MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII

STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA VASILE ALECSANDRI
FOCSANI

PROIECT DE CERCETARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
ASISTENT MEDICAL DE
FARMACIE

Coordonatori :
Prof I.P. Ionascu Lenuta
Farm. Apostol Crina

Absolvent
Mihailescu Florentina
Focsani 2016

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII

STIINTIFICE

EVOLUTIA
MEDICAMENTULUI

CUPRINS:
Argument..pag.

Capitolul I Medicamentul: de la fierturi de ierburi la capsule

flotante..............pag. 8
1.1 Istoria medicamentului ........................................................pag. 8
1.2 Actul farmaceutitic pe teritoriul rii noastre ........................pag. 15
1.3 Medicamentul si concepia terapeutic .................................pag. 17
1.4 Toxicitatea medicamentelor .................................................pag. 23

Capitolul II Elemente de continuitate si discontinuitate

din istoria medicamentuluipag. 27
2.1 Scrieri ce conin informaii despre folosirea
medicamentelor....pag. 27
2.1.1 Prescrierea, prepararea i eliberarea
medicamentelor....................pag. 28
2.1.2 Condiionarea i depozitarea medicamentelor ...pag. 28
2.2Substante utilizate in obinerea produselor farmaceutice.....pag. 26

Capitolul III Produse farmaceutice, parafarmaceutice i

dermatocosmetice ..................................pag. 39

3.1 Biodisponibilitatea medicamentului .................................pag. 39

3.2 Medicamentele viitorului ..................................................pag. 41
3.3.1 Medicamente pentru tractul digestiv ....................pag. 43
3.3.2 Vitamine i minerale ............................................pag. 50
3.3.3 Medicamente pentru rceal i grip, analgezice i
antipiretice .............................................................pag. 54

3.3.4 Produse dermatocosmetice ..................................pag. 59

Concluzii.pag. 63
Bibliografiepag. 64

Motto:
Alimentele voastre sa fie medicamente si medicamentele voastre sa fie
alimente
Aforism de Hipocrate

Cat ar fi de radicale ,
Sunt in ultima instana ,
Cunotine medicale
Ambalate in sperana
Definiia epigramatica de Mircea Trifu din Dicionar de
epigrame

Argument

Din antichitate pn acum, tiina farmaceutic a parcurs un drum lung i

asistm n zilele noastre la un proces de globalizare n domeniul medicamentului care
privete producia, controlul si consumul acestuia. Apar n continuare companii
multinaionale si se stabilesc reglementri legislative cu acoperire zonal din ce n ce mai
larg, astfel c accesul la medicament a devenit din ce n ce mai facil.
Dac reuim s i acordm farmaciei, cu spaiul i cu personalul care activeaz
n ea, ncrederea pe care o merit, dac nu o mai vedem ca pe un magazin, atunci vom
reui s i nelegem menirea i rolul pe care l are n meninerea sntii populaiei.
Venind din negura vremurilor, arta de a vindeca s-a perfecionat, iar medicina
i farmacia au devenit dou profesii distincte, complementare. n zilele noastre,
medicamentul a devenit aproape la fel de obinuit ca i hrana, el fiind prezent zilnic n
viaa a miliarde de oameni. Omul modern nu mai poate concepe existena n suferin, fie
ea fizic sau psihic i caut remedii pentru ndeprtarea acesteia. Nendoielnic,
medicamentul este util n cele mai multe situaii, el folosind la prevenirea, diagnosticarea,
ameliorarea i tratamentul a numeroase boli. Pe de alt parte, din pcate, se consum
resurse economice importante ale populaiei pentru unele medicamente lipsite de valoare
sau cu efect ndoielnic, cum ar fi cele pentru slbit. Asistm la o globalizare a
medicamentului, cu meniunea c n rile civilizate se consum peste 70 la sut din
producia total, n timp ce n statele subdezvoltate, utilizarea acestor produse este
limitat de lipsa de resurse i de carenele asistenei medicale.
n Romnia, perioada de tranziie a dus la un colaps iniial al produciei de
medicamente, ca urmare a introducerii economiei de pia concureniale. Ca i alte
produse, medicamentele s-au scumpit cu o vitez mult mai mare dect creterea

veniturilor populaiei, pensionarii resimind cel mai acut acest lucru. Ulterior, producia
de medicamente i-a revenit dar preurile s-au aliniat

la cele europene, fr ns a le

egala deocamdat. Prescrierea de ctre medic a unui tratament, urmat de o cooperare

contiincioas din partea pacientului duce, de regul, la ameliorarea sau vindecarea bolii
respective.

Capitolul I Medicamentul: de la fierturi de ierburi la capsule flotante

Medicamentul, supus astzi unor reglementari att de riguroase care vizeaz

fiecare etap a drumului parcurs, de la momentul conceperii sale pn la cel al
consumului, are n urma sa un trecut tot att de ndelungat ct nsi istoria umanitii.

1.1

Istoria medicamentului

Istoria medicamentului se confund i este strns legat de istoria medicinii,

fiind marcat de succesiunea civilizaiilor. Distingem aadar patru pari ale evoluiei
medicamentului i a actului farmaceutic:

Perioada empiric, religioas;

Perioada filosofic;

Perioada experimental;

Perioada tiinific.

Despre perioada religioas a dezvoltrii actului farmaceutic se cunosc foarte

puine date exacte, dar putem presupune ca apariia acestuia a avut loc n preistorie, fiind
mai nti instinctiv sau empiric.
Oamenii au cercetat cauza bolilor si mijloacele de vindecare posibile la acea
vreme, dar, negsind explicaii, au atribuit apariia bolilor unor fore oculte, farmacia
empiric fiind practicat iniial de magicieni. Acetia au observat c unele plante au
capaciti vindectoare, iar unele sunt otrvitoare sau cu efecte mortale i in consecin,
de-a lungul istoriei popoarelor, utilizarea plantelor a fost legat de practicile magice sau
religioase care nsoeau prepararea, prescrierea si utilizarea lor.
Iniial vindectorul sau vraciul era concomitent si medic si farmacist, astfel ca timp
de milenii medicina si farmacia au fost contopite intr-o tiina si practica unitara. Vraciul
recomanda leacuri de origine vegetala, animala dar si chimica: fierturi de buruieni
(infuzii si decocturile de astzi), sucuri si buturi fermentate in care dizolvau prafuri,
uleiuri vegetale, nmol, argila, caolin, ape termale sulfuroase.
De la vracii comunitarilor primitive cu practicile lor magico-religioase, ajungem la
sacerdoii egipteni, principalii detinatori ale cunotinelor legate de prepararea unor
formule medicamentoase, unicii reprezentani ai tiinelor medicale, cu atribuii pe care

le va avea mai trziu farmacistul. O parte a farmacopeii egiptene este coninuta ntr-un
papirus redactat n jurul anului 1500 .e.n. i cuprinde circa o mie de reete pe baz de
plante, minerale, organe animale, reete compuse dup aceleai principii aplicate i astzi,
cu indicaii privind forma farmaceutic i metoda de preparare. Descoperim in acest text
antic c egiptenii foloseau: prafuri, pilule, macerate, inhalaii, unguente, supozitoare,
clisme, soluii apoase, uleioase, aadar mare parte din formele farmaceutice pe care le
folosim astzi.
Cunotinele deinute de sacerdoi erau de cele mai multe ori secrete, fiind
menionate n scrieri ca : Lacrima lui Ibis , Pana lui Toth. Divulgarea secretului
formulelor era pedepsit prin aplicarea aa-numitului supliciu al piersicii, cnd cel
vinovat era obligat sa consume smburi de piersica n cantiti att de mari nct se
determina moartea prin intoxicare cu acid cianhidric.
n Orientul Mijlociu cea mai veche farmacopee este considerat cea din Sumar,
datnd de la sfritul mileniului III i.e.n.. Pe tabletele de lut gsite la Nippur descoperim
120 de chimicale, peste 250 de plante medicinale i peste 180 de medicamente de origine
animala in diverse forme farmaceutice.
Un alt document oriental este codul lui Hammurabi, care conine reete, cu
indicarea preparrii lor si a gramajelor folosite, ceea ce indica folosirea unui sistem de
greutatea si utilizarea balanei.
n China apar lucrri farmaceutice ncepnd cu mileniul I, din care cea mai
cunoscuta este farmacopeea Pen-Tsao, in care sunt prezentate date despre alegerea si
recoltarea plantelor, utilizarea acestora, dar si un mare numr de medicamente de origine
animal i mineral, precum i forme farmaceutice diverse: soluii, unguente, paste,
prafuri, pilule, sucuri de plante, decocturi. De asemenea vechii chinezi cunoteau
acupunctura, ignipunctura, anestezia generala.

Perioada filosofic ncepe de la anul 1000 .e.n. si dureaz pn in anul 900 e.n. ,
fiind dominat de personalitatea unor medici greci si romani.
La vechii greci medicina era divinizata, Apollo, zeul soarelui si al medicinii si
Asclepios, fiul lui, fiind venerai in temple. Asclepios devine zeul medicinei si apare in

gravuri nsoit de fiica sa, Hygiea, care inea in mana o cupa din care bea arpele
(reprezentare care a devenit simbolul farmaciei) sau de Pinaceea, zeia care vindeca toate
bolile. Observam aadar etimologia cuvintelor igiena, ori panaceu.

Fig. 1 Zeul Asclepios la vechii greci

Treptat medicina se laicizeaz si filosofi ca Aristotel, Platon sau Socrate discutau

in sec.V i.e.n. despre arta medicala in pieele publice.
Terapeutica Greciei Antice este dominata de figura lui Hipocrate, printele
medicinii, care inaugureaz era raionalismului. Obsedanta ntrebare de ce se
ntmpla? duce la nflorirea tiinei farmaceutice si medicale dovada facand-o colecia
Corpus hippocraticum care cuprindea 300 de medicamente.
Concepia lui Hipocrat era ca acelai medicament poate avea efecte deosebite si se
folosea dup doua principii:
-

contraria contrarii curantur (contrariile fata de simptomele bolilor);

similia similibus curantur (efectele asemntoare bolilor), principii care stau

astzi la baza terapiei medicamentoase alopatia si homeopatia.

