Sunteți pe pagina 1din 159
‘Cole coordonats dé Consanin Duriow Mikhail Tombak tor Cain Visio Redactor Adan Creqa Tehnoredactare: ART Creaniv CCopentacolectii: Andrei Minescu Proprass: Aer Cacariv Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romanici Cc U M SA TRAI M ae ds illicit 150 DE ANI trad: rina Carbiz i Ligla Popescu, -Ptest Paralela 45, 2008 ISBN 978.973.47-0439-2 | Gabi, ina rad) 1 Popescu Liga rad) 613.98 Traducere din limba engleza de Irina Garbiz si Ligia Popescu © 2005 by Miki Tombak, Ph, D. English version € by Healthy Lie Press ine, Toate suesvile privat tehnici, watamente sau modifica ale still de vag descrise in aceast carte trebuiefoloste cu discemamant de cate cittori si mumat sub indrumarea lund terapeut avtorizat sau a unui practician In domenial Inge sina Autor, redactori, raductor|s editor sun uti de once esponsablicate rezukats ‘rect sau elect de pe urna fos orce infor nai continute aceasta cate. PARALELA 45 | ww Copyright® Editura Paraela 45, 2008, penty preze wa eile Din partea editorului Multe s-au scris in ultima vreme despre ciiile de ajungere la o viata lung’ si sndtoasd. Sunt prezentate numeroase diete mira~ culoase, sunt laudate diverse formule pentru extraordinarele lor calitiji, sunt ridicate in slavi metode de reducere a greutatii si de incetinire a imbatranirii. Astfel, oamenii sunt facuti sd creada ci sindtatea poate fi mentinutd ludnd niste pilule miraculoase. Tn realitate, revenirea la starea de sanatate optima necesita ani de efort, exact in aceeasi manier& in care bolile de care suferim sunt provocate de mulji ani de neglijen{a. Sandtatea deplina nu depinde de medicamente gi de formule-minune care si duca la scderea greutitii corporale sau la incetinirea imbatranirii, ci de un stil de viafi care s& fie tn armonie cu natura. Aceasta ¢ filozofia cu care este impregnat intreg continutul acestei cri. Autorul Mikhail Tombak, a creat un sistem holistic de menjinere a unei sinatati optime. Cartea de fati nu contine diete miraculoase; in cuprinsul ei vefi gisi principii simple de pastrare si protejare a sénatat vefi gisi necesitatea socotirii stricte a caloriilor, dar veti intalni principii nutritionale simple, evidente si naturale. ‘Autorul subliniaza legitura stransi dintre sinatate si felul ‘cum mancim, cum respirim si avem grija de toate necesitifile noastre fizice si fiziologice. Chestiunea nu este restransi doar la nutritie, asa cum se intampla cu multe programe referitoare la entatie. Pe parcursul pregatirii pentru tipar a acestei cArti, am fost placut surpringi de personalitatea umila a autorului, Nu-i place sa vorbeasc’ despre succesul lui sau de felul in care a ajuns la el. ‘Dup’ spusele lui, meritul pentru descoperirile lui in privinta siste- mului de mentinere a sindtafii isi giseste cea mai bund expresie fn marturiile camenilor care le-au aplicat in propria viag’. Aceast’ calitate reiese din urmatorul fragment dintr-un interviu acordat echipei editoriale inaintea publicarii Cand oamenii imi cer si fe relatez povesti de fucces, am un singur raispuns ~ ar fi foarte simplu s4 ma laud, dar adevaratul criteriu este felul in care munes mea este apreciaté de ceilalti. Fi ne impartigese marturii bazate pe propria experienta si pe modlficarile survenite iin starea s8natayii lor. Daca sistemul pe care-! descriu mu ar fi eficace, gamenii nu mi-ar mai cumpara cartile. $i iat& c& in ulti- mii cinci ani ele s-au aflat in fruntea celor mai bine vandute cari. Tot mai multi dintre cititori tmi inteleg filozofia tn ceea ce priveste mentinerea sénataii. Ei au ajuns sa Creada in metodele mele si sau l8sat convinsi atunci cand au observat ci aceste metode simple sunt foarte eficiente in schimbarea Stari de Concluzia cea mai interesanta care rezulta di in in citirea cartii de fal@ este exprimata int-o idee cunoscu: sanatatea se fe os meinile Moastre. Mai mult, terapille sunt non-invazive si pot ft jReute acass, fra ajutor, folosind ingrediente naturale ¢ disponi- bile pe scard larga, fara arsenalul obisnuit de substange farma- ceutice, socante, dar extrem se bazeaz pe traditiile vechi orientale 31 occidentale, dar sunt ignorate de medicina modems oclasica’, Va invitaim sa va bucurati de aceasta carte, CAtre cititorii mei Autorul isi d& seama c& nu vor lipsi controversele legate de confinutul acestei carti referitoare practic la toate aspectele orga- nismuluiuman. Este de la sine injeles ci expertii vor sesiza Reajunsuri ale argumentarii sau insuficienta acuratefe a detaliilor, Dar eu am scris cartea avand in minte un public cat mai larg, As dori s& supun atenjiei dumneavoastra faptul ca stim foarte Putine despre organismul nostru si despre relatia stransi dintre acesta si mediul natural inconjurator. Viata noastra viitoare de- pinde adesea de metoda de tratament pe care am ales-o in cazul unei crize de sanatate. in cazurile tm care medicina clasics (alopata) nu poate fi de niciun folos, trebuie si ne amintim cd exist terapii naturale care se pot dovedi foarte eficiente, Am convingerea profunda c4 in multe situafii ar trebui si fim propriul nostru sfatuitor si doctor. Trebuie si cipitim cat mai multe cunostinte despre felul in care functioneaza organis- mul omenesc pentru a fi capabil si elimina cauzele bolilor si suferinfelor, in cazul in care, ca 0 consecint’ a sfaturilor mele, unit ‘oameni vor incepe si se simti mai bine, alfiis-ar putea vindeca, iar altii ar putea realiza necesitatea ingrijrii si mentinerii sand- tatii, obiectivul acestei cari va fi fost indeplinit. In practica mea am incercat multe metode si remedi si le-am selectionat pe acelea care s-au dovedit cu adevarat valoroase $i eficace. Ele va sunt prezentate in paginile care urmeazi, ca si le Putefi explora, Va rog si le folositi cu infelepciune. Va urez 0 sanatate optim’, Mikhail Tombak PARTEA | ee eR Cinci factori daunatori pentru sandtate See Putem trai 150 de ani? Potrivit principiilor medicinei chineze strivechi (confirmate de recentele cercetari stiintfice), organismul nostru este un sister energetic complex cu celule si organe strans interconectate prin energia ce circula dea lungul a dousprezece canale, Fiecare din- tre noi posed cAteva tipuri de energie, care suferd in mod con- stant schimbari si transformari dintr-un tip in altul, Energia formeaza un strat biologic in jurul corpului ~ 0 ,au- ra — care determing conditia noastra fizica si psihica Un ciclu complet de transformare energetica a corpului nostru dureaza sapte ani. Exista 22 de asemenea cicluri pe par- cursul unei vieti, ceea ce inseamna ci, din punctul de vedere al energiel acumulate, ar trebui s& traim in jur de 150 de ani. Scepticii ar putea spune ca 150 de ani este o exagerare. Chiar si aga, avem o sansa de a trai o viata lunga si, cea ce este si mai important, s4 ne pastram sanatosi. Corpul nostru imbatraneste si se imbolnaveste atunci cand echilibrul dintre celulele sénatoase si celulele bolna- ve se schimba in favoarea celor din urma. Oprirea proce- sului de imbatranire inseamna schimbarea acestui echilibru nefavorabil. Teoretic, dacd reusim s& cream circumstante favorabile acestui proces, celulele noastre sunt capabile s& se repare Intr-o perioads de sapte ani. Stiinta a dovedit c& mostenim 15% din sanatate de la parinti, 15% poate fi influentati de doctori, dar restul de 70% depinde numai de stilul nostru de viata. De aceea va sugerez si analizim impreuna o serie de gregeli in stilul nostru de viata care conduc la boli si imbatranire prema- turd. Am citit numeroase cirti despre esenja sanatiqii si bolilor si am ajutat multi oameni sési recupereze condifia fizicd si starea generala de bine. 12° Mikhail Tombak Se Din experienfé am descoperit ci existi cinel factori principali care diuneaza sanatatii noastre: 1. Neglijarea coloanei vertebrale ML. Respiratia incorect’3, WL. Dieta incorecta {V. Lipsa igienei corporale interne V. Incapacitatea de a trai o viaf’ fericita ___NEGLIJAREA COLOANEI VERTEBRALE Stai in fafa oglinzii si uitd-te bine la tine. Cum aratd coloana {a vertebrala? Ti se cocogeaza spatele? Abdomenul ij iese in fafi? Suferi de dureri de spate? Din nefericire, multi oameni prezintd aceste simptome din cauza slabirii muschilor spatelui Acestia puteau sine sustin’ spatele far mari eforturi. Mugchii ins& slabesc pe masurd ce inain- im Tn varsti, in special din cauza lipsei activitatii fizice, a dietel incorecte, a obezitati, a dormitului pe saltele moi etc. © coloana vertebral bolnava inseamna un organism bolnav ‘Am avut odata o pacient’ tn varsti de 35 de ani care suferea de dureri persistente de cap. De asemenea, avea senzatia de greutate in zona inimii si orice fel de efort fizic 0 obosea. Cand am examinat-o, am observat vertebre cervicale dislocate. alti pacient suferea de insomnie si dureri de stomac. Cauza acestor simptome era tot 0 usoara dislocare a vertebrelor cervicale si toracice. in ambele cazuri, rearanjarea vertebrelor a condus la disparitia simptomelor. As dori si adaug cd ambele femel facusera tnainte radiografii, care nu argtau nicio schimbare a coloanei vertebrale. De ce amintesc aceste exemple? Uneori, chiar si cele mai bune metode de examinare sunt incapabile si detecteze dislocari foarte mici ale vertebrelor, care cauzeaza simptome care aparent nu au nicio legatura cu coloana vertebrala, Coloana vertebrala este stalpul de rezisten{a al intregului nostru organism. Diferite migcairi pot cauza disloctiri minuscule 14 Mikhail Tombak ale vertebrelor; muschii din jurul vertebrei dislocate devin rigizi gi © Impiedic’ s se ageze inapoi in pozifia corecta. Astiel