M08

GEOGRAFIA
TURISMULUI
tema:

Forme i tipuri
de exploatare a
potenialului turistic
n Romnia
lector: Nicu MARIN

STRUCTURA TEMA

1. DEFINITII
2. FORME DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL
3. TIPURI DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL
4. FORME DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC
5. TIPURI DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC
6. STUDIU DE CAZ : CANIONUL 7 SCARI

Vorbind despre potentialul touristic in Romania, trebuie spus ca el se va

imparti in doua mari categorii si anume:
Potentialul NATURAL, ce cuprinde elementele oferite de cadrul natural
relief, clim, reea de ape, vegetaia .a., urmrind atragerea fluxurilor
de
turiti
n
vederea
petrecerii
vacanelor.
Si
Potentialul ANTROPIC , cuprinde creaiile omului de-a lungul timpului,
concretizate n elemente de cultur, istorie, art i civilizaie, care prin
caracteristicile lor atrag grupurile de turiti.
In tema noastra studiem, formele si tipurile de exploatare a potentialului
touristic in Romania. Prin urmare, sa vedem ce inseamna acestea.
modul de existent, de organizare ale unei actiuni; totalitatea
mijloacelor prin care se exprim continutul unei actiuni (ex. de actiuni
turistice care se pot efectua in ,,potentialul natural si in ,,potentialul
antropic; adica ce forme de turism putem face in listele de mai jos)
FORMA:

TIPURI: totalitatea caracterelor distinctive esentiale ale unei actiuni (ex.

turism individual, de grup, expeditii etc)

In cele ce urmeaza ne vom referi in primul rand la:

FORME si TIPURI de EXPLOATARE a POTENTIALULUI

TURISTIC NATURAL

I. Formele de exploatare a potentialului touristic natural reprezinta

totalitatea reliefului inca neexploatat sau amenajat de om, care se poate
vizita de grupuri relative restranse de turisti pentru frumusetea lor. Astfel,
vorbind despre potentialul natural, enumeram :
1. Muntii Carpati

6. Domeniul Schiabil

2. Ape

7. Cascadele

3. Speologice

8. Defileele

4. Delta Dunarii

9. Parcuri si Rezervatii Naturale

5. Litoralul

10. Fenomene Naturale

Dezvoltand un pic aceasta enumerare de forme de exploatare a

potentialului touristic natural vom spune urmatoarele.
In Romania vorbim despre :

1.) Forme montane - Carpatii Romanesti

Carpaii Romniei Carpaii Romneti, att prin desfurarea lor, pe circa
o treime din suprafaa rii (66.303 kmp), ct i prin poziia central,
configuraia general i altitudinal, se impun ca un component de baz n
structura geografic i peisagistic a Romniei. Cu aceeai importan se
nscriu i n activitatea de turism prin bogia i varietatea potenialului lor
turistic. Sistemul carpatic din ara noastr se caracterizeaz prin trei
trsturi generale i anume (Glvan, 1978, 1992):
a) diversitatea de aspecte peisagistice, care, prin specificul i modul de
mbinare n spaiu, confer originalitate i atractivitate turistic munilor,
fcndu-i cutai de ctre turiti n orice anotimp. Aceast caracteristic
este dat de: particularitile diferitelor structuri geologice i tipuri de
relief (glaciar, carstic, vulcanic, petrografic, structural etc.); diferenierile
altitudinale i geologice ntlnite n mod frecvent, ndeosebi n Carpaii
Occidentali; alternana munilor cu depresiunile i culoarele de vale,
varietatea i configuraia nveliului vegetal, de la pdurile de foioase i
conifere pn la pajitile montane i alpine, care alterneaz sau se
ntreptrund n funcie de condiiile naturale concrete; ntinsa i diversa
reea de ruri, izvoare minerale i lacuri, felurite dup origine i

caracterele fizico-chimice ale apei; bogia faunistic i piscicol etc.;

frumuseea i specificul gospodriilor rneti, care urc pn la 1.2001.300 m n munte, sau a oraelor i staiunilor turistice, care ntregesc
farmecul natural al munilor. Toate acestea se mbin armonios, dar se
difereniaz n teritoriu, crend originalitatea i atractivitatea peisagistic
mai sus amintit.
b) marea complexitate de potenial turistic ca structur i volum, n
care se regsesc importante resurse turistice generatoare de turism i
anume: ntins domeniu schiabil de la 800 m pn la 2.000 m, dar cu optim
ntre 1.500 i 1.800-1.900 m, cu expuneri nordice, nord-estice sau nordvestice, cu un climat moderat, confort termic, viscole reduse, avalane
puine etc. ca n Munii Bucegi, ParngCindrel, arcuMuntele Mic,
Semenic, VldeasaMuntele Mare, Rodna etc.; domeniu alpin la peste
1.900-2.000 m (ndeosebi n Carpaii Meridionali), dar i montan, pentru
drumeie; fond balnear bogat i diversificat (ape minerale, nmol de turb
i gaze terapeutice, bioclimat etc.); reea de ruri i lacuri variate; fond
cinegetic de mare valoare i piscicol; pduri de interes socialrecreativ, dar
i tiinific; rezervaii naturale i parcuri naionale; domenii pentru
practicarea alpinismului i speoturismului, legturi lesnicioase rutiere i
feroviare etc.
c) multiple posibiliti de dezvoltare a turismului ceea ce d o
funcionalitate complex Carpailor Romneti n tot timpul anului, dar cu
precdere iarna i vara. Se pot practica mai mult de zece forme de turism,
dup cum urmeaz: drumeie, odihn, sporturi de iarn, tratament
balnear, de interes tiinific, pentru cunoatere, ecoturism pentru alpinism
i speoturism, vntoare i pescuit sportiv, pentru agrement nautic, fotosafari, sporturi de aventur etc. n cadrul Munilor Carpai se remarc o
mare difereniere ntre masivele montane dup valoarea i complexitatea
de potenial sau preponderena unor anumite componente, care dau nota
dominant n turism. Astfel, n Carpaii Orientali, apele minerale prin
bogia i valoarea balnear sunt principalii factori generatori de turism,
dup cum, n Carpaii Meridionali, varietatea peisagistic i mai ales
peisajele alpine-glaciare i calcaroase, ca i ntinsele domenii schiabile
dau atractivitate turistic deosebit a acestora.
n Carpaii Romneti se individualizeaz mai multe subregiuni i areale
turistice (Glvan, 1995):
2) Acvatice sunt deosebi de numeroase fiind naturale si artificiale;
lacurile de munte sunt glaciare (Bucura), vulcanice (Sf. Ana), sau de baraj
natural (Lacul Rosu);

in ansamblul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa sarata

utilizate in scop balnear (Sovata, Ocna Sibiului);
iazurile din Campia Transilvaniei sau a Moldovei sunt importante domenii
pentru pescuitul sportiv;
lacurile de campie amenajate in mare parte de om au valente balneare
(Amara), agrement si pescuit sportiv (Snagov);
mai exista si lacurile pentru recreare si odihna de pe Colentina din partea
de NE a capitalei: Herastrau, Tei, Floreasca, etc.
c) Speologice: cuprinde peste 14.000 de pesteri si situeaza Romania pe
locul 3 in Europa dupa Franta si Croatia; intalnim pesteri de dimensiuni
mari, complexe carstice subterane, cu rauri si cascade sau cu sisteme
dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate si
altele cu mineralizatii rare sau picturi murale; sunt unicate pe plan
national si international fiind declarate monumente naturale, rezervatii
sau intrate in circuitul turistic.
d) Delta Dunrii
Delta Dunrii (pe teritoriul Romniei mpreun cu Complexul lagunar
Razim Sinoe nsumeaz 5.460 kmp) i se remarc prin originalitatea sa
peisagistic, morfohidrografic i faunistic, fiind un unicat att sub
aspect ecologic, ct i al modului de habitat n mediul deltaic, iar turistic
este una dintre cele mai reprezentative i valoroase destinaii turistice din
ar. Potenialul turistic este determinat, ndeosebi, de elementele
cadrului natural care prin mbinarea lor armonioas dau o mare varietate
i originalitate peisajului. Originalitatea cadrului natural, rezult din
mbinarea n mod diferit, dar spectaculos, a suprafeelor acvatice cu
terenurile mltinoase i grindurile marine i fluviatile, iar plaja mrii i
dunele de nisip cu peisaje aride i exotice etc. se impun ca atracii
turistice importante, alturi de sectoarele deltaice. Se evideniaz i
reeaua dens de canale, grle, bli i lacuri (Furtuna, Isac, Gorgova,
Puiu, Rou etc.), care, alturi de braele Chilia, Sulina i Sfntu Gheorghe,
constituie principale ci de acces i de circulaie n delt i, totodat,
locuri pentru excursii, agrement nautic i pescuit sportiv. Ele se mpletesc
cu crmpeie de uscat, cum sunt grindurile fluviatile, de-a lungul celor trei
brae dunrene, grindurile fluviomaritime, transversale, mai importante
fiind Letea, Caraorman i Srturile sau martorii din uscatul predeltaic,
precum cmpurile de loess de la Chilia i Stipoc, redate parial agriculturii.
Litoralul marin ofer ntinse plaje cu nisip fin, mai ales n zonele Sulina, Sf.
Gheorghe i Perior Portia. O not de originalitate i exotism o d
peisajul arid sau acoperit de vegetaie rar i, numai local, transformat de

om, al dunelor de nisip de la Caraorman (cu cele mai nalte dune din ar,
de 7-8 m), Letea sau Srturile. Un element de mare atracie turistic l
constituie vegetaia, specific i deosebit de variat, original prin
aspectele peisagistice: de la ntinsele stufrii, cele mai compacte din lume
(150.000 ha) i felurite plante de balt, cu nuferi albi i galbeni i insule
plutitoare de plaur, la zvoaiele de slcii seculare i uriae i plopi negri
care mrginesc malurile apelor ca nite pduri galerii i pn la codrii de
stejar termofil, cu coroane magnifice i cu mpletitura deas de liane
slbatice i alte plante agtoare ce dau farmecul exotic, luxuriant al
hasmacurilor de pe grindurile Letea i Caraorman. Fauna prezent este
deosebit de important pentru turism. Se impune, aici, fauna ornitologic,
autohton i de pasaj, cu peste 280 de specii, variate ca origine
geografic i interesante sub aspectul tiinific i estetic, multe ocrotite de
lege, precum pelicanul, egreta, strcul cenuiu, cocorul, clifarul, gsca cu
gt rou etc., dar i specii de interes cinegetic ca raa, gsca, grlia, liia
etc. Fauna piscicol este de mare bogie i varietate i de interes
economic i tiinific, dar i pentru pescuitul sportiv. Este vorba de crap,
somn, tiuc, scrumbie de Dunre etc., dar i de sturioni, precum nisetrul,
morunul, pstruga ce dau caviarul romnesc. Sub aspect cinegetic,
prezint importan i mamiferele de uscat i ap, ca mistreul, cpriorul,
bizamul i vidra. Plaja de pe litoralul marin deltaic constituie o motivaie
cert pentru vizitarea deltei fluvio-marine de la Sulina, Sf. Gheorghe i
Portia n scopul curei heliomarine. Condiiile de clim, prin regimul termic
ridicat (temperatura medie anual de 1111,4 C), precipitaiile mai
reduse (350 400 mm/an), durata mare de strlucire a soarelui (2.360
ore/an) etc. favorizeaz practicarea turismului din primvar pn n
toamn, cura aero-helioterm i heliomarin, dar i iarna pentru peisaj,
vntoare i pescuit la copc. Cadrul natural este completat cu
interesante obiective cultural-istorice situate n apropiere, cum sunt:
urmele cetilor greceti de la Histria (sec. VII d. Hr.) i Argamum (secolele
VI V . Hr.), ale cetii dacice Aegyssus (VI III . Hr.), cetatea bizantin de
la Enisala (X-XI), alte monumente istorice, oraul Tulcea cu Muzeul Delta
Dunrii i numeroase elemente etnofolclorice ale populaiei locale
(aromni, ucraineni, lipoveni, rui), precum i aezrile omeneti cu
specific deltaic, ca arhitectur, mobilare, gastronomie etc. Acest valoros
potenial turistic este valorificat, ndeosebi, prin excursii de 1-2 zile (pe
apte trasee omologate), sejur pentru odihn i recreere, agroturism,
agrement nautic, ecoturism i turism specializat (tiinific pentru
ornitologi, biologi, ecologi etc.), vntoare i pescuit sportiv, cur
heliomarin pe plaja litoralului deltaic de la Sf. Gheorghe, Portia i Sulina
combinat cu excursii n delt i pescuit sportiv. n Delta Dunrii i aria
limitrof s-au construit hoteluri la Tulcea Delta (234 locuri) i Egreta (130
locuri), Europolis (137 locuri) i Tineretului (49 locuri), la Crian Lebda

(148 locuri) i Sulina (143 locuri) ambele n curs de modernizare, Maliuc

Salcia (52 locuri), camping la Crian sat (120 locuri), satul de vacan
de la Rou (166 locuri) i complexul turistic Cormoran Uzlina (70 locuri);
la acestea se adaug hotelurile de pe malul dobrogean la Mahmudia
Plaur (34 locuri) i Murighiol Pelican (42 locuri) i campingul Murighiol
(174 locuri) .a.
O flotil specializat, compus din hidrobuze, alupe rapide i silenioase,
pontoane tractate de remorchere, diferite ambarcaiuni ale NAVROM S.C.
i a altor uniti i instituii, uureaz accesul i croazierele n Delt.
Numeroase brci cu rame sau cu motor se afl la Crian, Maliuc, Hotel
Lebda, Sulina i complexul Rou. Se remarc pentru turismul
internaional (croazier, vntoare i pescuit sportiv) hotelurile plutitoare
ATBAD de 3 i 4 stele cu 36 locuri. n Delta Dunrii, n funcie de nivelul
apelor, se pot realiza excursii turistice variate ca durat (1/2 2 1/2 zile)
pe trasee turistice dintre cele mai spectaculoase. Aceste trasee turistice
se pot modifica (prin restrngere sau completare) n raport cu nivelul
Dunrii i necesitile de protejare a ecosistemelor. Traseele turistice
aprobate de Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (ARBDD)
sunt menionate mai jos: 1. Tulcea canalul Mila 23 grla Sireasa grla
ontea canalul Olgua Dunrea Veche Mila 23 sat Dunrea Veche
hotel Lebda Crian Maliuc Tulcea. 2. Tulcea Maliuc hotel Lebda
canalul Caraorman canalul Litcov braul Sf. Gheorghe Tulcea. 3.
Tulcea Maliuc hotel Lebda canalul Crian canalul Caraorman lacul
Puiu lacul Rou lacul Roule canalul Rou grla mpuit canalul
Busurca Sulina Tulcea. 4. Murighiol canalul Dunav canalul de
legtur cu Dranov canalul Dranov golful Holbina lacul Razim Gura
Portiei. 5. Jurilovca - Gura Portiei. 6. Hotelul Lebda Dunrea Veche
canalul Eracle grla Lopatna lacul Trei Iezere Dunrea Veche. 7.
Lebda Dunrea Veche canalul Madgearu Dunrea Veche braul
Sulina la Mila 8,5. Delta Dunrii prin valoarea ecosistemelor sale de unicat
a devenit Rezervaia Biosferei Delta Dunrii (RBDD), zon de o
importan ecologic naional i internaional (Legea nr. 82/20.XI.1993,
HG 248/27.V.1994), care cuprinde Delta Dunrii, complexul lagunar Razim
Sinoe, Somova Parche, litoralul Mrii Negre de la braul Chilia pn la
Capul Midia, inclusiv izobata de 20 m n Marea Neagr i Dunrea
maritim pn la Cotul Pisicii. Din anul 1990 a fost recunoscut ca zon
umed de importan internaional, n special ca habitat al psrilor de
ap (Conferina de la Ramsar) i inclus n Lista Patrimoniului Mondial
Cultural i Natural i programul Omul i Biosfera (MAB) lansat de
UNESCO. Din cele 580.000 ha suprafa total a RBDD, zonele cu regim de
protecie integral (n care nu se practic activiti economice) ocup
50.600 ha (18 rezervaii), zonele tampon cu activiti selective 223.300 ha

