Principiul sudarii MIG/MAG

Arcul electric arde intre un electrod care se topeste (si care este in acelasi timp
material
de adaos de sudare) si piesa de sudat. Gazul de protectie este fie inert (MIG
de ex.
argon, heliu si amestecuri ale acestora), fie activ (MAG CO 2, sau amestercuri Ar
cu
CO2, si/sau O2) .
Se pot folosi si amestecuri de gaze cu 2, 3 sau 4 componente, ca de ex. dioxid
de
carbon, argon, heliu si oxigen. De asemenea, se poate folosi chiar si dioxid de
carbon
pur.
Schita prezinta principiul procedeului. Sarma electrod vine de la bobina si este
condusa prin rolele de antrenare la duza de curent. In marea majoritate a
cazurilor polul
pozitiv este la sarma. Capatul liber al sarmei este scurt, astfel incat se pot utiliza
intensitati ridicate de curent, cu toate ca electrodul este subtire.
Gazul de protectie iese dintr-o duza de gaz, care inconjoara electrodul concentric
si
protejeaza arcul electric de actiunea atmosferei.

Surse de curent pentru sudarea

MIG/MAG
Doar surse de curent continuu sunt utilizate la sudarea MIG/MAG, cu polul
puls la
sarma - electrod (in care se folosesc sarme tubulare, la anumite tipuri de sarme
este
necesar ca polul negativ sa fie la sarma).
Sursa de curent trebuie sa permita o reglare fina, pentru a permite obtinerea unui
set
parametri optimi pe intregul domeniu de. In cazul unei instalatii cu reglaj in trepte,
pasul
trebuie sa fie adaptat domeniului de curent corespunzator instalatiei(de ex. 18
36
trepte la o instalatie de 300A). In cazul surselor de curent mai sofisticate (cum ar
fi

sursele de curent cu invertor), puterea poate fi reglata continuu (adica, fara

trepte) cu
ajutorul unui potentiometru.
La alegerea unei instalatii de sudare in mediu de gaz protector este important ca
sursa
de curent sa aiba o putere de iesire suficienta. Pe placuta indicatoare sunt
prezentate
datele tehnice ale instalatiei.
Durata activa (DA) a unei surse de curent este data in procente. In mod normal,
pe
placuta indicatoare este data intensitatea permisa a curentului si tensiunea
corespunzatoare pentru o durata activa de 100% si respectiv 60%. La
interpretarea
informatiilor trebuie tinut cont de durata ciclului care poate fi 5 sau 10 min si de
temperatura mediului ambiant care poate fi 25 sau 40 C. La susele FRONIUS
informatiile se refera la o durata a ciclului de 10 min. la o temperatura a
mediuluiinconjurator de 40C.
Sursa de curent a carei placuta indicatoare indica 450A poate fi utilizata 100% la
360 A.

Dispozitivul de avans al sarmei

Pentru un proces de sudare de calitate, un factor esential il constitue alimentarea
constanta si cu viteza uniforma cu sarma de sudare.
Motoarele utilizate la dispozitivele de avans sarma sunt motoare in curent
continuu fie
cu stator bobinat fie cu cu magnet permanent (cele cu magnet permanent sunt
mai des
folosite) sau motoare cu rotor disc. Aceste motoare se caracterizeaza printr-o
durabilitate ridicata.
In practica, se folosesc sisteme de antrenare cu 2 si 4 role. Sistemele cu 4 role
prezinta
avantajul ca asigura alimentarea fara probleme chiar si in cazul in care se
folosesc
aliaje de aluminiu sau sarme tubulare.
Viteza de avans a sarmei trebuie sa fie reglabila intre 1 si aprox. 22 m/min. (La
aparatele pentru sudarea MAG de productivitate ridicata, trebuie sa fie posibile
viteze
de avans de pana la 30 m/min.)
Alimentarea corespunzatoare cu sarma este generata de diferite elemente ale
sistemului de alimentare
Presiunea de apasare a rolelor de avans trebuie astfel reglata, incat sarma electrod sa nu se deformeze si/sau exfolieze, si totusi sa garanteze alimentarea
ireprosabila cu sarma.
Trebuie sa se utilizeze role de avans cu canal corespunzator diametrului
sarmei.
Diferite materialele de adaos necesita role de antrenare cu forme diferite ale
canalului:
Canal trapezoidal, neted:
Fe
CrNi
sarme pline din otel nealiat, slab aliat sau inalt aliat
Canelura semicirculara, neteda:
Aluminiu si aliajele sale
CuSi3

sarme din bronz

Canelura semicirculara, striata (randalinata):
sarme tubulare din diferite aliaje

Pistoletul de sudare
Este componenta instalatiei de sudare cu care lucreaza efectiv operatorul sudor,
din
aces motiv poate fi definit ca interfata cu instalatia de sudare. Multe defecte si
erori
aparute in timpul sudarii sunt cauzate de pistoletul de sudare. Manuirea cu grija a
pistoletului garanteaza o functionare sigura a instalatiei de sudare si reduce
costurile de
exploatare.
O distinctie fundamentala exista intre pistolete de sudare manuale si cele
mecanizate.
Pentru cabluri ale pistoletelor de pana la aprox. 4,5m, sarmele sunt impinse, iar
pentru
lungimi mai mari ale cablurilor de legatura se utilizeaza pistolete Push-Pull.
In cazul pistoletelor de sudare manuala, se face distinctie intre pistoletele cu
racire cu
gaz si cele cu racire cu lichid de racire. In functie de domeniul curentului de
sudare si de
durata activa, se alege tipul de racire necesar. Pentru intensitati de curent de
peste
300 A re recomanda utilizarea pistoletelor de sudare racite cu lichid de racire
(pentru
o durata de viata mai mare, si un necesar mai mic de consumabile).
La sudarea cu arc electric pulsat, se folosesc in marea majoritate a cazurilor
pistolete
de sudare racite cu lichid de racire