se produce o inflamare progresiva a nervilor si muschilor, cauzand durere gi limitarea migcarilor. vertebra dislocati pune presiune asupra nervilor gi vaselor sanguine care sunt conectate cu anumiti mugchi si organe. Dac& un nerv raméne sub presiune pentru o perioada indelungata de timp, organul ce depinde de ace! nerv dez- volta patologii greu de vindecat. Vezi tabelul 1 pentru exemple: Tabelul 1 Alinierea gresita a vertebrelor Cervicale Problemele cauzate Alergii, pierderea auzului, probleme de ve- dere, eczeme, probleme cu gatul, dereglari ale glandei tiroide _ - Astm, durere in brajele inferioare, dureri de spate, dereglari ale vezicii biliare, probleme cu ficatul, ulcer stomacal si duodenal, boli de rinichi, probleme de piele (acnee, urti- catie, eczeme, furuncule) Hemoroizi, dereglari ale vezicit_urinare, ciclu menstrual neregulat, dureri menstru- ale, impotent’, dureri de genunchi, lum- bago, dureri lombare, circulatie proasta a sangelui In picioare, umflarea gleznelor, picioare reci, slabiciunea picioarelor, spas- me musculare in picioare Toracice Lombare Aceasta este inc o list incompleta a problemelor pe care le poate cauza neglijarea coloanei vertebrale. Pottivit statisticilor, unul din zece copii in lume poart oche- lari, sufera de alergii, dureri frecvente de cap, dureri abdominale, fceli cronice, deficit de atenjie etc. Cauza acestor probleme, Cum sa teéim 150 de ani 15 precum si a multor altora in randurile generafiei tinere, este o coloana vertebrala bolnava, O neglijam inc’ din copilirie fara a ne da seama de faptul c& va produce probleme de sanatate atunci cand vom deveni adult De aceea, pentru a reveni la o stare de sdnatate, ar trebt jn primal rand, s8 fim foarte atenti cu sira spina Puteti gist unele sfaturi despre cum si facefi acest lucru In partea a doua, intitulata ,Coloana vertebrala sanatoasa”. RESPIRATIA INCORECTA : Cand venim pe lume, primul lucru pe care il facem este si luam o gura de aer. Atunci cand o parasim, ultimul lucru pe care fl facem este s& incetdim s& respiram. Viata noastri este cea ce se intampli intre nastere si moarte, jar aceasta depinde in totalitate de respiratie. Respiratia este ,alimentul” invizibil, ira de care nu putem wai nici macar cinci minute. Unele studi din Germania indica faptul c& aproape nou’ din zece oameni respira incorect. De ce se Intampla acest lucru? Priveste cum respira un copil mic, Abdomenul su se umfla si se contracté dup’ inspirajie si expiraie, folosind in special un mugchi important numit diafragma. Respirand in acest fel, pla mani au mult loc pentru a primi aer in sectiunile lor mediane si inferioare. Cu c&t patrunde mai mult oxigen atunci cand inspirim, cu atat se ventileaz’ mai bine plimanii si mai mult oxigen este absorbit si transportat de eritrocitele din singe pentru a produce energie, Mullumita acestui stil de respiraie, copiii sunt robusti, activi si fericit ‘Adultii respira inti-un cu totul alt mod. Pe miisurd ce inaintim in varsté si ducem un stil de viafé inactiv, suferim de deplasari ale coloanei vertebral, obezitate etc., incepem sa respiram diferit, ‘Atunci cand inspirim, cavitatea toracica se dilaté, abdomenul se dezumfla, iar umeri si clavicula se deplaseaza in sus. Doar partea superioari, cea mai mica, a plimanilor este implicati in acest fel de respiratie. De obicei, acest proces nu ne asigura destul aer, astfel incat trebuie sa respiraim mai frecvent (se observ mai ales la ‘oamenii obezi). Doar 0 mic’ parte din oxigenul inspirat patrunde in plamani. Plamanii sunt foarte solicitaii, dar numai in partea lor Cum s& trim 150 de ani 17 superioar’. Devin suprasolicitati, iar celulele se uzeaza prematur. Exist straturi de celule moarte, inactive, in fesutul pulmonar. Pe mésura ce imbatranim, sectiuni ale plamanilor nu mai sunt implicate in procesul de respirajie. Organismul nostru este in mod constant lipsit de oxigen. Acest lucru nu cauzeazi numai boli res- piratorii, ci si probleme ale sistemului circulator, pancreasului, ficatului, rinichilor, tractului intestinal si multe altele. Putem intarzia imbatranirea de la treizeci pana la patruzeci de ani si evita multe boli dac& folosim mai bine diafragma. Se stie de multa vreme c& oamenii longevivi respira rar. O persoan’ de 130 de ani din india de Est, care nu isi ardta varsta, atunci cand a fost intrebata care este secretul longevitafii sale, a raspuns: ,Res- piratia corect’* (respira o dat pe minut). Unul dintre principiile medicinei stravechi spune: ,De cate ori respirim mai pufin Intr-un minut, de atatea ori ni se prelungeste viata’. Respiratia corecta este cea care asigura sindtatea si longe- vitatea. Va voi dezvalui secretele diferitelor moduri de respirajie in subcapitolul ,Aerul si viaja’. es a eet DIETA INCORECTA Z Ce consumam si ce ne consumi Cele mai multe familii de astizi iau in considerare tei criterii atunci cand cumpar mancarea 1. sa aiba multe calorii ~ astiel nu este nevoie s& mananci o cantitate mare. 53 poata fi preparata cat mai rapede si mai usor ~ suntem prea ocupati cu alte treburi. 8a se absoarba usor fara a fi nevoie de prea mult mestecat ~ oamenii moderni nu si folosese dinfii prea mult si nu au __ timp s8 mestece. In baza acestor criterii, camea pare a fi mai buna decat legue mele, din cauza c& 0 cantitate micd ne poate satisface foamea, Cererea pentru produsele pre-procesate este mai mare decat cea pentru cele proaspete, deoarece nu necesita prea multd munca. Chiar si sucuvile cumparate la magazin sunt consumate mai des decat cele stoarse proaspat. Painea alb pare s3 fie mai buna decat cea integral deoarece se mesteci mai usor. Orezul si zaharul rafinat arata mai atrégator. Societatea noastra modema poate aran- ja totul pentru comoditatea noastri. Nici mamele nu mai trebuie sési bata capul cu hranitul copiilor la san. Formulele pentru copii Pot inlocui laptele matern. Acest gen de dieta ajunge si diuneze si oamenilor cu sistem imunitar putemnic. Cei cu un sistem imu- nitar mai slab incep s& sufere mult mai devreme. Copii sunt cei care sufera cel mai mult de pe urma unei diete proaste. Cum sa traim 150 de ani 19 Pericolul alimentelor rafinate Criminalul dulce Dorinfa noastré de a ,imbunatji” totul si de a separa ingre- dientele ,de care avem nevoie" de cele de care ,nu avem nevoie” ne face sd rafinam majoritatea alimentelor. Alimentele ,imbun’- tijite" artificial doar par c& ar avea aceleasi calitaji nutritive ca si cele naturale. Alimentele artficiale si naturale au la fel de multe lucruri in comun precum trandafirii de matase fai de cei reali — doar arata la fel. Aceeasi diferenta este si intre vitaminele naturale si cele sintetice sau intre unt si margarina. Scopul pentru care se rafineaz mancarea este pentru a o face mai atractiva din punct de vedere comercial. Prin gatit sau alte forme de tratare la temperaturi mari, alimentele isi pierd informa- fille biologice (conjinutul total si compozifia substangelor chimice din produsele naturale) obtinute de la soare, pamént si api. Orga- nismul nostru nu recunoaste si nu asimileazi din primul moment acest gen de mancare. Trebuie si cheltuiasca din propriile resurse pentru a le face folositoare. Sfecla de zahar gi zahrul obinut din aceasta sunt un bun exemplu. Sfecla de zahir este un produs natural care conjine multe vitamine, siruri minerale, enzime si hormoni. Din contra, zahdrul extras din sfecla este bine rafinat, cristalizat si filtrat. (O substanta otravitoare, clorura de calciu, se foloseste pentru att albi.) Patrunde in stomac ca o substanf’ pura din punct de vedere chimic, zaharoza, firé alte vitamine, sSruri minerale sau alte substanje biologice active. Zaharoza purd nu poate fi asimilat’; trebuie sa fie insofita de alte substante. Sfecla contine toate substanjele necesare; zaharul nu. Organismul nostru este forfat sa foloseasc& din proprile resurse de calciu, fier si alte clemente, Acest lucru duce la stricarea dinfilor, diabet, anemie etc. Cercetarile indica faptul ca zaharul cauzeazd degenerarea vaselor de sange si a celulelor individuale, mutajii si poate duce chiar la cancer. 20. Mikhail Tombak Nu consumam zahar doar la cafea sau ceai; se gaseste si in bomboane, biscuit, prajituri si sucuri racoritoare. Sunt nenuma- rate produse care contin zahar. Din cauza consumului mare de zahir, numarul de cazuri de diabet, anemie si cancer de singe a crescut accentuat in uimii douazeci de ani in toate {arile dezvoltate. De aceea parinfii si bunicii fac o mare gresealt cand le dau Copiilor bomboane $i Ti lasa si dezvolte 0 apetenta pentru dul ciuri, Obiceiul poate deveni foarte greu de eliminat mai tarziu in viata copilului. Dependenfa de lapte Boala din biberon in zilele noastre este un fapt obignuit s& se inlocuiascé laptele matern cu lapte de vaca sau formule pentru copii. Laptele uman este bogat in lactoza, care creeazi un mediu favorabil dezvoltarii bacteriilor pozitive in intesti- nul gros al copilului. Laptele de vac’ confine anumite tipuri de proteine si anti- Compi, pe care copilul nu le poate digera. Aceste substante, tm loc sa fermenteze normal, putrezesc in intestinul copilului, atunci and copilul este hrénit cu lapte de vaca sau alte substitute. Acest lucru cauzeazi autointoxicare, dezechilibre ale microflorei si duce la degenerarea intestinului copilului. Substituentii nu congin informatia biologic’ din laptele ma- tein, astfel incat copilul se simte tot timpul infometat si are nevoie de hranire frecventa. Din aceasta cauzai, produsele din amidon si carne sunt incluse mai devreme in dieta. Sistemul digestiv al copilului nu este