10

Fig. 2 Corpul Hippocratic, ediie din 1555

Un alt aspect important din activitatea lui Hippocrat l reprezint Jurmntul lui
Hippocrat din care se constat c medicina i farmacia erau practicate de aceeai
persoana.
coala tiinifica si practica medicala, deci si cea farmaceutica, aparineau
medicilor farmaciti denumii iatros (gr. Iatros = medic). Actul medical se desfura in
locuina medicilor-farmaciti, in iatreion, iar stocul de medicamente era pstrat in
apothiki (gr. cmara, depozit). Cuvntul apothiki a devenit azi farmacie in limba
germana: apotheke.
Un alt cuvnt folosit in greaca veche era pharmakon, (din phero = a purta), a
nsemnat iniial ceea ce poarta pamantul, iar apoi a luat sensul de medicament, fiind
preluat n latina sub forma de pharmacum. Cuvntul st la baza

multor termeni

farmaceutici de astzi (farmacologie, farmacodinamie, farmacie, farmacopee)

Romanii s-au inspirat din medicina empirica a vechilor popoare. Cel mai mare
medic-farmacist al antichitii a fost Claudius Galenus (130-210 e.n.), nscut in Asia
Mica, la Pergam. Galenus a pus bazele studiului preparrii medicamentelor, a compus
mai mult de 500 de lucrri de medicina, cuprinznd in cea mai mare parte clasificarea
medicamentelor si compoziia lor, descrierea preparrii formelor farmaceutice si a
conservrii acestora. Galenus a fost socotit printele farmaciei, iar ca omagiu tiina
care transforma drogurile in medicamente s-a numit farmacie galenica.

11

Un alt medic cunoscut al perioadei filosofice este Dioscoride, considerat printele

fitoterapiei, medic grec refugiat la Roma, autorul celei mai importante opere a
antichitii, De materia medica. Opera sa este considerata precursoarea farmacopeilor
moderne si unul din cele mai nsemnate atlase botanice din istorie.

n Roma antic, ca si

in Grecia, medicamentele se vindeau n oficine deschise pe strad iar n laboratoare se

preparau uleiuri si parfumuri, unguente, cosmetice.

A treia perioada a istoriei farmaciei se ntinde din Evul Mediu pana in secolul al
XVII-lea, toate descoperirile avnd la baza observarea si experimentarea, fara de care nu
se poate concepe progresul.
O contribuie nsemnata la dezvoltarea stiintelor farmaceutice au adus-o
alchimitii arabi, care au inventat aparatul de distilat si distilarea, antrenarea cu vapori,
izoleaz alcoolul etilic, aldehidele, o serie de alcaloizi, descoper zaharul din trestia de
zahar, sublimarea.
La Bagdad, sub domnia lui Al-Mansur, se nfiineaz prima farmacie publica, in
anul 754, pe cnd in tarile Europei farmaciile erau inexistente. Chiar daca acum ncepe sa
se contureze specificul farmaciei, mai trec totui multe secole pana cnd farmacia si
medicina se vor separa total.
Medicina si farmacologia araba au fost ilustrate la un nalt nivel de medicul IbnSina, cunoscut in Europa sub numele sau latinizat: Avicenna (930-1037). Acesta a
asimilat in opera sa tot ce era mai important in medicina antica greaca, latina, bizantina si
araba. A scris Kitabash-shifa (Cartea vindecrii), o vasta enciclopedie filosofica si
tiinifica, precum si un Canon al Medicinei care se numra printre cele mai cunoscute
crti din istoria medicinei.
Prin expansiunile lor in Europa, arabii aduc cu ei alchimia, numeroase
medicamente si infiinteaza primele farmacii. Contactul intre cele doua lumi a avut urmri
importante pentru dezvoltarea medicinei si farmaciei occidentale si a dus la diferenierea
celor doua tiine. De acum farmacia se va constitui intr-o profesiune aparte, devenind
distincta fata de medicina (sec. XII-XIII), impunndu-se masuri juridice si deontologice
specifice.

12

Apar in aceasta perioada primii farmaciti laici, numii apothecarius, speciatorius

sau confectionarius, iar in Italia se difereniaz categoria de spezieri de medesine,
farmacitii propriu-zii.
In epoca Renaterii, o personalitate marcanta a farmaciei a fost Paracelsus (14931541), care a pus bazele extraciei vegetale, elabornd procedee e preparare a tincturilor
si introducnd noiunea de principiu activ.
In secolul al XV-lea datorita creterii populaiei oraelor, a epidemiilor aprute,
a cererii mari de medicamente, s-a impus necesitatea introducerii unor norme unitare in
prepararea, manipularea, controlul si eliberarea medicamentelor, fapt ce conduce la
apariia primelor farmacopei (gr. pharmakon = remediu si poein = a face)
Prima farmacopee din lume, realizata de un farmacist, este considerata lucrarea
Thesaurus Aramatariorum, Milano 1512.
Descoperirile din domeniul stiintelor naturii, medicinei si farmaciei au luat o
mare amploare, apar remedii minerale: sulfatul de sodiu (purgativ) in 1658, glucoza
(Glauber, Germania), tartratul de sodiu si potasiu (laxativ) in 1672. (Seignette)
In 1691 apare prima ediie a Farmacopeii Universale a lui Nicolas Lemery,
farmacist si chimist francez.
Dupa descoperirea Americii in secolul al XVI, apar in farmacii droguri ca:
rdcina de ipeca, ceaiul, cafeaua, tutunul, cacaoa, scoara de China, Balsamul de Peru,
tuberculii de Jalapa.
Perioada tiinifica este caracterizata de mari descoperiri in chimie, fizica,
botanica, se fac progrese uriae in toate ramurile tiinei. Se afirma personalitatea de mare
prestigiu ca Thomas Sydenham, care introduce in terapeutica tinctura de opiu care-i
poarta numele: Laudanum liquidum Sydenhami, Lazare Riviere care introduce poiunealimonada Riviere, Thomas Dover descoper pulberea de opiu si ipeca in 1733.
In secolul al XVII-lea se publica numeroase farmacopei, sunt izolate elemente ca
iod, brom, magneziu si sunt preparate in stare pura principii active de origine vegetala:
morfina, stricnina, colchicina, brucina, chinina, codeina, cocaina etc.
O figura importanta a secolului XVIII este Samuel Hahnemann, care introduce
homeopatia ca metoda terapeutica.

13

In secolul al XIX-lea Louis Pasteur pune bazele enzimologiei si bacteriologiei,

creeaz vaccinul antirabic si infiinteaza institutul care-i poarta numele (1887).
Industria farmaceutic a debutat n Germania i apoi n Elveia, la sfritul
secolului al XIX-lea; ea s-a nscut din industria chimic i n particular din cea a
coloranilor. Astfel, fabrica de produse chimice (colorani) Bayer, din Germania, inaugura
n 1897 prepararea de medicamente industriale furnizate sub form de specialiti,
adic medicamente cu nume precis i n ambalaj propriu, ca acidul acetilsalicilic,
comercializat n anul 1899 sub numele marcat de Aspirine.
n Elveia, au dobndit renume trei mari fabrici de medicamente: Ciba (1850), E.
Sandoz (1886) i Hoffman-La Roche (1896). n SUA, primele mari fabrici de
medicamente devin: Pfizer & Co (1849), A. P. Sharp i L. Dohme (1860) i Medicamenta
Vera-Park Davis & Co. (1862).
n Frana s-a organizat primul congres de Produse Industriale, inut cu ocazia
Expoziiei Universale din anul 1900, la Paris, care dorea s pun la punct norme pentru a
favoriza schimburile internaionale de medicamente.
Anul 1944 ncepe cu penicilina, izolat de Alexander Fleming n 1929. Fabricarea prin
fermentaie a antibioticelor i manipularea lor n mediu steril necesitau instalaii
industriale total noi astfel nct n 1950, penicilina, care nu era nc brevetat fiind o
substan natural, se fabrica industrial de nc 19 firme americane diferite. Urmatorul
pas este descoperirea streptomicinei de ctre Waksman n 1947. Laboratorul Merck
obine brevetul pentru streptomicin n anul 1948, dar l pierde dup ce a acordat o licen
de producie unei alte societi, Rutgers Research Fundation, care s-a grbit s
comercializeze streptomicina sub numele su generic.
1952 este anul n care ncep s se verifice efectele secundare, uneori grave ale
medicamentelor, iar industria farmaceutic ia avnt.
Putem concluziona astfel ca etapele inovaiei farmaceutice sunt: apariia
sulfamidelor n 1935, cea a antibioticelor n 1944, a antituberculoaselor n 1945. Toate
acestea au fost numite medicamente miraculoase, salvnd mii de viei.

14

1.2 Actul farmaceutic pe teritoriul rii noastre

Dup cum atest documentele, pe teritoriul rii noastre existau doua posibilitati
de ngrijire a sanatatii: una culta, asigurata de medicii curilor domneti si una empirica
pentru majoritatea populaiei. Secole de-a rndul poporul a fost nevoit sa recurg la
vindectorii empirici din sate si trguri, care erau in acelai timp si culegtori de plante
medicinale.
Prima farmacie publica s-a nfiinat la Sibiu, in secolul XIV, atestata de un
document din 1494, urmnd apoi si alte orae: Bistria la 1516, Braov in 1520, Cluj in
1573. In documentele vechi din Transilvania farmacistul este menionat cu denumirea de
apothicarius (latina) sau spiciar (1651), medicamentele sunt indicate prin termenii :
medicamentum (latina) si arztnei (germana). n Principatele Romne dunrene farmacii
apar n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, dei negoul cu droguri medicamentoase
(camfor, teriac, piper, etc.) dateaz cu trei secole mai devreme. Obiecte din evul mediu
romnesc s-au pstrat i se mai pstreaz pe alocuri, cum ar fi
aceasta balana farmaceutic.

Fig. 3 Balan farmaceutica

15

n secolul XIX fiecare ora mare avea o farmacie, pe lng acestea existau aa
numitele dughene n care se vindeau plante medicinale, drogherii, cu vopsele si
medicamente.
Termenii de farmacist si farmacie apar menionai prima dat n Ornduiala
pentru farmaciti n 1819, in 20 de articole, sub domnitorul Alexandru uu din
Muntenia.
nfiinarea invatamantului medical si farmaceutic superior se datoreaz medicului
militar francez Carol Davila, care a organizat in 1857 coala naionala de medicina si
farmacie. In 1862 se deschide la Bucureti coala superioar de farmacie cu durata
studiilor de 5 ani, iar n 1879 la Iai.

Fig. 4 Statuia lui Carol Davila din faa

Universitii de Medicin din Bucureti

Prima farmacopee naionala, Farmacopeea Romana s-a editat in 1862 sub redacia
lui C.C. Hepites, farmacist din Brila. Coninutul Farmacopeii este structurat n trei pri:
- materia pharmaceutica care face referire la substanele utilizate n practica
farmaceutic;
- preparata pharmaceutica care descrie modul de obinere al diferitelor forme
farmaceutice;

16

- regentia et tabulae varia care menioneaz reactivii folosii n practica farmaceutic

pentru identificri si controlul calitii precum si diverse tabele.

