza pacientul in pozitie de decubit dorsal sau in pozitia sezand
-se ridica bratul pacientului
-se sterge axila prin tamponare cu solutie dezinfectanta
-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
-se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe torace
-se mentine timp de 10 minute
-se consemneaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura
-reorganizarea locului de munca

5. Tehnica punctiei venoase:

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prn intermediul unui
ac de punctie.
Scop:
Explorator: recoltarea sangelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice si bacterilogice
Terapeutic: administrarea unor medicamente, recoltarea sangelui in vederea
transfuzarii, transfuzie de sange, sangerare in edemul pulmonar
Locul punctiei: venele de la plica cotului, antebratului, de pe fata dorsala a mainii,
subclaviculare, femurale, maleolare interne, jugulare si epicraniene(sugari si copii mici)
Materiale:
-perna elastica pentru sprijinirea bratului
-solutie dezinfectanta cu vata
-garou
-instrumentar si materiale sterile: ac, seringa, manusi, tampoane (in functie de scop, daca se
recolteaza vacutainer si holder, daca se perfuzeaza, branula)
-eprubete( pentru recoltare), solutii perfuzabile
Tehnica:
-se verifica fisa de observatie
-se pregateste fizic si psihic pacientul: se aseaza in decubit dorsal sau semisezand
2

-se masoara functiile vitale

-spalarea mainilor si imbracarea manusilor
-se pregatesc materialele langa pacient si se verifica integritatea acestora si data de expirare
-examinarea starea venelor
-dezinfectarea tegumentelor
-aplicarea garoului 7-8 cm desupra locului punctiei, se recomanda pacientului sa stranga
pumnul
-se fixeaza vena, seringa cu gradatiile in sus, acul cu bizoul in sus
-se patrunde in vena(unghi de 30 de grade)
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie
-se continua tehnica in functie de scop
-dupa efectuarea tehnicii se desface garoul
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul
-se comprima locul punctiei 1-3 minute
-reorganizarea locului de munca

6.7.8.Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma, VSH, Biochimie.

Recoltarea sangelui cu sistemul vacuitainer asigura confortul pacientului, calitatea
probei de sange, securitatea personalului medical.
Materiale Necesare:
-holder - un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se
ataseaza acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare
-acul de punctie protejat de carcasa bicolora
-tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori
Pentru hemoleucograma: Mov(edta)
Pentru VSH: Negru(nitrat de sodiu 0,5%)
Pentru biochimie: Verde
-materiale necesare efectuarii punctiei venoase( tampoane vata, alcool, garou)
Pregatirea Pacientului:
Pregatirea psihica: se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii
Pregatirea fizica: recoltarea se face dimineata pe nemancate; se aseaza pacientul in
decubit dorsal, confortabil, cu membru superior in abductie, extensie si supinatie
Executia:
-Asistenta verifica Fisa de observatie
-Masoara functiile vitale
-Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, imbraca manusi sterile
-Verifica banda de siguranta a acului(integritate, valabilitate)
-Indeparteaza carcasa de culoare alba a acului
-Alege locul punctiei si il aseptizeaza
-Indeparteaza carcasa colorata a acului
-Introduce tubul in holder fiind strapunsa diafragma gumata a dopului
-Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder si i se imprima miscari usoare de
inclinare-rasturnare pentru omogenizare
-Se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3
minute
-Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator
-Se reorganizeaza locul de munca, acele utilizate se depun in containerul destinat

9.Modul de pregatire al unei perfuzii.

Def: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor substane
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Materiale:
3

-dezinfectante: alcool iodat, mnui-pentru puncia venoas: garou, ac de puncie/branul,

perfuzor, soluie de perfuzat,comprese sterile, 1-2 seringi, romplast.
Executie:
-Verificarea fisei de observatie
-Masurarea functiilor vitale
-Splare pe mini, mbrcare mnui sterile-se pregtete soluia de perfuzat: se desface
perfuzorul i se ncheie prestubul, semonteaz la soluia de perfuzat i se las lichidul s
circule prin tub pentru ndeprtarea aerului.
-Se alege vena, se aplic garoul, se dezinfecteaz locul de la centru n afar. Se introduce acul
sau branula n ven, se scoate garoul, se ataeaz tuburile, se deschide prestubul i se fixeaz
rata de flux la 60 picturi/min (de obicei)-administrarea unei perfuzii se termin cnd n
pung sau n flacon au mai rmas 10 ml soluie.
-Se menine locul de perfuzie (branula) acoperindu-se cu comprese sterile.Se schimb
pansamentul la 24 ore i se inspecteaz zona pentru a depista oeventual inflamaie.
-La sfritul perfuziei se exercit o presiune asupra venei cu 1 tampon i se retrage acul
ndirecia axului venei.
-Se aeaz pacientul comod.
-Reorganizarea locului de munca.