complet format si nu este pregatit sa digere si si absoarba aceste produse. Anumite enzime necesare nu sunt Cum st trim 150'de ani 21 prezente. Putem observa c& mulfi copii, intre doi si cinci ani, au tot timpul 0 substanti mucoasi la nas. Aceasta este produsi de prea mult amidon si proteine in diet. Dieta artficiala sfargeste prin a distruge sistemul imunitar al copiilor. Acestia devin vulne- rabili la tot felul de infecjii, precum racelile frecvente, rinoree, gripa si pneumonie. Copiii hraniji in acest mod sunt, in cele mai multe cazuri, alergici. Nu putem prezice toate posibilele proble- me de sanatate cauzate de absenta laptelui matern din dieta coy tului. Fiecare viitoare mama ar trebui s& stie cd nimic nu poate infocui laptele de la sénul mamei; este hrana natu ral pentru copilul su. Nicio formul& nu contine infor- matii despre dragoste, sensibilitate, tandree sau moduri de evitare a dezastrelor si bolilor. Toate aceste informatii vin de la mama si sunt codificate in laptele su. Dac& dicta unei femei insarcinate este compusa in principal din dulciuri, produse féinoase, mezeluri, lapte de vaci, cafea, carne prajitd sau coapta i alte produse rafinate, copilul sau va avea de suferit probleme grave de sdnatate. Este si mai ru daca si fumeazé. Cine are nevoie de ulcer? Cantitatea de fier din laptele de vaca este foarte mica. Vitelul, pe lang’ laptele vacii, mananca si iarba. Organele sale digestive sunt capabile de la naturi si digere separat laptele si iarba. Sistemul nostru digestiv este construit altfel. Cand laptele de vaca patrunde in stomac, sucurile acide digestive il coaguleaz’ $i tl transforma intr-o materie lipicioasd asemanatoare cu_branza. Aceasti ,branzi” confine si alte bucaji de mancare ce se afla tn stomac. Laptele coagulat trebuie si fie digerat tnaintea celorlalte alimente. Daca acest proces are loc frecvent, poate cauza dere- glari ale sistemului digestiv, in special ulcerarea stomacului si a duodenului. Chiar vrem ca organismul nostru si devina 0 uzing 22 Mikhail Tombak de procesat lapte care produce ulcer in loc de avantajele astep- tate? Principalul argument al susfindtorilor consumului de lapte este cantitatea mare de proteine (aminoacizi) si de calciu, Nu sunt pe deplin de acord cu acest argument si voi explica de ce, Cazeina nedigerabili Niciun alt mamifer de pe aceasta planeta (tn afard de om) nu consumd lapte la varsta adultd. Ar fi contra naturli. In cazul pis cilor, noi le-am tnvafat sa bea lapte. Oricum, s-a dovedit e& pis. le trdiesc de dou’ ori mai mult daci nu beau lapte. Diferenfa intre laptele uman si cel de vaca este confinutul mare de cazeina din ultimul, Cazeina este o protein’ de care vife- lul are nevoie pentru a avea copite si coarne. Vitelul consuna lapte doar in primele sase luni de viata. Oamenii nu au copite sau ‘coarne. De ce ar avea nevoie de atata cazeina? {in primal rand, nu aver nevoie de atat de multe proteine pe cat ingeram. Intestinul gros confine o bacterie special& capabilé sintetizeze proteinele din carbohidrafii confinufi de alimentele pe baza de plante (dac’ microflora intestinald este sinatoasa). Jn al doilea rand, organismul nostru Contine toate elementele din tabloul lui Mendeleev i toti compusii chimici de cere are pevole, chiar daca doar 40% dintre acestea sunt fumizate prin hrand. De unde vin acesti compusi? Sunt sintetizati de propriul fostru organism. Dispune de un laborator chimic perfect, creat de natura, avand abilitatea de a face o multime de lucruri, dé la sinte. {izarea aminoacizilor la producerea formulelor de Insinatosire, hormonilor etc. Sa ne intoarcem la sintetizarea proteinelor. Aerul pe care i respiram confine cu 80% mai mult nitrogen (ingredientul princi- pal al aminoacizilor) decat cel pe care il expiram. Ce se intampla cu acel nitrogen? Organismul nostru jl foloseste pentru a sintetiza aminoacizi. Putem trai manc&nd cantitati foarte mici de proteine Cum sa traim 150 de ani 23 animale timp de un an, doi ani sau chiar mai mult fd niciun pericol pentru sindtatea noastrd atta vreme cat aver aer si man- cam destule legume si fructe. Pe de alta parte, daci mancim nu- ‘mai proteine, putem muri in doar o luna. (In manastirile Shao Lin, oamenii_condamnafi la moarte erau hraniti numai cu came si mureau in douazeci-patruzeci de zile.) Atunci cand ne stabilim dieta, ar trebui s urméam pro- pomtille create de natura in laptele mamei: un confinut ridicat de carbohidrati simpli si un continut sc&zut de proteine. Din piicate, nu injelegem intotdeauna aceste sugestii pe care ni le da natura, Cazeina din lapte este descompusa tn stomac de cheag Copiii in varsta de unu-doi ani au deja pir si unghii, aga ca nu mai au nevoie de cazeina. Sistemul lor digestiv nu mai produce cheag, iar cazeina devine nedigerabil sau chiar otravitoare. Cazeina nedigerati este cauza diverselor umflaturi de pe organismul nostru, formeaza pietre la rinichi, blocheaz’ vasele de sange si deformeaza degetele. Alte ingrediente nedigerate din lap- tele de vacd se acumuleaza sub forma unor substante mucoase in fesuturi si tendoane. Mucusul este o substanji plin’ de bacterii provocatoare de boli. Bioterapeutii considera ca laptele de vaca este sursa substan- felor mucoase din organismul nostru pe tot parcursul vietii. De aceea cei care beau lapte de vaca gizduiesc de multe ori in orga- nismul lor bacterii care cauzeaz’ boli precum gripa, riceala, astmul, brongita si multe altele. Mai exist’ un fapt demn de mentionat. Laptele din ziua de astazi este diundtor, in special copiilor, din cauza poluirii medi- lui. Calciul din lapte se giseste Intotdeauna insofit de stronfiu-90 radioactiv. Structura sa molecular’ este asemanatoare cu cea a calciului, numai c& mai mare, Atunci cand strontiul-90 pitrunde in organismul nostru, moleculele sale inlocuiesc moleculele de calciu din sistemul nostru osos. De aceea cei care beau lapte au 24 Mikhail Tombak membre mairite (In special degetele de la maini si picioare) si suie- i deseori de disfuncfi ale articulafilor soldului si genunchiului, Calciu, grisimi si colesterol Nu putem nega faptul ci laptele este bogat in calciu, ele mentul necesar pentru dezvoltarea oaselor. Dar cum rimdne cu Aucile, varza, morcovil, sfecla sau seminjele de mac? De fapt, acestea congin mai mult calciu intr-o forma mai usor de absorbit, Int-o proportie ideala cu alte ingrediente. Laptele confine si grasime animala si, dup’ cum stim, grasi- mea creste nivelul de colesterol (principala cauza a bolilor de inima si a problemelor de circulatie). Acesta este principalul motiv Pentru care laptele este degresat. Cu toate acestea, proportia aturala a ingredientelor este distrusa in timpul acestui proces, Asimilarea acestui lapte interfereazé cu capacitatea organismului Rostru de a administra rezervele de calciv-fosfor intr-un mod echilibrat. in consecina, capacitatea noastrs de a absorbi calciul scade. Absorbtia sctizutd a calciului este principala cauzi a viitoa- rei osteoporoze. Se presupune ca degresarea laptelui ne salveaz sistemul circulator (0 idee larg impartagiti cu care nu sunt de acord), dar ne distruge sistemul osos. Suntem chiar atat de depen- denti de lapte incat suntem dispusi s8 ne risc&m sandtatea? Produsele precum laptele integral, branza etc. sunt diferite — se pot consuma in siguranga (in cantitati mici) si sunt chiar bene fice (in special in cazul in care contin grasimi naturale). Sunt in special recomandate copiilor si celor in varsta. Bacteriile ce se Bisesc in aceste produse indeplinese majoritatea proceselor pen- tru realizarea carora organismul nostru ar trebui s& cheltuiasca 0 mare parte din propriile resurse ~ vitamine, saruri minerale, macto- $i micro-elemente. Cumm sa traim 150 de ani 25 Renuntarea Toate aceste argumente nu-i vor convinge pe cei pentru care laptele si produsele lactate constituie 0 mare parte a dietei. Nu este usor 58 scapi de o dependent’ ce dureazi de o viaj’. Daca nu putefi s& renuntati la lapte, macar treceti pe lapte de capri. Are un confinut scizut de cazeind si grasimi si seamana cu laptele uman la continut. in cazul in care continuati sé beji lapte de vaca, fiti pregatiti pentru simptome precum dureri intestinale, balo- rare, diaree, constipatie, dureri mari in oase si incheieturi etc. ,A bea sau a nu bea?” ~ aceasta este decizia voastra, Adevarul despre carne ~ bomba cu ceas ‘As dori s& spun cateva cuvinte despre carne — un produs pe care nu-l recomand pentru consum zilnic. Consumarea unor cantitiji mari de proteine animale (came, mezeluri etc.) in can- titi care depasesc cerinjele zilnice ale organismului nostru pro- duce procese de putrezire, constipatie si otravirea organismului cu acid lactic, oxalic si uric (cei trei principali vinovati pentru bolile de incheieturi, dureri de spate, osteoporozai si alte dereglari de mobilitate). - Camea in sine nu are gust sau 5, asa_incat 0 prajim, gatim si asezonim pentru a-i imbunatafi gustul. In timpul proce- sarii cAmii, aceasta degaja in jur de 20 de substanje otravitoare, care pot deteriora vasele sanguine si sistemul nervos. Digestia car- ni necesit& cantititi mari de vitamine si microelemente, Daca nu mancim cantitii suficiente de salata vegetali odat cu carnea, digestia este incompleta, iar carnea nedigerat ajunge s& putre- zeasci in intestine. Procesul de putrefactie creste alcalinitatea intestinului gros, ceea ce conduce la aciditatea sangelui. Mediul alcalin promoveazi dezvoltarea celulelor bolnave (in special 26 Mikhail Tombak canceroase). Cei care consuma came In exces sunt candidati favo- tigi pentru cancer. Mai