(12), zonele economice (inclusiv pentru turism) 306.100 ha din care cele
de reconstrucie ecologic 11.425 ha. n aceste condiii practicarea
turismului ca i vntoarea i pescuitul sportiv se fac cu unele restricii i
cu avizul Administraiei RB Delta Dunrii, pe traseele i n locurile special
amenajate. Astfel, rezervaiile cu regim de protecie integral i zonele de
reconstrucie ecologic sunt excluse circulaiei turistice, zonele tampon
pot fi incluse n circuitul turistic (pescuit sportiv, croazierele cu
ambarcaiuni nepoluante) fr a se amenaja dotri turistice, iar zonele de
interes economic sunt utilizate n turism numai cu autorizaie i n condiii
de protejare a ecosistemelor deltaice. Forme de turism: cele menionate.
Destinaii: centru turistic: Tulcea; localitile turistice: Crian, Sfntu
Gheorghe, Sulina, Maliuc, Murighiol, Uzlina, Mila 23, ca sate turistice.
e) Litoralul:
Litoralul romnesc al Mrii Negre De-a lungul celor 244 km de litoral, se
disting dou sectoare, desprite de promontoriul Capul Midia: unul la
nord, cu rm jos, cu cordoane litorale, plaj fluvio-marin i areale
nmltinite, puin favorabil turismului i altul sudic, cu falez i plaje
deschise, amenajat n scopuri turistice. Unele elemente naturale ale
litoralului, mai puin favorabile, ntre care relieful plat i monoton al
Dobrogei i rmul mrii, optimul climatic redus sunt compensate de alte
trsturi care l fac competitiv. De aceea, potenialul turistic al litoralului
marin este destul de complex impunndu-se att prin apa mrii, ct i
prin resursele balneare. Unele obiective cultural-istorice i economice
situate n apropiere se asociaz celor naturale, conferindu-i litoralului
condiii pentru a rspunde unei palete largi de motivaii turistice: odihn,
cur balnear complex (profilactic, terapeutic, recuperatorie),
agrement nautic i sportiv, divertisment cultural etc. Ca elemente de
potenial, se impun factorii naturali de cur, care formeaz, n principal,
un complex terapeutic, de odihn i ntreinere sau punere n form
(talasoterapie, dup specialitii francezi3). De altfel, cura balnear pe
litoralul romnesc constituie o form particular, utiliznd toi factorii
naturali existeni: apa de mare i plaja, bioclimatul marin, apele
termominerale, apa i nmolul terapeutic etc. Plaja litoralului romnesc,
adpostit la baza falezei ntre Constana i Mangalia i cu o larg
deschidere n restul litoralului, are o orientare ce permite expunerea ei la
soare n tot cursul zilei de var (peste 10 ore) ceea ce se ntlnete pe
puine plaje din Europa. Coboar n mare cu pant lin, ceea ce
favorizeaz bile de mare i mersul prin ap, proceduri de mare valoare
terapeutic. n general, plaja este natural, are limi de 400-500 m la
Mamaia i Techirghiol i 18 50 200 m n rest, iar nisipul, cuaros,
calcaros sau organic cu puritate ridicat i granulaie fin spre medie, se
prezint aproape n permanen uscat. n sectorul Mangalia Nord (Jupiter

Capa Aurora) s-au amenajat, prin ndiguire i nnisipare i plaje artificiale

(peste 200.000 m2). Nisipul plajei face parte din complexul de cur
balnear specific mrii talasoterapie calitile fizicochimice ale
acestuia fiind folosite n psamoterapie i termoterapie.
Talasoterapia este o metod complex folosit n scop profilactic, curativ
i de recuperare funcional, n care acioneaz apa mrii prin factorul
chimic (mineralizarea, concentraia n sruri cu predominana clorurii de
sodiu), factorul termic (temperatura apei mrii dependent de media
termic a aerului, de intensitatea i direcia vntului, insolaia, panta
plajei i adncimea apei) i factorul mecanic (apa mrii ca presiune
hidrostatic i valurile mrii). Sursa: El. Berlescu,
Mic
enciclopedie de balneoclimatologie a Romniei, Editura All, 1996. Apa de
mare, prin compoziia ei chimic (ap clorurat, sulfatat, sodic,
magnezian), salinitate redus (17-18 g/l), favorabil organismului sub
aspect terapeutic i osmolar, contrastul termic apaer, prin aciunea
valurilor i aerosolilor provenii din sfrmarea acestora i care plutesc n
aerul marin, constituie un factor natural care genereaz o form special
de cur talasoterapia, indicat n afeciunile aparatului circular,
locomotor, boli de nutriie, endocrine etc., dar i n profilaxie. Pe de alt
parte, lipsa mareelor permite folosirea optim a plajelor, iar salinitatea
redus a apei favorizeaz practicarea sporturilor nautice i mai ales a
celor subacvatice. Bioclimatul marin de pe litoralul romnesc al Mrii
Negre cu temperaturi mai moderate (11,2 C medie anual, 21,8 C media
lunii iulie i 0,2 C cea a lunii ianuarie), primveri mai timpurii i toamne
mai calde i prelungite, este mai cald ca cel de pe litoralul baltic sau al
Mrii Nordului i al Mrii Mnecii i mai puin torid dect cel adriatic i
mediteranean. Vara, durata de nsorire este de 10-11 ore pe zi, cu circa 25
zile pe lun, n sezonul estival nregistrndu-se ntr-un an peste 2.500 ore
de strlucire a soarelui, ceea ce favorizeaz bile de soare n tot timpul
anului. Alte caracteristici: o mare stabilitate termic (variaii mici de
temperatur de la o or la alta i de la zi la noapte); precipitaii reduse
(350 mm/an), cu ploi rare i de scurt durat, ceea ce face ca plajele s
fie n permanen uscate; predominana timpului senin (80 zile/an);
puritatea aerului marin; uniformitatea gradului de umezeal; brizele
marine etc. Bile de aer ca i cele de soare fac parte din complexul
talasoterapeutic de cur marin (soare-nisip-mare), iar bioclimatul
excitant-solicitant specific este benefic n terapia afeciunilor
reumatismale i neuroendocrine. Cura heliomarin se aplic n intervalul
mai septembrie inclusiv i este o form de climatoterapie foarte
solicitant a sistemului nervos vegetativ endocrin. n afara apei de mare,
pe litoral se gsesc i alte dou tipuri de ape minerale: cele de adncime,
aduse la suprafa prin foraje (zonele Mangalia; Venus, Neptun i Eforie i

cele din lacurile srate. Apele minerale din foraje sunt mezotermale (24
28C), bicarbonatate, sodice sau calcice, sulfuroase, iodurate, bromurate
i clorosodice, cu o mineralizare cuprins ntre 618,81038 mg/l i
nsemnate rezerve geologice. Aceste ape, indicate n tratarea afeciunilor
reumatismale, ginecologice, ale sistemului nervos periferic, iar unele i n
cura intern (colit, dischinezie biliar) sunt valorificate la Mangalia,
Venus, Saturn, Neptun i Eforie Nord. Se adaug apele srate ale lacului
Techirghiol (55-50 g/l) i mai puin cele sulfuroase ale lacului Mangalia, cu
aceleai proprieti balneomedicale, folosite fiind numai cele din primul
lac. Nmolul terapeutic se constituie ca unul dintre cei mai importani
factori naturali de cur i se afl n cteva lacuri de pe litoralul romnesc.
ntre acestea, nmolul sapropelic de la Techirghiol deine un loc important
n ce privete rezervele exploatabile i valorificarea terapeutic, fcnd
renumite staiunile Techirghiol, Eforie Sud i Eforie Nord. Menionm c
nmolul sapropelic din lacul Nuntai, lng Istria, este n curs de
regenerare, dar se utilizeaz n stabilimentul balnear local. La Mangalia sa pus n eviden i nmolul de turb (descompus chimic) ale crui
rezerve valorificabile n scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar
utilizate numai parial la Mangalia. Pe litoral mai exist i alte obiective
turistice naturale (sau modificate de om) i care prezint interes pentru
activitatea de turism. Este vorba de lacurile Taaul, Siutghiol (lng
Mamaia), Belona (Eforie Nord), Neptun, Jupiter, cu ap dulce, care, pe
lng faptul c mbogesc aspectul peisagistic, ofer i posibilitatea
practicrii sporturilor nautice. De asemenea, pdurile din jur (Comorova),
parcurile i spaiile verzi constituie elemente importante n ambientarea
staiunilor, dar i n meninerea unui microclimat tonifiant i nepoluat. Un
bogat fond cultural istoric (vestigii arheologice ale unor ceti vechi
Callatis, Tomis, Histria, mozaicul roman, monumente arhitecturale,
ansamblul monahal rupestru de la Basarabi, muzee etc. completeaz
potenialul natural al litoralului romnesc. Acesta, prin varietatea i
valoarea turistic a resurselor, dar, mai ales prin baza tehnico-material
turistic diversificat i ponderea circulaiei turistice, reprezint principala
zon turistic a rii. Pe litoralul romnesc s-au amenajat 13 staiuni
turistice cu specializri (profiluri) diferite, dei funcia profilactic a
staiunilor de litoral este recunoscut pretutindeni ca funcie balnear
(balneoclimatic). Condiiile naturale favorabile pentru practicarea unui
turism diversificat au permis construirea unei importante baze tehnico
materiale turistice, destinaia litoral fiind considerat pe primul loc n
ar n ce privete complexitatea activitii de turism i agrement,
capacitile de cazare i circulaia turistic n sezonul de var, dei are o
sezonalitate accentuat. Forme de turism: odihn-recreere, cur
heliomarin, tratament balnear, agrement nautic, turism cultural i de
tranzit. Destinaii: staiuni cu funcii de odihn i recreere ca Mamaia,

Costineti, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Saturn, Nvodari i staiuni profilate

pe odihn, recreere i cur balnear ntre care Eforie Nord, Eforie Sud,
Neptun, Venus, Mangalia i Techirghiol.
f) Domeniul schiabil, se desfasoara de la 800 la 2200 de metri
altitudine, cele mai importante partii sunt intre 1500 si 1800 m;
este lipsit in general de avalanse si ferit de viscole;
prezinta numerosi factori favorizanti practicarii sporturilor de iarna precum
fizionomia si expunerea reliefului, dispunerea altitudinala a acestora
conditiilor meteorologice;
Se poate schia pana primavara tarziu in circuitele glaciare dar si in unele
straturi montane mai inalte;
Crestele si piscurile alpine, verticalitatea peretilor stancosi are conturat si
un important domeniu pentru alpinism.
g) CASCADE -cascadele sunt forme spectaculoase prin care apa, sapand
un deflileu sau un pas montan, isi schimba altitudinea la care sapa, pentru
a-si continua drumul la o mai mica altitudine decat pana atunci. In
Romania, cascadele sunt prezente peste tot in zona montana iar ele ca
forme natural ale potentialului touristic sunt deosebit de pretioase.
Enumar mai jos cateva din cele mai cunoscute si mai spectaculoase
cascade din Romania.
- Cascada Bigar - Localizata in judetul Caras-Severin, aceasta
cascada a devenit celebra dupa ce revista The Word Geography a inclus-o
in topul celor mai spectaculoase cascade din lume. In locul in care este
amplasata cascada este dificil de ajuns, dar asta nu impiedica miile de
turisti romani si straini sa o viziteze.
- Cascada Urlatoarea - Aceasta cascada este localizata pe Valea
Prahovei, in apropierea orasului Busteni. Este foarte cunoscuta de catre
turisti datorita amplasarii intr-o zona turistica intens fregventata. Am
putea spune ca este cea mai cunoscuta cascada din tara. Denumirea
cascadei vine de la zgomotul foarte puternic pe care il face.
- Cascada Duruitoarea - Se afla in Muntii Ceahlau. Are o coborare
foarte spectaculoasa de 25 m. Atunci cand debitul de apa este mare,
acesta emite un zgomot puternic, de aici tragandu-se si denumirea de
Duruitoarea.
- Cascada Valul Miresei - Mai este cunoscuta si sub denumirea de
cascada Rachitele. Este localizata in comuna Rachitele din judetul Cluj.
Este foarte spectaculoasa, deoarece caderea de apa este de 30 m.

Numele i se trage de la o legenda conform careia o mireasa ar fi cazut de

pe stanci iar valul ei a ramas agatat, iar din lacrimile nuntasilor formanduse cascada.
- Cascada Beusnita - Acesta cascada este localizata pe
teritoriul judetul Caras Severin in Parcul National Cheile Nerei. Poate fi
vizitata impreuna cu cascada Bigar, care se afla in apropiere. Este formata
din 3 cascade, cea mai mare avand o curgere de 15 m.
- Cascada Cailor - este una dintre cele mai frumoase atracii
turistice din Romnia. Situat n Munii Rodnei, aceasta se numr printre
cele mai mari cascade din ara noastra, cderea de ap msurnd 90 de
metri. La cascada, situat la 1.300 de metri altitudine, se poate ajunge
relativ uor pe un traseu ce pornete din localitatea maramureeanp
Bora, ns iarna este greu accesibil din cauza zpezii i crrilor
abrupte. De unde provine numele cascadei? Se spune c pajitile Muntelui
Piatra Rea, pteau adesea, hergheliile de cai ale celor din sat. ns la
rstimpuri, ursul nfometat abtea bietele animale speriate, ctre
prspatie, determinndu-le s se arunce n gol. Marea tragedie s-a produs
ntr-o noapte cu furtun nprasnic, n care ploaia i fulgerele au nlesnit
incursiunea ursului, ce a avut drept prad ntreaga avere a satului.
h) DEFILEURI
Defileul Dunarii - se poate situa cu mandrie in fruntea acestui top; este
in primul rand cel mai lung din Europa, cu cei 134 kilometri pe care ii
masoara. Dincolo de acest aspect, Defileul Dunarii este cu adevarat
spectaculos, cu numeroasele sale clisuri datorate rocilor din regiune. Zona
Cazanelor (Cazanele Mari si Cazanele Mici) ofera imagini rupte din rai
indiferent de anotimp si idei de circuite deosebite; poti sa te bucuri de ele
de la distanta (urmand un traseu prin Muntii Clisurei), de pe mal sau chiar
din mijlocul apei. Zona bogata in relief, cu coline, pesteri si versanti
abrupti de calcar, ofera o serie de atractii turistice la fel de spectaculoase
si interesante.
Defileul Oltului - De ce-ar fi Defileul Oltului mai putin spectaculos decat
Defileul Dunarii? Poate datorita lungimii sale, de numai 47 kilometri; dar
frumusetile naturale pe care le strabate si le cuprinde in arealul sau nu
merita nicicum sa fie considerate mai putin atragatoare. Raul Olt strabate
Muntii Cindrel, Muntii Lotrului si ai Fagarasului. Privelistile pe care le ofera
sunt unicat: monumente istorice, biserici si manastiri, paduri. Sudul
defileului (intre Gura Lotrului si Calimanesti) este foarte spectaculos, unde
intalnim minunata Vale a Oltului. Manastirea Cozia, Muzeul Satului Valcean
(din satul Bujoreni), Cheile Rosiei, cascada Gardului, Manastirea Turnu si

