CUPRINS

I. Date de proiectare .............................................................................................................. pag. 2

II. Date de literatur privind procesul de dehidrogenare a EB la stiren ................................ pag. 3
III. Stabilirea bilanului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a EB la stiren............. pag. 11
IV. Calculul cldurii de reacie la dehidrogenarea EB la stiren .......................................... pag. 16
V. Dimensionarea cinetic a reactorului de dehidrogenare a EB la stiren ........................... pag. 21
VI. Calculul cderii de presiune pe reactor .......................................................................... pag. 25
VII. Schem tehnologic a instalaiei de dehidrogenare a EB la stiren ............................... pag. 27
Bibliografie ......................................................................................................................... pag. 28

I.

DATE DE PROIECTARE

Capacitatea instalatiei: 130000 t /an stiren

Puritatea stirenului: 98 % masa
Conversia etilbenzenului utila: 40 %
Conversia etilbenzenului totala: 45 %
Pierderi stiren: 0 % masa
Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3:1 Kg/Kg
Reactii secundare: C6H5C2H5 C6H6 + C2H4
Cs1= 30%
C6H5C2H5 8C+5H2
8C+16H2O C6H5CH3 +CH4

Cs2 = 45%

C6H5C2H5 8CO2 + 16H2

Cs3 = 25%

C
Temperatura la intare in reactor: 660
Compozitia etilbenzenului proaspat: Etilbenzen = 99,8% masa

Benzen = 0,2% masa

Compozitia etilbenzenului recirculat : Etilbenzen = 99,5% masa
Benzen = 0,1% masa
Toluen = 0,2% masa
Stiren = 0,2% masa
Presiunea de intrare in zona de reactie: 2 bar (0.2 MPa)
Durat de funcionare: 8000 h / an
Catalizator pentru dehidrogenare: extrudate de catalizator
Diametru extrudat: 2,5 mm
Lungime extrudat: 10 mm
Diametru interior al reactorului axial: 4 m
m3 / m3
Fractia de volum liber= 0,4
m3
Densitatea = 3000 Kg/

II.

INTRODUCERE

Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului, cu o mare
aplicabilitate industriala o are etilbenzenul, principala materie prima pentru obtinerea unui
important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea cauciucurilor sintetice stirenul.
Stirenul, cunoscut de asemenea si ca vinilbenzen, se utilizeaz pentru producerea:
materialelor plastice, cel mai rspndit tip de cauciuc sintetic (caucicul butadienstirenic) i
adezivilor. Acest lucru a determinat mrirea capacitilor de producie pentru instalaiile de
dehidrogenare direct a etilbenzenului, perfecionarea tehnologiei de dehidrogenare a
etilbenzenului la stiren i apariia unor noi tehnologii: obinerea concomitent a stirenului i a
propenoxidului (procedeul Halcon), obinerea stirenului prin extracie din fracia aromatic de la
piroliz etc.
n afar de stiren se mai produc trei derivai stirenici, care au ntrebuinri industriale: metilstirenul, divinilbenzenul i viniltoluenul. Utilizrile acestora sunt similare cu acelea ale
stirenului, dar au si utilizari specifice, de exemplu divinilbenzenul se folosete la producerea
schimbtorilor de ioni.
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma, desfasurata dupa
mecanismul global urmator:

C6H5 CH2 CH3 C6H5 - CH=CH2 + H2

0
H 298

= 125 KJ/mol

H 0298

Reacia este endoterm (

= 30 kcal / mol = 125 kJ / mol) i are loc la temperaturi

cuprinse ntre 350 si 650 C i presiune de 1,3 2 bar. n paralel se produc i reac ii secundare
care conduc la formarea benzenului, toluenului, CO, CO2, etenei, metanului i altor produse.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai pot avea
loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil selectivitatea
dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298

C6H5-C2H5C6H6+C2H4

= 103,19 KJ/mol

hidrodezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298

C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4

= 66,045 KJ/mol
3

 hidrodezalchilarea toluenului: