Sunteți pe pagina 1din 14
prezentare realizata de oa | ibrariaOnline&ro CuprIns Prefara erie 9 1. Ascensiunea scorpionului 17 2. Adevaratul psihopat, in picioare, va rog! 47 3. Carpe Noctem 83 4. Intelepciunea psihoparilor .. 107 5. Preschimba-ma in psihopat 137 6. Cele sapte castiguri mortale 167 7. Supernormalitatea mentala 191 Note... 225 Mulpumiri. 263 Index alfabetic 267 Prefata Tatal meu a fost psihopat. Suna oarecum ciudat si spun acest lu- cru acum, privind in urma, dar asa fost, nu am nicio indoiala. Era cmecator, neinfricat, nemilos, dar niciodata violent, si avea tot atata constiinga, cam cata avea lada frigorificd a lui Jeffrey Dahmer. Nu a omorat pe nimeni, dar cu siguranga a dat cateva lovituri Ce bine ca genele nu inseamna totul, nu-i aga? Tatal meu avea o abilitate extraordinara de a obtine exact ceea ce corea, de cele mai multe ori doar cu o remarca banala sau un gest expresiv oarecare. Oamenii obignuiau sa spuna ca semdna cu Del Boy, ceea ce era adevarat. Dar se si comporta precum personajul in cauza, ucru la fel de adevarat (personajul original era comerciant, ca si tatal meu). Doar nebunii si caii parea filmul vietii familiei Dutton. imi aduc aminte ci odata il ajutam pe tata si vanda niste calendare im piata Petticoat Lane, in East End, Londra. La vremea aceea aveam 10 ani gi era 0 zi de scoala. Calendarele erau de colectie si cuprindeau doar 11 luni. — Nu le poti vinde, am protestat. Lipseste luna ianuarie! — Stiu, mi-a raspuns, de-aia am uitat de ziua ta. — Averi sansa unica de a achizigiona un calendar cu 11 luni, oa- meni buni... Beneficiagi de oferta special, cumparagi doua la pret de unu’, iar anul viitor sc4pagi gratis de o luna in plus... Am schimbat sorfii. Intotdeauna am spus ca tata avea personalitatea aproape ideal pen- cru vremurile moderne. Nu |-am vazut niciodati pierzindu-si buna INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR dispozitic. Nu |-am vazut vreodata si-i sari mustarul si, credeti-ma, ocazii au fost destule, »Se spune cA, pentru oameni, frica reprezinté mecanismul de su- pravieyuire impotriva pridatorilor”, mi-a zis odata, ,dar in ziua de azi, nu prea vezi tigrii vanand in jurul intersectiei Elephant cu Castle, nu- asa, baiete?” Avea dreptate, nu vazusem nici unul, poate doar ctiva serpi, dar cu toii stiam cine evar ei. Vreme indelungati am crezut ci mottoul tatii — Agi aici, mdine dincolo — era ca toate celelalte din brang&, asemanator tucuror bazaco- niilor pe care obisnuia s& le vanda. Dar azi, dupa atazia ani, mi-am dat seama ci in spusele batranului se ascunde un adevar biologic profund. De fapt, el a anticipat cu mare precizie pozitia adoptata de psihologii evolusionisti moderni. Se pare ci la noi, oamenii, frica s-a dezvoltat intr-adevar ca o reactie a mecanismului de supravietuire impotriva pra- datorilor. De exemplu, maimurele cu leziuni ale amigdalei, biroul de sortare emofionala al creierului, fac lucruri extrem de stupide, cum ar fi si prinda cobre. Dar dupa milioane de ani de evolutie, intr-o lume in care animalele salbatice nu mai pandesc la fiecare colt de strada, acest sistem al fricii a devenit prea sensibil, ca un sofer nervos al carui picior apasi constant pedala de frina, reactionand la pericole inexistente si fortdindu-ne si luam decizii ilogice gi iragionale. win Pleistocen nu exista capital”, sustine George Loewenstein, profesor de economie gi psihologie la Carnegie Mellon. ,,Dar fiinyele umane manifesta o aversiune patologica fata de riscuri. Multe dintre mecanismele care coordoneaz4 emotiile nu sunt cu adevarat adaprate la viata moderna.” Eu prefer versiunea tatii, Chiar daca oamenii zilelor noastre au o aversiune patologica fata de riscuri, nu fnseamna ca asa au stat lucrurile dintotdeauna. De fapt, se poate spune cA aceia dintre noi care au acest tip de reactie clinica faa de riscuri —cei care, de exemplu, sufera de anxietate cronica — de- yin o dozA prea mare dintr-un anumit element. Biologii evolutionisti afirma ca, in perioada in care au trait stramogii nostri, existenga unor indivizi extrem de vigilengi la ameningarile din jur a fost decisiva in lupta impotriva pradatorilor, Din acest punct de vedere, anxietatea a 10 PReFATA slujit, fara doar si poate, drept un considerabil avantaj de adaptare. Cu cat erau mai sensibili la fognerul arbustilor, cu atat aveau ganse mai mari de a se proteja mai bine pe ei ingisi, familiile si comunitatea din care faceau parte. Chiar si in prezent, indivizii anxiogi sunt mai buni decat ceilalri la detectarea pericolului, Dac strecori un chip suparat pe ecranul unui computer printre alte cateva zambitoare sau neutre, un anxios o va detecta mult mai repede decat un non-anxios. Anxietatea se poate dovedi o abilitate utila daci te prinde noaptea intr-un caftier necunoscut. Nu este deloc o noutate faptul ci nogiunea de tulburare psihicd poate conferi, celor care suferi de aga ceva, avantaje extraordinare si neobignuite, dar si nepliceri exagerate. Asa cum observa filozoful Aristotel, in urma cu 2 400 de ani: .Nu exista geniu fara un dram de nebunie.” Cand vine vorba despre autism si schizofrenie, in mintea oamenilor, legatura dintre ,geniu” si ,nebunie” devine evidenta mul- rumiti filmelor de succes Rain Man si O minte sclipitoare (A Beautiful Mind). In cartea sa, Omul care si-a confundat soptia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat), neurologul si psihiacrul Oliver Sacks povesteste despre renumita intilnire cu ,gemenii”, John si Michael, autisti profunzi in varsté de 26 de ani la acea vreme, care traiau iner-un azil. Cand o cutie de chibrituri s-a impristiat pe podea, cei doi au strigat simultan ,111”, Dupa ce le-a adunat, Sacks le-a numéarat... De asemenea, cliseul artistului genial, dar ,chinuit”, are la baz po- vestile pictorului Vincent van Gogh, ale balerinului Vaslav Nijinsky si de data mai recenta, ale parintelui ,teoriei jocului”, John Nashs cu togii sufereau de psihoz’. Coincidensa? Nu, sustine cercetatorul Szaboles Kéri de la Universitatea Semmelweis, din Budapesta, care pare si fi descoperit un polimorfism genetic asociat cu schizofrenia si creativi- ratea. Kéri a descoperit ca persoanele cu doua lancuri identice ale unei anumite variatii ADN a genei numite newregulin 1, variarie care a fost anterior asociata psihozei, memorici slabe gi sensibilitagii la critica, ma- nifesta tendinga de a fi mult mai creative comparativ cu persoanele care au un lant sau niciunul al variatiei respective, Tar cei cu un singur lang sunt, in medie, mai creativi decat cei fird niciunul. Chiar si depresia are avantajele ei. Cercetirile recente sustin ca dis- perarea ne ajuta gi contribuie la sporirea atengiei si la cresterea abi tazilor 11 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR de solugionare a problemelor. in cadrul unui experiment ingenios, Joe Forgas, profesor de psihologie la Universitatea New South Wales, a asezat o serie de obiecte mici, cum ar fi soldayei de jucarie, animale si masini din plastic, lang casieria dintr-un mic magazin din Sydney. Pe masura ce cumparatorii se grabeau s iasd, Forgas le testa memoria, rugindu-i si mentioneze cat mai multe obiecte posibile. {nsa el folasea un truc, In zilele ploioase, Forgas difuza in magazin ,Requiemul” lui Verdi, iar in zilele senine, cumparatorii puteau asculta piese de W. S. Gilbert si Archur Sullivan. Rezultatele au fost foarte clare. Cumparatorii cu o dispozitie mai proasta si-au amintit de aproape patru ori mai multe obiecte decat ceilalti. Ploaia i-a intristat, iar cristegea i-a facut mai ateni. Morala povestii? Cand e frumos afara, verificayi cu mai multa atentie restul primi, Daca tot stim acum ca astfel de culburari au gi aspecte pozitive, un fel de premii psihologice de consolare, e greu si ne imaginam o afectiune care s& nu ofere nicio compensapie, sub o forma sau alta. Obsesiv-compulsiv? Nu vei lésa niciodara gazul aprins. Paranoic? Vei fi atent la detalii. De fapt, frica si tristeyea (anxietatea gi depresia) consti- tuie doua din cele cinci emofii’ fundamentale, care au evoluat in intrea- ga lume, in toate culturile; teoretic, fiecare dintre noi le experimenteaza in anumite momente din viata, Exista insé un anumit grup de oameni care face excepyie de la regula i care nu experimenteaza niciuna dintre ele, nici chiar in conditii dintre cele mai dificile. Psihopayii. Un psi- hopat nu si-ar face niciodata griji cd a désar gazul pornit.’ Este vreun aspect pozitiv aici? Punegi intrebarea asta unui psihopat si, in mod cert, o sa se uite la voi ca la un nebun. Pentru un psihopat, nu exista nori, ci doar soa- re. Observatia evidenta ci anul are douasprezece luni, nu unsprezece, ar fi pucut ingreuna vanzarea acelor calendare, dar asta nu |-a afectat deloc pe taal meu ci, dimpotriva, el a considerat acest lucru drept un avantaj. ' Celelalte trei emogii fundamentale sunt: furia, fericirea gi dezgustul. Exist discuyii privind introducerea cclei de-a sasea emoyii, surpriza. 2 De cele mai multe ori este un el”. Despre posibilele motive, veri secriunea »Note” de la sfirsivul cargii. 12 PREFATA $i nu este singurul, iar unii ar putea spune ci nu e nici prea exage- rat. In timpul cercetarilor mele, am intalnit mulsi psihopagi din diverse medii, nu numai din familia mea. Cu siguranga ci, in spatele ugilor inchise, am intalnit si destui de-alde Hannibal Lecter si Ted Bundy: indivizi fara remugcari, lipsiti de scrupule, care s-ar putea ageza fara invitatie speciala la orice masa a psihoparilor, prin simpla lor aparitie. Am intalnit, totusi, si psihopagi care, departe de a devora societatea din interior, o deservesc printr-o atitudine echilibrata si decizii ferme, alegand sa o protejeze gi si o imbogareasca prin prezenga si experienga lor: chirurgi, soldagi, spioni, antreprenori — indraznese s4 spun, chiar si avacati. »Nu fii prea increzator! Indiferent cat esti de bun, nu-i lasa sa ti-o nainte!” recomanda Al Pacino, in rol de avocat principal in cadrul unei mari firme de avocatura, in filmul Avocatul Diavolului (The Devil’ idvocate). ,,Asta e greseala, prietene, fa-te mic, fii naiv! Fii infirmul. Fii cocilarul, leprosul! Ciudacul. Priveste-mi! Am fost subestimat din pri- ma zi.” Pacino juca rolul Diavolului