1.3 Medicamentul i concepia terapeutic

Pentru a putea face o clasificare moderna a medicamentului trebuie s nelegem

in primul rnd ce este acela un medicament. O.M.S. (abreviere de la Organisation
Mondiale de la Sante) spune c: medicament este orice substan sau asociere de
substane care modifica un proces fiziologic sau patologic, n beneficiul celui care l
folosete sau orice substan sau combinaie de substane care poate fi administrat la om
sau animale n vederea stabilirii unui diagnostic sau a restaurrii, corectrii sau
modificrii funciilor fiziologice.
Medicamentul este rezultatul unui proces tehnologic complex in care substanele
medicamentoase sunt transformate in forma farmaceutic corespunztoare, prin
intermediul operaiilor farmaceutice. n noiunea de medicament putem include de
asemenea i formele farmaceutice utilizate ca placebo, un produs lipsit de efect
farmacodinamic obiectiv, dar care are eficacitate terapeutic datorit sugestiei. Utilizat in
farmacologia clinic pentru a dovedi eficacitatea unui medicament, placebo scoate in
evidenta importanta psihismului in procesul de vindecare. El are forma unui medicament
si culoarea sa, dar nu si principiile active. Cu toate acestea, placebo acioneaz. Compus
din ser fiziologic sau lactoza, ori din doze subliminale de vitamine sau alte substane
neutre, placebo are un efect demonstrat la aproximativ un sfert dintre pacienii suferind
de diferite dureri. Aciunea sa a fost observata mult mai bine in domeniul durerii, iar un
studiu a relevat chiar la 35% dintre pacienii voluntari un efect antalgic al placebo identic
cu cel indus de o injecie coninnd 10 mg de morfina. Efectul placebo se aduga
medicamentului cnd relaia dintre medic si pacient este foarte buna, cnd personalul
medical, fie medici, asisteni ori farmaciti, este optimist si induce si un optimism
terapeutic pacientului. Un alt element prin care factorul psihologic va aciona este cel prin

17

care reuim dincolo de nite recomandri seci, automate, sa modificam comportamentul

bolnavului fata de propria lui sntate, pentru ca 80% din bolile din care se moare in ziua
de astzi, sunt boli generate de comportamente nocive fata de sntate: fumatul, alcoolul,
sedentarismul, tulburarea somnului, alimentaia defectuoasa. De aceea asistena
terapeutic n nelesul modern impune ca serviciul de eliberare al medicamentelor sa fie
nsoit de informarea, consilierea i supravegherea pacientului n timp.
Tratamentul medicamentos are la baza doua concepii terapeutice: alopatia si
homeopatia. Medicamentele alopate formeaz majoritatea preparatelor folosite curent in
terapie, sunt concepute dup medicina clasica. Termenul alopat provine din cuvintele
greceti allos, ceea ce nsemn altul si pathos, boala. Concepia acestei medicaii
este rezumat in principiul enunat de Hipocrate:

contraria contariis curantur, ce

considera ca medicamentul prin proprietile, concentraia si modul lui de administrare

acioneaz asupra bolii in mod antagonist, neutralizndu-i efectele ca un antidot.
Medicamentele alopate se utilizeaz pentru combaterea cauzei modificrilor patologice si
simptomelor bolilor, in scop proflactic , curativ sau de diagnostic, in doza de la fraciuni
de miligram pana la zeci de grame. Alopatia se bazeaz astzi pe cunoaterea
proprietatilor fizico-chimice ale substanelor, pe experimentarea biologica si observaia
clinica precum i pe relaia farmacologic doz-efect. La metoda alopatica se pot ataa
inca trei metode:

fitoterapia ( care utilizeaz exclusiv plantele medicinale ca remediu) ,

aromoterapia ( care utilizeaz uleiuri volatile),

opoterapia ( utilizeaz esuturile si organele animale),

Medicamentele homeopate sunt bazate pe un alt principiu al lui Hipocrate: similia

similibus curantur dup care administrarea de substane in doze homeopate la omul
sntos , provoac simptome asemntoare cu ale unei boli. Aceleai substane
administrate unui om care sufer de boala respectiva, produc vindecarea .
Specific medicamentelor homeopate este ca ele se administreaz in cantitati extrem
de mici, c se experimenteaz pe om (fapt interzis de alopatie) si c se bazeaz pe legea
similitudinii. Aceste principii au fost enunate iniial de Samuel Hahnemann n 1796 dar
n ultimii 5 ani, cercetrile si studiile tiinifice realizate in institute de renume mondial,

18

au pus bazele tiinifice ale homeopatiei . Aadar la ora actuala s-a parasit linia empirica a
homeopatiei si putem vorbi despre homeopatia tiinifica.
Homeopatia este o metod terapeutic ce acioneaz in sensul stimulrii propriilor
mecanisme de aprare si reglaj ale organismului . Astfel , putem afirma ca homeopatia
trezete

si stimuleaz capacitatile proprii de aprare si reacie ale organismului ,

mecanisme inhibate de ctre boala . Homeopatia are numeroase avantaje ca i metoda

terapeutica. Primul avantaj este acela ca poate fi aplicata tuturor categoriilor de vrsta de la copilul nou nscut pana la vrste foarte naintate . Un alt avantaj este acela ca
folosete ca materie prima numai substane naturale 100% , in diluii infinitezimale,
neexistnd astfel pericolul unui rspuns negativ al organismului, de tipul alergiilor sau
intolerantelor deci nu are contraindicaii , nu are efecte adverse si nu are efecte secundare.
Folosit raional homeopatia nu exclude alopatia, ci o poate completa in anumite cazuri.

Exemple de medicamente homeopate:

Fig. 5 Stodal

19

Conine:
Anemone pulsatilla 6 CH 0,95 g, Rumex crispus 6 CH 0,95 g, Bryonia dioica 3 CH 0,95
g, Ipecacuahna 3 CH 0,95 g, Spongia tosta 3 CH 0,95 g, Sticta pulmonaria 3 CH 0,95 g,
Antimonium tartaricum 6 CH 0,95 g, Myocarde 6 CH 0,95 g, Coccus cacti 3 CH 0,95 g,
Drosera TM 0,95 g, Sirop de Tolu 19 g, Sirop de Polygala 19 g. Excipieni q.s.p. 100 g.
Indicaii:
Tuse de orice origine, laringite, traheite, bronite.
Administrare:
Stodal comporta o asociere de compui homeopatici care sunt utilizai n tratamentul
simptomatic al tusei productive si/sau neproductive. Nu conine codeina, nu da stare de
somnolenta sau de oboseala, putnd fi utilizat si de persoanele care conduc autovehicule
sau opereaz maini-unelte. Nu are efecte secundare sau contraindicaii. Nu are
interaciuni medicamentoase. Poate fi administrat tuturor: aduli, copii, femei nsrcinate,
sugari, vrstnici.
Aduli: 1 lingura de 3 pna la 5 ori pe zi. Copii: 1 linguria de 3 pna la 5 ori pe zi.

Fig. 6 Oscillococcinum

20

Mod de Prezentare
Cutie cu 2 blistere a cate 3 doze
Indicaii:
Gripa, stri gripale.
Compoziie:
Autolizat filtrat de ficat si inima de Anas Barbariae (rata slbatica) dinamizat la a 200-a
K. Excipieni: zaharoza si lactoza
Administrare:
Posologia variaz n funcie de momentul la care se intervine n evoluia bolii.
Oscillococcinum este cu att mai eficace cu ct este luat mai devreme, odat cu primele
simptome ale strii gripale, avnd astfel o aciune mai rapida. Mod de utilizare: Se tine
sub limba pna la topire coninutul unui tub-doza. Pentru sugari, se las sa se topeasc
coninutul unui tub-doza n putina apa si se administreaz cu linguria sau biberonul. Se
ia Oscillococcinum cu un sfert de ora naintea mesei sau la o ora dup. Oscillococcinum
este uor de administrat, nu necesita preparare, nu are efecte secundare, nici
contraindicaii, nu prezint interaciuni medicamentoase, de aceea el poate fi recomandat
tuturor: aduli, copii, femei nsrcinate, sugari, vrstnici. Tratament preventiv: se ia 1
doza pe sptmna n perioada de expunere la gripa, n tot sezonul rece. Stare gripala la
debut : se ia 1 doza ct mai devreme posibil, repetnd tratamentul eventual de 2 sau 3 ori
din 6 n 6 ore. Stare gripala declarata: se ia cte 1 doza dimineaa si seara timp de 1 pn
la 3 zile. Daca simptomele persista mai mult de 3 zile, este necesar consultul unui medic.

21

Fig. 7 Paragrippe

Mod de Prezentare
Cutie cu 60 comprimate.
Compoziie
Arnica Montana, Belladonna, Eupatorium Perfoliatum, Gelsemium, Sulfur.
Indicaii
Stri gripale,ncepnd de la primele simptome: frisoane, febr, cefalee.
Contraindicaii
Este bine tolerat, neavnd contraindicaii si reacii secundare.
Mod de Administrare
Se sug cate 2 comprimate la fiecare 1-2 ore. Pe msur ce se obine ameliorarea
simptomelor se mrete intervalul dintre doze.

22

1.4. Toxicitatea medicamentelor

Dup toxicitate medicamentele sunt grupate n trei categorii:

1. Medicamente si substane anodine sau obinuite, care se utilizeaz in cantitati de
ordinul gramelor fara sa produc tulburri in organism dar sunt duntoare daca sunt
administrate in doze exagerate. Substanele anodine se pstreaz in recipiente bine
nchise ( cu dop rodat ) incolore sau colorate brun pe care se aplica eticheta cu incriptie
neagra pe fond alb. Medicamentele anodine se pstreaz in depozitul farmaciei si se pot
elibera cu sau fara reeta.
2. Medicamente si substane puternic active, foarte active sau eroice, care se pstreaz la
Separandum si conin substane in cantitati de ordinul centigramelor, pot produce
accidente grave la administrare daca se depaseste doza terapeutica maxima . Substanele
se pstreaz n recipiente bine nchise cu dop rodat incolore sau colorate in brun
(fotosensibile) pe care se aplica eticheta cu inscripie roie pe fond alb.
3. Medicamente si substane toxice si stupefiante se pstreaz la Venenum sub cheie .
Substanele toxice prezint aciune farmacodinamica foarte puternica si se pstreaz in
recipiente bine nchise incolore sau colorate in brun pe care se aplica eticheta cu
inscripie alba pe fond negru si in plus etichetele: Cap de mort si Atenie otrava.
Dei aceste medicamentele conin substane toxice in cantitati mici de ordinul
miligramelor sau zecimilor de miligram, administrate in cantitati mici dar care depesc
dozele maxime admise produc fenomene toxice tulburri ale funciilor fiziologice sau
leziuni ale esuturilor, mbolnviri posibil chiar moarte. Eliberarea din farmacie a
medicamentelor cu substane toxice este strict reglementata numai pe baza de reeta. Nu
se elibereaz din farmacie nici o substana toxica fara sa fie prelucrata intr-o forma
farmaceutica.

