Sunteți pe pagina 1din 8
MANTUIREA ARDEALULUL MAGHIAR-ROMAN-SASESC REALIZABIL ANDREI BEKESI Bas ate She aSe She DUNAREA national romani din Alba-Tulia finuti 1a 1. Decemvrie 1918 aproclamat unirea jinutarilor ungu- esti locuite de romani cu Romania. Prin acest fapt s’a realizat — in principia — unitatea romfnilor. Lacrim! de bucurie au stralueit in ochit acelora, eari au luat parte In aceasta sirbitoare mirea(é, cdct s'a implinit dupa stirsirea rizboiulul mondial erdncen fird 0 pieiturd de singe telul ce neamul rominese mat bine de dow sute de ant a dorit, dar acum doi ant nici cu arma in mand nu Va putut ajunge. Fruntagif neamuluf romanese — cei cincl vlddiei romani — venii 1a Alba-Tulia s‘au sélaguit in palatul episeopulut catolic maghiar, resedinfa de odinioara a principilor ardelent Bine stiau ei ins ef tot acolo locuia odata (dela stirsitul Jul Octomvrie 1599 mai mult de un an de zile) gi Mihaitt Voda, earo — miear pentru un timp scart — a izbutit do a intruni Ardealul cu {arile vecine ale Moldovet si Muntenit, Aceasta amintire cu drept a putut si-le aprinde inima, precum a aprins-o si a generalulal roman Mogoiu, care putine zile dup’ adunarea nationalé intrand prin pasu Ghimegulut in Ardeal pomeneste in proclamatia sa de Mibaitl Vitoazul, numindu-l cel mai mare dintre visttorit neamulut. Romanit au sirbétorit 0 sirbatoare triumfali, ajunst la finta lor dorita printr’ o rara indaratnicie national, prin marea dibacie cu care au organizat faptuirea ideil de frunte: de a uni férile locuite de romani si prin entuziasmul nestins pentru neamul lor, Maghiarit fnsi, cari slAbift prin réizboful 1. de cinet ani au depus armole si so silean de a implini infr’un mod cinstit condifiunile armistifiului, erau nevoiti de avedea cu. manile inerucigate ocuparea frumosulut Ardeal; ‘cum intra in orasele lor dorobanfii gi cum se bagi tn slujbile {ari aceia, cari din ordinul puterilor Infelegerit au ‘recut granitele muntoase numal ca sti sustie ordinea in fara, Fata tuturor exprima durere gi necaz si luera firosc, 4 inima maghiarilor era plina de tristela vézind ruina patriet! Tata situajiunea de fafa: Romnit tn bucuria lor nemiirginita cred ci izbanda lor va fi vecinied; maghiarit si sasif Msi ge dau la o parte nestiind ce aduce viltoral Ei stirmanit sufer acum de a doua oard amiriciunea gi pagubele inyaziunet romane; iar romani se organiseaza intr’un mod definitiv, crezind tare si vestind prin toate piirfile ci unirea roménilor din diferitele regiuni © de voct si va fi sanefionata si de Congresul de pace. Fafi de aceste fmprojurdrt zie: & bucuria romanilor e ‘timpurio, iar necazul maghiaritor si al sagilor trecator. Cal in potriva legilor nature! puterea omeneasca © slaba si ori-ce se va hotari de Congresul asteptat despre chestinnea la care stat so va alipi Ardealul, accia hotiirire nu va putea fi definitiva, Nu va putea fi definitiva pentru ed indepondenta Ardealului e asiguraté prin situatiunea sa geografica, prin starea sa economica si prin raporturile sale cu Ungaria, O vreme oarecare Ardealul va putea fi unit cu Roménia vecini, dar se va doslipi curind de dana, precum tn trecut niet Muntenia si Noldova n’au putut sa rimaic pe lung supuse Ungarief sau aliato eu dinsa ca in timpurile lui Ludovie Cel Mare, al regelut Mateit Corvin, Iur Ferdinand 1, ai Bathorestilor, ai principilor Rakéezy si al regelui Carol al IF-lea, Piedica acestet stiri de supunere gi unire a fost Car- pafii, precum Alpit au rasturnat supromatia imperiulut Ger- ‘man peste Italia; cum niet Anglia nu putea domina multa vreme Franfa, Spania Olanda, Franja regatul Napolitan ete. Ardealul fn réstimpul unui mileniu nie! o minuta n'a trait in reaitate separat de Ungaria, nict chiar in epoca principilor independenti, fiind din cauze economice tot- deauna restrins la ajutorul frit materne, fart de care n’ar fi putut sii vietuiased gi si se desvolte tndestul. Aceasta legaturd naturala n'a fost turburati de situafiunea special geograticd gi etnograficd a Ardealulul, atit de diferite de ale Ungariel, din eare diferin{a rezulta, c& oamenit de stat niet odata nu an putut si injeleags si si satisfaed interosole adevarate ale Ardealulul, care astfel in totdeauna se simtea copilul vitreg al firil materne: chiar si cand — din intim- plare rard — stiteau si ardeleni ia guvern, Ciei Ardealul formeazi 0 unitate separati geografica, eu 0 structuri geo- logicd, cu o stare geogratiet si idrogratied special, cu 0 clima gi cultura agricola eu totul deosebita: un platou larg si intins, pe care eu o lund sau doud mai tarziu inverzese copacii, seamand si ari oamonil, so strange fanul gi se culeg straguril ca In Ungaria proprie, cu care Ardealul de altfel ¢ legat prin sistemml apelor si al cailor ferate, Afara de aceasta Ardealul @ locuit de tret diferite nafiunt, ale cdror drepturi in trecut eran stabilite de legile maghiare, steule, sisegt! gi in urma de obicefuri inridice romanesti. Daca gisim adevarate acoste imprejurari waturale gi aceasta desvottare speciala a drepturilor, precum si starea otno- logica a popoarelor, urmeazi de sino si ridieam din now Ardealul autonom si independent do odinioaré, Cac st nu uitim ei gi fn trecut Ardealul pana atunci fu puternic si de seama, pana cand a fost independent, Tara independenta ei n'a ssarsit la anul 1690 in urma slabiret imperiuiut otoman sau fiind-c& dupa invingerea Tareilor existen{a ei independenta numai era cerut si necesara — cum ne invafé istoriogratia