gi, in mod deloc surprinzator, i-a esit minunat, Daca exista un lucru pe care psihopatii il au in comun, acela este abilitatea lor desivarsita de a trece drept oameni obignuigi, in ump ce, in spatele acestei masti brutale, geniale, bate, de fapt, inima hegata a unui pradator glacial si nemilos. Un tanar avocat de mare succes imi marturisea nu demult, in bal- conul cu vedere spre Tamisa al apartamencului siu de la ultimul etaj: vaunctrul meu se aflé un criminal tn serie pandind intr-un cotlon, dar . cin sub control cu cocaina, Formula 1, sex ocazional si interogatorii sclipitoare.” Cu mare incetineald, m-am indepartat de marginea balustradei. intalnirea la inaltime cu tanarul avocat, care, ulterior m-a condus la sorel in barca lui de mare viteza, incearea sa ilustreze teoria mea despre psihopari: unul dintre motivele pentru care suntem atat de fascinari de este acela ca suntem sedusi de iluzii, de lucruri care, la suprafaya, par normale, dar la o examinare mai atenta, se dovedesc a fi exact pe s. Amyciaea lineatipes este o specie de arahnide care imita infatisarea nicii pe care o vaneazi. Numai atunci cand e prea tarziu, victimele lizeaza ca nu si-au judecat corect atacatorii. Multi dintre cei inter- ati de mine cunose exact sentimentul si, credeti-ma, ei sunt cei ft Borocosi. 13 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Privigi imaginea de deasupra. Cate mingi de fotbal vedeti? Sase? Mai uitagi-va o data. Tot sase? Verificati raspunsul in josul acestei pagini'. Asa sunt psihopagii — frumogi pe dinafara. Farmecul, carisma si ca- muflajul lor psihologic fard cusur ne distrag atengia de la adevarata lor fara: anomalia latent din fara ochilor nogtri. Prezenga lor ametitoare si hipnotica ne atrag irezistibil. Cu toate acestea, dupa cum Diavolul sau protejatul lui londonez bombastic remarcau, psihopatia poate avea gi parti bune. Cel putin in ri moderate. Ca si anxietatea, depresia gi alte tulburari psihologi- ce, pot fi uneori adaptabile. Psihoparii, aga cum vom descoperi, detin o varietate larga de atribute. Magnetismul personal si cameleonismul fac parte din trusa lor de baz; odata ce afli cum sa le valorifici, ifi pot oferi avantaje considerabile, nu doar la locul de munca, ci si in viata de zi cu i. Psihopagii sunt precum razele soarelui. Supraexpunerea poate grabi caderea intr-o manierA cancerigena, grotesca, dar expunerea regulata si controlata, la niveluri optime, poate avea un impact pozitiv asupra canti bunastarii si calitagii viegii. Acum privigi mai atent mainile barbatului ' Ei bine, aveyi dreptate, sunt gas din imagine, observagi ceva neobign 14 PReFATA in paginile ce urmeaza, vom examina in detaliu toate aceste atribu- i vom invaya cum sa le inglobam in secul nostru psihologic, pentru a2 ne transforma total vietile. Nu am deloc intengia de a infrumuseta actiunile psihopagilor si, cu atat mai putin, ale celor disfunctionali. Ar 5 casi cum ag preamari un melanom cognitiy, aceasta masinatie malig- na a cancerului de personalitate. Exista, ins, argumente care sustin ca psihopatia in doze mici este ca o personalitate colorata, ce poate avea ceneficii surprinzdtoare. Am asistat la cateva astfel de cazuri. Pe masura ce anii au trecut si s-a retras din activitate, zeii nu au fost prea indulgengi cu tata. Cum nu era foarte pretengios, figurine infatisandu-i pe Buddha, pe Mahomed, gramezi de cruci si sfinti, toa- ce si-au