10.Rolul si accidentele unei perfuzii.

Rolul-hidratarea i mineralizarea organismului;-administrarea medicamentelor la care
se urmrete efectul prelungit;-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a
produilor toxici;-completarea proteinelor sau a unor componente;-alimentarea pe cale
parenteral.
Accidente :
-hiperhidratarea se combate prin reducerea ritmului sau prin ntreruperea perfuziei;
-embolia gazoaz prin ptrunderea aerului n ven;
-revrsarea lichidului n esuturi perivenoase care pot da natere la flebite sau necroza
tesuturilor;
-ruperea acului;
-coagularea sngelui pe ac sau canul.

11.Pregatirea pacientului pentru perfuzie.

-psihic: se informeaz pacientul asupra scopului punciei, se linisteste pacientul, se intreaba
daca are nevoie la toaleta, se face anamneza(alergii)
-fizic: pentru puncia de la venele braului i antebratului
-Se aranjeaza patul
Se aeaz pacientul ntr-o poziie confortabil att pentru el ct i pentru asistent(decubit
dorsal)
-Se masoara functiile vitale
-se dezbraca de haine groase
-se degajeaza bratul
Se examineaz calitatea i starea venelor, se aeaz braul pe perni i muama n abducie i
extensie maxim.

12.Toaleta pacientului activ.

La internarea in spital, bolnavului neimobilizat I se da posibilitatea sa faca o baie sau
un dus, iar in timpul spitalizarii bolnavului va face baie sau dus cel putin de 2 ori pe
saptamana.
Scop: mentinerea tegumentelor intr-o stare de perfecta curatenie in vederea prevenirii
unor complicatii cutanate, pentru stimularea functiilor pielii si pentru asigurarea unei stari de
confort fizic si psihic.
A.Baia generala, dusul.
4

Materiale necesare: termometru de baie si de camera; sapun; manusi de baie; cearsaf

de baie; alcool; lenjerie curata incalzita; trusa pentru unghii; casca pentru protejarea parului.
Executie:
1.Pregatirea incaperii: inchiderea geamurilor si a usii, masurarea temperaturii incaperii(in jur
de 20 de grade)
2.Pregatirea materialelor:
Se aseaza sapunul in savoniera, manusile de baie pe un suport la marginea baii sau pe
un suport langa dus.
Se aseaza pe un scaun cearsaful de baie, lenjeria curata, trusa pentru unghii cu
ustensile dezinfectate, pieptenele, periuta de dinti, pasta de dinti, alcoolul pentru
frectie
3.Pregatirea cazii de baie:
Se introduce in cada apa fierbinte peste apa rece, pentru a evita producerea de vapori,
cada fiind spalata si dezinfectata in prealabil. Cada se umple pe jumatate.
Se masoara temperatura apei 37-38 grade.
Pentru bolnavii care prezinta o stare de fatigabilitate se aseaza transversal pe marginea
baii o scandura, pe care bolnavul va sta in pozitie sezanda.
4.Pregatirea bolnavului:
Este invitat sa urineze
Este ajutat sa se dezbrace
Se protejeaza parul cu casca de baie
Bolnavul este introdus cu precautie in cada de baie, supraveghindu-I reactia.
5.Efectuarea baii
Bolnavul se spala singur sau este spalat de catre asistenta cu prima manusa de baie pe
fata, pe trunchi si pe membre cu o doua manusa, iar a treia manusa este intrebuintata
pentru regiunea perineala
Clatirea tegumentelor cu ajutorul dusului
Este ajutat sa iasa din baie, este invelit in cearceaf si sters
Se face frectie cu alcool pentru inchiderea porilor si stimularea circulatiei.
Este ajutat sa se imbrace cu lenjeria curata, halat si papuci.
Este ajutat sa-si faca toaleta cavitatii bucale, sa-si taie unghiile, sa se pieptene. Este
transportat la salon.
6.Reorganizarea locului de munca: se strang materialele folosite, lenjeria murdara se
pregateste pentru transport la spalatorie; se spala cada de baie, se aeriseste camera.
B.Toaleta zilnica.
Asistenta are misiunea delicata de a controla( in mod discret) si de a indruma ca
bolnavul neimobilizat sa-si faca zilnic toaleta de dimineata si de seara( spalarea fetei,
urechilor, gatului, membrelor superioare, regiunii axilare, toaleta cavitatii bucale si ingrijirea
parului)
Executie:
1.Pregatirea incaperii(spalatorului): se impune aceeasi conduita ca si la baia generala.
2.Pregatirea materialelor:
La chiuveta se pregatesc: sapunul, o manusa pentru fata, gat, membre superioare;
periuta de dinti; pasta de dinti; paharul; pieptenele, peria pentru par; prosopul.
In apropierea dusului se pregateste materialul pentru mica toaleta: sapun, manusi,
prosop. In lipsa dusului se pregatesc un lighean spalat si dezinfectat, cana cu apa
calda.
3.Pregatirea bolnavului: bolnavul se dezbraca, se protejeaza parul.
4.Efectuarea toaletei:
Spalarea pe fata cu sapun sau fara, dupa preferinta bolnavului. Se spala gatul,
membrele superioare cu manusa uda si sapunita, se clateste si se sterge
Se efectueaza toaleta perineala.
Se piaptana si se perie parul.
5

Se face toaleta bucala.

13.Modul de igienizare a fetei pacientului.

Se indeparteaza una din perne, sustinand capul bolnavului

Cealalta perna se acopera cu musama pentru a o proteja de umezeala, iar peste
musama se aseaza o aleza
Se aseaza capul bolnavului pe perna acoperita
Patura se pliaza sub forma de armonica si se aseaza pe scaun
Se dezbraca bolnavul si se acopera cu caersaful de patura
Spalarea mainilor
Se umple ligheanul cu 2/3 apa calda
Se controleaza temperatura cu ajutorul termometrului de baie
Se aseaza in jurul gatului bolnavului un prosop
Se imbraca prima manusa de baie si se umezeste
Se spala ochii de la comisura externa spre cea interna
Se clatesc cu apa curata si se sterg cu primul prosop curat
Se spala fruntea de la mijloc spre tampla
Se spala regiunea periorala si perinazala prim miscari circulare
Se sterge imediat prin tamponare
Se sapuneste o ureche insistand in santurile pavilionului si in regiunea retroauriculara.
Se clateste bine si se sterge cu prosopul
Se descopera gatul bolnavului si se spala cu apa si sapun
Se clateste bine si se sterge imediat pentru ca bolnavul sa nu fie predispus la raceala
Se acopera gatul bolnavului
Se arunca apa din lighean

14.Rolul asistentei medicale in cabinetul ambulatoriu.

Ingrijirea omului bolnav si sanatos

Masoara functiile vitale
Completeaza retete, adeverinte, fise, scrie in registru
Ajuta medicul la consult
Administreaza tratamentul
Testari
Recoltarea de analize
Educatie pentru sanatate
Vizite la domiciliu
Face programari
Dispensarizarea pacientilor noi bolnavi
Tine evidenta gravidelor, copiilor, deceselor

15.Rolul asistentei medicale in spital.

Primirea pacientului
Familiarizarea persoanei cu locul in care a intrat si identificarea datelor personale si a
motivului pentru care a venit
Asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
Stabilirea si completarea fisei personale
Pregateste pacientul pentru: masurarea functiilor vitale, consult, pansament,
investigatii, administrarea de tratament paranteral
Asistarea medicului la consult
6

Administrarea de tratament sau efectuarea manevrelor indicate de acesta

16. Rolul asistentei in sectie tura 1.

Ia in primire sectia( circuitul pacientilor)

Verifica igiena saloanelor
Se verifica internarile si externarile, foile de observatie, caietul de rapoarte, aparatul de
urgenta si medicala
Masurarea functiilor vitale si supravegherea si verificarea starii generale
Pregateste pacientul pentru consult: masurarea functiilor vitale si trecerea lor in foaia
de observatie
Analizeaza starea generala a pacientului: culoarea tegumentelor, temperatura
tegumentelor, eventuale leziuni tegumentare( leziuni de grataj, macule, papule, plagi,
echimoze, tumefiatii), atrofia de muschi, starea de constienta si de prezenta a
pacientului
Mic interviu al orelor care au trecut: daca a mancat, daca s-a hidratat, eliminari, odihna
Se va observa statusul pacientului( pozitie, asezare, asimetrie)
Schimbarea lenjeriei de pat si de corp si iegienizarea pacientului
Aranjarea salonului
Asistarea medicului la consult: asezarea pacientului in pozitie de consult, dezbracare,
degajare, reasezarea pacientului in pat
Se stabilesc prioritatile in functie de pacienti, ora si ceea ce trebuie facut
Se verifica si se supravegheaza efectul tratamentelor
Scrie condica, verifica foile de observatie, preia medicamentele de la farmacie si
aranjeaza aparatul de medicamente, face internari
Se asigura de alimentatia si hidratarea pacientilor
Intocmeste raportul de garda

17.Rolul asistentei medical in sectie tura 2.