exist un factor care meritd atentie Consumul excesiv de proteine animale, in special in copiliria timpurie, ne supune riscului de a dezvolta boli ale sistemului imunitar. Digestia carnii solicit’ mari can- titati de vitamine si microelemente care sunt preluate din sangele copilului. Scaderea nivelului acestor substante duce la aparitia anemiei ascunse si a bolilor de sange. in mod ironic, diversele alergii, eczeme si alte disfunctil spe- cifice varstei pubertatii sunt cauzate de bunele intentii ale p8trintilor. Fara a fi constiengi, acestia pun in pericol sana- tatea copiilor incluzdndu-le prea multa carne in diet’ Filozofia orientala sustine ca fiecare aliment pe care fl consu- mam confine informafii despre locul in care sa nascut si sa dezvoltat: clima, expunerea la soare, la razele Luni etc. Ce fel de informagie ar putea confine carnea? Vremurile in care vitele pis- teau pe pasuni verzi au trecut demult. Sunt crescute toati viata fara a vedea soarele sau respira aer curat. in loc si m&nance iarba Brasd si suculenté, sunt hranite cu hormoni si diverse tipuri de nutret sintetic. Atunci cand cumparim o bucati de carne fara forma, nu ne gandim c& odata a fost parte dintr-un animal dragut care a fost ucis prin electrocutare. Este o naivitate sa credem c& animalele nu simt iminenja mori in ultimele lor momente. O simt foarte clar. In fata agresiunii si manate doar de fric3, organismele animalelor ucise produc o mare cantitate de hormoni otravitori, pe care ji consu- ‘mam mai tarziu, tn timp ce ne savurim friptura. Ne mai mirim cand observam ca si adultii si copii devin din ce in ce mai agre- sivi gi temperamentali. Violenja naste violent’ — acest vechi ade- var este confirmat de rezultatele consumului mare de carne. in ultimii ani (1999-2002), in Europa de Vest, numarul de cazuri de BVN (boala vacii nebune) a ajuns s& ating proportii epi- demice. Vitele cu BVN trec printr-o degenerare complet a Cum sa trim 150 de ani 27 sistemului nervos (sectiuni ale creierului devin spongioase). in loc s& hraneasca animalele numai cu hran’ bazata pe plante, in indus- trie au inceput s& se foloseasca proteine animale sub forma cirnii si oaselor. BVN este un exemplu gréitor pentru schimbirile psiho- logice ce pot fi produse de alimentatia neadecvata. Pentru a pre- veni rspandirea BVN, cirezi intregi de vite au fost macelarite si incinerate. Fie ca Dumnezeu sii apere pe copiii a cdror hranti se bazeaz’ pe carne de consecinjele practicilor nenaturale de hra- nite din industria zootehnica. Mai putina faing, mai mult putere Faina rafinata ne face sé suferim $8 aruncdm o privire asupra féinii — un produs obignuit tn gospodéiiile noastre. Aceasta se produce din cereale, Faina nera- finata confine vitaminele B, PP si F, séruri minerale, enzime si alte ingrediente folositoare organismului nostru. Boabele de cereale contin 85% amidon si 15% invelis biologic. Substantele prezente In acest invelis ne permit si descompunem si s& asimilam amido- nul Faina rafinat& nu conjine si inveligul — este deci slab in vita- mine, enzime si minerale Digestia painii albe are nevoie de multe substanje care sunt Indepiirtate prin procesul de rafinare. Sistemul nostru digestiv le va lua din resursele propriului nostru organism, Faina rafinata este greu de digerat. Amidonul nedigerat se depoziteaz’ in straturile de grasime ale corpului. Stim ce se intémpla cu fina atunci cand este amestecatd cu apa calda. Se dilatd gi se transforma Intro sub- stan’ lipicioasa. Faina rafinata se comporti la fel si in intestinele noastre, incetinind digestia altor alimente si formand pietre ale vezicii biliare si urinare. ie a ee 28 Mikhail Tombak Se adaugé $1 substante precum coloranji alimentari, arome, moditicatori de aciditate, stabilizatori si agengi de ingrosare pentru a face painea, chiflele, prajiturile, biscuifi si alte produse din fain rafinata mai atractive. Ce se intampla cu acesti aditivi? Raman in Organism si ne otravesc gradual. Din cauza lor muschii si incheie- turile ni se infepenesc. in acest fel, produsele din faina alb& ne pot produce multa suferinta. Pericolul drojdiei Aproape toate tipurile de paine sunt produse folosind drojdie. La coacere, sporii de drojdie plutesc in aer §i aterizeaz4 pe supra. fafa painii. Sporii se deplaseaza odata cu painea in tractul digestv, unde devin activi. in America, unele studii au arstat ci drojdia folosits in brutérie activeaza celulele canceroase din organismul Rostru. Atunci cand mancim paine dospitd, ne transformeim trac- tul digestiv intr-un camp de lupta” intre drojdie si microflora Noastr’ naturald. De vreme ce incepem si manciim paine inca din Copilarie, o microflora intestinala sindtoasa este o raritate, Constipatia, balonarea si bolile de tract digéstiv sunt deseori efectul cantitatilor mari de paine 1 alte produse de brutdrie care contin fing rafinata si drojdie. Painea nedospita (produsa numai din faina de grau si apd, fara drojdie) Painea dospita a fost inventata in Egipt cu 15 mii de ani in urma, iar efectele sale ‘negative sunt cunoscute de multi vreme. Multe nafiuni au evitat painea dospita pentru a-si proteja popula. fia si au Insemnat acest obicei prin porunci religioase. De exem. plu, Biblia (,lesirea”, 12) spune: , Tot ce e dospit si nu mancafi, ci in toate agezarile voastre s& mancati azim3”. Este un sfat foarte injelept gi folositor. Ideea de a renunja la pine albi ar putea fi Cum sa trim 150 de ani 29 socantd pentru uni oameni, dar dacé punefi pret pe sandtate, ar trebui s& luati fn considerare acest pas. Este mai bine s& mancaji paine produsa din faind inte- grala fara drojdie, In cazul in care continuati s& mancati paine dospiti, nu o mancafi proaspata — dupa 0 zi sau dou drojdia nu mai este activi sau daunatoare, O putefi face mai atractiva daci o prajiti, facand biscuit ete. Cercul vicios Toate cerealele rafinate pierd substante prefioase continute de Invelisul lor si devin amicon pur, care este greu de absorbit, Produsele din cereale integrale sunt mult mai beneficie pentru sintatea noastra. [n general, alimentele rafinate precum meze- lurile, chipsurile, produsele de brutirie etc, contin de obicei mult sare si zahar, dar nu destulii apa. De obicei, dupa ce le mancim trebuie sa bem ap’ pentru a ne potoli setea. Acest lucru creeazi un cere vicios: mancarea rafinata ne stimuleaza setea, bem mai multe lichide, acestea dilueaz4 sucurile gastrice din stomac, iar digestia este incompleta. Sarea ne iritS stomacul, astfel incat bem mai mult pentru ao neutraliza. in acest fel, mancim si bem aproape continu. in consecint’, ne umplem organismul cu iluide, ne ingrasam si ne simtim obosii Dieta si buna dispozitie Japonezii au o gluma: ,Dacd un cuplu isi incepe ziua certan- du-se, ar trebui si-i aminteasca ce a mancat cu o seara inainte’. Aceasti zicald simpla indica faptul c% produsele rafinate nu fac ‘8u numai sinatafi fizice, ci ne influenteaza si psthicul. Unii psi- hologi americani considera c& prin reducerea cantitiilor de zahar, came si cafea din dieté putem reduce cu pana la 50% compor, tamentul agresiv. Strimosii nostri au realizat importanta acestui 30 Mikhail Tombak fapt cu mult timp tnainte. Exists o zicala in Est: ,Dumnezeu a creat_mancarea, iar Satana a creat bucatarul’. Neam putea intreba: ,Cum am putea trai fara came, paine alba si chifle, cafea, dulciuri, ciocolati etc.?” Folosifi-va imaginatial Existi o mare varietate de alimente create de natura. Atunci cand iji este foarte pofta, poi totusi manca 0 bomboan’, o bucati din prajitura favorita sau 0 bucati de carne afumati - dar trebuie s& ii minte ci sunt otravitoare! Suntem ceea ce mancam Sanatatea tractului digestiv, de la dinti pana la intestinul gros, depinde in mare parte de felul in care Infelegi cele ce urmeaza. $8 aruncim o privire asupra unui sandvis tipic — ce confine de obicei paine sau chiflé, unt si un tip de came procesata — urmat de un suc, cafea sau ceai. Painea intra in categoria carbohi dratilor, untul in cea a grasimilor, iar carnea in cea a proteinelor. Combinatia acestor produse formeaza un amestec greu de digerat de stomacul nostru. Carbohidratii se diger& in gura si partial in duoden, iar proteinele in stomac si duoden. In acest scop, se produc sucuri gastrice diferite si au nevoie de perioade diferite de timp pentru a duce la indeplinire aceste functii. Atunci cand untul patrunde in stomac, actiunea acestor sucuri este Impiedicata. Procesul de digestie este incetinit, iar ‘mancarea ramane in stomac pentru mult timp. Daca apoi bem ceva (suc, cafea sau ceai), mancarea nedigerata si sucurile gastrice acide sunt Impinse din stomac in duoden. Duodenul are un mediu alcalin. Sucurile gastrice acide raénesc mucoasa care captuseste duodenul si cauzeaza inflamatie si, cu timpul, ulceratii. Apoi, rimasitele nedige- rate de mancare ajung in intestinul gros, unde painea Cum sa trim 150 de ani 31 nedigeratt provoacd unele procese de putrefaciie, iar produsele din carne devin materie fecala stagnant’. Vom afla in curand felul in care aceste depozite ne afecteaz’s snatatea. Unii oameni nu-si pot imagina viaja far sandvisuri, Nu sunt Impotriva sandvisurilor ca atare. Putem manca sandviguri din pai- ne, unt si rogii sau castravefi. Putem de asemenea si savuraim 0 bucati de branzé sau came invelita in salatd. Cu toate acestea, un sandvig ficut din paine, unt si produse din carne este 0 combi- rnafie foarte diunitoare pentru tractul nostru digestiv. Este un exemplu de combinatii gresite de alimente care pot fi daunatoare pentru sanatate, Din ce fel de mancare ar trebui si ne extragem