23

Alturi de substanele toxice se gsesc si substane stupefiante

( lat. stupor = amoreal, facere = a face) numite si drog sau narcotice care sunt substane
naturale, de semisinteza sau de sinteza, ce produc toxicomanie, obsinuinta si efecte
nocive pentru individ si societate. Medicamentele si substanele toxice si stupefiante sunt
nscrise in F. R. X in tabelul Venena si in tabelul cu doze terapeutice maxime. Acestea au
eliberarea strict reglementata pe baza de reeta cu timbru sec si numai pentru trei zile.
Utilizarea medicamentelor confer numeroase beneficii dar presupune, de
asemenea, si riscuri deoarece in urma interaciunii medicament-organism apar efecte
(reacii) adverse.
Aceste efecte sunt reacii nedorite, duntoare care apar la doze terapeutice; sunt
favorizate de polimedicatie, tratament ndelungat, stri fiziologice particulare (sarcina,
alptare, persoane in vrsta) sau stri patologice (insuficienta renala, hepatica). Se pot
manifesta ca efecte secundare sau ca efecte toxice. Reaciile adverse toxice pot fi uoare
sau grave, insa uneori sunt chiar fatale. Acestea sunt dependente de doza administrata, de
starea de sntate, de starea fiziologica si imunologica, de vrsta, sex, greutate corporala
si se pot produce la nivelul tuturor esuturilor si organelor.
Unele din cele mai utilizate medicamente pot produce diverse efecte pe care le
putem exemplifica n cele ce urmeaz.
Antiinflamatoarele nesteroidiene de tipul acidului acetilsalicilic (aspirina),
indometacin, ibuprofen produc manifestri psihotice, stri de confuzie , halucinaii si
delir.
Penicilina G in doze foarte mari, codeina administrata la copii sub 5 ani,
metronidazolul in doze mari si timp in delungat produc convulsii de tip toxic.
Anticoncepionalele orale pot produce fenomene de hipercoagulabilitate cu apariia
fenomenelor de tromboza la nivelul venelor, precum si un numr mare de reacii toxice
cutanate si anume: prurit, eritem, alopecie, tulburri pigmentare, erupie de tip acneic.

24

Paracetamolul poate produce reacii toxice la nivel sanguin (methemoglobinemie) si

la nivel hepatic (citoliza hepatica), n cazul administrrii pe mai mult de 5 zile consecutiv,
n doze mai mari de 3g/zi.
Medicamentele care combat osteoporoza de tipul alendronat si risedronat produc
ulceraii si eroziuni la nivelul esofagului.
Aminoglicozidele de tipul amikacinei si kanamicinei precum si acidul
acetilsalicilic in doze mai mari de 6 g/zi pot determina tulburarea auzului si surditate.
Aminoglicozidele de tipul streptomicinei si gentamicinei determina o toxicitate
vestibulara cu tulburarea echilibrului, vertij, greaa, voma.
Anestezicele

generale

(halotan),

analgezicele

de

tipul

salicilailor,

antiinflamatoarele (ibuprofen), diureticele (furosemid), hormonii (insulina) dar i unele

antibiotice, produc afectarea musculaturii striate. Aceste efecte sunt reversibile si foarte
rar fatale. Antibioticele de tip tetraciclina pot afecta dentiia de lapte la copil dac sunt
administrate n sarcina (a doua jumtate) si pe cea definitiv daca sunt administrate la
copii sub 8 ani. De asemenea, pot inhiba creterea la copii, aceasta fiind ireversibila la
doze mari si repetate. Penicilinele, sulfamidele, tetraciclinele, salicilaii, barbituricele
determina apariia de eriteme la nivelul pielii.
Toate aceste efecte enumerate pot fi

prentmpinate prin cteva masuri de

precauie cum sunt :

evitarea polimedicatiei deoarece aceasta creste riscul de apariie a efectelor toxice

prin favorizarea interaciunilor medicamentoase;

evitarea administrrii medicamentelor cu efecte toxice cunoscute asupra unui

esut sau organ deja afectat. In strile patologice precum insuficienta renala si
insuficienta hepatica este bine sa nu se administreze medicamente cu efect toxic
hepatic sau renal, deoarece reaciile toxice se manifesta in aceste cazuri cu
intensitate mai mare conducnd la agravarea bolii;

este bine sa se respecte sfatul medicului sau al farmacistului cu privire la un

tratament prescris si sa nu se ntrerup administrarea acestuia fara aviz, ci numai
daca apar manifestri neplcute. Nu se recomanda modificarea dozelor prescrise

25

fara acordul medicului sau farmacistului deoarece, fie tratamentul devine

ineficient, fie creste posibilitatea apariiei reaciilor adverse secundare si toxice;

nu este de asemenea indicat sa folosim anumite medicamente pe o perioada lunga

de timp si in doze mari deoarece reaciile adverse apar mult mai uor;

nu este recomandata administrarea de analgezice morfinomimetice (de tipul

morfinei) si a barbituricelor timp ndelungat deoarece determina obinuina si
dependenta fizica si psihica;

tratamentul de lunga durata nu se ntrerupe brusc i fara aviz deoarece pot aprea
reacii adverse grave. Astfel, ntreruperea brusca a medicamentelor antiulceroase
de tipul cimetidina, ranitidina, famotodina determina agravarea ulcerului gastroduodenal. ntreruperea administrrii morfinei poate declana manifestri
asemntoare sindromului de abstinenta la morfinomani.

Din cauza politicilor in domeniul medicamentului si a liberalizrii accesului la

medicament a crescut exponenial riscul de abuz, dar toate acestea pot fi evitate, ori cel
puin minimalizate, dac in cadrul asistentei de sntate se cultiv relaii de ncredere cu
pacientul, ndrumndu-l permanent in utilizarea medicamentelor.

26

Capitolul II Elemente de continuitate si discontinuitate din istoria

medicamentului

Medicamentul supus astzi unor reglementari att de riguroase care vizeaz fiecare
etapa a drumului parcurs de la momentul conceperii sale pana la cel al consumului , are
in urma , pe langa aceasta istorie individuala si un trecut tot atat de indelungat cat insasi
istoria umanitatii.Devenirea sa de-a lungul timpului , de la formulele menionate in
scrierile antice pana la cele actuale , reflecta evoluia concepiilor terapeutice , a
mentalitilor societatilor care le-au generat , fiind totodat expresie a progresului tiinei
si tehnicii . Din pcate suferina si boala au insotit omul inca de la nceputurile sale
determinndu-l sa ncerce sa gseasc soluii . Au aprut vracii comunitarilor primitive
cu practicile lor magico-religioase , in care , alturi de remedii vegetale cu proprietatea
vindectoare certe se foloseau adesea si plante cu aciune euforizanta sau haloginogena .

2.1 Scrieri ce conin informaii despre folosirea medicamentelor

Sacerdoii civilizaiilor antice au devenit principalii destinatori ai cunotinelor

legate de prepararea unor formule farmaceutice fiind menionate in scrieri precum
:Lacrima lui Ibis ; Pana lui Thot .Informaii importante despre mijloacele terapeutice
utilizate in Egiptul antic : papirusuri cu nsemnri medicale ;cel mai cunoscut este
papirusul descoperit de Ebers in care sunt menionate peste 800 de formule farmaceutice .
In colile medicale laice din Grecia antica s-au formulat concepii terapeutice si
principii de tratament dintre care unele sunt valabile si astazi . Astfel Contraria contrariis
curantur si Similia similibus curantur sunt doua principii pe baza crora s-a
fundamentat terapiia alopata si cea homeopata .

27

Cea mai importanta scriere medicala Corpus hipocraticum contine aproximativ

300 de remedii de origine vegetala , animala si minerala .
Perioada alchimica a evului mediu datorita influentei civilizaiei arabe a nsemnat
pentru domeniul medicamentului o crestere semnificativa a ponderii remediilor de origine
anorganica in arsenalul terapeutic al vremii .
In Europa in secolul XII lea medicul grec Nicolas redacteaz un Antidotarium cu
peste 2500 de reete .
Introducerea vaccinurilor in farmacologie corespunde definiiei actuale a
medicamentului care desemneaza nu numai produsul ce trateaz dar si pe cel cu rol de
prevenie sau diagnostic .
Continutul Farmacopeei este structurat in trei parti :
-materia pharmaceutica care face referire la substanele utilizate in practica
farmaceutica ;
- preparata pharmaceutica care descrie modul de obtinere al diferitelor forme
farmaceutice
- regentia et tabulae varia care menioneaz reactivii folosii in practica farmaceutica

2.1.1 Prescrierea, prepararea i eliberarea medicamentelor

Medicamentele se prescriu n urma consultrii bolnavului de ctre medic, care

va stabili diagnosticul si va indica un tratament. Medicamentele prescrise vor fi eliberate
de farmacia de comunitate pe baza unei reete scrise.
Reeta (lat. recipio ere = a primi, a lua) este documentul redactat de medic, prin
care se adreseaz farmacistului s elibereze pacientului medicamente. Medicul va
specifica condiiile de administrare, dieta pe care trebuie s-o urmeze pacientul, precum i
durata tratamentului. Prescripia, sau ordonana medical constituie totodat i actul legal
de justificare i contabilizare a unor medicamente cu regim special cum sunt toxicele i
stupefiantele.

28

O reet este alctuit din apte pri succesive, denumite n limba latin astfel:

superscriptio

inscriptio

invocatio

praescriptio

instructio

subscriptio

adnotatio
Superscriptio (lat. super= deasupra i scriptio = scriere )este partea iniial a

reetei, ce cuprinde localitatea, unitatea sanitar emitent, gratuitate sau nu.