Preia pacientii verificand saloanele si analizand raportul de tura( nr de pacienti ramasi,

efectivul ocupat, elemente surpriza, tratamente)
Analize, investigatii pentru ziua urmatoare
Masurarea functiilor vitale a tuturor pacientilor
Administrarea tratamentelor( dupa verificarea fisei de observatie)
Se supravegheaza pacientul dupa tratament
Se supravegheaza alimentatia, igiena, se intocmeste raportul de tura si se preda tura

18. Rolul asistentei medicale in sectie tura 3.

Preia pacientii
Pregateste pacientii pentru investigatiile de a doua zi sau ii verifica
Supravegheaza tratamentul, functiile vitale, internari, externari.

19.Sondajul vezical la barbati: definitie, scop, materiale necesare.

Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui instrument tubular( sonda sau
cateter) prin uretra in vezica urinara, realizand astfel o comunicatie instrumentala intre
interiorul vezicii si mediul extern.
Scop:
Explorator: recoltarea unei cantitati de urina pentru examen de laborator; depistarea
unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare
Terapeutic: evacuarea continutului( cand aceasta nu se face spontan); executarea unor
procedee terapeutice prin sonda
Materiale necesare:
7

De protectie: musama si traversa; manusi sterile de cauciuc

Sterile: sonda, punga colectoare, seringa cu ser fiziologic, tampoane de vata, substanta
dezinfectanta
Nesterile:materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita renala, paravan
Ulei de parafina steril, oxicianura de mercur

20.Sondajul vezical la barbati tehnica.

-se verifica foaia de observatie
-se anunta si se explica necesitatea si inofensiviztatea tehnicii pacientului
-se masoara functiile vitale
-se face anamneza
-se aseaza pacientul in decubit dorsal cu picioarele intinse si usor departate
-se izoleaza patul cu paravan
-se acopera pacientul lasand accesibila regiunea genitala
-se face toaleta organelor genitale
- sub bazin se aseaza o perna tare, musama si aleza
-se aseaza tavita renala intre coapse
-se verifica valabilitatea si integritatea materialelor folosite
Asistenta se spala pe maini si imbraca manusi de cauciuc
Alege sonda si o lubrefiaza
Dezinfecteaza meantul urinar cu ser fiziologic si oxicianura de mercur
Intre degetele inelar si mic ale mainii drepte prinde extremitatea libera a sondei si cu
ajutorul unei pense sterile, tinuta in aceeasi mana apuca sonda in imediata vecinatate a
varfului
Introudce varful sondei in meat si impinge usor cu pensa, in timp ce cu mana stanga
intinde penisul cat mai bine, pentru ca sa dispara cutele transversale ale mucoasei
uretrale care ar putea impiedica patrunderea sondei in vezica
Daca pe parcursul inaintarii sondei apar obstacole anatomice sau functionale, spasme,
asistenta retrage sonda si pregateste alta de calibru mai mic
Patrunderea sondei in vezica se semnaleaza prin scurgerea urinei prin sonda
Se fixeaza sonda pana se evacueaza urina
Notarea in foaia de observatie
Reorganizarea locului de munca

21.Sondajul vezical la femei tehnica

-se verifica foaia de observatie
-se anunta si se explica necesitatea tehnicii pacientei
-se masoara functiile vitale
-se izoleaza patul cu paravan
-se protejeaza cu musama si aleza
-se aseaza pacienta in decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele indepartate(pozitie
ginecologica)
-se indeparteaza perna si patura
-se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala
-se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale
-se indeparteaza bazinetul si se aseaza tavita renala intre coapsele pacientei
-se verifica valabilitatea si integritatea materialelor folosite
Sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie atat a pacientei si a
instrumentelor, cat si a mainilor celui care o executa
Asistenta se spala pe maini si imbraca manusi sterile
Evidentiaza meatul urinar
8

Dezinfecteaza cu oxicianura de mercur orificiul uretral de sus in jos in directia

anusului
Scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetul mediu si inelar ale mainii drepte
Lubrifiaza sonda cu ulei steril
Orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretera 4-5 cm
Paralel cu inaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in
forma de arc pentru a-i usura trecerea in vezica
Se fixeaza sonda pana se evacueaza urina
Notarea in foaia de observatie
Reorganizarea locului de munca

22.Sondajul nazo-gastric: definitie, scop, materiale necesare.