energia nece- sara viefii? Cea care creste la soare e cea mai bun8 sursd de ener- gie pentru noi. Soarele este sursa de energie universal’ pentru toate organismele vii, Natura a inzestrat plantele cu capacitatea de a absorbi si inmagazina energia solard, care poate fi folosita mai tarzit Nutritia nu ne influenfeaza doar sinatatea, ci si longevi- fatea. Stim cum sa calculém calorie pe care le consumem intro 21, Dieta noastra zilnic mixta (incluzand inghejats, bomboane, cafea etc.) ne da in jur de 2500 kcal. Potrivit calculelor stiintifice, © persoan& normal’ consuma aproximativ 50.000.000 kcal. Pe parcursul intregii viefi. Pe baza acesteia, sA incercim s& calculam durata medie de viafi (considerand dieta mixta). Dacd tmparjim 50,000.00 kcal (consumul pe viata) la 2500 kcal (consumul Zilnic), obtinem 20.000 de zile sau 55 de ani. ‘Acum s incercam si calculam care ar fi durata medie de Viafi a celor care mananca produse naturale si folosesc aproxi- mativ 1000 kcal pe zi: 50.000.000 keal/1000 kcal pe zi ne di 50.000 de zile sau 137 de ani. Nu mai este vorba doar de arit- meticd; de acum vorbim despre viala noastra. | Este dovedit stiingific ca existé un vegetarian la 1000 de oameni care mananca $i carne in grupa de varst sub 60 32 Mikhail Tombak de ani; tn grupa de saptezeci si peste, proportia este de 100 la 1000; peste varsta de optzeci de ani, sunt 600 de vegetarieni la 1000 de oameni care manancd si carne. As dori sa adaug ca dieta bazati doar pe calculul caloriilor este gresitd din punct de vedere psihologic. Nu conteazi doar continutul initial de calorii al alimentelor, ci si cat de mult’ ener gie obtinem intr-adevar din ele dupa ce le digeram. Chiar dacé alimentatia bazata pe plante prezinta un continut caloric mai scizut, cantitatea neta de energie pe care 0 obtinem dupa digestie este totusi mai mare. De aceea un castron de hrigca ne face s ne simfim usori si gata de munca. in contrast, 0 portie de carne ne face si dorim 0 ceagca de cafea si si ne culedm. Multi ‘oameni asociazé consumul de carne cu puterea si energia. In rea- litate, carnea doar ne stimuleaza sistemul nervos, in acelasi fel ca narcoticele. Cel mai important lucru in alimentatie este echilibrul ingredientelor: proteine, carbohidragi, grasimi, minerale, vitamine si microelemente. in cazul in care cantitatile sunt echilibrate in mod adecvat (asa cum sunt In alimentele naturale), organismul nostru foloseste 0 mica parte din energie pentru digestie. Cea mai mare parte din energie poate fi folosité pentru tndepéirtarea toxinelor si diverse reparatil. Toate alimentele antficiale sunt lipsite de echili- brul perfect al ingredientelor. Digestia lor devine o functie foarte complexd si utilizeaz’ toataé energia din acele produse, In unele cazuri, digestia necesité mai mult ener- Bie decat cea conginutd de alimente. Avem nevoie de cantitati mari din aceste alimente pentru a indepiirta foamea, Pe de o parte, Incercim sti controkim numarul de mese, iar pe de alta parte, trebuie si controlim obezitatea. Ne chinuim in mod inutil organismul cu regimuri de slibire. Regimul se termina, iar obezitatea se instaureaza din nou. Concluzia: niciun regim, diet sau bucatar nu poate echilibra cantitayile de proteine, grisimi, carbohidrati, Cum sa traim 150 de ani 33 vitamine si microelemente din alimentatia noastrd asa cum sunt echilibrate de natura in alimentele pe bazi de plante. Nu trebuie sé fim tofi vegetarieni Nu vreau sa fiu prost tnfeles ~ nu trebuie si devenim tofi vegetarieni. Nu incerc sa v8 conving si lasaji la 0 parte toate pli- cerile si binecuvantarile lumesti care fac farmecul viefii. Putem avea parte de sarbatori cand ni se permite si mancim tot felul de alimente, dar in zilele obignuite ar trebui si rimanem cu ceea ce este sindtos. Mancati cu moderagie, pentru ca este una dintre condi- tiile de baza ale supravieuirii noastre. Boala in farfurie © comisie a Organizatiei Mondiale a Sanatajii a efectuat unele studii asupra catorva manastiri tibetane. S-a dovedit c& acei calugari erau in forma din punct de vedere fizic si aproape com- plet sainatosi. Tn 60% din cazuri, nu existau probleme dentare, dereglari digestive sau de circulatie. Dieta lor este foarte modest. Nu au frigidere sau cuptoare cu gaz; nu mananca niciodata came, zahar sau orice alt produs rafinat. Principalul lor fel de mancare confine tuts de orz, ceai de plante si ap’. Napii, morcovii si orezuul le intregesc alimentatia tn timpul verii. in mod ironic, in fri dezvoltate precum SUA, Germania sau Franja, unde consumul de lapte, came, produse rafinate, precum si varietatea alimentelor este mult mai mare, nivelul general de sdndtate este sc&zut. In SUA, de exemply, doud familii din trei au fost atinse de cancer, doi oameni din cinci sufera si mor din cauza bolilor de inima si multi sufera de diabet. Bolile cronice afecteazi 19% din populajie ~ aproape unul din cinci oameni. 34 Mikhail Tombak in Germania, 20% din populatie suferé de diabet, iar 20% din copiii cu varsta cuprinsa intre 8 si 16 ani au probleme de dez- Voltare, atat fizice, cat si intelectual. Reumatismul si inflamarea articulatiilor afecteaza 15-17% din populatie. in Franja, 15-20% din populatie are alergii. Exist’ 450 de mii de copii sub 18 ani cu probleme de auz si de vedere, iar 1,5 milioane de copii sub sase ani suferd de astm. in toate {Zrile industrializate, numarul de copii care se nasc cu anumite proble me de sanaitate sa dublat in ultimii 25 de ani. Un vechi proverb tibetan spune: ,Majoritatea oamenilor se imbolnavesc din unul din cele doud motive: prea mult& mancare sau foame”. Se dove- deste astfel cd de multe ori folosim lingura si furculifa pentru a ne spa singuri mormantul. Cunostintele necesare pentru a ne forma o alimentajie corec- t& sunt foarte importante. Nu este suficient s8 gatim mese gustoa- Se; trebuie sa stim cum s& ne hranim in mod corespunzittor trupul. in capitolul ,Alimentele”, de la pagina 120, putefi gasi ras- Punsuri la intrebari despre combinarea corecté a produselor pen- trua va imbundtati sinatatea «_LIPSA IGIENEI CORPORALE INTERNE Ai grija de sinatatea ta la fel de atent si delicat precum ai grija de magina ta Auzim din copilarie despre igiena corporala externa, dar stim pugine despre cea interna. Cu toate acestea, sta- rea in care se afl organele noastre interne determina in ‘mare parte aspectul nostru exterior. Fiecare proprietar isi mentine masina curata pe dinduntru si pe dinafard. Foloseste ulei si carburant de cea mai bund calitate De ce nu avem grija de sinatatea noastri cu acelasi simt al rais- punderii? Dac& nu ne curafam interiorul maginii timp de un an, vor fi mult praf si mizerie. Majoritatea oamenilor nu curdti nicio- data interiorul propriului corp. De obicei, in jurul varstei de patru- zeci de ani, organismul lor devine atat de obosit de otravuri, depozite si bacterii déunatoare, incat se expune bolilor. Corpul nostru este construit din celule. Natura ne-a creat in aga fel incat in fiecare secunda se nasc tot atatea celule noi pe cate mor. intr-un organism otravit in mod constant, sunt mai multe celule batrane decat tinere, Acest gen de dezechilibru nesanatos provoaca boli si degenerarea organismului pe misur’ ce tmba- tranim. Evolutia a inceput cu un organism unicelutar cu doar dou orificii: unul pentru a primi hrana gi altul pentru a elimina res- turile. Toate procesele viefii au loc intre aceste doui orificii, Daca procesul de eliminare a resturilor nu functioneaz’, celula moare Este un model simplu si perfect. Organismul nostru confine miliarde de celule, dar principiul general este aceleagi: un sistem de eliminare a resturilor nefunctional provoacs boli si moarte. 36 Mikhail Tombak _ Nu mulfi dintre noi stiu c& intestinul gros al unei persoane congine 8-15 kg de materie fecala intarita pe care o purtim dup’ noi toata viata. De obicei, dupa varsta de 40 de ani, intestinul gros devine atat de plin de materie fecal’, incat aglomereaza celelalte organe si impiedicd buna functionare a ficatului, rinichilor si plaménilor. Reprezints 0 cauz’ important’ a multor boli. Si va explic cum functioneaza. Toate produsele alimentare sunt Impaiite in mod obisnuit ta patru categorit: 1, Proteine ~ came, peste, out etc. 2. Carbohidrafi ~ paine, miere, dulciuri, cartofi etc, 3. Grasimi — unt, ulei, untura etc, 4. Fructe si legume, sucuri de fructe. Digestia majoritatii carbohidratilor, fructelor gi legumelor ince- pe in gurd si continua fn intestinul subjire. Grasimile si proteinele se diger’ in stomac. Ingerarea c&rnii si a cartofilor impreuna este destul pentru a Provoca probleme digestive. Nu ne gandim c& exist: perioade diferite de digestie pentru categorii diferite de alimente. Cu toate acestea, digestia cartofilor dureaz3 0 ori; camea se digerd in trei, pan’ la cinci ore. O mare parte din energia organismului nostru, care ar putea fi folosita pentru procesele necesare vietii si lupta impotriva bolilor, se risipeste in timpul digestiei si elimi- nari resturilor de pe urma unei cine ce contine categorii de produse alimentare combinate incorect. Ramésite de alimente nedigerate pétrund In intestinul gros, separat de cele digerate, si formeaza straturi de materie fecal stagnanté, Intestinul nostru gros seaman cu un vas cu sol fertil sub forma alimentelor digerate. Organismul este ca o planta. Perefii intestinului gros sunt captusifi cu ridicini, ca rédacinile unei _ Cum si trim 150 de ani 37 Plante, care absorb substanjele hrnitoare in sange. Fiecare grup de radacini hraneste un anumit organ. Resturile nefolositoare sunt eliminate. Ce