Caracteristica statica a sursei de curent MIG/MAG

La sudarea MIG/MAG se folosesc surse de curent cu caracteristica de
tensiune
constanta (usor cazatoare).
La instalatiile cu reglaj in trepte, caracteristica sursei de sudare poate fi
selectata
printr-un comutator in trepte grosiere si/sau fine. La sursele de curent cu
reglare
continua, caracteristica se regleaza automat prin intermediul unui
potentiometru
pentru puterea de sudare.
Caracteristica statica este caracteristica de incarcare a unei instalatii de sudare
(inregistrata punct cu punct, in stare stationara, in diagrama curent tensiune),
care
rezulta atunci cand reglajele instalatiei raman neschimbate, dar se modifica
sarcina
rezistiva ohmica.
Caracteristica statica este inclusa intre caracteristica statica minima (treapta de
comutare cea mai joasa) si cea maxima (treapta de comutare cea mai inalta).

Principiul functionarii a unei surse de curent cu invertor

Tensiunea retelei de curent alternativ trifazat de 400 V va fi mai intai redresata.
Printr-un comutator cu transistori rapid aceasta tensiune continua va fi
maruntita
(conectata si deconectata) cu o frecventa de ex. de 100kHz (de 100.000 ori intr-o

secunda). Dupa transformator rezulta tensiunea de lucru dorita, care va fi

redresata si
transmisa la bornele de iesire. Un regulator electronic ajusteaza caracteristica
sursei de
curent la procedeul de sudare preselectat. Sursele de curent cu invertor
beneficiaza de avantajul acestei corelatii intre volum si
frecventa. Din aceasta cauza sursele de curent cu invertor au o greutate si
dimensiune
mica, fara a pierde din acesta cauza din putere. Astfel ele sunt usor de
transportat.
Acest lucru este important pentru utilizarea lor pe santiere. Apoi datorita
volumului lor
mic invertoarele pot fi amplasate pe suprafete mici.
Un alt avantaj este gradul ridicat de eficienta electrica (pana la 90%).
Pentru a putea fi utilizata o frecventa inalta, trebuie ca tensiunea alternativa a
retelei sa
fie redresata. De aici si denumirea de sursa de curent cu invertor (a transforma
a
converti).

Gaze de protectie
Gazul de protectie trebuie selectat in functie de material si de specificul aplicatiei.
Compozitia si calitatea gazului de protectie influenteaza:
Starea arcului electric
Transferul materialului de adaos
Rata de depunere
Forma baii de sudare
Adancimea patrunderii
Compozitia chimica a baii de sudare
Caracteristicile mecanice ale cordonului sudat.
Gazul de protectie protejeaza baia de sudare impotriva
actiunii aerului, influenteaza procesele ce au loc in
arcul electric, desprinderea picaturilor de material
topit si forma cusaturii sudate.
Gazele de protectie nu au miros, culoare si gust. Nu sunt
otravitoare, dar pot sa ia locul aerului

Reglarea debitului gazului de protectie

Alimentarea cu gaz de protectie se face fie din o butelie sau baterii de butelii fie
din
stocator. Indiferent de modalitatea de stocare a gazului este necesara in prima
faza
reducerea presiuniii de la presiunea de stocare la presiunea de lucru, si apoi
reglarea
debitului de gaz.
Dupa elementul de reglare al debitului, gazul ajunge prin furtunul de legatura la
elctrovalva care comanda deschiderea si inchiderea gazului din sistemul de
avans
sarma. Mai departe gazul de protectie este condus prin pachetul de furtune al
pistoletului de sudare, pina virful acestuia, in diuza de gaz.
O formula a lui Faust spune ca debitul gazului de protectie exprimat in l/min,
trebuie fie
de 10 -12 ori diametrul sarmei exprimat in mm.
De exemplu: sarma = 1,2 mm sarma rezulta un debit de gaz cuprins intre 12-14
l/min.

In practica se recomanda verificarea periodica a debitului de gaz chiar la diuza

de gaz a pistoletului de sudare.

Aceste date se refera la un amestec de gaz format

din 82% argon si 18% CO2

Manuirea pistoletului de sudare

Chiar daca nu se modifica setarile instalatiei (tensiune si viteza de avans a
sarmei),
orientarea pistoletului fata de directia de sudare influenteaza procesul de sudare
si
forma cordonului de sudura. Se deosebesc 3 pozitii pentru pistoletul de sudare:
Neutru
fata de

Pistoletul de sudare este tinut vertical

directia de deplasare

Directia de sudare

Tras

Pistoletul de sudare impinge baia de sudare

Directia de sudare

Tras

Pistoletul de sudare trage baia de sudare

Directia de sudare

Tipuri de rosturi la sudare

Cand se alege tipul arcului electric, trebuie sa se tina seama si de rostul la
sudare al
aplicatiei. Tipul imbinarii (adica pozitia relativa a sudurii) si forma rostului rezulta
din
tipul cordonului sudat.

Cusaturile de colt (7) sunt imbinari de sudare la care piesele

sunt perpendiculare una
pe alta in doua plane.
Cusatura cap In cap (1-6) este considerata ca fiind imbinarea de sudare la care
piesele

Defecte la sudare
Defecte la sudare datorate gazului de protectie necorespunzator
Insuficient gaz de protectie in baia de sudare duce la reactii intre aer si baie de
sudare
si la cusaturi sudate cu pori cu stabilitate insuficienta

Defect:
Curentul de aer (de ex.
pe
santier) perturba
acoperirea gazului de
protectie