Basmul - definitia basmului, motive care apar in basm, trasaturile personajelor

din basme

Basmul fantastic (popular)

Prin basm fantastic nelegem o naraiune continu, n general de o anumit lungime, practic
ntotdeauna n proz, serioas n ntregul ei, dei umorul nu este exclus n nici un fel, centrat
pe un erou sau o eroin, de regul srac() sau nevoia() la nceput, care, dup o serie de
aventuri n care elementul supranatural joac un rol important, i atinge scopul i triete
fericit() de atunci ncolo.[4]
Verosimilitatea basmului fantastic trimite spre o vreme ndeprtat, in illo tempore, cnd a
umblat Dumnezeu cu Sfntu Ptru p Pmnt, cnd erau viteji cu uriei, adic ntr-un timp
mitic. Despre veridicitatea faptelor petrecute ntr-un timp att de ndeprtat i insondabil chiar
cu percepia omului modern, exist accepiunea: "nu credea nimenea, toat lumea vede c
sunt basme de pierdut vremea, poate copiii tia mai mici cred c aa a fost. Nu, ce s crezi n
minciuni? Niciodat n-o existat oameni care s cread, chiar dac n-o tiut carte." Inseria n
timpul mitic este dat de formule iniiale i finale, care fixeaz timpul narativ n care se
proiecteaz aciunea, iar la sfrit nchide aceast bucl temporal, prin revenirea n timpul
real.
Formulele pot fi diversificate, uneori foarte expresive i dezvoltate, preciznd i atitudinea
naratorului fa de faptele povestite i caracterul lor miraculos, aproape paradoxal, dar toate
au ca nucleu precizarea de ordin temporal: "A fost odat ca niciodat; c, de n-ar fi, nu s-ar
mai povesti; de cnd fcea ploporul pere i rchita micunele; de cnd se bteau urii n
coade; de cnd se luau de gt lupii cu mieii de se srutau nfrindu-se; de cnd se potcovea
puricele la un picior cu nouzeci i nou de oca de fier i s-arunca n slava cerului de ne
aducea poveti: De cnd scria musca pe perete,/ Mai mincinos cine nu crede."[5]. Sau o
formul de final: "Iar eu, isprvind povestea, nclecai p-o ea i v spusei dumneavoastr aa;
nclecai p-un fus, s fie de minciun cui a spus; nclecai p-o lingur scurt, s nu mai
atepte nimica de la mine cine-ascult; iar desclecnd de dup ea, atept un baci de la cine
mi-o da: Basm bsmuit,/Gura i-a trosnit,/i cu lucruri bune i s-a umplut".[6] Formulele
mediane menin discursul narativ n acelai timp al fabulei, fcnd conexiunea ntre
secvenele narative, artnd durata, continuitatea, deplasarea fr sfrit: "i se luptar,/ i se
luptar,/ Zi de var pn sear" sau "Zi de var/ Pn sear,/ Cale lung,/ S-i ajung."

Basmul
Definitie:
Naratiunea(populara) cu elementele fantastice supranaturale, care simbolizeaza fortele binelui
si ale raului in lupta pentru afirmarea binelui si dreptatii.

Caracteristici:
~ este o specie a genului epic; in proza; 44498pnl81msv8c
~ relateaza intamplari fantastice si reale raportandu-se la aspecte apropiate de realitate;
~ actiunea-conventionala;
~ schemele narrative sunt clasice, liniare, neramificate;
~ momentele subiectului sunt dispuse in ordinea si gradatia consacrate; ns498p4481mssv
~ lupta se da intre bine si rau; intre pozitiv si negativ; intre inteligenta si forta fizica bruta.
Motive literare:
1. imparatul fara urmasi;
2. dorinta(ne)implinita;
3. probele (ne)depasite si aliatii traditionali;
4. dorul de parinti;
5. reintoarcerea la conditia umana sau nunta.
Personajele
~ unele reprezinta binele ; altele simbolizeaza raul;
~ de regula fantoase abstracte, idei in conflict;
~ (cele mai multe, de regula) au forte supranaturale
~ sunt exemplare(in bine sau in rau);
creeaza diferite opozitii umane(cei puternici se opun celor slabi; cei tineri se opun celor
batrani):
1. regele se opune printului si printesei;
2. tatal fiului si fiicei;
3. mama vitrega copiilor din prima casatorie etc;
~ cei buni sunt sprijiniti de cineva ( o zana buna, o vrajitoare, un sfant etc)
1. Personajul pozitiv (eroul;voinicul; Fat-Frumos)