se intampla cu bucatile nedigerate? in timpul urmatoarei mese, 0 noua bucata se adauga celei vechi, apoi o alta. Mancarea nedigerat’ se lipeste de perefii intes- tinului gros. Ducem cu noi cateva kilograme din aceste bucafi. Nu € greu de imaginat ce se intampla cu alimentele ,depozitate” timp de multi ani la temperaturi de peste 36° C. Intestinul isi duce inc’ la indeplinire functiile de absorbjie sub acest strat de mizerie si funizeaz’ corpului toxinele si substantele carcinogene produse de procesul de degradare. Evi- dent, acesta nu este un material bun pentru construirea unor celule sinatoase. Toxinele circuli odatd cu singele si ne distrug gradual sinatatea. Putem tage concluzia, din cele de mai sus, cd nu avem niciodat& un singur organ bolnav. intregul nostru organism este bolnav. Unul dintre organe cedeaza primul, dar tratarea acestuia nu rezolva problema. Atunci cand tratém 0 anumita boal’, tratim simptomul local al unei probleme generale mai mari ~ poluarea intregului corp. Cand tratim o anumita dereglare, principalul vinovat rméne netratat si este gata de a ataca din nou. Intestinul otravit furnizeaza incontinuu substante toxice Intre- gului organism. Devine sursa unei otriviri generale. Depozitele de materie fecala stagnant’ formeaza straturi intarite. Imensul sac de resturi impinge organele interne din locul lor, pune presiune asupra diafragmei si o elimina din procesul de respirafie, scazand in mod semnificativ capacitatea plmanilor nostri. Ficatul este impins de la locul lui; rinichii sunt sub presiune; intestinul subtire ‘nu are suficient spatiu pentru migcarile sale; barbatii constata ca sistemul lor uro-genital este aglomerat. Partea inferioara a rectului se afl sub cea mai mare presiune; venele suprasolicitate se dilat’ si formeaz& cheaguri de singe. Un intestin gros otravit poate Provoca nenumérate probleme, iar diagnosticul bolilor este 38 Mikhail Tombak imprevizibil. In cazul cel mai rau, trecerea resturilor prin intes tinul gros este complet blocata, iar organismul moare ottivt de Propriile toxine, Auto-intoxicarea Auto-otrivirea (auto-intoxicarea) este dusmanul cel mai per Culos pentru sénitatea noasta, Este caurza multor bol, pentrw e& toate acestea Incep din Sangele otravit. Doctori si vindecatori din Egiptul antic si Tibet cunosteau de mult principiul fundamental; pentru a fi séndtosi, trebuie s& ne ‘mentinem intestinele in perfecta stare de functionare. ~Multe boli intra in organismul nostru prin gurd”, spunea Hipocrate. Ca de obicei, avea dreptate Avem tendinja de a manca multe produse gate i pe baza de {Bind combinate cu unt si zahar, impreund cu proteine (came, mezeluri, branza, lactate, oud). Din cauzi ci sistemul nostry Cigestv nu este capabil s8 proceseze complet mesele ce contin o mare varietate de alimente amestecate, perefiiintestinului gros se captugesc cu bucati de mancare nedigeratd. Mediul intestincle Bros este umed si cald. Rémasitele alimentelor nedigerate devin o masa pling de bacterii daunitoare; acestea produc toxine — pro- use secundare otravitoare ale propriului lor metabolism, Pereti iusstinului absorb aceste toxine, care circuld odatd cu singele gi Ne otrvesc organismul pe zi ce trece. Dupi cum putem vedea, excesele de mancare si combinafia incorecté de alimente pot provoca mult ru tractului nostra gastro, intestinal. Coloritul neobisnuit al limbii, respiratia urdt mirositoa- re, durerile bruste de cap, amefelile, apatia, starea de som. nolenta, greutatea in abdomenul inferior si balonarea pot fi toate rezultatul autointoxicarii cauzate de constipatie, Cum si wim 150 de ani 39 Absenfa scaunelor pentru mai mult de 24 de ore este un caz evident de constipatie si este clar nevoie de un remediu. Nu este niciun secret c& 60% din oameni sufers de con- stipatie cronica. $8 subliniem principalele motive pentru aceast’ stare nesdnatoasa a intestinelor majorit’tii populatiei, 1. Consumut de alimente bogate in calorii si mici ca volum. De multe ori ne alinm foamea cu un sandvis urmat de Un suc, cafea sau ceai. Datorit’ volumului mic, sandvisul produce pujina materie fecal tn intestinul gros si nu creeaza suficienta presiune asupra acestuia pentru a pro- duce defecatia. S-ar putea s8 nu simtim nevoia de a avea scaun pentru cateva zile. Consumul de alimente in exces. Se stie de mult timp c& oamenii mananc’ de trei pana la cinci ori mai mult mancare decat are nevoie organismul. Atunci cand man- cam prea mult, nu se absoarbe toat’ mancarea si o parte din aceasta incepe si putrezeasci. Intestinele noastre devin un camp de batalie Intre bacteriile pozitive si cele care provoaca boli, Eliminarea resturilor are loc abia cand aceasta batilie se termina, Consumul cafelei si al produselor pe bazi de fain (Paine, produse de patiserie etc.) in cantitati mari, fard a fi insojite de produse bogate in fibre pentru ca intestinul nostru s3 functioneze. Sangele este viata Organismul nostru este alcatuit din celule, celulele formeaza fesuturi, iar Jesuturile alcituiesc organe. Organele sunt parti ale sistemelor de organe (nervos, osos etc.), iar toate sistemele sunt strans interconectate. Celulele primesc elemente nutritive din san- 8e. Sangele sustine viaja atat timp cat este saturat cu energie, ee 40 Mikhail Tombak microelemente, hormoni si vitamine. Numai singele far& toxine poate construi celule sanatoase, oase, piele, par si dinfi. Sangele poluat cu toxine din cauza constipatiei frec- vente devine o sursd de auto-otravire. Potrivit unor statistici, in nous cazuri din zece, femeile cu cancer la san au functii intestinale vizibil mai lente. Daca ar fi beneficiat de proceduri preventive (curaarea intestinului gros) cu 10-15 ani inainte, probabil c& nu ar fi suferit de cancer la san sau orice alta forma de cancer. Microflora intestinului gros Existd peste 500 de tipuri de bacterii tn intestinul nostru. Inur-un intestin santos, aceste bacterii desavarsesc digestia mancarii si distrug alte bacterii, provocatoare de boli. De asemenea, produc vitamine, hormoni, enzime si aminoacizi esential. Ingestia unor cantitaji mari de proteine animale declangeaza Procese de putrefactie in intestinul nostru gros, din care rezulti metan. Acest gaz otravitor distruge bacteriile care produc vitamina B si previn aparitia celulelor canceroase. Dupa cum putem obser- va, absenja unui singur tip de bacterii poate provoca nenumarate complicatii asupra sanatatii noaste. Intestinul gros si sanatatea noastra Natura ne-a inzestrat cu un sistem imunitar robust. Intestinul ‘Bros este © parte importanta a acestuia. Fiecare segment al intesti- nului stimuleaza un anumit organ. Daca intestinul gros e santos, nicio boal’ nu ne poate ameninfa. Cu toate acestea, dact exist’ depuneri daunatoare in intestinul nostru sau microflora este Cum sa trim 150 de ani 44 dezechilibrata, sinatatea noastra e In pericol. ih imagine putem vedea posibilele boli provocate de depunerile din intestinul gros. twlburai ale stomacului boli de fcat boli de inimas twlburari ale slandei troide [SEDIMENTE tulburari ale probleme ale sistemulul genito-urinar Figura 1. Boli provocate de depunerile daunétoare in intestinul gros. lati cdteva simptome externe ale unui intestin gros nestintos 1. balonare, constipatie, gaze 2. pete negre pe dinti 3. coloratie gri, alb& sau galbuie a lim regi si pistrui pe piele. 42. Mikhail Tombak ei Toma Cele sapte sisteme de curatare a organismului Exist sapte sisteme responsabile pentru curdtarea mucusului sialtor reziduuri din organismul nostru. Acestea sunt: intestinul gros ficatul rinichii Jesutul adipos muschii si tendoanele nasul, urechile si ochii . plimanii si pielea Atunci cand unul dintre aceste sisteme nu igi poate duce la ‘Indeplinire functia, un altul Ti ia locul. De exemplu, daca intes- tinul gros $i ficatul nu pot indeplini functia de curajare, sistemul conectat la nas, ochi, piele si plimani o preia. Astfel rezult’ urticarii, eczeme, alergii, rinoree, eliminarea din cand in cand prin tuse a sputei din plimani si secrefii ale ochilor. In astfel de cazuri, oamenii folosesc picaturi de nas, tsi pun ‘comprese la ochi si se dau cu soluii farmaceutice pe piele. Toate aceste misuri nu fac decat s& elimine simptomele, Tratamentul este de obicei lung, scump si ineficient. .Fiecare boal are cauza sa, iar cauza nu poate fi indepartats prin medicatie.” NOMaERS Hipocrate Medicafia sau spitalizarea nu ne poate vindeca de obiceiurile proaste care determina contaminarea organismului nostru. Dac’ examinim cu atenjie sistemele interne de curdfare, ne putem da seama ca, in majoritatea cazurilor, acestea sunt in stare foarte grava * Intestinul gros este atat de contaminat incat sangele absoarbe din el mai multe reziduuri decat substanje folo- sitoare. Cum si trim 150 de ani 43 * Ficatul si vezica biliara sunt atat de pline de pietre, coles- terol si bill verde inchis, incat procesul de filtrare a toxinelor din sange este blocat. ‘+ Rinichii nu isi pot indeplini funcjia din cauz4 ci sunt plini de pietre si nisip. + Depozitele de sare pe oase si tncheieturi produc durere la fiecare migcare a gatului, brafelor sau genunchilor. Incheieturile scarfaie cand isi reiau pozifia normala, Cum putem avea pretengia de a ne simi sndtosi cu un grad atat de ridicat de contaminare intern’ a organismului? Capacitatea de autocuratare a organismului depinde de nive lul de contaminare. Nivelurile de contaminare interna a organismului * Primul ~ senzatia constanta de oboseala, in ciuda aspec- tului sanatos al corpului Al doilea — dureri de cap si de oase Al treilea — multiple tipuri de alergii Al