rezervatia naturala sunt cateva dintre cele mai importante atractii

turistice ale zonei.
Defileul Dambovicioarei - Cand spui Defileul Dambovicoarei, spui in
primul rand Cheile Dambovicioarei principalul magnet al zonei marginite
de orasul Campulung Muscel si culoarul Rucar Bran. Amplasate in Muntii
Piatra Craiului, cheile au o lungime de 8km si un cadru natural de invidiat.
Il stii desigur din celebra serie de filme avandu-l ca personaj central pe
Margelatu (alias Florin Piersic). Canionul strapuns de firul paraului
Dambovicioara este incredibil de spectaculos si impunator in goliciunea
lui. Iar satele rasfirate dincolo de stanci (Dambovicioara, Ciocanu si Podu
Dambovitei) te uimesc cu aerul lor rural, cald si primitor. Nu departe ai sa
intalnesti si Pestera Dambovicioara, cea mai cunoscuta si cea mai mare
pestera din defileu, descoperita pe la 1500. Remarcabile sunt cateva
dintre formatiunile sale, ce poarta nume sugestive: laba de urs, piele de
tigru, aripa de acvila si cap de sarpe.
Defileul Jiului - este una dintre cele mai spectaculoase vai de rau din
tara, leaganul Parangului, al muntilor Godeanu si Vulcan, care ascund
rezervatii naturale, pesteri si chei. Peste 11.000 de hectare de locuri
salbatice, bogate in flora si fauna (peste 700 de specii de plante specifice
acestei zone si 441 de specii de animale, unele dintre ele protejate de
lege), grote salbatice, rezervate celor cu spirit de aventura, puturi
naturale si paduri virgine de fag, gorun, carpen si frasin. Infiintat in anul
2005, Parcul National Defileul Jiului se intinde de-a lungul defileului pe
care il formeaza Jiul in nordul judetului Gorj un defileu salbatic, care se
intinde pe aproape 33 de kilometri, intre Bumbesti-Jiu si Livezeni. Cu ape
involburate si curse de rafting nebunesti. Daca esti pasionat de rafting,
merita sa te cazezi in zona si sa participi la o cursa nebuneasca pe apele
involburate ale Jiului. Cel mai bun sector pentru rafting, dar si dificil, este
portiunea de 12 kilometri aflata intre Livezeni si Bumbesti Jiu (muntii
Valcan si Parang), unde gradul de dificultate este clasificat intre 2 si 5.
Canionul 7 scari - Defileul din Brasov, Muntii Piatra Mare, se numara si el
printre cele mai spectaculoase defilee din tara si cele mai cunoscute. Mai
ales de cand a fost redeschis, dupa ultima amenajare. Canionul 7 Scari
este un defileu format din calcare jurasice, aflat in vestul muntilor Piatra
Mare din jud. Brasov. Are 160 de metri lungime si o diferenta de nivel de
58 de metri. A fost amenajat pentru prima data intre anii 1920 si 1930,
cand au fost montate primele scari care sa usureze accesul in defileu. La
inceputul anilor 70 au fost montate pasarele si mai multe scari, iar in
2002 au fost inlocuite toate pasarelele cu unele de metal. In 2013,
Canionul 7 Scari a fost redeschis, dupa ce intregul ansamblu a fost

complet reabilitat, impreuna cu drumul forestier de pe Valea Sipoaia, intre

Dambu Morii si intrarea in canion.
i) Parcuri si Rezervatii Naturale
- Parcul National Retezat - 20.000 de hectare de rezervaie natural cu
peste 1000 de specii de plante, din care aproximativ 100 sunt endemice,
adic nu mai pot fi vzute nicieri n lume. Peste 20 de vrfuri mai nalte
de 2000 de metri, aproximativ 100 de lacuri, cel mai ntins lac glaciar din
ar i cel mai adnc se gsesc tot aici. Tot acest peisaj este acoperit de o
linite grea, acoperit de ciripitul a peste 180 de specii de psri i
murmuratul a ctorva zeci de cascade. Parcul Naional Retezat este un loc
excepional, peisajele unice, aerul slbatic i natura neatins fac ca acest
loc s par ireal, decupat din crile cu basme.
Animale precum uri, lupi i ri, capre negre, cerbi, cprioare, mistrei
sau iepuri sunt doar cteva din vietile care zburd ntr-un habitat ideal
pe vile mpnzite de peteri i avene.
- Parcul National Cheile Nerei - 36.000 de hectare care gzduiesc 6
rezervaii naturale nconjurate de un relief ntre 200 i 1000 metri,
acoperit cu pduri dese. Ursul, cerbul carpatin, cprioara, mistreul, vidra,
bursucul sau jderul de stnc i de copac sunt doar cteva din animalele
care zburd prin natura parc neatins de om. Flora foarte bogat este
reprezentat prin peste 1000 de taxoni, adica 60% din flora judeului. Aria
protejat conserv pe lng acestea i numeroase specii de faun i
resurse cultural istorice. n imediata apropiere a parcului au fost
descoperite urme de Cro-Magnon (un reprezentant timpuriu al omului
contemporan), cu o vrst de peste 42.000 de ani.
Lacurile carstice Ochiul Bei i lacul Dracului, cascadele Beunia, Bigr i
uara, peterile Plopa, Ponor, Dubova i Petera Boilor sunt doar cteva
din obiectivele turistice naturale de care te poi bucura n Parcul Naional
Cheile Nerei. Pe lng vizitarea obiectivelor mai poi practica ecoturismul
i drumeiile pe traseele marcate, raftingul pe rul Nera, alpinismul pe
traseele special amenajate, cicloturism pe drumurile forestiere, speologie
n peterile din zon .a.
- Parcul National Cheile Bicazului - 6.500 de hectare care gzduiesc
peste 1000 de plante superioare, dintre care cteva unice n lume,
monumente ale naturii Papucul Doamnei, singura staiune climateric
de munte i aproximativ 5 kilometri de chei sunt doar cteva din lucrurile
care fac Parcul Naional Cheile Bicazului unic.
Aceast oaz este n proporie de 95% acoperit de pduri de molid,
printre care se plimb broate cu buri galbene, vipere i erpi, capre

negre, uri, lupi i cerbi carpatini vegheai de psri precum fluturaul de

stnc sau ciocnitoarea de munte.
Locuri n care trebuie neaprat s ajungi sunt staiunea Lacul Rou,
Petera Munticelu, vrful Hmau Mare i Piatra Singuratic. Dac i plac
drumeiile poi alege unul din cele 18 trasee turistice montane.
- Rezervatia Naturala Delta Dunarii - Delta Dunarii este cea mai mare
si cea mai bine conservata dintre deltele europene. A intrat in patrimoniul
mondial al UNESCO in 1991, este clasificata ca rezervatie a biosferei la
nivel national in Romania si ca parc national in taxonomia internationala a
IUCN.
Vegetatia Deltei este reprezentata in mare parte de o vegetatie specifica
mlastinilor (stuf, papura, rogoz) si ocupa 78% din totalul suprafetei.
Zavoaiele ocupa 6% din suprafata deltei, fiind paduri de salcie, frasin,
arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar
ochiurile de apa sunt acoperite de o vegetatie acvatica si plutitoare,
ocupand 2% din suprafata deltei.
De asemenea, exista paduri pe campurile Letea si Caraorman si sunt
alcatuite din stejar brumariu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurator,
ulm,
plante
agatatoare.
Contine mai mult de 320 de specii de pasari si 45 de specii de peste de
apa dulce in numeroasele sale lacuri si japse. Acesta este locul unde
milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa,
Marea Mediterana) vin sa cuibareasca. Speciile majore de pesti din cadrul
Deltei Dunarii sunt stiuca si somnul.
Rezervatia Stiintifica Pietrosul Mare - Rezervatia stiintifica Pietrosu
Mare este situata in apropierea localitatilor Borsa si Moisei din judetul
Maramurs si cuprinde partea nordica a muntilor Rodnei. Cele 3300 de
hectare ale rezervatiei ocupa golul alpin si padurile de conifere din Masivul
Pietrosu Rodnei in care se remarca varful Pietrosu Mare cu o inaltime de
2303 metri.
Rezervatia naturala Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief
glaciar din Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din
Muntii Rodnei), Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra,
Gropi. Aceste formatiuni au in portiunea bazala morene si caderi de apa
pe pragurile de stanca lustruite de ghetari. Cea mai mare parte a
rezervatiei este ocupata de roci cristaline metamorfice.
j) Fenomene Naturale

1. Retezat - Specii unice in lume

"Fenomene naturale perfect explicabile", spun geologii despre mai toate
minunile naturale ale Romaniei. Probabil asa si este. Dar Retezatul are 90
de specii de plante care nu se gasesc niciunde in lume si 185 de specii de
pasari, iar Delta este cel mai bine conservata din Europa, in timp ce in
Apuseni se afla cel mai mare fenomen carstic din Europa. Si toate se
regasesc intro singra tara. Parcul national Retezat a ratat intrarea in
minunile naturale ale lumii, dar este fara indoiala o destinatie de vis. Aici
exista peste 80 de lacuri (aproximativ 38% din lacurile glaciare de pe teritoriul
Romaniei) asezate pe granit si formate din fosti ghetari, toate cu o adancime de
pana la 29 de metri. Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, in timp ce
Zanoaga este cel mai adanc din Romania. Taul Agatat este locul instalat la l
altitudine de 2.250 metri si multi turisti au impresia ca zboara daca il privesc.
Retezat este binecunoscut si pentru diversitatea sa florara; dintre cele 1.200 de
specii de plante existente in aceasta rezervatie, 90 nu mai pot fi vazute in alt loc
din lume.

2. Sfinxul si Babele - sculpturi ale naturii - Sfinxul este situat la

2.216m pe Platoul din Muntii Bucegi, si atrage prin forma umana pe care
natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Insa, natura nemultumindu-se
doar cu atat, parca a suflat peste el si un strop de personalitate. Bine
pozitionat, cu o privire aspra, el da impresia ca supravegheaza acele
plaiuri.
Babele, ciudate si interesante, ele atrag turistii datorita formei unice. Pe
acest platou, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi,
insa mai are de lucru pana sa le dea forma finala. Babele au aspectul unor
ciuperci gigantice, dar poate peste vreo 300 de ani, urmasii nostri o sa
poata distinge siluetele unor doamne.
De-a lungul timpului, in jurul Sfinxului si al Babelor s-au tesut legende si sau invartit zeci de teorii mitologice, nastrusnice sau doar amuzante. Unii
afirma ca n-ar fi naturale, ci modelate cu har si interes de mana omului,
altii ca "pietrele" din varf de munte emana energii pozitive nemaiintalnite
care au aparat tara - fara nicio indoiala - urme ale unei civilizatii
extraterestre.
3. Gura Portitei - Atestata documentar inca din anul 1710, Gura Portitei
este, probabil, ultima plaja virgina de pe litoralul romanesc. Ca sa ajungeti
acolo, trebuie sa mergeti cu bacul o ora intreaga, insa nu se aseamana cu
nici o alta plaja, mai ales ca in partea ei stanga, se gaseste apa dulce a
Deltei Dunarii. In luna Iunie, cand broastele testoase isi depun ouale, pe
aceasta plaja puteti vedea carduri intregi care se plimba in voie,
nederanjate de atentia turistilor. Toti cei care au vizitat Gura Portitei, o

fasie ingusta de nisip, au plecat de acolo cu gandul ca se vor intoarce in

unul dintre cele mai frumoase locuri din Delta Dunarii.
4. Vulcanii Noroiosi - Rezevatie naturala de tip geologic, intinsa pe 30
de hectare, vulcanii noroiosi sunt localizati in Subcarpatii de Curbura
(Buzau). Formatiunile au aparut datorita eruptiilor de gaze din pamant
care antreneaza spre suprafata namol si apa. In zona sunt cunoscuti sub
denumirea de pacle, insa in interiorul lor se produc procese similare ca si
in vulcanii adevarati. Conurile nu depasesc 5-6 metri inaltime, iar asa-zisa
lava este aruncata pe o suprafata mica. Odata ajunsi in zona vulcanilor
noroiosi, turistii sunt surprinsi de o senzatie neobisnuita. Cand este
innnourat, platoul arid cu milioane de crapaturi si torenti adanci separati
de creste, seamana cu un peisaj lunar. Iar daca aparae soarele, locul pare
desprins dintr-un plin desert african, deoarece noroiul uscat vireaza
imediat din gri inn galben deschis. De fapt, noroiul nu este altceva decat
un amestec de gresii, cuartite, ghipsuri, argile, calcare si urme de petrol,
antrenate din adancuri de gazele naturale ce provin de la peste 3.000m
adancime si care trec printr-un sol argilos, combinandu-se cu apa din
panza freatica. Mai departe de zona cu cratere, acest taram aparent ostil
vegetatiei, este inconjrat de o explozie verde de natura salbatica.
Paduricea de liliac aflata in interiorul rezervatiei Vulcanii Noroiosi este
poate la fel de frumoasa si de interesanta precum vulcanii insisi.
5. Cetatile Ponorului - In Muntii Apuseni se afla cel ma imoresionant
fenomen carstic din Europa de Sud-Est: un munte de piatra de 76m are la
baza o apa pura, glaciara care si-a gasit refugiu aici acum 10.000 de ani.
Numit si Everestul speologiei, pestera Cetatile Ponorului are o galerie
principala de 2 km lungime, activa, in care poate cel mai mare rau
subteran din tara curge formand cascade, repezisuri si valtori.

II. TIPURI DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL

Tot acest potential touristic natural exploateaza printr-o multitudine de
actiuni turistice cum sunt:
- turismul montan: Prin turism se intelege, in primul rand,
ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in
alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si
muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a
face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar in al doilea rand industria
creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de
destinatie, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii

resurselor turistice, in special, si a mediului inconjurator, in general.

Turismul montan find acea forma de turism practica pe munte.
- fotosafari: Forma de turism in care turistul atat individual cat mai
ales in grup, calatoreste in special in locuri natural pentru a surprinde si a
fotografia flora, fauna si peisajele intalnite in cale/
- turismul piscicol: acea forma de turism in care grupurile
organizate ori turistii individuali calatoresc intr-o zona sau mai multe, in
vederea practicarii pescuitului.
- turismul litoral : turismul de litoral?In linii mari,este ansamblul
activitatilor turistice care
se desfasoara in spatial aflat in imediata apropiere a unei suprafete de
apa dar si pe oglinda acesteia.
Se
includ
aici
dezvoltarea
turismului
(statiuni
,hotelurirestaurante,catering,etc.) dar si infrastructura care suporta
aceasta expansiune(activitati de comeert,drumuri spre plaja amenajate
special ,facilitate legate de pescuit).De asemenea ,nu putem sa ignoram
ecoturismul
si
sporturile
acvatice
(scufundari,inot,bird-watching).
Uzual,turismul de litoral se leaga in principal de ape statatoare,mai exact
de mari si de oceane,date fiind dimensiunile mai mari ale acestora.Apa,pri
compozitia ei chimica(salinitatea),contrastul termic cu aerul,prezenta
aerosolilor rezultati din
spargerea valurilor,este resursa fundamentala fara de care turismul de
litoral nu se poate manifesta.
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spatiu de locuire
propice..Prezenta apei ca element fundamental al vietii,climatul favorabil
si posibilitatile de deplasare au facut ca de la an la an aceasta suprafata
sa fie din ce in ce mai cautata.Aici au loc o serie de alte activitatii cum ar
fi cele portuare ,de extractie de petrol,pescuit,comerciale.
Astfel,o prima caracteristica a turismul de litoral este operarea sa
concomitent cu alte activitati economice.
O a doua caracteristica se leaga de suportul fizic al activitatii si anume
fragilitatea mediului inconjurator.Aici avem in vedere puternica
antropizare,eroziunea din ce in ce mai accentuata a solului,precum si
calitatea apelor pasibile a fi infestate tot mai des din diferite motive
- rafting si canioning : Raftingul inseamna coborirea cu barca
pneumatica pe riuri de munte cu diferite grade de dificultate. Acest sport

se poate practica in grup, care este format din sase persoane si un ghid.
Pentru fiecare grup sint necesare barci pneumatice si echipament specific.
In primul rind, se stabileste riul pe care urmeaza sa se faca raftingul, iar in
Romania cele cautate pentru acest sport sint riurile Jiu, Cerna (numai in
sezon ploios), Nera si Crisul Repede. Dintre toate acestea, cel mai
recomandat este Jiul, cu grad III de dificultate. Riurile care se preteaza
acestui tip de sport au grade de dificultate de la 1 la 5.
Coborirea pe riul Jiu incepe la iesirea din Petrosani spre TirguJiu. Barcile
gonflabile de cite sapte persoane sint special construite pentru acest
sport. Acestora li se adauga costumele din neopren, pentru protectie
termica, incaltamintea realizata in acelasi scop, veste de salvare, care sa
ne tina la suprafata, in cazul in care barca se rastoarna sau cadem in apa,
si visle, pentru a tine barca pe firul apei. De asemenea, tot echipajul
poarta casti de protectie.
Se pozitioneaza fiecare pe locul indicat, pe flotoare. Pe toata durata
coboririi, comenzile ghidului vor fi: "Visleste stinga!", "Visleste dreapta!"
sau
"Visleste
toata
lumea!".
Imediat dupa pornire, se vede primul repezis si apa este foarte
involburata. Ai senzatia ca te afli pe un cal naravas, care te arunca in
toate partile. Nici nu realizezi cind treci de primul repezis si apoi de
urmatorul si tot asa, pina la final. Unele sint mai grele, altele mai usoare,
dar trebuie sa fii foarte atent. Urmeaza un repezis mare, unde vislesti din
toate puterile, iar barca se inclina puternic peste un bolovan. Unii striga,
altora le place. Mai sarim cu viteza peste citeva valuri si reusim sa
depasim si acest hop. Sintem putin uzi, dar este foarte bine. Rasuflam
usurati si, in acelasi timp, extaziati. Asta inseamna rafting! Nu prea avem
timp sa gindim si sintem foarte concentrati la ceea ce avem de facut,
astfel incit timpul zboara extrem de iute. Traim totul cu intensitate
maxima si, in final aflam ca am ajuns la finish. Turul a durat aproximativ
doua ore, dar ni se spune ca se pot face tururi si mai lungi. De exemplu,
riul Nera este mai putin dificil, peisajul este feeric, iar tura dureaza circa
cinci ore, in functie de debitul apei.
- cicloturismul: Cicloturismul sau turismul pe bicicleta este o forma
de petrecere a timpului liber intr-un mod activ si plin de aventura. Iti
mentii conditia fizica si te bucuri de peisaje superbe, aer curat si
socializare cu prietenii.
Cicloturismul se poate desfasura pe durate mai lungi sau mai scurte. Alegi
sa pedalezi cateva saptamani in concediu sau 2 zile in weekend. Merge si
varianta de cateva ore pentru cei care locuiesc in aproprierea traseelor.