gisit locul in spatele dubirei lui. Tatil meu s-a tmbolnavit de Parkinson gi s-a transformat in timp record din persoana care isi ficea bagajul in zece secunde fix (abilitate care s-a dovedit deseori foarte uti- ntr-un om care, pentru a sta in picioare, trebuia sustinut de alti doi. Pe vremuri, asa ma fineau politistii”, glumea el. Ins momentul lui de glorie s-a consumat, in mod cert, dupa moar- cea luis sau, cel pugin, atunci am aflat eu. Intr-o seara, nu multi vreme cup funeralii, umblam prin lucrurile lui, cand am gisit intr-un sertar o serie de notige scrise de mana. Notiele erau redactate de catre cei care avusesera grija de tata in lunile anterioare (reugise, in ciuda opoziriei cucuror, sA le aducd acasi) si alcdtuiau un soi de ,,jurnal”. Primul lucru care m-a frapat in legaturd cu jurnalul a fost cat de ordonate gi de migaloase erau insemnarile. Fira indoiala, au fost scrise de o femeie: scrisul curgea voluptuos de-a lungul paginii, modest cre- sonat cu pix negru sau albastru, fara o bucla sau o litera nelalocul ei. Pe masurd ce citeam, constatam cat de monotone au fost ultimele zile ale tatii pe pamantul Asta, gi cat de plictisitor, repetitiv si sumbru i-a fost sfargitul. Ce ultima atitudine in fara vierii trebuie sa fi avut! Nu mi-a lasat niciodaté impresia asta cand veneam in vizita la azil. Poate <4 Parkinsonul I-a sleit de puteri, dar nu a fost deloc un adversar pe masura caracterului lui. Cu voate acestea, adevarul situagiei era clar: »L-am ajutat pe dl. Dutton si se dea jos din pat la 7.30.” »L-am barbierit pe dl. Dutton.” wl-am facut dl-ui Dutton un sandvis cu castraveti.” ~l-am adus dl-ui Dutton o ceasca de cafea.” 15 INTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR Si asa mai departe, la infinit. M-am plictisit foarte repede gi, ca tot omul, am inceput sa rasfoiesc paginile. Brusc, ceva mi-a atras atengia. In mijlocul unei pagini erau cateva randuri tremurate, imprastiate, mazgaleli cu majuscule ascutite: »DL. DUTTON A FACUT ROATA PE CULOAR.” Dupi alte doua pagini, scria: , DL. DUTTON $-A DEZBRACAT PE BALCON.” Ceva imi spunea ca sunt invengii, dar asta era taral meu, de ce sa-si schimbe obiceiurile de 0 viata? In plus, regulile jocului se schimbasera. fn spatele minciunilor la pret redus, zicea adevarul: povestea unui barbat al carui suflet fusese distrus, ale cdrui circuite gi sinapse fusesera nimicite fird mila si dincolo de orice speranga, dar care, in ciuda tuturor, avea si lupte cu o ultima zvacnire sfidatoare de nestavilit, chiar si atunci cand jocurile erau facu- te si arma — atintita la tampla. Roata gsi spectacolul de striptease bat intotdeauna barbieritul si sandviciul cu castraveti. ‘Cui fi mai pasa ca erau invengii? 1 Ascensiunea scorpionului Rareori maretia si bundatatea se intalnesc in acelasi om. — Winston Churchill Un scorpion si o broascd stéteau pe malul unui rau, amandoi dorind si ajunga pe malul celdlalr. — Bund ziva, domnule Broscoi! zise scorpionul, dintre betele de stuf. Sunteti amabil sa ma transportafi si pe mine in spinare pand pe malul celalalt? Am niste treburi importante de rezolvat acolo si nu pot inota impotriva curentului puternic. Broasea, suspicioasd, zise: — Domnule Scorpion, apreciez faptul cd aveti treburi importante de rezolvat pe mall celalalt, dar hai sa ne gandim putin la solicitarea dum- meavoastra. Sunteti scorpion si avepi un ac mare in vérful cozii. Dupa cum na