este inzestrat cu toate darurire; frumusete fizica si morala, istetime etc.;

apare intr-un sir de aventuri care il initiaza in existenta;

respecta un cod al onoarei de le care nu su abate;

dimensiunea voinicului se suprapune pe conceptual cavaleresc despre

putere si inteligenta;

este un om dispus oricand sa-si puna in joc faima pentru un scop nobil;

nu pretinde vreo recompensa;

nu este in slujba nimanui sau la ordinele cuiva, actionand in spiritul

valorilor absolute de bine,adevar,dreptate.

vitalitatea lui este peste masura rautatii dusmanului, fiind invingator,

prin inteligenta, al fortelor fizice;

trece drept invincibil, invulnerabil la loviturile sortii potrivnice si ale

dusmanului (in final), dar pe parcurs are momente cand este
invins,vulnerabil, suporta loviturile, are insa taria de a se regasi stiind
sa-si faca aliati;

eroul pozitiv nu mai este judecat dupa morala obisnuita (ci din punctual
de vedere al extraordinarului, al nemaipomenitului, al lipsei de
masura);

iese din dimensiunile umanului(din momentul cand trece in aventura);

originea sa tine de extreme: (1) ori este fiu de rege (imparat); (2) ori de
origine obscura sau foarte umila;

inzestrat cu haruri supranaturale: poate regenera , aduce vindecarea,

intelepciunea, dreptate pentru cei oprimati se poate metarfoza;

drumul sau este un drum al initierii, marcat de incercari care ii

structureaza si ii confirma valoarea pentru cei care l-au trimis in
cautarea aventurii etc.;

la capatul aventurii sale aspira la un deznodamant fericit:

+ (sa reintre cat mai repede in randul lumii);

+ (vrea sa fie fericit pana la sfarsitul zilelor sale)

vrea ceva modest: o sotie, multi copii, adica bogatia si pacea ideala a
caminului.

Aliatii eroului pozitiv:

personaje specifice basmului care evidentiaza sociabilitatea eroului,

receptivitatea si relatiile sale cu lumea;

sunt: tovarasii de drum, diinte personificate etc.;

Personajul negativ (zmeul,omul)

este totalmente opus voinicului; are totul urat; este dizgratios, sugerand
abaterea de la normal

Alte locuri commune, stereotipii:

1. La nivel structural FORMULE:
a. initiale pentru plasarea naratorului intr-un timp fabulos, incert, intr-un
trecut indepartat al fictiunii
b. mediane intretin vie atentia ascultatorului/cititorului;
c. finale atrag atentia ca s-a terminat aventura(povestea), revenindu-se
la real.
d. de salut

de despartire

de (re)vedere\

2. La nivelul continutului:
a. Ritualul plecarii

se fagaduieste o rasplata pentru indeplinirea unei porunci;

pentru indeplinirea unei misiuni

momente de initiere a novicilor;

amenintarea

calatoria are un aspect picares si presupune aventuri

viteza (de deplasare; a evolutia)

b. Motive specifice basmului: elementele care-l ajuta pe eroul pozitiv sa

izbandeasca:

somnul

calatoria;drumul

ascunzatoare

mezinul cel inzestrat

cifrele

pasarea careia I se cere apa etc.

c. Timpul specific cunoaste dilatari si comprimari;

- este vag exprimat
4

Spatiul (la fel ca timpul)

in basm se anuleaza timpul,spatial

Existenta unor obiecte de lupta in care, de regula, se ascunde si o putere

magica;

alte obiecte fermecate

natura apare personificata; ajuta binerle

dragostea; sunt retinute doar formele ei concrete de manifestare

un personaj sfatuitor al binelui

transformarea, metamorfoza

uneori eroul moare si apoi il invie cineva

(sau:adormirea, amortirea si apoi trezirea)

sfarsitul basmului este marcat de o petrecere

3) La nivelul expresei:

arhasime, proverbe si zicatori;

verbe, interjectii, adverbe, putine adjective;

expresii cu valoare consecutive

topica inversa, subiecta.