FORME si TIPURI de EXPLOATARE a POTENTIALULUI

TURISTIC ANTROPIC
POTENTIAL ANTROPIC
Potentialul turistic antropic reprezint ansamblul de obiective create de
societate care ndeplinesc conditiile valorificrii pe plan turistic. Acesta s-a
conturat n timp istoric, mbogtindu-se treptat n urma ascensiunii
creative a omului, care a produs mereu noi valori, ,,mbogtindu-si mediul
artificial, n concordant cu cresterea pretentiilor sale de cultur si
civilizatie. Obiectivele turistice antropice, existente n prezent, au fost
ridicate de om n alte scopuri, ns au ajuns n aceast ipostaz de
,,potential turistic treptat, pe msur ce ele au devenit reprezentative
pentru o anumit regiune sau etap istoric, social, cultural sau
tehnic. ndeplinind aceast conditie ele au rolul de a remprospta
memoria social a vizitatorului.
Atractivitatea componentelor antropice este determinat de o serie de
proprietti: unicitatea, singularitatea este o nsusire a obiectivelor
antropice care sporeste atractivitatea turistic, fie c este vorba de un
,,produs unicat, fie de un obiectiv ajuns unicat datorit mentinerii n timp;
a) Dimensiunea iesit din comun a obiectivelor antropice este un atribut
care polarizeaz atentia si interesul turistilor. De dimensiuni foarte mari
(Palatul Parlamentului, Crucea de pe Caraiman) sau foarte mici (obiecte de
art, crti etc.) anumite componente antropice ale potentialului sunt
admirate de mii si zeci de mii de turisti participanti la diferite forme de
turism;
b) Ineditul este si el o surs de atractie care rezult din natura
materialului de constructie (n cazul Crucii de pe Caraiman de exemplu),
culoarea specific (n cazul unor mnstiri din Moldova), amplasarea
obiectivelor n locuri insolite (Castelul Bran, al Huniazilor, Cetatea Devei
etc.), arhitectura deosebit (Castelul Peles, Palatul Parlamentului);
c) vechimea unor obiective trezeste, de asemenea, interesul turistilor, fie
c sunt obiective prezente n muzee (obiecte antice, podoabe foarte
vechi, crti vechi, elemente de tehnic popular veche etc.), fie c sunt
obiective cu rezonant istoric (Biserica Densus, Mnstirea Vodita)
dispensate n spatiul geografic; functiile sau functia ndeplinit de anumite
edificii poate deveni adesea o surs de interes turistic (Cldirea
Guvernului, Opera Romn, Teatrul National).

Fondul turistic antropic din Romnia reuneste o gam foarte larg

si variat de componente, care pot fi grupate n:
A) Obiective cultural-istorice:
- monumente si situri arheologice
- monumente si ansambluri arhitectonice (religioase si civile)
- muzeele cultural istorice
- Rezervatii de arhitectura si urbanism
- Monumente de arta plastica si comemorative
- Monumente tehnice
- Locuri (situri) istorice
B
)
Obiective/evenimente
etnofolclorice:

culturale,

- zone etnografice

etnoculturale

si

- arta olaritului

- asezarile traditionale

- instrumente traditionale

- arhitectura traditionala

- arta impletiturilor

- arta traditionala a lemnului - arta tesaturilor si cusaturilor populare

- instalatii tehnice

- arta picturii pe sticla

- portul popular
- sculptura populara

- arta prelucrarii osului si cornului

- arta prelucrarii artistice e lemnului si
metalului

- arta prelucrarii pieilor

C ) Manifestari etnofolclorice
- calendarul popular

- targurile

- sarbatorile

- festivalurile

A) OBIECTIVE CULTURAL ISTORICE

Patrimoniul cultural istoric national cuprinde monumente ansambluri si

situri cu valoare exceptional din punct de vedere istoric, artistic, estetic,
stiintific, antropologic, ct si peisaje culturale reprezentative pentru tar
sau o regiune geo-cultural clar definit.
n cadrul acestui patrimoniu sunt incluse bunuri imobile si mobile. Bunurile
imobile prezint valoare din punct de vedere arheologic, istoric,
arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-stiintific.
Bunurile mobile includ obiecte cu semnificatie istoric si documentar,
valoare artistic si etnologic, stiintific si tehnic. Patrimoniul cultural
national cuprinde peste 760 000 de bunuri culturale mobile, dintre care
peste 20000 de monumente, 5200 de situri arheologice si 474
monumente si ansambluri de arhitectur cu valoare exceptional.
Criterii de identificare ale potentialului turistic cultural-istoric
Din punct de vedere turistic analiza si delimitarea bunurilor culturale de
patrimoniu se face pe baza unui set de criterii:
a) locul - variabil prin pozitie, extensiune, accesibilitate si care se poate
referi la asezarea unui singur obiect sau monument, pn la un sit, zon
istoric sau rezervatie de arhitectur; analiza locului se face pornind de la
continent, tar, regiune, provincie, oras, comun, sat, cartier, muzeu,
monument izolat, bun cultural mobil;
b) geniul tehnic care se refer la mijloacele de care s-a slujit artistul
pentru a-si realiza operele si monumentele, unde limitele de creatie sunt
elastice si extensibile; de multe ori turistii sunt deosebit de interesati s
cunoasc vechi tehnici artistice;
c) pozitia etnologic porneste de la origini, pn n contemporaneitate,
unde definirea si stabilirea etapelor de evolutie a monumentelor si
bunurilor culturale poate mbrca forme de ipotez, iar precizrile foarte
exacte sunt destul de rare; n acest context pot fi mentionate cteva
etape-origini: preistorice, antice, evul mediu, romanicul, goticul, baroc s.a.
d) subiectul sau tema cultural se refer la sursele de inspiratie care au
stat la baza multor bunuri culturale si care poate caracteriza o anumit
cultur, n anumite perioade de evolutie istoric; aici pot fi incluse era,
evul, secolul, etapa, filonul, perioada, faza, nucleul cultural - care toate vin
s contureze marile curente ale artei si culturii;
e) starea de conservare si pstrare are un rol major n valorificare,
deoarece monumentele si bunurile culturale trebuie s se gseasc n ct
mai bun stare pentru a fi vizitate de turisti si periodic sunt supuse unor

lucrri de restaurare si conservare; multe bunuri cultural-imobile si mobile

nu sunt puse n valoare, datorit strii de degradare n care se afl;
f) gradul de ntelegere a bunurilor culturale este determinat de modul cum
acestea sunt receptate de vizitatori si, de aici, rezult si rolul lor educativ
si de deschidere a orizonturilor culturale; turistii prin cunoasterea si
perceptia unor noi elemente de cultur si civilizat ie pot respecta
identittile culturale si devin mai toleranti n raport cu alte forme de
cultur.

CATEGORII DE OBIECTIVE
1. Monumente si situri arheologice
Prin cercetrile arheologice de peste 100 de ani au fost aduse la lumin
multe obiective si bunuri culturale antice, care n parte s-au pstrat n
situ, iar altele au fost conservate prin intermediul unor muzee si colectii
de arheologie. Oferta turistic n acest domeniu nu este foarte bogat, dar
este deosebit de valoroas. Situarea Romniei n spatiul central-european,
marcat de prezenta arcului carpatic, a Dunrii Inferioare, a trmului Mrii
Negre a condus la interferenta influentelor unor puternice civilizatii euroasiatice, care si-au pus amprenta asupra primelor constructii civile si
militare si a artei strvechi romnesti. Astfel, pe teritoriul romnesc se
gsesc vestigii ce apartin unor cetti grecesti de pe litoral, cetti dacice,
castre, fortificatii, orase daco-romane. La nivelul teritoriului national exist
un numr de 28400 de monumente din care 5200 de situri arheologice.
Valentele turistice rezult, n principal, din vechimea, valoarea lor
artistic, istoric, prin accesibilitate, fiind reprezentative pentru civilizatia
si cultura romneasc. Locuirea preistoric a pmntului romnesc a lsat
numeroase urme care reprezint n majoritatea cazurilor elemente de
atractie turistic. Descoperirile paleolitice cele mai reprezentative sunt:
Valea Drjovului (Olt), Ohaba Ponor (Hunedoara), Cioclovina (Hunedoara),
Iossel (Bihor), Ceahlu etc. Reprezentative pentru civilizatia neolitic
sunt siturile arheologice de la Trtria, Hamangia, Tmpesti, Ariusd,
Cucuteni etc. Descoperiri semnificative din epoca bronzilui s-au realizat la:
Sighisoara, Srata Monteoru, Periam, Pecica, Medias, Sighetul Marmatiei
etc. Vestigii din epoca fierului au fost descoperite la: Bucuresti, Basarabi,
Poiana, Rahu, Brsesti, Blvnesti, Vintul de Jos, Stncesti, Cotnari,
Ciumbrud, Cipu, Blaj, Agighiol etc. Urme ale culturii si civilizatiei Greciei
antice au fost descoperite pe trmul Mrii Negre n coloniile Histria
(ntemeiat de ionienii veniti din orasul Milet care o numesc Istros),
Callatis (ntemeiat de colonistii dorieni din Heracleea Pontica n
apropierea actualului oras Mangalia), Tomis (ntemeiat de milesieni pe

locul actualului oras Constanta). Edificatoare rmn vestigiile si siturile

arheologice dacice si romane descoperite la: Ciumesti (Satu Mare),
Apahida (Cluj), Medias, Zimnicea,
Sighisoara, Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Bnita (Muntii Orstiei), Cplna
(Alba), Cetteni (Dmbovita), Popesti (Arges), Alba Iulia, Cmpulung
Muscel, Turda, Cernavod, Hrsova, Drobeta-Turnu Severin, Isaccea,
Orsova, Mcin, Cluj-Napoca, Moigrad-Zalu, Climnesti-Cciulata,
Oradea, satele Topalu, Adamclisi (Constanta), Vetel (Hunedoara), Mrsid
(Slaj), Dobrosloveni
(Olt),
Geoagiu,
Orstioara,
Sarmizegetusa
(Hunedoara), Mahmudia (Tulcea) etc. n patrimoniul mondial UNESCO au
intrat numeroase fortrete dacice din Muntii Orstiei (Fig. 26):
Sarmizegetusa Regia-Grdistea de Munte, Costesti-Cettuia, CostestiBlidaru, Luncani Piatra-Rosie, Bnita si Cplna.
2) Monumente si ansambluri de arhitectur n aceast categorie se
nscrie numrul cel mai mare de bunuri culturale, care reprezint diferite
perioade istorice si mai multe curente artistice. Cele mai reprezentative
apartin evului mediu si perioadei premoderne, si care s-au pstrat cel mai
bine. Ele includ bunuri de factur religioas sau civil, mrturii ale modului
de evolutie a culturii si civilizatiei romnesti.
A1. Monumente si ansambluri de arhitectur de factur
religioas La nivelul teritoriului national numrul cel mai mare de
monumente de arhitectur este reprezentat de cele de cult, fie mari
ansambluri monahale, fie temple, biserici, catedrale si mnstiri. Putine
sunt orasele si satele care s nu detin un astfel de monument. Exist
judete care concentreaz un mare numr de astfel de bunuri culturale:
Suceava, Neamt, Brasov, Prahova, Vlcea, Gorj etc. Bisericile crestin
ortodoxe sunt cele mai numeroase si mai interesante obiective repartizate
uniform pe teritoriul trii. n Romnia exist 3804 de monumente
apartinnd patrimoniului crestin ortodox eprezentativ este Biserica
Patriarhiei din Bucuresti. Biserica Patriarhiei este un monument de istorie
si arhitectur ridicat ntre anii 16561658 de domnitorul Constantin
Serban Basarab. ntre 1664 si 1669 biserica a fost sediul Mitropoliei Trii
Romnesti. Are un plan trilobat cu pronaos lrgit, cu 4 turle. Biserica este
o reproducere fidel a bisericii episcopale din Curtea de Arges, dar se
deosebeste de aceasta prin dimensiunile ei mult mai mari si prin pridvorul
larg deschis, sprijinit pe 12 coloane. Fatadele sunt decorate cu 2 registre
de arcade aprate de un bru de piatr. Din vechile fresce zugrvite n
1668 nu s-au pstrat dect icoana hramului, pictat n firida de deasupra
usii din pridvor. Turnul clopotnit din fata bisericii a fost construit n 1698
prin grija lui C-tin Brncoveanu si restaurant n 1958. Se remarc bisericile
ortodoxe ce au fost incluse pe lista monumentelor din patrimonial

universal: bisericile Tierea capului Sf. Ioan Boteztorul din satul Arbore,
Sf. Cruce din satul Ptruti, Sf. Gheorghe din Suceava. Biserica reformat
este reprezentat n Romnia de 301 de obiective. Recunoscute prin
arhitectur si istorie sunt bisericile din Reteg (sec. XV), Ssarm (sec.XVI),
Strugureni (sec. XVIII), Tigu (sec. XVI).
Patrimoniul romano-catolic este reprezentat de 253 de biserici.
Cele mai cunoscute sunt cele de la Boda (1860), Vitnesti (sec. XIX),
Rduti (1823), Sibiu (sec. XV). Patrimoniul unitarian este reprezentat de
61 de biserici. O important deosebit o au bisericile: Herpea, Isla, Maiad,
Mitresti (Mures), Ozun, Petriceni, Poian (Covasna), Suatu, Sndulesti (Cluj),
Smbenedic, Snmiclus (Alba), Ionesti (Brasov), Pltresti (Clrasi),
Meresti, Oclad (Harghita), Odorheiu Secuiesc etc.
Patrimoniul evanghelic este reprezentat de 219 biserici.
Reprezentative sunt bisericile din Alba Iulia (1691), Blcaciu (sec. XV), Boz
(1523), Clnic (sec. XIII, in patrimoniul UNESCO), Metis (Sibiu), Miercurea
Sibiului, Reciu, Sebes, Valea Lung, (Alba), Selus (Mures), Petris (Bistrita
Nsud) etc.
Patrimoniul greco-catolic este reprezentat de 9 biserici, dintre cele
mai cunoscute fiind: Timisoara, Carei, Camna de Jos (Brasov), Noroieni,
Livada, Porumbesti (Satu Mare) etc.
Biserica armeano-catolic este reprezentat de bisericile din Gherla
(1723-1724) si Dumbrveni (1766-1791).
Patrimoniul armeano-gregorian cuprinde 2 biserici n Suceava (1521)
si Botosani (sec. XVIII).
Patrimoniul ortodox-armenesc cuprinde 3 obiective. Cele mai
cunoscute sunt bisericile din Bucuresti (1911) si Pitesti (1852).
Biserica ortodox-rutean este reprezentat de biserica din Oradea
construit n anul 1692. l
Renumite sunt bisericile de piatr specifice Depresiunii Hateg (Densus,
Clopotiva, Sntamaria Orlea, Pesteana); bisericile cu zid, fortificate n stil
gotic din sudul si estul Transilvaniei, n arealele colonizate cu sasi. Aceste
colonii regale ntemeiate de sasi, au fost localizate pe o arie destul de
ngust de-a lungul arcului carpatic, n sud-vestul Transilvaniei unde au
construit n jur de 150 de biserici fortificate. ntre acestea se remarc cele
incluse n patrimonial mondial UNESCO: Clnic, Prejmer, Viscri, Drjiu,
Saschiz, Biertan si Valea Viilor