Inscriptio (lat. inscription, onis = nscriere) cuprinde date despre pacient, nume,
prenume, vrsta, CNP, adresa, numrul fiei de observaie, diagnosticul, pentru a avea
evidena bolnavilor i pentru a le putea urmri starea de sntate.
Invocatio, cuprinde prescurtarea Rp. (lat. recipio,ere = a lua, a primi; Recipe = Ia)
si reprezint adresarea medicului ctre farmacist.
Praescriptio cuprinde medicamentele ce vor fi eliberate, scrise cu numele ntreg
pentru a nu exista confuzii. Deoarece multe medicamente sunt disponibile n diverse
forme farmaceutice, medicul va indica exact ce trebuie eliberat. De asemenea va
meniona i concentraia pentru produsele disponibile n mai multe concentraii.
Cantitatea de medicament eliberat va fi exprimat astfel :
-

prin numrul de doze unitare;

la mas (ex. 10 g) sau la volum (ex. 200 ml);

n uniti de condiionare (ex. o cutie);

n doze zilnice mpreun cu numrul de zile sau luni de tratament.

n cazul reetelor magistrale se scrie cantitatea n grame n dreptul substanei, iar

componentele se trec n ordinea importanei pe care o au n realizarea efectului. Se pot

folosi unele prescurtri:

29

aa (lat. ana partis = din fiecare pri egale);

gtt, gttis (lat. gutta = pictur);
q.s. ad (lat. quantum satis ad = att ct trebuie pn la);
Instructio cuprinde o serie de indicaii ale medicului ctre farmacist cu privire la
forma farmaceutic, cantitatea de medicament, modul de eliberare, dar i indicaii
adresate bolnavului referitor la modul de administrare. Aceste instruciuni ctre farmacist
ori pacient sunt scrise sub forma unor abrevieri n limba latin:
M. f. sol. = misce fiat solution = amestec s fie soluie;
M. f. ung.= misce fiat unguentum = amestec s fie unguent;
D. t. d. = detur tales doses = d asemenea doze;
Div. in d. aeq. = divide in doses aequales = divide n doze egale;
D. s. s. ven. = detur sub signo veneni = d cu etichet otrav;
D. s. = detur signetur = d i semneaz;
Modul de administrare a medicamentelor se scrie n limba romn pentru a fi
neles de bolnav.
Subscriptio este ultima parte a reetei completat de medic si cuprinde semntura i
parafa acestuia, data i tampila unitii sanitare.
Adnotatio, adsciptio (lat. ad scribo = a nscrie) este ultima parte a reetei,
completat de farmacist i cuprinde data, tampila farmaciei, taxarea i semntura celui
care elibereaz.
Eliberarea medicamentelor se face n acord cu legislaia n vigoare i poate fi
definit ca fiind livrarea de medicamente unui pacient cu sau fr prescripie i care
trebuie fcut de personalul calificat din farmacie. Farmacistul are deplina
responsabilitate pentru activitile ce se desfoar n farmacie, de aceea el
supravegheaz activitatea cadrelor medii pentru a asigura calitatea medicamentelor i
corectitudinea eliberrilor.

30

Farmacia trebuie s dispun de un numr corespunztor de personal, bine instruit,

format din farmaciti, asisteni si personal auxiliar, cu o igien riguroas i n perfect
stare de sntate dar i cu mbrcminte adecvat (halat, nclminte).
n ceea ce privete prepararea medicamentelor n farmacie, dei s-a redus
numrul farmaciilor unde se prepar diverse medicamente, exist o serie de reguli pe care
orice unitate farmaceutic trebuie sa le aib n vedere:

toate

materiile

prime

achiziionate

pentru

prepararea

condiionarea

medicamentelor trebuie s corespund condiiilor de calitate;

la primirea reetei se verific corectitudinea datelor nscrise pe aceasta, iar dac

sunt dubii se va lua legtura cu medicul prescriptor;

dac este prescris un medicament care se gsete n farmacie cu mai multe

concentraii, iar aceasta nu este menionat, se va elibera concentraia cea mai
mic;

dac n diferite formule avem ap, se va folosi numai ap distilat;

preparatele lichide se elibereaz limpezi (filtrate) excepie fcnd suspensiile i

emulsiile, n cazul crora se va meniona pe etichet A se agita nainte de
utilizare !;

n timpul elaborrii unui preparat etichetele se citesc cu atenie atunci cnd se ia

substana de pe raft, cnd se face cntrirea dar i cnd se pune la loc;

reetele care conin stupefiante trebuie s prezinte timbru sec, fiind valabile trei
zile;

se vor verifica cu atenie toate calculele, condiiile de pstrare, recipientul de

condiionare i ambalare, eticheta.;

nu este permis efectuarea a dou sau mai multor reete concomitent, iar
prepararea nceput nu se ntrerupe.
n vederea eliberrii medicamentelor trebuie sa inem cont de etichetarea

corespunztoare a produselor, astfel nct pacientului s-i fie furnizate toate

informaiile necesare n vederea administrrii i pstrrii medicamentului. Eticheta
trebuie s indice clar numele i adresa farmaciei, data, numele preparatorului, detalii

31

precise despre coninut i condiiile de pstrare mpreun cu termenul de valabilitate,

precum i instruciuni ctre pacient privind modul de administrare.

Etichete cu recomandri i atenionri:

-

n cazul suspensiilor se va meniona Agitai nainte!;

pentru preparatele lichide, unguente, pulberi pentru aplicate extern Numai

pentru uz extern!;

n cazul administrrii pe mucoase se va specifica : pentru uz nazal, pentru uz

vaginal, pentru aplicare n ureche;

produsele care conin substane toxice vor fi etichetate cu: Atenie!;

unele medicamente trebuie nsoite de meniuni speciale, de genul: Atenie

somnolen!, dac acestea produc somnolen, vedere nceoat, ameeli,
micorarea ateniei la conducerea sau operarea cu maina;

de asemenea trebuie menionate i eventualele interaciuni cu alimente sau

buturi: Atenie. Evitai buturile alcoolice, (de exemplu alcoolul poate provoca
nroirea pielii dac este administrat cu metronidazol). Pentru produsele care pot
cauza iritaii gastrointestinale se va meniona timpul de administrare (n timpul
mesei sau dup mas);

2.1.2 Condiionarea i depozitarea medicamentelor

Condiionarea este operaia complementar care urmeaz dup fabricarea unui

medicament i const n nchiderea acestuia ntr-un nveli de diferite forme i materiale,
care-i confer aspectul definitiv, uor utilizabil de ctre bolnav.
Condiionarea medicamentelor ndeplinete cteva roluri: cel mai important
este cel de protecie (contra ocurilor, deformrilor posibile n timpul manipulrii,

32

transportului i depozitrii, protecie contra factorilor de alterare cum sunt

microorganismele, lumina). Un alt rol este cel funcional, tradus prin facilitarea
distribuirii medicamentului si a utilizrii acestuia de ctre pacient. Urmeaz apoi rolul de
identificare i informare, care conine un element de securitate, (numrul lotului de
fabricaie) dar i date despre modul de folosire, despre fracionarea dozelor, precauii n
administrare. Un ultim rol este acela de promovare a marketingului medicamentului
printr-o prezentare atractiv care s inspire ncredere pacientului.

CONDIIONARE

MIJLOACE DE
CONDIIONARE
Crearea de recipiente, ambalaje

CONDIIONARE
PRIMAR
pentru conintul intern

MIJLOACE DE
CONDIIONARE
AJUTTOARE

CONDIIONARE
SECUNDAR
pentru nveliul extern

Fig. 8. Concepte importante privind condiionarea formelor farmaceutice industriale

(dup Baier, 1993)

Ambalajul i materialul din care este realizat acesta trebuie s aib rezisten
fizic suficient, s fie impermeabil i etan, lipsit de toxicitate i comod de utilizat.
Astfel n farmacie i n industrie se folosesc ca i materiale de condiionare sticla,
plastomeri, elastomeri, metale i aliaje (aluminiul, cositorul, plumbul, oelul inoxidabil),
porelanuri dar i hrtia i cartonul.

33

Sticla este folosit pentru condiionarea tuturor formelor dozate, a fiolelor i

flacoanelor, are impermeabilitate absolut i rezisten nalt la substane chimice i
temperatur. Materialele plastice au i ele bun rezisten la substane chimice, dar nu
rezist suficient la temperatur i las s treac gazele i vaporii. Sunt folosite pentru:
pungi, flacoane unidoz i multidoze, cutii, tuburi, seringi. Metalul, dei are
impermeabilitate absolut si soliditate mecanic, se corodeaz, fiind utilizat pentru tuburi,
doze de aerosoli, cutii, folii.
Hrtia, sub form de capsule de hrtie i pungi de diferite mrimi, se utilizeaz
frecvent pentru condiionarea primar a medicamentelor solide : pulberi, comprimate,
granulate, produse vegetale. Cartonul se indic pentru fabricarea de cutii folosite pentru
ambalare (condiionare secundar) dar marele dezavantaj al acestuia l constituie faptul c
nu ofer protecie suplimentar contra umiditii i aerului, favoriznd astfel apariia
microorganismelor. Pentru mbuntirea condiionrii, htia este acoperit cu cear, se
asociaz cu aluminiu ori cu materiale plastice.
Condiionarea multiplelor tipuri de forme farmaceutice necesit variate tipuri de
recipiente, cu forme, mrimi i aspecte diferite. Astfel se utilizeaz:
-

recipente incolore, pentru formele stabile

recipiente fotoprotectoare, rezistente la aciunea luminii, pentru formele

fotosensibile;

recipente bine nchise, care trebuie s protejeze coninutul de mediul extern, prin
evitarea contaminrii cu produse solide sau lichide, n condiii obinuite de
transport, depozitare i eliberare la bolnav (FR.X);

recipiente nchise etan sau ermetic, care pe lng protejarea coninutului de

mediul extern, trebuie s mpiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea
solvenilor, n condiii corespunztoare de transport, depozitare i eliberare la
bolnav (FR.X);

recipiente cu o singur doz, pentru o singur utilizare imediat, al cror coninut

nu poate fi scosfra distrugereasistemului de nchidere exemplu: fiolele si
microrecipientele pentru colire si erine;

recipiente cu mai multe doze, condiionate mpreun, nedivizate;

recipiente pentru comprimate i capsule;

34

recipiente cu sisteme de nchidere speciale: cu bil pentru linimente si

antisudorifice, duze metalice pentru aerosoli sub presiune, capac cu ventil, etc.
Recipientul (condiionarea primar) i ambalajul (condiionarea secundar), ct i

prospectul care nsoete medicamentul au specificate o serie de indicaii. n acest

sens prospectul cuprinde date fizico-chimie i farmacologice (mod de ntrebuinare,
contraindicaii, efecte secundare, precauii n utilizare, date despre conservare) iar
eticheta recipientului si ambalajul cuprind :
numele firmei productoare;
denumirea produsului;
concentraia;
capacitatea recipientului;
numrul de doze (pentru formulele dozate,condiionate individual sau nu);
data preparrii;
termenul de valabilitate;
modul i calea de administrare ;

Depozitarea medicamentelor
Pentru a asigura i a menine eficacitatea medicamentelor acestea trebuie s
fie condiionate i depozitate n condiii corespunztoare. Farmacopeea prevede
condiiile generale de pstrare n monografiile generale ct i n cele individuale, dar
n cazul medicamentelor industriale productorul trebuie s precizeze condiiile de
depozitare n fia de fabricaie i n norma intern.
n general medicamentele i substanele farmaceutice se depoziteaz la loc
uscat, la o temperatur dat (la rece, la loc rcoros, la temperatura camerei etc.), ferit
de lumin i umiditate.