Sondajul nazo-gastric reprezinta introducerea unui tub din cauciuc prin cavitatea
nazala, prin faringe si esofag in stomac.
Scop: se realizeaza in scop terapeutic pentru administrarea de oxigeno-terapie, pentru
introducerea de substante pe cale nazo-gastrica sau aspiratie nazo-gastrica si pentru a ocoli
calea naturala de ingestie a lichidelor.
Materiale necesare:
-manusi
-sonda nazo-gastrica
-punga colectoare
-tavita renala
-substante de introdus, seringa de aspirat

23.Sondajul nazo-gastric tehnica.

Asistenta explica pacientului scopul tubajului, explica manevra, ii castiga
consimtamantul si cooperarea
Asigura izolarea pacientului

Asigura pacientului o pozitie cat mai confortabila si relaxanta, il informeaza asupra

duratei interventiei
Verifica foaia de observatie

Se spala pe maini si imbraca manusi sterile

Indeparteaza proteza dentara, daca exista
Roaga pacientul sa-si sufle nasul, pe rand, fiecare nara sau curata narile daca este
necesar
Intreaba pacientul daca are defect nazal

Masoara cu aproximatie distanta de la narile pacientului la stomac sau de la lobul

urechii la nara si noteaza pe tub
Introduce sonda in stomac: tine capul pacientului cu mana stanga flectat pe spate,
prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion, cere
pacientului sa inghita cand ajunge sonda la peretele posterior al faringelui, cat mai
aproape de radacina limbii; prin deglutitie patrunde in esofag si este impinsa foarte
atent spre stomac( la marcajul de 40-50cm)
Verifica daca sonda a ajuns in stomac prin aspirarea continutului gastric

Securizeaza sonda la nas sau fata cu leucoplast

Se asigura ca, dupa manevra, pacientul sta confortabil
Indeparteaza materialele folosite
Inregistreaza tehnica efectuata
Monitorizeaza pacientul
9

24.Anamneza pacientului.
Date de identificare a pacientului:nume si prenume, cum prefera sa I se spuna, varsta,
sexul, sata internarii, data primului contact pe care l-am avut cu pacientul, sectia unde
e internat, inaltime, greutate, temperatura, puls, respiratie, tensiune
Date generale despre pacient: motivele spitalizarii, boli recente, operatii recente, alte
probleme de sanatate, fumeaza, alergii
Repere ale starii de sanatate: greutatea, apetitul, dentitie, tegumente, edeme, scaun,
mictiuni, respiratie, transpiratii, somn, capacitatea de a comunica
Gradul de independenta

Antecedente personale si heredo-colaterale

Personalitatea

25.Pregatirea pacientului pentru consult.

Pregatire psihica: I se explica in ce va consta procedura de consult, necesitatea si

inofensivitatea acesteia, se linisteste pacientul, se face anamneza
Pregatire fizica: se aranjeaza patul, se pofteste pacientul sa se aseze comod intr-o
pozitie care sa-I ofere confort dar si in functie de natura consultului, se dezbraca de
hainele groase si de altele in functie de consult, se masoara functiile vitale.

26.Pozitiile pacientului in pat.

- se aleg in functie de modificarile fiziologice sau de sanatate ale pacientului.
1.Pozitia de semisezand: se aplica pacientilor cu probleme respiratorii, probleme cardiace,
probleme de circulatie cerebrala, probleme digestive(greata, varsaturi)
2.Pozitia decubit dorsal(pacientul asezat pe spate): traumatisme de coloana, coma( cu capul
rotat stanga dreapta), in stari de lipotimie, cand TA se decompenseaza, traumatismele de
membre, cand pacientul o cere.
3.Pozitia decubit ventral(asezat pe burta): traumatism de coloana( pe plan dur pentru
efectuarea transportului), comatosi, cei care varsa, nou-nascutii.
4.Pozitia decubit lateral stanga sau dreapta: stari de voma, coma, avc, dureri digestive
(pozitia se asigura prin sprijin cu o patura sau orice obiect rulat si asezat la spate).
5.Pozitia genu-pectorala: la tuseul rectal, clisma, colici renale, dureri digestive.
6.Pozitia de drenaj postural: varsaturi, secretii bronsice, probleme digestive.
7.Pozitia de siguranta pe timpul noptii: pacienti comatosi, cu avc, cu probleme pulmonare,
cei care au varsat.
8.Pozitia trendenlenburg: extremitatea cefalica este asezata orizontal, membrele inferioare
ridicate in unghi de 60-90 de grade: lipotimie, coma, functii vitale decompensate,
hipocalcemie, hipoglicemie.

10