Bisericile din lemn din Romnia ocup un loc de frunte ntre regiunile
principale ale arhitecturii lemnului: Scandinavia, trile Baltice, Silezia,
estul continentului european. Reprezint reale mrturii ale arhitecturii
populare si ale artei de prelucrare a lemnului, capodopere ale civilizatiei
europene a lemnului, care impresioneaz prin caracteristicile constructive
(nltime si baza de sustinere relativ redus). Romnia este cea mai
sudic zon compact a arhitecturii de lemn, biserici de lemn de valoarea
artistic a celor romnesti nentlnindu-se la sud de Dunre. Sunt
asemntoare casei trnesti: sunt construite din aceiasi materie prim,
lemnul, n aceleasi tehnici, cununi orizontale debrne; au dimensiuni
apropiate cu ale casei (4 7 m ltime, 5 10m lungime) (Petrescu P.,
Stoica Georgeta, Dictionar de Art Popular, 1997, pag. 81). Bisericile de
lemn sunt specifice Maramuresului (bisericile din Ieud, Brsana Viseul de
Mijloc, Botiza, Breb, urdesti etc.), zonei Lpus-Chioar (bisericile din
Surdesti - a doua ca nltime n Europa - 54 m; Plopis, Rogoz etc.);
Slajului (Hida, Ileanda, Fildu de Sus etc.) si Muntilor Apuseni (Vidra, Grda
de Sus, Ponorel, Rieni etc.). Renumite sunt si bisericile de lemn din: Valea
Muscelelui (Buzu), oimus si Troas (Arad), Grosii Noi si Luncsoara
(Hunedoara), Prostesti-Pmnteni (Prahova), Tei (Vrancea), Lipia (Arges),
Schit-Orseni (Botosani), Curteni (Vaslui), Adncata (Suceava), Lupsa
(Alba), Silvanul de Cmpie (Mures), Crtojanca (Teleorman), Corbi si
Brtulesti (Giurgiu), Cndesti Deal (Dmbovita), Vorovesti (Iasi). n judetul
maramures sunt 93 de biserici de lemn catalogate drept monumente
istorice. Dintre acestea opt fac parte din patrimoniul universal UNESCO
Brsana, Desesti, Budesti, Plopis, Surdesti, Poienile Izei, Ieud-Deal, Rogoz.
Biserici renumite se nalt n centrele urbane cu o rezonant istoric
deosebit cum ar fi Suceava (Bisericile Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe), Alba
Iulia (Biserica Reformat si cea Evanghelic), Bucuresti (Bisericile Sf.
Gheorghe Nou, Cretulescu, Stavropoleos, Antim), Brasov (Sf. Nicolae din
chei, Sf. Bartolomeu), Rduti, (Biserica Sf. Gheorghe), Bistrita (Biserica
Minorittilor, Biserica Evanghelic) etc.; n marile orase puncte de atractie
importante constituie si marile catedrale: Sf.Mihail din Cluj; Catedrala
romano-catolic si Catedrala Rentregirii Neamului din Alba Iulia; Catedrala
ortodox din Trgu Mures etc.;apartin altor culte si minoritti, avnd statut
de monumente de interes national: sinagogile din Bucuresti (Templul
Coral), Dej, Cluj-Napoca; moscheile (Constanta) etc.; Impresioneaz prin
faima si vechimea edificiilor, prin stilurile constructive, valoarea frescelor,
culoare mnstirile rspndite n tot spatiul etnic romnesc, dar cu o
concentrare evident n Bucovina (Voronet - capodoper national si
international, renumit pentru acel albastru de Voronet, Moldovita,
Sucevita - unde tenta cromatic dominant este verdele, Humor, Putna,
Dragomirna etc.) si n Subcarpatii Getici (Mnstirea Curtea de Arges,
Cozia, Tismana, Polovragi, Horez -.), la care se adaug gruparea de

mnstiri din Bucuresti si zona periurban a sa (Cernica, Snagov, Pasrea,

Mrcuta, Plumbuita, Antim etc.). n patrimoniul universal au fost incluse
mnstirile: Voronet, Probota, Moldovita si Humor

A2.Monumente si ansambluri
arhitectur de factur civil

de

n aceast categorie se nscriu toate

cldirile care au multiple functionalitti:
locuinte,
structuri
de
cazare
si
alimentatie public, tratament, sedii ale

administratiilor publice orsenesti sau comunale, sedii de institutii de stat

sau private, bnci, tribunale, licee si scoli, grdinite, muzee si colectii
diverse, palate de cultur, castele si conace, unitti comerciale etc. Multe
cldiri valoroase au disprut n urma actiunii de sistematizare brutal si
fortat care a avut loc nainte de 1990. Cele mai multe sunt concentrate la
nivelul centrelor urbane, ndeosebi n municipii si orasele mai mari. Alturi
de acestea se nscriu si elemente de factur popular: case, anexe
gospodresti construite de mesteri populari, cu elemente de stil diferite
de la o zon etnografic la alta. Ele sunt simboluri ale evolutiei asezrilor
din tara noastr, care reprezint stiluri traditionale n interferent cu cele
europene, si exprim originalitatea sistemului de constructii arhitectonice
din Romnia, dau msura gradului de dezvoltare cultural si socioeconomic.
n cadrul monumentelor si ansamblurilor de arhitectur de factur civil
un loc aparte ocup castelele si palatele, care au o putere de polarizare a

fluxurilor turistice deosebit. Edificii interesante sub acest aspect sunt:

Castelul Bran, ridicat n sec. XIV, la captul nordic al culoarului BranRucr; Castelul Peles - construit n stilul renasterii germane de influent
gotic la Sinaia, este cel mai important castel de vntoare din tar, cu
importante colectii de picturi si sculpturi, mobilier, arme etc.; Castelul
Corvinestilor de la Hunedoara, unde stilul gotic se mpleteste cu barocul;
sau castelele de la Timisoara, Cmpina, Lzarea etc.; Din categoria
palatelor se impun prin monumentalism si arhitectur: palatul Cotroceni,
Mitropoliei, Mogosoaia, palatul Telefoanelor, Ghica Tei, iar mai recent
Palatul Parlamentului - a doua constructie din lume ca grandoare, dup
Pentagon (aceste palate mbogtesc potentialul antropic al municipiului
Bucuresti); Palatul Principilor din Alba Iulia, Palatul Banffy din Cluj-Napoca
etc.;

A3. Muzeele reprezint institutii de cultur intens vizitate, care

functioneaz, n general, in ansambluri de arhitectur valoroase si sunt
importante prin valentele lor stiintifice, artistice si culturale.
Reteaua muzeal din Romnia subliniaz marea diversitate tipologic a
muzeelor, care numr 571 unitti.
Se disting mai multe tipuri de muzee:
Muzee de istorie;
Muzee etnografice;
Muzee de art;
Muzee arheologice;
Muzee de stiintele naturii;
Muzee de stiint si tehnic;
Muzee ale satului;
Muzee numismatice;
Muzee sau case memoriale.

Muzeele de istorie (108) sunt reprezentate prin: Muzeul de Istorie a

Romniei din Bucuresti, Muzeul Unirii din Alba Iulia; Muzeul de Istorie a
Transilvaniei din Cluj-Napoca; Complexul Muzeal Bucovina (Suceava);
Muzeul de Istorie al Moldovei (Iasi); Muzeul de Istorie si Arheologie

(Constanta); Muzeul Pompierilor din Teremia Mare; Muzeul Portului

Constanta; Muzeul Regiunii Portile de Fier (Drobeta Turnu-Severin), Muzeul
Secuiesc al Ciucului (Miercurea-Ciuc); Muzeul primei coli Romnesti din
Scheii Brasovului; Complexul Mitropoliei (Trgoviste), etc.
Muzeele etnografice (81) au fost create ca unitti de cercetare si
conservare a unor valori traditionale de exceptie, dar si ca lcase de
cultur deschise unui public larg, eterogen, dornic de a se cultiva sau de a
cerceta materialele expuse. Muzeul etnografic reprezint un trezorier al
valorilor etnografice si al traditiilor locale, fiind un factor de baz n
ntelegerea procesului de dezvoltare spiritual si cultural a unei natiuni,
ca pstrtor al martorilor civilizatiei trnesti. Ca obiective turistice,
muzeele etnografice pot fi puse n valoare prin circuite, tururi de orase,
excursii tematice. Taxonomia muzeelor etnografice este n functie de
modul de expunere a obiectelor (n aer liber, pavilioane), tematic (istoric,
sociologic, ocupational, tehnic, artistic, arhitectural-constructiv), continut,
gradul de cuprindere teritorial (locale, regionale, zonale, nationale,
universale). Deosebit de atractive sunt muzeele etnografice n aer liber,
prin faptul c bunurile culturale se afl expuse ntr-un mediu natural, iar
exponatele sunt prezentate n forma lor original, avnd de multe ori
valoare de document, ori valoare tehnic, stiintific, artistic, ca mrturii
ale patrimoniului muzeal national. Reprezentative sunt: Muzeul Tranului
Romn (Bucuresti), Parcul Etnografic Romulus Vuia(Cluj-Napoca), Muzeul
Trii Codrului (Mrius-Satu Mare), Muzeul Trii Oasului (Negresti-Oas),
Muzeul Viei si Vinului (Minis-Arad), Muzeul Viticol (Odobesti-Vrancea),
Rezervatia de Arhitectur Vrncean (Focsani), Colectia de Ceramic
Popular de pe Valea Oltetului (Bals), Colectia Etnografic si Art Popular
(Chilia-Olt), Colectia Etnografic Zahacinshi (Mihileni-Botosani), Colectia
Oologic Kalaber Ladislau(Reghin), Complexul Muzeal Mldresti
(Mldresti-Vlcea), etc
Muzeele de art (137) gzduiesc marile creatii ale artistilor renumiti
romni sau strini. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul de art al Romniei
(Bucuresti), Muzeul Colectiilor de Art (Bucuresti), Muzeul Literaturii
Romne (Bucuresti), Muzeul Muzicii (Bucuresti), Muzeul T. Aman
(Bucuresti), Colectia Muzeal de Argintrie (Brasov), Colectia de Art
(Constanta), Colectia de Art Plastic Al. Blintescu(Costesti-Vlcea),
Casa Colectiilor de Art (Brila), Muzeul de Art (Roman), Muzeul de Art
(Trgoviste), Casa Personalittilor (Lugoj), Casa Domneasc Brebu (BrebuPrahova), Atelier memorial Aurel Popa(Satu Mare) etc.
Muzeele de arheologie (56) reunesc colectii de vestigii caracteristice
locuirii n spatiul carpato-danubiano-pontic. Cele mai reprezentative:
Rezervatia Arheologic Cucuteni (Iasi), Muzeul Statiunii Bile Herculane,

Rezervatia Arheologic Budureasca (Budureasca-Prahova), Rezervatia

Arheologic Trgsorul Vechi (Trgsorul Vechi-Prahova), Rezervatia
Arheologic Cotnari (Cotnari-Iasi), Ansamblul Monumental Potlogi (PotlogiDmbovita), Colectia Arheologic Zlatna (Alba), Cetatea de Scaun a
Sucevei, Cetatea Devei, Cetatea Poienari etc.
Muzeele de stiintele naturii (65) reunesc o serie de elemente de
natur geologic, botanic, zoologic. Cele mai cunoscute sunt: Muzeul
Mrii (Constanta), Complexul Muzeal de tiintele Naturii (Constanta),
Muzeul de Istorie Natural ,,Grigore Antipa (Bucuresti), Muzeul National
Geologic (Bucuresti), Muzeul Botanic (Bucuresti), Muzeul Mineralogic Baia
Mare, Muzeul Aurului Brad, Acvariul Ploiesti, Colectia de Mineralogie
Estetic a Fierului Constantin Gruescu(Ocna de Fier), Colectia Muzeal
Colti (Colti-Buzu), Complexul Muzeal de tiintele Naturii (Galati),
Complexul Muzeal de tiintele Naturii Ion Borcea(Bacu), Parcul
Dendrologic Simeria, Parcul Zoologic Piatra Neamt, Pestera si Ghetarul de
la Scrisoara.
Muzee de stiint si tehnic (22) sunt specializate n ilustrarea unor
ocupatii sau domenii de activitti: Colectia de Istorie a Farmaciei (ClujNapoca), Expozitia Memorial Traian Vuia (Traian Vuia-Timis), Muzeul
Aviatiei (Bucuresti), Expozitia Muzeal Istoricul Industriei Textile
(Cisndie-Sibiu), Expozitia permanent de Istoria Farmaciei Montanistice
Bntene (Oravita), Muzeul tiintei si Tehnicii tefan Procopiu(Iasi),
Muzeul Cilor Ferate Romne (Bucuresti), Muzeul Fierului (Hunedoara),
Muzeul Lemnului din Cmpulung Moldovenesc, Muzeul Petrolului din
Ploiesti, Muzeul Srii din Slnic Prahova, Muzeul Ceasului Nicolae
Simache (Ploiesti), Muzeul Tiparului din Trgoviste, Muzeul Farmaciei din
Sibiu, Muzeul Viticulturii si Pomiculturii (Golesti), Muzeul Locomotivelor cu
Abur (Resita), Muzeul Tesutului si Postvritului (Buhusi), Muzeul Tehnic
Prof.ing.Dimitrie Leonida(Bucuresti), Muzeul Mineritului (Petrosani) etc.
Muzeele satului reconstituie satul de altdat n 110 localitti.
Reprezentative sunt cele din localittile: Bucuresti, Cristian (Sibiu),
Dnesti (Vaslui), Tlmaciu (Sibiu), Poiana Sibiului (Sibiu), Rsinari (Sibiu),
Brbtesti (Vlcea), Irimesti (Vlcea), Trcaia (Bihor), Holod (Bihor), Beliu
(Arad), Tcuta (Vaslui), Slveni (Olt), Cornu (Prahova), Gales (Sibiu), Leu
(Dolj), Botosana (Suceava), Brca (Dolj), Rdinesti (Gorj), Lelesti (Gorj),
Brbtesti (Gorj) etc.
Muzeul numismatic Bucuresti ofer o imagine complex a istoriei
numismaticii romnesti.
Muzeele (casele) memoriale (128) cuprind casele care au apartinut
unor valorosi artisti, scriitori, oameni de stiint, medici, dar care, n