35

n unele monografii este prevzut temperatura de pstrare sau se folosesc

expresii care corespund intervalelor de temperaturi din tabelul de mai jos:

Expresia folosit

Temperatura ( C)

la rece

2-8

la loc rcoros

8-15

la temperatura camerei

15-25

la cald, la cldur

34-40

Fig. 9 Expresii folosite pentru temperatura de pstrare a medicamentelor i

substanelor farmaceutice F.R.X
Prin ferit de lumin se nelege c recipientele trebuie s fie fabricate din sticl
brun sau alte materiale care nu permit trecerea luminii, iar recipientele trebuie pstrate n
dulapuri nchise.
Prin ferit de umiditate se nelege pstrarea medicamentelor n recipiente nchise
etan sau n recipiente bine nchise n prezena unei substane deshidratante, care s nu
vin n contact direct cu produsul (se plaseaz n dop).
Soluiile apoase nu trebuie pstrate la temperaturi sub 0 C, iar unele produse, cum
sunt serurile i vaccinurile se pstreaz la frigider ( +4 C).
Att substanele medicamentoase ct i medicamentele vor fi depozitate n ordine
alfabetic, dup termenul de valabilitate, pentru care se pstreaz o eviden strict.
Substanele farmaceutice i produsele industriale i oficinale nscrise n tabelele
Separanda i Venena se pstreaz n dulapuri speciale, sub cheie, cu eviden separat,
manipulare i eliberarea lor fiind supuse Legii toxicelor i stupefiantelor.

36

2.2 Substane utilizate in obinerea produselor farmaceutice

Materia Pharmaceutica cuprinde 301 monografii in care se menioneaz

substanele medicamentoase si auxiliare de origine vegetala minerala si animala , utilizate
pentru obinerea unor game variate de forme farmaceutice .
Analiznd ponderea lor se constata ca 222 de monografii se refera la produse
vegetale , 59 de monografii la substane minerale si 20 de monografii la produse de
origine animala .

Multe din produsele vegetale folosite cu aproape 150 de ani in urma isi justifica si
astazi locul important pe care il ocupau in farmacoterapia vremii .
In ceea ce privete actualitatea substanelor medicamentoase de origine minerala
menionam :
-monografiile destinate acetatului de plumb ;
- sulfatului de aluminiu si potasiu ;
- carbonatului de magneziu ;
-sulfatului de bariu ;
In monografiile Cera si Cetaceum se descriu doua din produsele de
proveniena animala , cele mai frecvent folosite ca substane auxiliare in practica
farmaceutica .
Preparata Pharmaceutica conine 504 monografii care descriu modul de obinere a
unor forme farmaceutice variate :
- ape aromatice ;
- suspensii care erau folosite dup ndeprtarea sedimentului ;
- siropuri ;
- emplastre ;
- pilule ;
- soluii alcoolice ;

37

- soluii apoase ;
- tincturi ;
- comprimate ;
- unguente ;
- vinuri ;
- balsamuri ;
- decocturi ;

38

Capitolul III Produse farmaceutice, parafarmaceutice i

dermatocosmetice

3.1 Biodisponibilitatea medicamentului

Transformarea substanelor medicamentoase a condus la crearea unui parametru

farmaceutic particular, care s caracterizeze o form farmaceutic i s permit
compararea formelor farmaceutice ale unei substane, administrate sau nu pe aceeai cale,
coninnd sau nu aceeai doz. Acest parametru se numete biodisponibilitate.
Pentru a nelege biodisponibilitatea unui medicament trebuie s definim
farmacocinetica, o ramur a farmacologiei generale care urmrete drumul parcurs de
medicament n organism plecnd de la absorbie i continund cu distribuia i eliminarea
acestuia.
Farmacocinetica unui medicament este msurat cu ajutorul parametrilor
farmacocinetici. Cei mai importani astfel de parametrii sunt: concentraia plasmatic,
volumul aparent de distribuie, aria de sub curba variaiei n timp a concentraiei
plasmatice (ASC), clearance-ul plasmatic, timpul de njumtire i biodisponibilitatea
medicamentului.

Fig. 11 Variaia n timp a concentraiei plasmatice(CP a unui medicament)

39

Din punct de vedere terapeutic biodisponibilitatea este un parametru larg utilizat,

acesta reprezentnd procentul de medicament din cantitatea administrata disponibil
pentru aciune (in principiu, medicamentul ajuns in circulaia sistemica). Pentru
calcularea acestui parametru se pornete de la convenia ca in cazul administrrii
intravenoase biodisponibilitatea este 100 % si se calculeaz cat medicament este
disponibil pentru aciune in cazul altor administrri, comparativ cu administrarea
intravenoasa. Atunci cnd biodisponibilitatea este mai mica de 100% intervin pierderi:
distrugeri ale medicamentului la locul administrrii, absorbie incompleta, metabolizare a
medicamentului la prima trecere prin ficat in cazul administrrii orale etc.
Biodisponibilitatea poate fi influenata de forma farmaceutica astfel c soluiile au
o

biodisponibilitate

mai

buna

dect

comprimatele.

In

cazul

comprimatelor,

biodisponibilitatea poate sa varieze de la o firma productoare la alta, cel mai adesea in

funcie de excipient (material inert din punct de vedere biologic utilizat pentru
constituirea formelor farmaceutice) sau de modul de preparare a formei farmaceutice.
Uneori pot sa existe diferene chiar de la o arja de fabricaie la alta in cadrul aceleiai
firme. Exista situaii in care presiunea cu care au fost comprimate pulberile pentru a se
obine comprimatele influeneaz biodisponibilitatea. Cel mai adesea insa, aceste
diferene de biodisponibilitate nu sunt semnificative clinic. Pentru medicamentele
susceptibile

sa

prezinte

diferene

semnificative

clinic

in

ceea

ce

privete

biodisponibilitatea, autoritile naionale de reglementare a medicamentului (n Romnia,

Agenia Naionala a Medicamentului) impun firmelor productoare de medicamente
generice sa efectueze studii de bioechivalen prin care s demonstreze ca medicamentul
propus spre autorizare realizeaz aceeai concentraie sanguina care persista aceeai
perioada de timp ca si medicamentul original. Se accepta ca medicamentele
bioechivalente sunt interschimbabile. Pentru a evita diferena de bio-disponibilitate intre
serii se impune productorilor sa respecte Regulile de Buna Practica de Fabricaie (Good
Manufactory Practice - GMP).
Biodisponibilitatea poate fi influenata si de starea pacientului: poate fi modificata
in afeciuni ale tubului digestiv; pentru medicamentele care sufer un fenomen de prim
pasaj hepatic poate fi crescuta in insuficienta hepatica sau in cazul micorrii debitului
circulator al ficatului (insuficienta cardiaca, hipertensiune etc.)

40

3.2 Medicamentele viitorului

Specialitatea farmaceutic de mine va fi influenat de elemente provenind din

industria de medicamente dar mai ales din mediul nconjurtor, fiind mult mai aproape de
mecanismele biologice asupra crora va trebui s acioneze. n acest sens se discut la ora
actual destul de mult despre biotehnologie. Ea joaca un rol crucial in elucidarea cauzelor
intime, pana la nivel molecular ale bolii, n dezvoltarea de noi metode de diagnostic
folosind informaia exprimata la nivel molecular sau in dezvoltarea de medicamente
intite asupra acestor mecanisme - biofarmaceuticele. Dimensiunile si complexitatea
proteinelor biologice necesita folosirea, pentru producie, a celulelor de mamifere.
Semnificaia noiunii de medicament a fost schimbata de biofarmacie, care pe baza
cercetrilor farmacocinetice a demonstrat ca rspunsul terapeutic in tratamentul sistemic
este determinat de sinteza si mrimea absorbiei substanei medicamentoase dintr-o forma
farmaceutica. Astfel ntlnim un termen modern pentru medicament : sistem terapeutic de
eliberare controlata sinonim cu sistem terapeutic de cedare controlata. Acesta este
reprezentat de un dispozitiv care conine substana medicamentoasa sau o forma
farmaceutica si care asigura un control precis al predrii substanei in ceea ce privete :
viteza, durata de eliberare , aciunea intr-un anumit loc al organismului. Acest dispozitiv
asigura o eliberare programata a substanei medicamentoase, cu anumita viteza, pentru o
perioada de timp stabilita pentru a determina efectul terapeutic reducnd la minum
intervenia pacientului. Sistemele terapeutice sunt clasificate in funcie de calea de
administrare si reprezint cele mai noi forme farmaceutice, medicamentele viitorului. Ca
urmare a evoluiei conceptului de medicament Tehnologia Farmaceutica poate fi definita
ca disciplina specifica care studiaz formularea , prepararea ( fabricarea) si evaluarea
calitii sistemelor farmaceutice de cedare si transport a substanelor medicamentoase.
Pe viitor se are n vedere concepia unor noi forme farmaceutice dar i
optimizarea celor existente urmrind unele direcii:

41

dezvoltarea unor sisteme terapeutice unde substana ajunge n mod intit la

receptor, fiind transportat i eliberat organo-specific. n acest sens au fost
cercetate noi posibiliti pentru a asigura transportul la int: ncorporarea unor
magnei minusculi mpreun cu substana medicamentoas ntr-o particul
coloidal i aplicarea din exterior a unui cmp magnetic dirijat, rezultnd
acumularea substanei ntr-un anumit organ. De asemenea s-a realizat i o intire
cu ajutorul cldurii pentru particulele care elibereaz prin topire coninutul activ;

dezvoltarea unor forme de administrare cu cedare controlat a substanei

medicamentoase. S-au realizat dispozitive care pot fi programate s cedeze
substana medicamentoas cu diferite viteze sau cu o vitez de cedare specific;
Pentru exemplificare menionez dispozitivele de perfuzare a insulinei controlate
prin senzori sau autoprogramate, terapia localizat la nivelul unui anumit organ:
minipompe osmotice cu administrare parenteral (Alzet), oral (Osmet), sisteme
terapeutice oculare (Occusert). n momentul de fa cele mai apreciate sunt
sistemele transdermice. Avantajele recunoscute ale eliberrii transdermice a
principiilor active sunt uurina ntreruperii debitului de principiu activ prin
simpla ndeprtare de pe piele a sistemului i evitarea metabolizrii la trecerea
prin ficat - unul din cele mai importante dezavantaje ale caii de administrare orale.
Sistemele transdermale constau n mod obinuit dintr-un rezervor de substan
medicamentoas, o membran care limiteaz difuzia i un strat adeziv pentru
ataare pe piele;

optimizarea formelor farmaceutice existente i descoperirea unor noi ci de

administrare. S-au realizat deja forme farmaceutice retard care cedeaz principiul
activ n cantiti variabile. Se lucreaz la obinerea unor capsule flotante, care
trebuie s rmn dup administrarea oral un anumit timp n stomac i se
lucreaz la forme farmaceutice bioadezive, care s adere la suprafaa mucoasei
gastrice unde s acioneze un timp mai ndelungat;

42

3.3.1 Medicamente pentru tractul digestiv

Medicamentele pentru afeciuni gastrointestinale se elibereaz cu precdere

primvara, n special cele pentru tratamentul ulcerului i al gastritei. Primvara este
anotimpul cnd bolile ulceroase recidiveaz, cnd crizele de ulcer devin mai puternice i
mai frecvente. Motivul, potrivit medicilor, este schimbarea alimentaiei la trecerea spre
sezonul cald i problemele de somn care apar pe fondul micorrii nopilor i creterii
nivelului de stres.