stin, imediat ce am sa vd iau in spinare, o sd md ingepati. Scorpionul, anticipdnd obiectiile broastei, adduga: — Dragul meu domn Broscoi, rezervele dumitale sunt perfect rezona- bile, dar ipi dai seama ca nu este deloc in interesul meu sa te ingep. Chiar ebuie si traversez réul si iti dave cuvdntul cad nu pi se va intampla nimic. Desi inca neincrezdtoare, broasca se lasé convinsd in cele din urma de argumentele scorpiontlui si ii permise dibaciului artropod sd se capere in area ek: apoi, fiird sd stea pe ganduri, sari in apa. La inceput, totul a mers conform planului, dar cand erau pe la ju- matatea drumului, broasca simpi o durere ascugita in spate si, cu coada echiului, vdzn cum scorpion isi retrigea acul in teacd. 17 iINTELEPCIUNEA PSIHOPATILOR O amorjeala letald incepu sa ii cuprinda picioarele. — Nebunule! oracdi broasca, Ai ais cd trebuie sa ajungi pe malul celélalt cu afaceri, iar acum o sd murim amdndoi! Scorpionul se strdmba si se foi pe spinarea broastei, care se ineca. — Domnule Brascoi, spuse el pe un ton firesc, dumneata insufi ai spus ca sunt un scorpion. Era in firea mea sa te ingep $i scorpionul, si broasea dispdrura in apele intunecate si norotoase ale vaului si niciunul dintre et nu a mai fost vdzut vreodata. Consecinte in timpul procesului siu din 1980, John Wayne Gacy a declarat, of- tand, ca singurul lucru de care se face vinovat este ,administratea unui cimitir fra licenya”. Era un cimitir in toata regula. {ntre anii 1972 si 1978, Gacy a violat si ucis cel pugin treizeci si trei de tineri si adolescenti, de aproximativ optsprezece ani, apoi i-a ingropat in spatiul auxiliar de sub casi. Una dintre victimele sale, Robert Donnelly, a supravieruit ,atenqiilor” lui Gacy, dar a fost torturat cu atata cruzime de temnicerul sau incr, in timpul chinurilor indurate, l-a implorat in repetate randuri pe acesta sa termine odata” si si il omoare. Gacy a replicat, amuzat: ,,Ajung si acolo.” Am ginut in palma creierul lui John Wayne Gacy, dupa executia sa prin injecgie letala, in 1994. Doctorul Helen Morrison, martor al apararii la proces si expert mondial in materie de criminali in serie, a asistat la autopsia acestuia, intr-un spital din Chicago. Ulterior, a pornit spre casa cu creierul lui Gacy leganandu-se intr-un borcan de sticla, pe bancheta din dreapta a Buick-ului sau. Voia sa afle daca vreo leziune, tumor’ sau alti maladie il faceau sa fie diferit in vreun fel de celelalte creiere, ale oamenilor normali. Testele nu au relevat nimic neobignuit. Caxiva ani mai tarziu, la o cafea, in biroul ei din Chicago, am discutat cu Helen Morrison despre constatarile sale. Ce aflase?... Nimic. Am intrebat-o daci asta presupune cumva ci, teoretic, in sinea noastra tori suntem psihopari? Ca in fiecare dintre noi se afla dorinta de a viola, omori gi ucide? Daca nu exista nicio diferenga intre creierul 18 ASCENSIUNEA SCORPIONULUL meu si cel al lui John Wayne Gacy, atunei in ce consti efectiv diferenga dintre noi? Morrison a ezitat putin, apoi a rostit unul dintre cele mai funda- ntale adevaruri ale neurostiintei. Un creier mort este foarte diferit de unul viu. La exterior, creierele sunt foarte asemanatoare, dar functioneaza total diferit. Conteazi ce se intampla cand lumina este aprinsi, nu cind este insa. Gacy a fost unul dintre cazurile extreme, asa cA m-am intre- bat daca a mai existat si altceva care si-i provoace acyiunile: rani,