momentul de fat, sunt foarte putin valorificate prin turism. Cele mai
cunoscute sunt: C. Brncusi (Hobita), Muzeul Memorial Ioan Slavici si
Emil Montia(iria-Arad), Muzeul Memorial Ion Pop Reteganul(ReteagBistrita Nsud), Muzeul memorial Liviu Rebreanu(Nsud), Muzeul
Memorial Mihail Koglniceanu(Iasi), Muzeul memorial Nicolae Blcescu
(Nicolae Blcescu-Vlcea), G. Enescu (Sinaia), I. Creang (Tg. Neamt), A.
Pan (Rm. Vlcea), H. Catargi (Scesti-Dolj), Gh.M.Ttrscu, Gh.
Marinescu, C. Notara, Th. Aman, D. Avakian, I. Zambacian, C. Medrea
(Bucuresti), Mihai Eminescu (Ipotesti), G. Cosbuc (Hordou azi Cosbuc), etc.
Atragerea lor n turism presupune actiuni concertate de amenajare,
conservare si actiuni de achizitionare de noi valori, care au apartinut
acestor personalitti stiintifice si culturale.
A4 Rezervatii de arhitectur si urbanism
Numrul acestora este cu mult mai mic si se refer, n mod deosebit, la
vechile centre istorice prezente n orasele si unele asezri rurale
romnesti: Brasov, Sighisoara, Timisoara, Sibiu, Arad, Cluj, Bucuresti,
Vaideeni (Vlcea), Bran (Brasov), Slatina. Brasovuleste un important
centru turistic, constructiile medievale, bine pstrate, exercitnd o
atractie deosebit. Cetatea Brasovului a fost edificat ntre secolele XIV si
XVIII si era considerat a fi una din cele mai puternice din Transilvania. Din
mretia de altdat se mai pstreaz o serie de vestigii: Bastionul
Testorilor, Bastionul Fierarilor, Bastionul Postvarilor, Poarta Ecaterinei,
Poarta Scheilor, Turnul Alb, Turnul Negru. Biserica Neagr (sec. XIV) este
cel mai reprezentativ monument de art gotic din tar noastr. A fost
denumita astfel dup patina de funingine rmas pe ziduri de la marele
incendiu din anul 1689.
Piata Sfatului este un vechi loc de trg. Este dominat de vechea cldire a
sfatului (sec XV), cu turnul de control al intrrilor n oras. Biserica
Bartolomeu (sec XIII - XIV) este impuntoare prin masivitatea ei si prin
zidurile puternice, prevzute cu contraforturi. Este o constructie n stil
romanic trziu. Biserica Romano - Catolic este ridicat pe locul unei
bazilici vechi ntre anii 1776 - 1782, si este un monument reprezentativ
pentru stilul baroc cu vitralii. Casa Negustorilor numit si Casa Hirscher a
fost construit n anul 1545 dup modelul vechilor hale de mrfuri
specifice Europei Occidentale. De o valoare arhitectonic deosebit sunt si
alte obiective din Brasovul medieval: Muzeul judetean, Muzeul primei scoli
romnesti, Cldirea prefecturii, Biblioteca judetean, Teatrul Dramatic,
Muzeul de etnografie, Manstirea Franciscanilor (sec. XVI), Biserica Sfntul
Nicolae (sec. XVI- XVIII), Biserica Sfintii Petru si Pavel (sec. XVIII), Biserica
Sfnta Treime (sec. XVII-XIX), Biserica Adormirea Maicii Domnului (Dealul
Melcilor). Orasul Sibiu are un farmec aparte, deoarece este un oras

muzeu ce evoc prin zidurile turnului de aprare, bastioanele fostei

cetti a Sibiului, vremurile unei frumoase istorii. Dintre obiectivele de
mare valoarea arhitectural se remarc: Piata Mare, Turnul Sfatului,
Muzeul Brukental, Biserica Evenghelic, Biserica Catolic, Mitropolia
Ortodox, Pasajul Scrilor, Zidul cettii si turnurile de aprare. Zona
central a orasului Alba-Iulia ne ofer cteva constructii monumentale:
muzeul Bathyaneum (sec. XVIII), biserica romanic (XIII-XV), fostul palat
episcopal (XV-XVIII). Centrul orasului Oradea, desi a fost reconstruit
aproape n ntregime n secolele XIX si XX, are un farmec aparte oferit de
constructiile de secol XIX, de cetatea din secolul al XVI-lea si de cteva
constructii din secolul al XVII-lea. Orasul Sighisoara se remarc printr-un
numr mare de cldiri declarate monumente istorice. Centrul istoric al
Sighisoarei este format din Citadel o asezare fortificat situat pe
dealul care domin Valea Trnavei si din Orasul de Jos situat la poalele
acestuia. n patrimonial UNESCO sunt incluse dou zone Dealul Cettii
(inclusiv cimitirul Bisericii Dealului si grdinile adiacente cu proprietti
situate la poalele colinei) si Orasului de Jos.
A5. Monumente de art plastic si comemorative
Acestea ilustreaz momente din istoria national, sau sunt dedicate unor
eroi, oameni de marc ai culturii si istoriei nationale. Ele cinstesc
evenimente si personalitti intrate n nemurire, fiind reprezentate prin
ansambluri monumentale, monumente, obeliscuri, plci comemorative
care se integreaz n peisajul localittilor romnesti. dintre ele poart
pecetea talentului unor maestri ai sculpturii romnesti: C. Brncusi, Oscar
Han, Cornel Medrea, Frederik Storck, Ion Jalea, Ion Irimescu, Ion Vlasiu,
Vida Gheza, Romulus Ladea, Alexandru Tipoia, Gh. Iliescu Clinesti,
Dimitrie Paciurea, Teodor Burc, Schmidt Faur, Filip Marin, Ion Vlad, Horia
Creaga s.a. Altele, cele mai multe, apartin unor mesteri anonimi, dar toate
sunt un prilej de aducere aminte pentru valorile istoriei si culturii
nationale, nltate n orase, pe cmpii, la poalele sau pe culmile dealurilor,
muntilor, la rscruce de drumuri, pe malurile apelor sau a unor drumuri.
Din multitudinea lor pot fi mentionate statuile: de la Albac-bustul lui
Horea, Alba Iulia - statuia ecvestr a lui Mihai Viteazul, Cmpeni - statuia
ecvestr a lui Avram Iancu, Dragoslavele (Arges) - monumentul eroilor din
primul rzboi mondial, Caransebes - bustul generalului Ion Dragalina, ClujNapoca - statuia ecvestr a lui Matei Corvin, Iasi - statuia ecvestr a lui
tefan cel Mare, bustul monumental al lui Dimitrie Cantemir etc. Un loc
aparte este detinut de cele peste 150 de monumentele de for public din
Bucuresti. Printre cele mai reprezentative se remarc: Monumentul
1907, Monumentul Lupoaica Romei, Monumentul Aerului,
Monumentul Artileristilor Romniei, Monumentul Constantin Brncusi,
Monumentul Eroilor C.F.R., Monumentul Eroilor din 1916-1918,

Monumentul Eroilor Francezi, Monumentul lui Dinicu Golescu,

Monumentul Km 0, Monumentul Hakim Omar Khayyam. O parte dintre
aceste monumente ale unor mari personalitti, conductori politici a fost
complet distrus n perioada regimului comunist. O semnificatie aparte
prezint grupurile statuare, dedicate unor evenimente: Monumentul
Aviatorilor - Bucuresti; coala Ardelean - Cluj-Napoca; grupul statuar
Horea, Closca si Crisan - Alba Iulia; monumentele de la Carei; Moise;
Oarba de Mures; Boblna etc.
A6. Monumente tehnice n aceast categorie se nscriu toate realizrile
de tip industrial si tehnic care ilustreaz evolutia gndirii ingineresti si
geniul creator al specialistilor din tara noastr. Aici sunt incluse podurile
de lemn si metalice, vechi instalatii de morrit, textile, prelucrri
metalurgice, turbine energetice, mijloace de transport, amenajri
hidrotehnice. Numrul lor este relativ redus, cu o concentrare mai mare n
centrele urbane cu o veche traditie industrial. Nu a existat o preocupare
deosebit pentru pstrarea si conservarea lor ca monumente sau simple
exponate de muzeu. Printre aceste obiective pot fi amintite: Podul
Prieteniei - Giurgiu-Ruse, Podul A. Saligny dintre Fetesti - Cernavod,
Complexul hidroenergetic Portile de Fier, Complexul hidroenergetic Vidraru
pe Arges, Transfgrsanul, barajele si lacurile hidroenergetice,
viaductele, metroul etc.
A7 Locuri Istorice
Acestea se refer la spatiile unde s-au desfsurat importante btlii,
evenimente istorice (adunri populare, proclamatii n spatii publice,
ntruniri politice) si cimitirele militare. Numrul locurilor cu semnificatie
istoric este relativ mic si nu toate sunt cunoscute si mentionate n
materialele de promovare turistic. Dintre acestea se remarc:
Clugreni, Izlaz, Milcov, Mirslu, Cmpia liberttii de la Blaj, Podul nalt,
Stnesti, Crmpoaia, Trnava-Vlasca, Boblna, Apatiu, Rovine, elimbr,
Stnilesti, Pades, Cerneti, Curechiu, Zarand, etc. 3.2.2.7. Parcuri si grdini
De-a lungul evolutiei multor asezri urbane au fost realizate n intravilan
numeroase parcuri si grdini. Multe se gsesc n orasele vechi, istorice ale
Romniei (Bucuresti - Parcul Herstru, Cismigiu, Tineretului, Ioanid s.a.,
Cluj, Oradea - Parcul Palatului Baroc, Timisoara - Parcul Trandafirilor, Iasi Grdina Copou si Beilic, Arad, Satu Mare, Rm.-Vlcea, Tecuci, Mrsesti Parcul Cuza, Pitesti - Parcul Trivale); altele se gsesc n incinta, sau
imediata apropiere a unor castele si palate, iar altele apar ca parcuri
dendrologice. Acestea din urm sunt n numr de 10, rspndite mai ales
n spatiul transilvan (Gurahont, Macea - jud. Arad; Mihiesti - jud. Arges;
Doftana, Fntnele, Hemeius - jud. Bacu; Arcalia, Bistrita - jud. Bistrita;
Simeria - jud. Hunedoara; Vleni - jud. Neamt s.a.). Numrul grdinilor

publice este foarte redus, mai cunoscute rmn grdinile botanice

(Bucuresti, Cluj, Iasi).
B) Arta popular si manifestrile etnofolclorice
Etnografia studiaz originea, rspndirea n spatiu si n timp a artelor,
credintelor si obiceiurilor din culturile populare, la care se adaug si
influentele datorate unor grupuri etnice distincte. Arta si cultura popular
romneasc prezint cteva trsturi distincte date de: l vechimea locuirii
n spatiul carpato-pontic-danubian; l existenta unui procent ridicat de
populatie rural, cu ocupatii si mestesuguri specifice; l conditii fizicogeografice diverse, cu un potential economic generos; l prezenta unui
numr important de minoritti nationale (18), care prin formele de cultur
proprii mbogtesc cultura national; l procesul relativ mai lent de nnoire
a credintelor si traditiilor etnoculturale; l predominanta credintei ortodoxe
a condus la pstrarea multor obiceiuri si traditii legate de srbtorile
religioase de peste an; l pstrarea unui mare numr de obiceiuri si traditii
legate de marile evenimente sociale din viata omului: botez, nunt,
nmormntare; sau dedicate unor ocupatii agricole; l adaptarea noilor
tendinte si a noilor tehnici contemporane la mbogtirea si nnobilarea
artei populare. n Romnia, spre deosebire de alte tri europene
dezvoltate, satul si-a pstrat mult din autenticitate, rmnnd un
organism bine integrat, ntemeiat pe numeroase datini si experiente
comune, prin care fiecare individ se simte nc foarte legat de
colectivitatea din care face parte. Aceast apartenent a unui individ la o
anume colectivitate se traduce prin acceptarea unor norme, credinte si
traditii pstrate de generatii. ntelegerea artei populare romnesti si
necesitatea de valorificare a ei n plan turistic sunt legate de detalierea
acestor particularitti. La baza artei si creatiei populare stau notiunile de
credint, traditie - care se bazeaz pe transmiterea prin viu grai a unor
gesturi, constructii, tehnici de lucru, obiecte, obiceiuri, moduri de a
actiona timp de generatii. Un loc aparte l ocup ritualurile, care includ o
suit de comportamente formale sau conventionale, ordonate dup legi
nescrise, care pot avea un caracter magic sau religios, sau care
ndeplinesc functii sociale diverse, cu scopul de a scoate n evident rolul
si valoarea unui individ, sau mentinerea unor norme de comportament.
Practic arta popular se poate defini ca fiind creatia unei comunitti,
ntemeiat pe o lung traditie, mpletind functionalul cu esteticul n opere
de art, n care formele si ornamentele sunt gndite ca ntreguri destinate
s ndeplineasc trebuintele materiale si spirituale ale indivizilor si
colectivittilor n materie de arhitectur, organizarea interiorului, testuri,
ceramic, unelte, podoabe, prelucrarea metalelor, pictur pe sticl etc.
Avnd n vedere ntreaga evolutie a poporului romn, a artei si culturii sale
traditionale, n urma cercetrilor de specialitate efectuate, au fost

determinate mai multe zone etnografice. Zona etnografic reprezint un

teritoriu mai mult sau mai putin riguros delimitat, care prezint caractere
etnografice unitare, determinate de traditia si evolutia istorico-cultural,
cristalizate n tipul asezrilor, ocupatiilor, locuintei, portului, artei
populare, la care se adaug toate manifestrile culturii spirituale, ca si
modul de viat. Aprecierile privind numrul zonelor etnografice sunt foarte
diferite datorit lipsei unui consens n privinta conditiilor minimale pentru
acordarea atributului de zon etnografic unui teritoriu. Dup Paul
Petrescu si Georgeta Stoica (1997) sunt ntre 60 si 120 de zone
etnografice, cele mai reprezentative sunt prezentate n tabelul 12; dup
Valeriu Butura (1981) exist 44; dup Ion Vldutiu (1979) sunt 41 de zone.
Finalizarea Atlasului Etnografic al Romniei va conduce la delimitri mai
exacte ale teritoriilor cu caractere etnografice unitare.
Unele zone sunt foarte vechi, fiind cunoscute sub denumirea de ,,tar:
Tara Oltului, Tara Vrancei, Tara Lovistei, Tara Zarandului, Tara Oasului, Tara
Hategului etc. 0apartin unor zone etnografice apropiate, astzi fiind mai
rspndit termenul de vatr folcloric.
O prim vatr folcloric se contureaz n imediata vecintate a
lantului carpatic cuprinznd, n mare, urmtoarele regiuni: l Transilvania
de sud (cu zonele Hunedoara, Sibiu, Tara Oltului, Tara Brsei); l Oltenia de
nord (Gorj, Vlcea); l Muntenia de nord-est (Prahova, Buzu, Brila);
A doua vatr se gseste de o parte si de alta a Carpatilor Orientali,
care include urmtoarele regiuni folclorice: l Moldova de nord (Suceava,
Cmpulung, Rduti); l Moldova Central (Neamt, Bacu); l Transilvania de
est (Reghin, Toplita, Ciuc); l Maramures (Mara, Viseu, Oas, Lpus).
A treia vatr folcloric cuprinde partea central a Transilvaniei; se
axeaz pe cursurile marilor ruri (Mures, Somesuri, Crisuri) si cuprinde
cteva regiuni: l Transilvania de nord (cu zonele Somes, Chioar, Zalu); l
Transilvania de vest (Tara Motilor, Cluj, Turda, Alba); l Transilvania Central
(Mures, Trnave). Acestor valoroase vetre folclorice li se altur altele
ceva mai mici: l Banatul de nord-est (Tinutul Hateg, Tinutul Pdurenilor); l
Crisana (Bihor, Beius, Zarand).
Cea de-a patra ampl vatr folcloric se afl n sudul trii si de-a
lungul Dunrii, avnd incluse si spatii din aria subcarpatic: l Banatul de
sud-est (Valea Dunrii, Valea Cernei, Valea Bistrei); l Oltenia de sud
(Mehedinti, Dolj); l Muntenia de sud-vest (Olt, Teleorman); l Muntenia de
sud-est (Ilfov, Ialomita); l Dobrogea (Tulcea, Constanta). n afara
conceptelor de zon etnografic si vatr folcloric trebuie retinute
notiunile de tinut etnografic si arie etnografic. Tinutul etnografic
desemneaz o arie geografic ntins, complex din punct de vedere

etnografic. Cuprinde mai multe zone etnografice ce au n comun

caracteristicile etnografice generale. Cele mai cunoscute regiuni
geografice crora li se atribuie notiunea de tinut etnografic sunt: Tinutul
Sucevei, Tinutul Flciului, Tinutul Albei etc. Aria etnografic desemneaz
teritorii mici care se disting prin caracteristici etnografice distincte ale
unui singur fenomen etnografic (a arhitecturii, a costumului etc.)
Conturnd pe scurt existenta acestor vetre, nu trebuie s ne asteptm la
aspecte cu desvrsire uniforme si omogene n cuprinsul lor, ci doar la
anumite trsturi dominante, alturi de care evantaiul trsturilor
particulare nuanteaz filonul comun al etnografiei romnesti. Schimbrile
ce au avut loc n mediul rural, n ultimele cinci decenii, au dus la
numeroase transformrin modul de viat, multe cu caracter negativ,
astfel multe traditii si mestesuguri s-au pierdut.
Pe plan european si international exist trei tendinte cu impact major
asupra vietii rurale:
1.asimilarea rapid a noilor valori culturale mprumutate din mediul
citadin sau prin circulatia liber a persoanelor;
2.revirimentul mai lent ale culturilor traditionale, prin mijloace proprii, pe
baza unor strategii specifice fiecrei tri;
3.existenta unor schimbri lente, dar continue, care influenteaz treptat
schimburile interculturale. n acest context, n aprarea valorilor
traditionale majoritatea natiunilor au pus accentul pe: l dezvoltarea
mestesugurilor si artei artizanale, prin ncurajarea nfiintrii de asociatii
sau ntlnit ntre artizani; l realizarea de produse artizanale, de serie mic,
cu multiple utilitti, care s respecte formele traditionale, cu rol estetic
sau decorativ, functional; l programe turistice noi, care s valorifice
(alturi de centre urbane, muzee) si localitti rurale traditionale. Trile cu
puternice industrii turistice au creat toate conditiile necesare pentru
pstrarea si stimularea activittii artizanale, a manifestrilor folclorice
autentice. n ciuda evolutiei societtii moderne, cultura popular si-a
schimbat mereu continutul si formele, dar si-a pstrat filonul arhaic
traditional. De altfel, turistul care face drumetie, fiind interesat de valorile
etnoculturale ale unei regiuni sau asezri, doreste s cunoasc ateliere si
mesteri iscusiti, s asculte creatii populare originale. Pentru turisti este
interesant si util s cunoasc valorile etnoculturale ale unui popor, pentru
a ntelege evolutia socio-economic, istoric, artistic a acestuia,
dezvoltndu-si orizontul de cunoastere si spiritul de tolerant.
B1 Potentialul turistic etnocultural