Ranitidinum

Fig. 12 Ranitidina

Fig.13 Zantac

43

Indicaii:
Tratamentul afeciunilor gastrointestinale in care este necesara reducerea aciditii
gastrice: formele benigne de ulcer gastric, duodenal, ulcer postchirurgical; esofagita de
reflux; sindrom Zollinger-Ellison; prevenirea recderilor in ulcer si a hemoragiilor
recurente si gastroduodenale la bolnavii cu risc de ulcer de stres
Contraindicaii:
Hipersensibilitate la ranitidina; tulburri gastro-intestinale minore (stomac iritat); nu se
administreaz la copii sub 10 ani.
Reacii adverse:
In general este bine tolerata. S-au semnalat: dureri de cap, vertij, somnolenta, cderea
parului si dureri articulare (foarte rar); tulburri gastrointestinale minore: greaa, voma,
constipaie sau diaree, uscarea gurii;
Mod de administrare:
Tratamentul se individualizeaz in concordanta cu afeciunea si gradul de severitate al
acesteia: ulcer gastric, duodenal, postoperator: 150 mg de 2 ori pe zi, dimineaa si seara,
independent de mese, sau 300 mg seara la culcare, timp de 4 saptamani.

Omeprazolum
Omeprazol, Omeran, Omez

Fig.14 Omeprazol

Indicaii:
Ulcer duodenal; ulcer gastric sau eroziuni gastro-duodenale asociate tratamentului cu
AINS; eradicarea Helicobacter pylori in ulcerul peptic; reflux gastro-esofagian
simptomatic; dispepsie asociata hipersecreiei acide, sindrom Zollinger-Ellison.

44

Contraindicaii:
Hipersensibilitate la omeprazol sau la celelalte componente ale produsului. Sarcina,
alptare.
Reacii

adverse:

Rar: prurit, fotosensibilitate, eritem multiform, alopecie, artralgii, slbiciune musculara

si mialgii, cefalee, ameeala, parestezii, somnolenta, insomnie si vertij, agitaie,depresie si
halucinaii, predominant la pacienii cu afeciuni severe. Tot rar: diaree, constipaie,
dureri abdominale, flatulenta, uscciunea gurii, stomatita si candidoza gastrointestinala,
creterea enzimelor hepatice.
Administrare: Ulcer duodenal: 20 mg 2-4 sapt. in caz de rspuns terapeutic slab - 40
mg, 4 sapt. Pentru prevenirea recderilor, 10 mg. La nevoie, se creste la 20-40 mg. Ulcer
gastric: 20 mg, 4-8 sapt. in caz de rspuns terapeutic slab - 40 mg, 8 sapt. Pentru
prevenirea recderilor, 20 mg. La nevoie, se creste la 40 mg. Ulcer gastric, duodenal sau
eroziuni gastro-duodenale asociate trat. cu AINS: 20 mg, 4-8 sapt. Pentru prevenirea
apariiei se dau 20 mg. Eradicarea Helicobacter pylori - Tripla terapie: Omeprazol 20 mg,
amoxicilina 1 g si claritromicina 500 mg, de 2 ori/zi, 1 sptmn.

Dicarbocalm
Fig. 15 Dicarbocalm

Compoziie:Comprimate coninnd 0,489 g carbonat de calciu, 0,011 g carbonat de

magneziu si 0,006 g trisilicat de magneziu. Preparatul este aromatizat cu ulei de menta.

45

Indicaii: Dicarbocalm este indicat in tratamentul simptomatic al afeciunilor gastrice

care evolueaz cu hiperaciditate, tradusa prin pirozis, balonare postprandiala, senzaie de
jena sau greutate in epigastru etc.
Contraindicaii: Dicarbocalm nu se administreaz la persoane cu debilitate fizica
marcata sau cu funcie renala alterata.
Mod de administrare: 1-4 comprimate pe zi, in doua prize (la 1 ora dup masa de
prnz si seara la culcare). Comprimatele se sfrma sau se las sa se topeasc in gura.

Maalox ( comprimate masticabile, suspensie)

Fig. 16 Maalox
Compoziie
Maalox comprimate: hidroxid de aluminiu 400 mg; hidroxid de magneziu 400 mg,
excipieni aromatizai.
Maalox suspensie buvabila: gel hidroxid de aluminiu 3,49 g; gel hidroxid de magneziu
3,99 g
Indicaii: Tratamentul simptomatic al tulburrilor datorate aciditii gastrice.
Gastrita, hernie hiatala, dispepsie, ulcer gastroduodenal, aciditate esofagiana.

46

Doze si mod de administrare: Acest medicament se administreaz in momentul

durerilor, la 90 de minute dup masa, sau dup sfatul medicului. De obicei maximum de
6 ori pe zi.
Contraindicaii: Insuficienta renala severa.
Reacii adverse: Acest medicament poate produce, la anumite persoane constipaie
i diaree.

Drotaverinum
No-pa (comprimate, soluie injectabil), Spasmocalm (comprimate)
Indicaii: Antispastic n litiaza biliar, colecistit, litiaz renal, pielit, cistit.
Adjuvant n ulcer gastric i duodenal, gastrit., enterit, colon iritabil, pancreatit,
dismenoree, anexit

Fig. 17 No-Spa

Fig.18 Spasmocalm

Contraindicaii
Insuficienta hepatica, renala si cardiaca severe.
Administrare
Doza uzuala pentru aduli este de 40 - 240 mg zilnic .
Pentru copii intre 1 - 6 ani, doza zilnica este 40 - 120 mg, peste 6 ani, 80 - 200 mg

47

Simethiconum
Espumisan (capsule, emulsie oral), Sab Simplex (comprimate masticabile, suspensie
oral)

Fig.19 Espumisan

Fig.20 Sab Simplex

Simethiconum este un antiflatuent ce acioneaz prin scderea tensiunii superficiale

a bulelor de gaze din intestin.
Indicaii:meteorism, flatulen, aerofagie. naintea examenelor n scop diagnostic n
zona abdominal; dup intervenii chirurgicale.
Administrare:Oral 40-250 g o dat, 2-3 prize zilnice, n timpul sau dup mese.

48

Sruri biliare
Colebil

Fig. 21 Colebil

Srurile biliare sunt indicate in diskinezii biliare hipotone, colecistite cronice

nelitiazice, tulburri dispeptice i constipaie prin hipocolie, migrene de origine digestiv.
Reacii adverse: dureri abdominale, diaree
Administrare: 0,1-0,2 g de 2-3 ori pe zi, imediat dup mas.

Silibinum
Lagosa, Silimarina

Fig. 22 Lagosa

Fig. 23 Silimarina

49

Indicaii: hepatit cronic, pentru combaterea necrozei hepatice. Eficacitatea

terapeutica a silimarinei se bazeaz pe doua mecanisme de aciune: n primul rnd,
silimarina protejeaz structura externa a membranei celulei hepatice, astfel nct
substanele hepatotoxice nu ptrunde n celula; n al doilea rnd, silimarina stimuleaz
capacitatea de regenerare hepatic.
Contraindicaii: Hipersensibilitate la oricare dintre componentele produsului.
Reacii adverse: ocazional s-a observat un uor efect laxativ sau gastralgii.
Excepional pot sa apar reacii alergice.
3.3.2 Vitamine i minerale

Vitaminele i mineralele sunt recomandate primvara, n cure de aproximativ dou

sptmni, pe lng o alimentaie bogat n fructele i legumele proaspete care au lipsit
pe parcursul iernii, pentru a reface organismul i a combate astenia de primvar
Beres Drops

Fig. 24 Beres Drops

50

Indicati :
Pentru completarea necesarului de microelemente:
- in prevenirea scderii rezistentei organismului, in infecii, in special rceli si viroze
repetate;
- in alimentaia unilaterala (diete, cura de slbire, vegetarieni) si activiti cu efort fizic
susinut;
- in stri de oboseala, lipsa poftei de mncare, slbire fizica, insomnii, precum si in stri
de convalescenta dup diferite boli sau operaii;
- in terapii postoperatorii cu citostatice si radiaii precum si in tratamentul bolilor osteoarticulare.
Reacii adverse: extrem de rar au fost semnalate reacii de hipersensibilitate (de ex.
urticarie, eritem, prurit) tulburri gastrointestinale slabe, care nu fac necesara ntreruperea
tratamentului.
Interaciuni medicamentoase: se evita administrarea mpreuna cu produse cu coninut
de fier, alte concentrate cu microelemente, tetraciclina, penicilina si antiacide
(defavorizeaz absorbia).

Multivitamine + Minerale efervescente

Fig. 25 Multivit
Caracteristici
Multivit + minerale efervescente asigur cantitatea zilnic de vitamine i
minerale necesare dezvoltrii organismului. Aportul zilnic de multiminerale i
multivitamine efervescente mbuntete vitalitatea i performana organismului, previne
apariia a numeroase boli.

51

Spektrum

Fig. 26 Spektrum

Caracteristici
Multivitamine i multiminerale cu complex Imunactiv
Vitaminele i mineralele sunt eseniale pentru dezvoltarea sntoas a corpului
uman. Fiecare tablet de Spektrum conine ntreg necesarul de vitamine, minerale i alte
substane active n doze optimale. Suplimentar, Spektrum conine i complexul unic de
substane active numit Imunactiv care prezint un important efect de stimulare a
sistemului imunitar propriu organismului uman. Astfel, ajut la combaterea infeciilor
virale i bacteriene i scurteaz perioadele de convalescen. Un aport crescut de vitamine
i minerale este benefic n special n perioadele de oboseal, de efort fizic i psihic
crescut, precum i durata sezonului rece.