patrulea ~ chisturi, noduli, pietre si obezitate Al cincilea ~ organe interne, oase si incheieturi deformate ‘Al saselea — boli ale sistemului nervos Al saptelea - degenerarea celulelor si organelor, care poate conduce la cancer, Putefi determina nivelul de contaminare interna a organismu- lui prin urmairea simptomelor. Daca observati simptome de nive- lul doi sau trei, nu mai avefi mult timp de pierdut — incepeti procedura de curdjare complet’ a organismului imediat. Ne putem mandri cu felul nostru de a fi? Daca ne-am dori s& trim dupa legile naturii, am folosi bine- Cuvantarea luminii soarelui, a aerului, a apei si a pimantului. Ne-am obisnuit cu alimentele procesate, care trebuie sa fie dulci, 44 Mikhail Tombak gustoase, coapte $i calde, De aceea organismul nostru nu poate teal si functiona la potentialul siu maxim. ‘Niciun medicament nu va putea si ne vindece atunci cand sangele ne este contaminat cu otravuri. Bolile produc deteriorarea permanenté a sinatatii noastre, inima skibeste, iar creierul moare. Avem dou opfiuni: acceptim boala si ne asteptam la o moarte prematura sau ne curaim organismul de ,gunoaie” si adoptém un stil de viafd snatos. | jin partea a Vi-a, ,Curdfarea completa a corpului”, puteti isi metoda care vi se potriveste cel mai bine pentru a va men- fine tractul gastrointestinal in stare buna si puteti alege o terapie pentru indepartarea toxinelor si altor depozite daunatoare acu- mulate in organism de-a lungul anilor. Este important s& infelegem ca dereglirile organismului nu au doar cauze fizice, ci si psihice. Felul nostru de a gandi are puterea de a influenta ceea ce se {intampl& cu noi si ne determina aspectele bune sau rele ale viet, Ascultii propriile cuvinte, Dac& observi c& exprimi in mod repe- tat acelasi gind, cateva zile la rand, acesta a devenit modelul tau mental. Cu tofii trdim conform gandurilor noastre - ele ne diri- jeaza acjiunile. Dac& acestea sunt pline de furie, fricd, durere, wistefe si razbunare, ce fel de actiuni pot deter- mina? Dact gandurile noastre sunt pozitive, ne putem astepta de obicei la ce e mai bun in viata, pe cand gan- durile negative pot aduce cu sine doar dificultati si ratare. Se pare ci felul nostru de a gandi nu determin’ doar succesele si ratarile, dar ne influenteaz in mod vital sanatatea. De exemplu, mulfi oameni suferd de dureri de cap, de gat si de spate, Care ar putea fi cauza acestor dureri? Gatul poate fi asociat mental cu flexibilitatea. In gandurile si actiunile noastre, flexibi- litatea inseamn’ capacitatea de a aborda o problema din puncte de vedere diferite si de a gsi o solufie in mod creativ. Oamenii Incapatanati, incapabili de compromis, care nu pot vedea proble- ma din punctul de vedere al celuilalt vor suferi de dureri de cap, de gat si de spate pana cand vor tnvata sa trateze opinia celorlalfi cu mai mult’ compasiune si injelegere. Daca obisnuim s& criticam totul, vom suferi de dureri articulare si musculare. Atunci cand furia si ura ne domina gandurile, organismul se ,mistuie” si este supus infectiilor. Daca persistm asupra unei nedreptati de care am suferit cu mult timp tn urma, aceasta ne consum& organismul 46 Mikhail Tombak si duce intrun final la aparifia celulelor canceroase si apoi a | cancerului. Ar trebui sa incercim s& eliminiim gandurile negative si stereotipurile cat mai repede posibil pentru a castiga nu numai sanatatea psihica, ci si pe cea fizic’. Este 0 arta greu de stépanit si cu tofii trebuie so invatam singuri. PARTEA A III-A Coloana vertebrala sanatoasa: temelia unui organism sanatos Majoritatea oamenilor au coloana vertebrala atat de deforma 18, incat corectarea dereglarilor necesita mult timp si multa ribda- re. Durerea nu trece atat de repede pe cat ne-am dori, Cu toate acestea, totul poate fi corectat. Trebuie s& ne facem obiceiul de a ne ingriji de sanata- tea noastra si s& intelegem cA suntem singurii responsabili de propriul corp. Pentru a ne mentine coloana vertebrala buternica $i sinatoasd, este necesar si dormim pe o saltea $i pe © pera tari si s% urmam un program zilnic de exercitii. De ce este santos dormitul pe o saltea tare? Circa 0 treime din viata ne-o petrecem dormind. Cand dor- mim, muschii ni se relaxeaza $i organismul ni se intinde, Toate migcarile pe care le facem sunt diferite de cele pe care le facem atunci cand suntem treji. Migcarile in soma necesiti mai pujind energie ~ somnul este cea mai buna perioada pentru reabilitarea coloanei vertebrale. Este bine ca salteaua pe care dormim si fie cat se poate de tare fara @ ne deranja somnul. Ar trebui si dormim intr-o pozitie dreapti, pe spate, cu brafele alungite dea lungul corpului i cu picioarele relaxate. in aceasta pozitie, greutatea este distribuit’ in mod egal, muschii sunt foarte relaxafi, iar orice dislocare a verte- brelor, care s-ar fi putut intampla pe parcursul zilei, este usor corectata, in aceasti pozitie, inima poate functiona fir3 presiune, pom- pand sangele cu usurin{’, iar circulatia este bun’. O circulatie bunds usureaz’ munca ficatului de detoxifiere a organismului. 50° Mikhail Tombak . Un ficat care funcjioneaza bine inseamn’ un metabolism mai bun. in acest mod putem slabi inte trei si cinci kilograme si Putem scpa de multe probleme de siinatate dupa doar dou’ luni de dormit pe o saltea tare, Dupa primele cateva zile de somn pe o saltea tare vom resimfi dureri de spate si muschi. In momentul in care dislocarile vertebrale vor fi corectate (10-14 zile), durerile vor dispairea, De ce este daunator dormitul pe o saltea moale? Ficatul este laboratorul chimic al organismului. Sute de reactii chimice, cunoscute sub numele de metabolism, depind de buna functionare a acestui laborator. Stlinja ne arata c& pand si spativl dintre vertebrele toracice, incepand de la cea de-a treia and la a doudsprezecea, permite funcfionarea eficientd a ficatulul. Oamenii care dorm pe saltele moi au Intotdeauna acele vertebre curbate, lucru care inrdutajeste sem- nificativ functionarea ficatului. Calitatea (duritatea) saltelei influenteaza decisiv conditia co- loanei vertebrale si, indirect, starea noastra general de sainditate, Figura 2. Vertebrele sunt corect pozitionate eo saltea tare $i 0 perna mica. Cum s3 tram 150 de ani 51 Figura 3. Coloana vertebrala se indoaie si se deformeaza atunci cand dormim pe o saltea moale i o perna inalt Figura de mai sus arata felul in care o saltea tare influenteaza coloana vertebrala. Merité 8 acordém putina importang’ locului 1m care ne petrecem o mare parte din viafa. Patul ar trebui si con- tribuie la starea noastra de stinatate, nu si produc’ incordare si daune. De ce este perna tare benefica sanatatii? Pema pe care dormim trebuie s8 fie tare, mica si joast. Cei care pot dormi fara pem’ ar trebui sisi pun’ sub gat un prosop rulat, Perna tare ajuta la mentinerea in buna stare a septului nazal Septul nazal este responsabil pentru echilibrul fiziolo- gic in functionarea tuturor organelor. Respiratia usoard prin ambele parti ale nasului este foarte important’ pentru functionarea corecta a organismului. Pe langi acest aspect, aerul este incalzit, curajat si dezinfectat cand trece prin ras. 52 Mikhail Tombak Cand dormim pe perne moi, mari si alte, coloana vertebral se Indoaie, astfel incat respiratia prin nas devine dificilé si ince bem sd respiram pe gura. Acest lucru este periculos pentru sini- fate, pentru c& tot felul de germeni pot pitrunde astfel in caile ratorii. Racelile frecvente, bolile de gat si bronsitele sunt efec- tele dormitului pe perne inalte si moi. Oamenii bolnavi considers ca operatia este panaceul tuturor Problemelor. in SUA au loc, anual, circa 200.000 de interventii Corective pentru durerile lombare. Jumatate dintre acestea nu Produc nicio imbunatafire a situatiei si, de altfel, nu sunt necesare de la bun inceput. De obicei, discul vatimat este indepirtat prin operatie. Acest lucru ar putea insa cauza necesitatea unei alte interventii, cu inde- Partarea unui alt disc, avand ca rezultat un segment spinal imobil. O astfel de operatie duce la indepirtarea cauzei imediate a pre~ siunii asupra structurii nervoase, dar nu $i la indepartarea cauzei originale a vatimarii discului. Operatia ar trebui si fie ultima solu- fie luata in considerare atunci cénd metodele preventive devin ineficiente. Ne ,castigam” buna condifie a coloanei vertebrale pe par- cursul intregii viefi. Dac’ obisnuim s& ne neglijim gira spinarii, ne Putem astepta ca, mai devreme sau mai tarziu, s& ne confruntim cu dureri greu de suportat. Atunci vom gasi timp, chiar foarte mult timp, pentru terapie. Nu este mai bine s& petrecem ceva timp si efort pentru a preveni problema? Cum si traim 150 de ani 53 Preventia este cea mai buna strategie pentru evitarea problemelor de coloana Trebuie si ne controlim modul fn care mergem, stim in picioare sau jos ~ in pozitie dreapti, cu abdomenul tras, cu spatele drept si capul usor ridicat. Nu trebuie si stim niciodata picior peste picior, pentru cd dou mari artere se afl8 chiar sub genunchi, Presiunea asupra lor afecteaza circulatia sanguind, cea ce cu timpul provoaca dureri de spate si de coloana, varice si probleme ale vaselor sanguine din membrele inferioare, 3. Cand ridicim ceva, nu trebuie si finem genunchii drepyi Indoirea acestora reduce presiunea asupra coloanei. 4. Muschi abdominali puternici reduc presiunea asupra coloa- nei cu 20%. 