Arta popular romneasc prezint forme si moduri diferite de

manifestare, care difer prin trsturi specifice de la o vatr folcloric la
alta, incluznd mai multe componente majore care relev conceptia
estetic si social a poporului romn.
a) Asezrile rurale traditionale, privite n ansamblu, reprezint un grup
de constructii, locuinte care alctuiesc un anume mod de viat, care si
poate schimba functiile si fizionomia n timp si spatiu. Acestea se definesc
prin vechimea istoric, functia socio-economic, durata de locuire, modul
de dispersie a gospodriilor. Pe teritoriul Romniei exist sate cu ocupatii
agricole dominante care le-au imprimat un anume mod de viat, forme
distincte de organizare spatial - tipurile risipit, rsfirat, adunat.
b) Arhitectura traditional s-a conturat n timp, specificul ei fiind dat
de structura material a constructiilor, proportii, volume, decor,
ornamente. Conditiile naturale, mprejurrile sociale, istorice si, nu n
ultimul rnd, ndemnarea tehnic, optiunea estetic a locuitorilor si-au
pus amprenta asupra diferitelor edificii de lemn sau zidrie ale satului
romnesc. Elementele care definesc orice constructie traditional, laic
sau religioas sunt: dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea
elementelor de constructie, formele de acoperis, elevatia, ornamentele
exterioare si interioare. Conditiile amintite mai sus au impus de-a lungul
timpului numeroase forme de case trnesti traditionale, acestea
grupndu-se n tipuri sau familii regionale si zonale (Stoica Georgeta,
Petrescu P., 1997). Arhitectura traditional bazat pe lemn se
caracterizeaz prin dou sisteme constructive: cununi orizontale de brne
si scheletul de lemn umplut cu diverse materiale n functie de
caracteristicile constructive se disting: l Case deasupra ntlnite n Oltenia
si Muntenie. Denumirea este folosit pentru a deosebi aceste constructii
de locuintele ngropate. l Case nalte, cu etaj, aprute trziu n arhitectura
traditional. l Casele cu foisor au ca particularitate o teras deasupra
iesit din planul dreptunghiular al cldirii. Foisorul se ntlneste att la
casele nalte ct si la cele joase si constituie un spatiu semideschis care
face legtura ntre interiorul casei si curte. l Casele cu legtur au dou
corpuri de constructie legate printr-o pasarel. Alturi de cele dou tipuri
majore de gospodrii (cu ocol deschis si cu ocol ntrit) cele mai atractive,
din punct de vedere arhitectural, sunt bisericile de lemn, creatii ale unor
mesteri anonimi. Pe teritoriul Romniei exist un numr de aproximativ
600 de biserici de lemn, cu aria cea mai mare de concentrare n tinuturile
Slajului si Maramuresului. Se impun prin modul de fasonare si mbinare a
brnelor, mprtirea interioarelor, elevatia turnului, care n Oltenia si
Muntenia este mai mic de nltime, n timp ce n Transilvania, Maramures,
Banat atinge nltimi mult mai mari. Arhitectura traditional bazat pe

utilizarea pietrei apare izolat n toate provinciile trii. Se remarc Clisura

Dunrii, Valea Bistrei, Valea Almjului
Tara Hategului. n zona Bcaia, Orstioara, Geoagiu piatra era folosit si la
acoperis.
c) Organizarea interiorului constituie cea mai concludent expresie a
modului de viat si a formelor de manifestare a ideilor despre familie,
frumos si functionalitate. Interiorul locuintelor trnesti este conditionat
de mediul natural, ocupatii, stadiul de dezvoltare al tehnicii, de
schimburile culturale. Locuintele se identific prin elevatie, planul si
functiile ncperilor, instalatiile de nclzire, mobilierul, stilul ornamentelor
folosite. Cele mai frumoase interioare se pot ntlni n gospodriile din
nordul Moldovei (testuri de lna, mobilier de lemn, ceramic, sistem de
nclzire monumental), Maramures (cuptor masiv, mobilier de lemn
frumos decorat, testuri viu colorate de tipul cergilor, icoane pe lemn si
sticl), Gorj (mobilier frumos decorat reprezentat de lzile de zestre,
dulapuri si icoane, testuri de ln, scoarte), Vlcea (interior sobru n nord
si mai colorat n sud, mobilier sculptat), Arges (mobilier frumos decorat,
ceramic).
Dup Dictionarul de art popular (1997) interioarele se pot clasifica dup
ornamentatie si dispunerea elementelor ce compun interiorul.
Din punct de vedere al ornamentatiei se disting trei tipuri: l Interioare cu
scoarte pe perete n dreptul patului (Oltenia, Dobrogea, Tara Crisurilor); l
Interioare caracterizate de folosirea licerului pe peretii din dreptul patului
si al lavitei, a stergarelor (Moldova); l Interioare caracterizate de folosirea
icoanelor pictate pe sticl si a ceramicii n scopuri decorative
(Maramures);
Din punct de vedere structural interioarele locuintelor traditionale se
prezint n cteva tipuri: l Interior cu vatr sau cuptor n camera de locuit,
pat lng peretele din spate al ncperii si lavite dispuse n coltul opus
sobei (sec. al XIX-lea); l Interior cu vatr n tind, sob n camera de locuit,
pat n coltul opus intrrii (sec. al XIX-lea); l Interior cu cas cu vatr n
tind si paturi dispuse paralel pe peretii longitudinali si mas ntre ele
(sec. al XX-lea). Atragerea acestor valori n turism presupune conservarea
si pstrarea locuintelor trnesti n formele lor ct mai originale, cu
atenuarea influentelor urbane tot mai puternice, ca si a kitsch-ului.
d) Arta traditional de prelucrare a lemnului s-a sprijinit pe ntinsele
suprafete de pdure din tara noastr, care au condus la conturarea unei
adevrate civilizatii a lemnului. Aici se includ casele, bisericile, unele
instalatii tehnice, mobilierul, uneltele gospodresti, ghizdurile fntnilor,

gardurilor si anexelor gospodresti. Ca ornament si tehnic de executie

mobilierul traditional se mparte n dou categorii: cel lucrat n lemn de
stejar si fag, care este si cel mai rspndit n mediul rural, si cel de brad
care era preferat mai ales n mediul urban si n casele boieresti. Din
categoria uneltelor gospodresti fac parte obiectele utilizate de pstori cu
sunt (gletile, lingurile de diferite mrimi, btele ciobnesti, cucele de
ap etc.), obiectele de tors si tesut (furci, fuse, vrtelnite, sucale, brgle
etc.), instrumentele traditionale din lemn (fluierul, taragotul bntean,
dube etc.), uneltele agricole (Stoica Georgeta, Petrescu P., 1997)). Mesterii
cioplitori au utilizat ntreaga gam de prelucrare a lemnului: cioplirea,
crestarea, sculptarea cu diverse ornamente, incizarea, ncrustarea cu
metal, pirogravarea. n diferite zone etnografice exist obiceiul de a
decora n culori anumite piese de mobilier (nordul Munteniei, Olteniei,
Brasov, Banat, Sibiu).
e) Instalatii tehnice traditionale - sunt legate de ocupatiile agricole,
silvice, transport. Ele s-au dezvoltat din uneltele casnice manuale si s-au
diversificat, adaptnd sisteme mecanice diferite, n functie de materiile
prime sau produsele ce urmau s fie prelucrate (mori, pive de ulei,
prelucrarea testurilor, extractia si fasonarea metalelor, etc.).
Diversificarea lor s-a produs odat cu circulatia produselor mestesugresti
prin trguri, oboare, blciuri, iarmaroace, nedei etc. n Romnia se
ntlneau mai multe tipuri de mori: l Moar cu roat orizontal (sudul
trii); l Moar cu roat vertical (pe principalele cursuri de ap); l Moar
actionat de vnt (Dobrogea, sudul Moldovei); l Moar cu tractiune
animal (n zonele de cmpie). Pivele de ulei erau ntlnite pe tot teritoriul
trii noastre avnd denumiri si caracteristici constructive diferite de la o
regiune la alta. Astzi putine gospodrii trnesti mai folosesc asemenea
instalatii, cu deosebire n zonele montane. Multe dintre ele au devenit
obiecte de patrimoniu national, fiind pstrate n muzee si colectii
etnografice.
f) Portul popular reprezint o adevrat carte de vizit a neamului
romnesc, fiind un ansamblu vestimentar cu piese de mbrcminte si
podoabe distincte, de mare valoare artistic. Costumul popular este
determinat de conditiile naturale (relief, clim), ocupatii, mestesuguri si
reflect starea social, vrsta, trecutul istoric. Astzi are un rol de element
de podoab n zilele de srbtoare, sau la importante ceremonii din viata
omului. Se caracterizeaz prin materiile prime folosite, croial,
ornamentatie, cromatic. Un loc aparte l ocup costumul specific de
srbtoare, care cuprinde multe elemente decorative si cromatice.
Extinderea materialelor de tip industrial a simplificat sistemul de
confectionare a costumului traditional si a condus la asimilri de piese,
ornamente, compozitii cromatice si decorative noi. Cele mai frumoase

costume populare pot fi admirate n zonele Bucovinei, Muscelului, Vlcii,

Banatului, Brasovului, Oasului, Maramuresului.
g) Sculptura popular n piatr s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul
ei ornamental, fiind ntlnit n asezrile din aria intra si extracarpatic, n
apropierea zonelor de extractie. Mesterii populari din unele sate
transilvane, buzoiene, argesene, vlcene, nemtene, sucevene realizeaz
multe elemente de constructie: stlpi de pridvor, de poart, scri,
balustrade, colaci de fntn, mese de piatr, pietre funerare, pecetare
pentru aluatul prescurilor etc. Astzi rolul si importanta acestui mestesug
a sczut prin aparitia formelor industriale din beton.
h) Arta popular a prelucrrii pieilor este prezent n aproape toate
zonele etnografice, unde exist mesteri care se ocup cu tbcria,
cojocritul, cizmritul etc. Elementul dominant este confectionarea
pieselor de iarn: cciuli, cojoace scurte, lungi, pieptare. Ele
impresioneaz prin tehnicile de decorare, motivele folosite si ocaziile
pentru care sunt confectionate. Pentru mpodobirea lor se mai folosesc si
blnurile de animale slbatice (dihor, jder, vulpe). Alturi de acestea se
mai confectioneaz: curele, chimire, opinci, tolbe de vntoare, traiste,
pungi, hamuri si alte obiecte de marochinrie mrunt. Renumiti cojocari
se gsesc n satele din nordul si centrul Moldovei, sudul Transilvaniei,
nordul Olteniei si Munteniei.
i) Arta olritului are cea mai veche traditie, avnd o vrst milenar,
fapt demonstrat prin descoperirile arheologice. Ceramica popular
romneasc initial a fost mult influentat de cea greceasc si bizantin,
dar treptat si-a definit propriile forme prin elementele de tehnic, decor si
colorit, utilizri. Ea se poate defini prin mai multe criterii: l dup modul de
ardere al pieselor de ceramic: neagr - cu ardere incomplet si rosie - cu
ardere complet n mediu oxidant; l dup finisaj - smltuit si nesmltuit;
l dup tehnica ornamentatiei - prin pictare pe angob, cu cornul, gaita,
sau pensula (cu desen n prealabil) si decorare cu ornamente n relief
(brane alveolate, figurine). Ceramica traditional romneasc ndeplinea
dou functii majore: cea utilitar si cea estetic. Arta olritului este
cunoscut nc din neolitic prin ceramica de Cucuteni urmat n perioada
dacic de ceramica neagr si rosie. Renumite centre de olari se afl n
Oltenia: Poienita (Arges), Ivesti (Vrancea), Horezu, Stroiesti, Sltioara,
Vldesti, Galesoaia (Gorj), isesti (Mehedinti), Oboga, Romna (Olt), Olari
(Buzu), Rduti, Marginea (Suceava), Scel, Vama (Maramures), Sscior
(Alba), Corund (Harghita), Ivesti (Vrancea), Vadu Crisului (Bihor) s.a.
j) Instrumente populare traditionale - sunt aparate de producere a
sunetelor realizate prin tehnici speciale si din materiale deosebite. Unele

dintre acestea sunt foarte vechi, precum buhaiul, duba, buciumul,

fluierele, cimpoiul, iar altele au fost asimilate n decursul timpului - vioara,
tambalul, chitara, fagotul, clarinetul. Numai anumite instrumente sunt
lucrate de mesteri populari: duba, drmba, buciumul, fluierele. Alturi de
acestea mai sunt folosite, n completarea liniei melodice, frunza si coaja
de mesteacn, solzul de peste etc. n zilele noastre, dintre instrumentele
populare se mai folosesc doar buciumul, cimpoiul, fluierele, naiul, luta,
cobza, tambalul, ultimele trei fiind de factur lutreasc.
k) Arta mpletiturilor are o veche traditie n satele romnesti prin faptul
c mesterii folosesc mai multe materiale: nuiele, pai, pnusi, papur. Cele
mai rspndite sunt mpletiturile din nuiele, care au cea mai larg
ntrebuintare, avnd forme diferite n functie de utilitatea obiectelor.
Mesteri renumiti pentru acest tip de mpletituri ntlnim n Tara Hategului,
Pdurenii Hunedoarei, Bihor, Mures s.a.
Alturi de mpletiturile mai deosebite (din domeniul plriilor, cosurilor
sau obiectelor de decor) un loc aparte prezint acoperisurile de paie,
trestie, n functie de zona etnografic, care s-au pstrat la foarte putine
gospodrii trnesti. Aria de rspndire a acestui mestesug s-a restrns
foarte mult n ultimele decenii, din cauza modernizrii elementelor de
interior si a ustensilelor casnice. n judetele Mures, Giurgiu, Galati, Brila,
Tulcea, Dolj, Arad mai exist nc ateliere pentru diverse mpletituri.
Contributia acestor artizani ar putea fi mult mai substantial, prin
realizarea unor produse n stilul artei decorative moderne, mult cutate de
turisti.
l) Arta testurilor si custurilor populare are cea mai larg arie de
rspndire si reprezint ntreaga gam de piese lucrate din fibre textile cu
rol decorativ, definind stilul ornamental zonal al interiorului unei locuinte
sau al costumului popular. Exist testuri realizate din fibre de origine
animal - pr de capr, ln; din fibre de origine vegetal - in, cnep,
bumbac. Din punct de vedere al utilittii sunt trei mari categorii de
testuri: l testuri de uz gospodresc - stergare, prosoape, fete de mas; l
testuri strict decorative - scoarte, chilimuri, fete de mas, stergare,
chindee, fete de pern, perdele; l testuri de ceremonial - stergare de
botez, nunt, nmormntare, cioltare de nunt, servete pentru cumetrii,
perne, scoarte, toate foarte valoroase sub raport artistic. Se remarc
scoartele de ln recunoscute international care se caracterizeaz printr-o
mare varietate a motivelor si coloritului n functie de regiunea geografic.
n Maramures motivul horei se ntlneste frecvent pe un fond bruncafeniu. n Banat predomin motivele geometrice dezvoltate pe un fond
rosu. Aceleasi motive apar si n Moldova pe un fond verde sau albastru.
Custurile reprezint modalitti tehnice de ornamentare, care sunt