Efecte:
* Are un efect benefic de mbuntire a imunitii organismului;
* Ajut n perioadele de oboseal fizic i psihic;
* Asigur necesarul zilnic de vitamine i minerale;
* Este adecvat ca supliment alimentar n cazul suprasolicitrii organismului, la
adolesceni, precum i la persoanele de orice vrst supuse unui stress fizic sau psihic;

52

Doppelherz Aktiv Vitamine A-Z

Fig. 27 Doppelherz Aktiv
Doppelherz a inventat o formula inovativa pentru aportul optim de substane
nutritive:depozitul matriceal de substane nutritive, care elibereaz treptat substanele
nutritive n multiple porii mici.

Calciu cu Vitamina D3 si Zinc

Fig. 28 Calciu + D3
Calciu+D3 si Zinc asociaz formulei de succes Calciu + D3 un nou element, zincul,
cu rol important n meninerea sntii celulelor, creterea sntoas a copiilor,
meninerea sntii prului i unghiilor.

53

Eurovita multiminerale cu ceai verde

Fig.29 Eurovita multiminerale
Eurovita multiminerale cu ceai verde este un complex de vitamine si minerale care
are extract de ceai verde (aciune tonica, antioxidanta, detoxifianta, diuretica, de
stimulare a metabolismului). Este indicat n carente de vitamine si minerale care pot sa
apra la aduli din cauza unei alimentaii cu aport nutriional sczut, a dietelor, a efortului
fizic si intelectual crescut, a fumatului si a naintrii in vrsta.
Pentru combaterea oboselii, a epuizrii fizice si psihice.
Pentru creterea capacitaii de concentrare.
Pentru stimularea metabolismului si a arderilor (in diete / cure de slbire).
Principalele aciuni ale ceaiului verde:
- aciune antioxidanta, detoxifianta, de protecie mpotriva radicalilor liberi (gaze,
poluare, etc.);
- tonic fizic si psihic;
- aciune diuretica;
- stimularea metabolismului si a arderilor;

3.3.3 Medicamente pentru rceal i grip, analgezice i

antipiretice

De la debutul toamnei, pn primvara ne putem confrunta cu rceli sau gripe,

din cauza schimbrilor brute de temperatur. Rceala este cea mai frecventa afeciune
care apare in timpul iernii. Dei persoane de toate vrstele pot fi afectate de acest virus,
cei mai expui sunt copiii si btrnii, din cauza imunitii sczute. De obicei, simptomele
rcelii apar dup aproximativ 3 zile de la expunerea la un virus. Dintre semnele rcelii, se

54

remarca: secreii nazale, in special apoase, congestie nazala, dureri in gat, tuse, strnut,
dureri uoare de cap, febra, stare de oboseala, lacrimare excesiva. Daca se urmeaz un
tratament adecvat, rceala se remite in aproximativ 5-7 zile.
O afeciune cu un nivel de gravitate si dificultate mai ridicat dect al rcelii este
gripa. Aceasta reprezint o infecie respiratorie contagioasa, iar pentru persoanele care au
probleme cronice de sntate, gripa poate duce la complicaii nedorite, cum ar fi
pneumonia. Formele primare ale acestei afeciuni pot fi tratate prin: odihna la pat, un
calmant uor pentru dureri si foarte multe lichide.

Fervex Plicuri

Fig. 30 Fervex
Indicaii
Prin coninutul sau in paracetamol, vitamina C si pheniramina, Fervex este util in
combaterea simptomelor care nsoesc rcelile sau virozele respiratorii manifestate prin
dureri de cap, febra si secreie nazala abundenta.
Este disponibil in 2 variate pentru aduli si pentru copii (peste 6 ani).

55

BioFlu

Fig. 31 Bioflu
Indicaii
Tratamentul simptomatic al congestiei nazale, tusei neproductive si febrei asociate
afeciunilor tractului respirator.
Dozare si mod de administrare
Aduli si adolesceni peste 12 ani: 1-2 capsule moi de 4 ori pe zi.
Contraindicaii
Hipersensibilitate, HTA severa sau necontrolata prin tratament, boala coronariana grava
sau tulburri de ritm cardiac; antecedente de AVC; tusea din astmul bronsic; insuficienta
respiratorie; insuficienta hepatocelulara;
Reacii adverse
Ameeli, stare de confuzie, anxietate, nelinite, palpitaii, tahicardie, tremor, somnolenta,
greaa, vrsturi, creterea sau scderea tensiunii arteriale.

Nurofen rceala si grip

Fig. 32 Nurofen Rceal i Grip
Indicaii

56

Nurofen Rceala si Gripa este folosit pentru tratamentul simptomatic al rcelii si gripei,
incluznd: durere, cefalee, febra, obstrucie nazala si sinusala asociata cu congestie
nazala.
Contraindicaii
Alergie la ibuprofen, acid salicilic si alte AINS, ulcer duodenal, insuficienta renala
severa, insuf. hepatica severa, ultimele 3 luni de sarcina.
Efecte Adverse
Precauii in sarcina si alptare. Nurofen este bine tolerat de majoritatea persoanelor, totui
pot sa apra urmtoarele reacii adverse:
durere sau disconfort gastric, greaa, erupii cutanate, inrautatirea astmului bronsic,
tulburri hepatice sau renale, glaucom cu unghi nchis, hipertensiune arteriala severa,
boala coronariana severa.

Mod de Administrare
Aduli si copii peste 15 ani: doza iniiala recomandata 2 drajeuri o data si daca este
necesar se mai pot administra 1-2 drajeuri la intervale de 4-6 ore.
A nu se depi doza de 6 drajeuri nurofen pe zi (1200 mg).

Aspirina Bayer Comprimate Efervescente cu Vitamina C

Fig. 33 Aspirin

57

Indicatii :
Aspirina Bayer este un analgezic i antipiretic:combaterea durerilor de intensitate slab
sau moderat, n cefalee, mialgii, dureri reumatice articulare i periarticulare, nevralgii,
dureri dentare, dismenoree, combaterea febrei.
Asprina Bayer este antiinflamator: combaterea fenomenelor inflamatorii n reumatismul
poliarticular acut, atenuarea inflamaiei articulare n poliartrita reumatoid, protecie n
cazul expunerii la razele solare.
Contraindicaii
- hipersensibilitate la acidul acetilsalicilic, alte antiinflamatoare nesteroidiene sau la
oricare dintre componentele produsului;
- ulcer gastric sau duodenal activ;
- diatez hemoragic;
- antecedente de astm bronsic indus de administrarea salicilailor sau a substanelor cu
aciune similar, n special antiinflamatoare nesteroidiene;
- ultimul trimestru de sarcin
- fenilcetonurie.

Strepsils
Fig. 34 Strepsils
Indicaii
Strepsils in variantele sale: Clasic, Mentol & Eucalipt, Miere & Lmie si cu Vitamina
C100mg, aparine unui grup de medicamente care sunt utile in tratamentul infeciilor orofaringiene uoare, favoriznd ameliorarea siptomelor provocate de acestea.
58

Analgezicele medicamente care calmeaz durerea sunt cele mai utilizate

produse farmaceutice din ara noastr. Un studiu coordonat de profesorul doctor Ion
Fulga, eful Catedrei de Farmacologie din cadrul Universitii de Medicin i Farmacie
Carol Davila, a artat c n ara noastr se consum zilnic o jumtate de comprimat de
algocalmin (metamizol) pe cap de locuitor. Cele mai cunoscute analgezice care se
elibereaz fr reet sunt paracetamolul, algocalminul, aspirina i ibuprofenul. Acestea
au trei proprieti: analgetice (calmeaz durerea), antipiretice (scad febra) i
antiinflamatoare (reduc inflamaia). Mai exist o categorie de analgezice, numite opioide
sau tip morfin, care se elibereaz numai pe baz de prescripie medical securizat
(pentru a se evita deturnarea de la utilizarea medical ctre dependen i toxicomanie).
Analgezicele opioide se utilizeaz numai n cazuri excepionale, cnd durerile sunt foarte
intense i nu pot fi combtute prin alte mijloace.

3.3.4 Produse dermatocosmetice

Vnzrile de produse dermatocosmetice cresc in perioada verii, in primul rnd

datorita produselor sezoniere: produsele pentru protecie solara, produsele cu aplicare
dup expunerea solara, anticeluliticele, sprayurile cu apa termal, produse care chiar daca
sunt recomandate tot timpul anului se consuma in special in lunile de vara. De asemenea
foarte utile n anotimpul cald sunt produsele repelente pentru insecte.

59

Lotiune protecie solara SPF 30

Fig. 35 Loiune Elmiplant

Crema pentru protecie solara cu SPF 50

Fig. 36 Crem protecie solar

60

Gama pentru tratarea celulitei

Fig. 37 Creme, loiuni anticelulitice

Spray cu apa termala

Fig. 38 Spay cu ap termal Vichy

61

Autan Family loiune repelent

Fig. 39 Soluie repelent Autan

62

Concluzii
Cu timpul arta de a vindeca s-a perfecionat , medicina si farmacia devenind
doua ramuri distincte dar care se intersecteaz in timpul vieii oamenilor .Medicamentul a
devenit la fel de obinuit ca si hrana , util in cele mai multe situaii pentru a le prelungi
viaa a miliarde de oameni .Se zice ca omul.. Omul modern nu mai poate concepe
existenta in suferina , fie ea fizica , psihica , si cuta remedii pentru ndeprtarea
acesteia.
Fiecare perioada din istoria medicamentului are un lucru special care a contribuit la
evolutia medicamentului .
Totul se ntmpla cu un scop si oarecum personajele din spatele creerii
medicamentului si-au lsat amprenta in viaa fiecrui om : vraci , egipteni , greci , mari
filozofi , farmaciti , medici , fiecare a contribuit la sntatea noastr .
Medicamentele au constituit inca din antichitate un mare interes pentru omenire , iar
treptat , evoluia descoperirilor din domeniul medicinii a contribuit semnificativ la
scderea mortalitii . Astzi , evoluia tehnologica a secolului nostru precum si
numeroasele descoperiri tiinifice ne dau sperana realizrii visului de secole al omenirii
si anume prelungirea duratei de viaa al organismelor vii.

63

Biografie

Evoluia farmacologiei
Autor : C.C.Velluda
Farmacopeea romana ,Editia a-I-a, 1862
Farmacopeea romana , Editia a-X-a 1993
Farmcoterapie practica
Autor : Dumitru Dobrescu
Farmacist.ro
Revista de informare pentru farmaciti
Manual de farmacologie
Autor : prof. Skvrtov
Manual de farmacoterapie
Autori : Luis Bravo Diaz
Elisa Marhuenda Requena
Manual de propedeutica farmaceutica
Autor : C . I. Popa , 2012
Tehnica farmaceutica
Autori : S. Negoita
G. Marasoiu
Tehnica farmaceutica
Autori : Iuliana Popovici
Dumitru Lupuleasa

64

65