utilizate la mpodobirea pieselor de mbrcminte sau la decorarea

interioarelor. Acestea se diferentiaz n functie de testura pnzei,
punctele de cusut utilizate si punctele decorative folosite. Din familia
custurilor fac parte si aplicarea paietelor, mrgelelor, gietanelor, a
broderiilor pe cojoace, pieptare si alte obiecte vestimentare. Exist zone
folclorice renumite pentru custurile, testurile si broderiile aplicate:
Maramures, Tara Vrancei, Arges, Muscel, Mehedinti, Trnave, BistritaNsud, Vlcea.
m) Arta picturii pe sticl s-a dezvoltat ca mestesug popular n
Transilvania si n nordul Moldovei, n unele centre urbane si rurale,
ncepnd cu secolul XVIII. Procedeul a fost folosit mai nti n Tirol si
Boemia de sud, de unde s-a rspndit si n spatiul romnesc, fiind
favorizat de existenta multor ateliere de sticlrie. Spre deosebire de
centrul Europei, tehnica picturii pe sticl din Transilvania si-a pstrat
filonul popular nealterat de influentele urbane. Dac tehnicile de lucru au
fost aceleasi n mai toate centrele romnesti, n schimb modalittile de
interpretare a temelor abordate difer de la un centru la altul, de la un
mester la altul. Fat de numrul mare al centrelor de pictur pe sticl n
trecut, astzi au mai rmas doar centrele de la Laz (Alba), Sibiel (Sibiu),
Iernut (Mures), Nicula (Cluj), Arpas (Fgras). Centrele cele mai active sunt
la Cincu si la Mnstirea Brncoveanu - Smbta de Sus, ambele n
judetul Brasov. Valentele artistice si chiar turistice ale acestui mestesug
sunt date de tematica iconografic ortodox, de factur bizantin,
armonizarea si alternanta tonurilor de un rafinament deosebit. Culoarea
sustine perfect finetea desenului, iar frumusetea multor icoane este
sporit prin prezenta foitelor de aur si argint care le amplific valoarea si
originalitatea.
o) Arta prelucrrii osului si cornului este caracteristic Transilvaniei si
Moldovei aceste materiale erau frecvent pentru depozitarea prafului de
pusc (coarnele se cerb), prsele de cutit etc. n toate situatiile erau
frumos decorate prin incizie, colorate sau ncrustate cu metal si sticl.
p) Arta prelucrrii artistice a lemnului si metalului are o veche
traditie pe teritoriul trii noastre. Podoabele din aur sunt realizate n
numeroase sate din Hunedoara, Vrancea, si Bucovina. Vasele
confectionate din aram sunt realizate n numeroase localitti din
Romnia.
r) Alte mestesuguri traditionale sunt practicate numai n anumite
zone etnografice, dar care si-au pstrat adnci semnificatii artistice si
rituale. Astfel poate fi amintit mestesugul ncondeierii oulelor, practicat
n satele Bucovinei sau n satul Oboga de Sus n judetul Olt. Alt mestesug

se refer la confectionarea mstilor care sunt folosite n dansurile rituale

si la anumite srbtori laice legate de Crciun, Anul Nou, Rusalii.
Manifestrile etnofolclorice
La nivelul comunittilor rurale viata social se desfsoar n concordant
cu un anume instrument de msurare a timpului, care s pun n acord
varietatea preocuprilor umane cu fenomenele constante ale mediului
terestru si cosmic. Aceste legturi sunt materializate prin multiple
srbtori si ritualuri specifice poporului romn. ntregul evantai al
manifestrilor folclorice se bazeaz pe existenta a trei calendare:
calendarul civil cu dou solstitii si echinoctii, fazele lunii si alte
evenimente astronomice sau meteorologice; calendarul bisericesc, cu rolul
de a tine rnduielile crestine; calendarul popular, cu adnci rdcini n
vechea istorie daco-roman, prin care se indicau perioadele cele mai
favorabile pentru derularea ocupatiilor agricole si pastorale, se preciza
rangul srbtorilor si se individualizau anumite practici deosebite.
Simplu si eficient, calendarul popular este un instrument
perfectionat, verificat de timp si traditii, care pune de acord viata social
cu manifestarea ciclic a fenomenelor cosmice si terestre. n cadrul
calendarului popular romnesc apar mai multe tipuri de manifestri:
srbtori de iarn Crciun, Anul Nou, Boboteaza - care sunt srbtorite n
ntreaga tar, cu unele variatii regionale. Practicile cele mai cunoscute
sunt colindul, uratul cu capra, ursul, teatrul popular al irozilor, strigtul
prin sat; srbtori agricole ale primverii, legate de nceputul anului agrar
(Sntoader, Dochia, Lzrelul, Sngeorgiu, Armindeni, Ramura Verde etc.);
srbtori pastorale ale primverii, legate de adunatul oilor si nceputul
psunatului la munte (Sngeorgiu, Focul Viu, Tnjaua, Smbra oilor), sau
cobortul lor toamna (Snmedru); srbtorile verii, ce includ manifestri
legate de bogtia recoltelor, coptul grului (Snzienele, Paparudele,
Cununa Grului); srbtori ale muntelui, care se desfsoar n asezrile
situate pe plaiurile carpatine, sub forma nedeilor, de Sntilie.
Srbtorile legate de desfsurarea calendarului religios sunt
cunoscute mai ales pentru przmuirea zilelor unor sfinti, arhangheli,
apostoli, care reprezint si hramul multor lcase de cult, a Crciunului, a
Pastelui, sau ceremoniile legate de evenimente din viata omului. Alturi
de aceste srbtori se mai pot aminti si unele manifestri folclorice
pstrtoare de multe obiceiuri si datini:
trgurile - ca locuri de schimb si vnzare a unor produse obtinute din
pstorit, agricultur, mestesuguri;

 festivalurile - ca manifestri artistice cu program variat, avnd

caracter ocazional si care treptat au pierdut din legturile cu vechile
ritualuri, devenind un eveniment artistic, distractiv si de spectacol. Aceste
festivaluri se pot mprtii n mai multe tipuri: festivaluri muzicale:
Festivalul cntecului si dansului popular din Ilva Mare, festivalul dansului
btrnesc de la Tg. Mures, Festivalul cntecului, dansului si portului
popular din Gorj, Teleorman, Mehedinti, zilele culturii populare bihorene la
Oradea; Cntecele Oltului de la Climnesti; Festivalul dansului fecioresc
de la Cluj, Hora de la Prislop; festivaluri gastronomice: festivalul vinului
(Oradea), festivalul tuicii (Vlenii de Munte) festivaluri de satir si umor:
Gura satului (Macea-Arad); festivaluri dedicate nceperii sau ncheierii
unor activitti economice: serbarea tpinarilor (Prundul Brgului),
mituitul mieilor (n zona montan). larea unor programe turistice.
Asemenea manifestri se cer organizate cu competent si atentie, n
apropierea unor muzee n aer liber, n statiuni balneare, n centre urbane
istorice, devenind atractii deosebite pentru turistii interni si strini. Din
ntreaga prezentare realizat asupra artei populare se poate desprinde
ideea c un rol major n pstrarea acestor frumoase mestesuguri
traditionale l are artizanatul, care prin prestatii individuale sau de grup
poate s-si valorifice produsele prin turism. Alturi de cele amintite mai
sus amintim potentialul gastronomic al satului romnesc. Romnia
dispune de un potential gastronomic deosebit, rezultat al pstrrii
caracteristicilor traditionale ale buctriei romnesti. la care se adaug
numeroase influente strine, care nu au fcut dect s mbogteasc
zestrea gastronomic a Romniei. Acest potential este astzi deosebit de
complex si prezint particularitti specifice fiecrei regiuni. Buctria
ardeleneasc se caracterizeaz prin influente puternice ale obiceiurilor
gastronomice ale sasilor, svabilor si maghiarilor din Transilvania. Sunt
preferate mncrurile cu multe calorii si foarte aromate. Se adaug
vinurile renumite din podgoriile Trnava si Lechinta, fiecare cu centre
viticole renumite :Jidvei, Blaj, Valea Nirajului, respectiv Lechinta, Batos si
Teaca. Particularitti deosebite au si celelalte regiuni ale trii care, ns,
sunt departe de o valorificare optim a acestui potential deosebit de
valoros.
TIPURI DE EXPLOATARE A POTENTIALULUI ANTROPIC
Asa cum spuneam in introducere tipurile de exploatare in acest caz sunt
reprezentate de excursiile de grup sau individuale la obiectivele turistice.
Aceste excursii se pot organzia prin agentii de turism specializate sau pe
cont propriu.

A) Excursiile de grup prin agentie reprezinta organizarea unui colectiv

oameni pentru a merge sa viziteze obiectivele turistice de pe un traseu
stabilit de la inceput si acceptat de toata lumea sau, intr-o excursie de o zi
sau doua pentru a studia in detaliu o anumita zona.
Asa cum spun, excursiile pot varia ca numar de zile, ca zona vizitata sau
ca obiective vizitate. De regula, excursiile prin agentie urmeaza un anumit
traseu sau o zona. In acest fel, transportul se va realiza cu mijloace de
transport din cele mai diverse, plecand de la autocar, sau tren mergand
pana la avion.
Cazarea este asigurata de catre agentie cu un timp inainte, stiind exact in
ce locatii se vor caza tursitii si pe ce perioade. Deasemenea, grupul va
avea pe tot parcursul actiunii un ghid sau tour leader ca insotitor de grup
pentru a coordona activitatea grupului a intermedia interactiunile acestuia
cu tertii ( soferul de autocar, personalul de la hotel etc) si pentru a
prezenta grupului obiectivele turistice vizitate.
Astfel grupul se va deplasa in cadrul unui circuit, de la un obiectiv turistic
la altul vizitandu-le si afland despre el tot ce poate fi aflat. La finalul
excursiei, turistul se intoarce acasa cu un bagaj suplimentar de cunostinte
despre locurile si obiectivele vizitate , mai relaxat si mai pregatit sa-si
continue munca.
Excursiile de grup nedesfasurate prin agentie in aceasta situatie
cel mai bun exemplu il reprezinta grupurile de scolari care organizeaza
excursii de cate o zi maximum doua in jurul oraselor de domiciliu pentru a
cunoaste obiectivele turistice ale zonei.
In aceasta situatie excursia este organizata de scoala, care se va ocupa in
mod direct de inchirierea unui autocar, cadrele didactice insotitoare
urmand sa joace rolul de coordonator si prezentator al ghidului de la
grupul orgabnizat prin agentie.
Astfel copii, au ocazia sa socializeze si sa se joace impreuna, sa stranga
prieteniile intre ei ceea ce va avea rezultate pozitive asupra colectivului in
general cat si a muncii in echipa la scoala. Mentionand aceste lucruri vom
lega aceasta de alt tip de excursie de grup nedesfasurata prin agentie si
anume cele asa numite corporate. Este vorba despre excursiile
organizate de companiile, in general private, care, pentru a suda echipa
celor ce muncesc intr-ansele sau pentru a oferi o recompensa deosebita
angajatilor cu merite in munca, organizeaza ele insele aceasta excursie al
carui timp nu depaseste 3 zile in zone retrase in general, unde angajatii sa
se poata relaxa , sa sudeze legaturile colegiale intre ei. Aceasta se
realizeaza nu doar prin relaxare si discutii ci si prin activitati de construire

a echipei sau team-building ce implica jocuri de echipa special create

pentru acest scop. Pe langa o activitate sportiva distractiva in viitor echipa
va functiona mult mai bine si rezultatele economice ale companiei vor fi
pe masura.
B. Excursiile individuale desfasurate prin agentie se mai numesc
si excursii private si au loc pentru un numar restrans de persoane 1-8 . In
aceste conditii ghidul agentiei poate fi in acelasi timp si sofer sau, pot
avea un sofer separat. Traseul este stabilit inainte de catre turisti cu
agentia, la fel si msele in aceleasi conditii ca la excursia de grup. Avantajul
excursiei individuale este acela ca, ghidul poate sa le explice mai in
detaliu unele lucruri ceea ce constituie in mod evident un mare avantaj
Excursiile individuale nedesfasurate prin agentie se organizeaza
de regula de catre familii sau grupuri de prieteni care, de regula,
inchiriaza o masina pe care o conduc ei, sau folosesc masinile personale.
In acest caz, traseul sau zona spre care se indreapta sunt stabilite la
modul general, urmand ca, la fata locului, sa se modifice traseul dupa cum
vor considera. Deasemenea, cazarile se vor alege din oferta existenta in
zona respectiva, la fata locului si nu neaparat dinainte.

STUDIU DE CAZ CANIONUL 7 SCARI

Canionul apte Scri reprezint un defileu ce a fost spat de rul ipoaia
n calcarele jurasice ale versantului vestic al Munilor Piatra Mare. Canionul
pstreaz urmele evoluiei morfologice recente a ntregului masiv:
evoluia vii s-a produs pe traseul complex al unei reele de falii i
diaclaz, ce au deschis condiii pentru apariia unor tuburi de presiune din
care se pstreaz marmitele laterale etajate pe versani, de vrst
cuaternar.
Cheile au o lungime de 160 de metri i o diferen de nivel de 58 de metri.
Aceast diferen de nivel se concretizeaz n 7 trepte ale cderii apei,
care s-au format ca urmare a rupturilor de pant. Treptele au nlimi de la
2,5 metri pn la cea mai nalt, de 14 metri. Pereii vii sunt aproape
verticali, foarte apropiai i nali de peste 50 de metri. Ei continu s fie
lefuii de permanenta cdere de ap.
Prima treapt a canionului are 8 metri nlime, iar, pe parcursul a
primelor patru, apa i schimb direcia de ase ori, schimbare de curs
explicat prin prezena i direcia diaclazelor din masa calcarelor dispuse
ntr-o reea rectangular.

apte Scri sunt cele mai spectaculoase chei din zon. Accesul n ele se
face simplu, fr echipament specializat, deoarece exist un canion cu
scri i podee de fier ce a fost renovat i redeschis n toamna lui 2013.
ns trebuie s ai grij, deoarece sunt permanent umede i poi aluneca.
Scrile sunt nclinate, pentru un acces facil, soar cea mai lung scar, cea
de 14 metri, este vertical, din cauza lipsei de spaiu. Cnd debitul apei
este mai mare, stropii apei ajung pn pe aceast scar, rcorind puin
turitii.
Accesul se face dinspre localitatea Timiul de Sus i Dmbul Morii, de pe
drumul naional DN1, de la Cabana Dmbu Morii, de unde pornesc
majoritatea traseelor n Piatra Mare. Traseul cu band galben, ce
urmeaz cursul prului ipoaia, te duce n aproximativ o or de mers
pn la Canion. De specificat este c acest traseu a fost i el amenajat
prin pdure: pantele au devenit scri, peste izvoare s-au instalat podee
de lemn, n poienie s-au pus mese i bncue. Pe traseu exist i o cas
de refugiu. Odat ajuns la Canionul apte Scri, l traversezi n maximum
o jumtate de or. Apoi, poi continua drumul spre Cabana i Vrful Piatra
Mare, pe banda galben, cu un urcu accesibil pe stnci, apoi prin poieni.
O alt variant - te poi ntoarce n poteca pe care ai urcat la Canion , la
stnga, pe sub Prpastia Urilor. Zona este foarte bine marcat i peste
tot sunt indicatoare.
Canionul reprezinta forma naturala de potential touristic unde se poate
studia caderea de apa, cat si evolutia morfologica a masivului montan.
Se pot organiza drumetii montane sau concursuri de cautare de indicii ori
de orientare montana.
Din punct de vedere al tipurilor de exploatare a potentialului touristic
natural reprezentat de canionul 7 scari vorbim despre :
- Tururi organizate de grup (5-10 pers) asa cum le descriam mai sus
- tururi cu persoane interesate de zona cascadei pe care doresc sa o
studieze pentru , spre exemplu caderea de apa care este speciala in felul
ei, vor sa studieze efectul in timp al caderii de apa asupra stancii, felul in
care aceasta s-a modelat si s-a erodat in cursul timpului.
Deasemenea, o alta categorie poate dori sa faca terapie de linistire
ascultand sunetul produs de caderea de apa.

BIBLIOGRAFIE
Geografia Turismului V. Glavan