5. Atunci cand caram obiecte grele (de exemplu cumparaturile), este bine s& distribuim greutatea in mod egal pe ambii umeri. Propun dou’ seturi de exercitii pentru mentinerea unei pos- turi bune si pentru a elimina durerile de coloand. Nu solicita mult p sau efort si aduc rezultate excelente. Setul de exercitii nr. 1 Cand te trezesti, intinde-te de cateva ori, Stand culcat pe spate, impinge cu putere perma cu ceafa timp de cinci secunde si apoi odihneste-te cinci secunde. Repel exercitiul de gase ori. Pune-ti perna pe piept si .imbratiseaz-o" cinci secunde — odih- este-te cinci secunde. Repetd exercitiul de ase ori Pune-+ti perna intre genunchi gi strange-o tare cinci secunde — odihneste-te cinci secunde. Repeti de sase ori. Ridica-si genunchii in unghi de 45 de grade — mentine timp de inci secunde si odihneste-te cinci secunde. Repet de sase 54 Mikhail Tombak * Trage degetele de la un picior cu degetele celuilalt picior eatre tine, alternativ, de sase ori pentru fiecare picior, Fxercitile cute in pat solicita foarte putin inima, astel c& pot fi efectuate de oricine - copii, adulti si oameni in varsta. Setul de exercitii nr. 2 Acest set de exercitii corecteaza actiunea muschilor, nervilor, Organelor intere si vaselor sanguine; regleaz& functionsrea vista, melor nervos si digestiv si influenjeaza pozitiv capacitaile menta- {e. Tl recomand oamenilor cu un mod de viata activ si celor care muncesc foarte mult. ~ Stand pe un scaun, cu picioarele ugor inainte si mainile pe genunchi, ridic& si odihneste brajele de zece ori. in aceeasi pozitie, intoarce capul, alternativ, la stanga si la dreapta de zece ori in fiecare sens. + Misc&+ti capul Inainte si tnapoi — de zece ori pentru fiecare sens. + Cu bralele intinse tnainte in plan orizontal, intoarce capul, alternativ, de cinci ori in fiecare sens, Ridica brajele in unghi de 90 de grade, tmpinge-le in spate, iar in acelasi timp deplaseaza barbia inainte si fn sus. Repeta de zece ori. PARTEA A IIL Sein Obezitatea — inamicul numarul unu , iaragi, un teanc de scrisori din partea citi- totilor. Sunt recunoscator pentru rispunsul pozitiv pe care il pri- ‘mesc in legaturé cu munca mea si cu m&rturiile unor terapii de succes bazate pe sfaturile mele. ‘As dori si imi cer scuze pentru c3 nu am rspuns individual fiecirei scrisori, Sunt multe motive pentru care nu am facut acest lucru, principalul fiind, simplu, lipsa timpului. Multe raspunsuri Pot fi regasite in carjile mele. Va rog sa le citti cu atengia cuvenit si & tntelegeti conceptele. Aceasti carte rispunde unor scrisori (vezi ,intrebiri si raspunsuri, pagina 181). Va rog si acordati atenjie scrisorii ce urmeazi, deoarece trateaza 0 problema care Ti preocup pe multi oameni. M-am luptat cu obezitatea toat’ viafa. Tot ce am incercat ~ regimuri de slabire, post si formule de slibit — sa dovedit ineficient. Nu mananc mult si nu inteleg de unde vine grasimea. Trebuie si fie ceva in neregula cu metabolismul meu, Va rog smi spuneti dace siti un re- gim miraculos. Este foarte important pentru mine. Henryka M. Ar putea si te facd si te simfi mai bine faptul 3 nu esti singura in aceasta situatie - 70% din populatia Pamantului este supraponderali. Acest lucru nu inseamna ci te incurajez si renungi. S analizam unele dintre cauzele obezitatii la omul mo- der. Poate aceasté analizi va da un raspuns problemelor tale si ale altor oameni ca tine. Ar putea piirea foarte surprinzator pentru mulfi oameni faptul cA exist o legatura intre obezitate si starea coloanei vertebrale. Inchipuie-ti c& esti tmpovairat continuu, in fiecare moment din zi si noapte, cu un surplus de greutate de 20 de kilograme. Ar afecta acest lucru coloana? Bazandu-ma pe mui ani de studiu al obezitatii, am {ras personal concluzia c& exist o legaturd stransa intre obezitate si starea proasta a coloanei vertebrale. Coloana vertebrali ne controleazi metabolismul Cele treizeci si tei de vertebre ale coloanei, pe langa faptul C4 ne mentin organismul in pozitie vertical, au si alte funci importante. Stim cu tofii c& acestea asigurd, de asemenea, susti- nerea maduvei spinarii si a cailor nervoase ce dicteaza functio- harea organelor interne. Vertebrele lombare prezinti un interes deosebit pentru noi, deoarece congin sectiunea de maduva res. ponsabila pentru reglarea metabolismului, Cu alte cuvinte, dacd méduva lombara este degenerata (patologica), precum dislocarea vertebrelor, avem tendinga de a creste sau scadea rapid in greutate, Se explicd astiel in mod simplu de ce unti oameni care nu manéne’ mult se ingrasa, in timp ce ali slabesc, desi mananc& mai mult decat ar trebui. Ambele categorii prezintd schimbatri pato- logice ale vertebrelor lombare. Greutatea anormala este Provocaté de degenerarea verte- brelor lombare care interfereaz’ cu. transmiterea impulsurilor nervoase citre organele interne, care perturb funcfionarea lor la parametri normali. Acest fenomen este descris in mod obisnuit ca dereglari de metabolism. Procesul de fluctuatie a greutafii este mai dramatic in cazuri mai severe de degenerare a maduvei lombare, Va veti intreba: ,Cum se poate corecta 0 coloand deterio- rate” Propun s8 explorim mai tntai si celelalte cauze ale greutatii anormale gi s& prezint etapele corective mai tarziu. Cauzele directe ale obezititii (dereglari hormonale, proce- Sarea neadecvati 2 grasimilor si carbohidratilor) isi au deseori Giiginea in deteriorarea maduvei lombare. De aceea, niciun regim de slabire nu poate ‘pri pe termen lung scdderea sau cresterea in Cum sa tdim 150 de ani 59 mala, Dietele sarace tn calorii, limitarea numarului Sa sau forrutele de sabi au Indepaneaz8 cele grew — nu fac decat s4 combat simptomele. . . Se 4 fac cateva afirmatii despre regimurile de cutie Sustinerea unor astfel de regimuri pentru perioade indelungate le limp este foarte periculoasa pentru sistemul circulator. Organismul nostru construieste aproximativ 10.000 de metri de vase sanguine pentru a deservi un kilogram de fesut adipos. Dacé greutatea fluctueazi in mod frecvent (din cauza regimurilon, se perio presiune constanta asupra sistemului circulator, rezultatul i deteriorarea grav a vaselor si a venelor. Majoritatea oamenilor care experimenteaza constant diferite regimuri de slabire au vene umflate in mod vizibil (mai ales la picioare) sau vase de sange ele. hele limitarea aportului de bran’ poate conduce La reducerea greutifii pentru o perioad’, dar, cu siguran{i, poate conduce la deteriorarea starii generale de sAnatate, anemie, stiri depresive si, mai grav, deteriorarea sistemului circulator. De ce sunt ineficiente programele de slabire? Majoritatea celor care se lupta cu obezitatea aleg una dintre urmatoarele trei metode: 1. Formulele de slaibire 2. Dietele hipocalorice 3. Exercifiile fizice S& analizaim fiecare dintre aceste metode. 1. Formulele de slabire. Diverse formule farmaceutice de reducere a greutatii au devenit in ultimul timp foarte Popular Acestea produc doar efecte temporare de reducere a greut8f i Ta majoritatea cazurilor, efectele pozitive dispar la doud sau tei fal de la finalizarea regimului. Cea ce ramane este 0 deteriorare de 60 Mikhail Tombak hedlescris a organismului, in special a ficatului, stomacului, pan- creasului gi sistemului circulator, Formulele produc deshidratarea corpulul, schimba compozitia singelui, facindul mai gros, crese aciditatea organismului (daunator!) etc. ~ efectele ‘Negative nu sunt im Kotaltate previzibile. Aceste terapii se bazeaz’ pe formule aificiale, facute s8 actioneze fard nicio implicare psihologica din parted pacientului, individualitatea noastré merita mat muta Teen ete © Cofpurile noastre sunt diferite unul de celalalt si fiecare are tisdturile sale unice. De aceea, fiecare dintre noi tebuie sé giseascé o me- {odd individuala de ane mentine sandtatea trupulul: o metoda bazatd pe fiziologia unica a compului nostru, ‘nu e formule vandute in masa. Procesul de pierdere a greu. ‘ati! in exces ar trebui sa fie directionat de propria noastra ‘minte. Vrem s& sc&paim de greutatea in plus pentru ne imbunatayi Sandtatea, nu pentru a deschide calea bolilor. . de slabire, orga- Pe si semene cu un fruct uscat, Apar riduri pe {até 31 Be Comp; muschii slabese; suferim de dureri le cap, de ene side stomac, In 3. Exeri le fizice. Cu un organism nepregatit pentru un Have problen, xercitile aerobice, joggingul ete. pot provonn Brave probleme de sdnatate. Acest lucru se Intampla deoarece Cum sd traim 150 de ani 61 exercitiile fizice intense intensificd circulatia sangelui si incalzese corpul. Depozitele daunatoare acumulate in organism in locuri Precum intestinele si vasele de singe (oamenii obezi au in general asemenea depozite in cantitati mari) devin mai acide, iar canti- tatea de substanje toxice creste. Transpiratia abundent’ elimina o parte dintre acestea, dar sAngele absoarbe grosul si le transports prin organism, cauzand auto-intoxicare. Starea generala de sin’ tate se deterioreaza, cu dureri acute de cap si depresie ca prime simptome. in special oamenii peste treizeci de ani nu ar trebui i incerce sa slabeasca prin exercifii fizice intense. Oamenii obezi care incearca s& slibeasca printr-una dintre metodele mengionate mai sus fac doua greseli fundamentale: 1. Regimurile pe o anumita perioada de timp de-a lungul cdrora se Consuma doar alimente cu un confinut caloric scizut. (De fapt, cuvantul ,dieta” inseamna ,stl de viafa” in limba greac’, nu ,perioada de timp”) 2. Incercarea de a slabi foarte mult intro perioada scuta de timp. O zicala din Rasarit spune: ,Un copil nu se poate naste intro luna punand noud femei insarcinate laolaltd’. Pentru a aplica acest adevar discutiei noastre, nu exist nicio cale rapid’ — daca timp de caiva ani am acumulat in greutate, atunci ne va lua timp (Goud sau trei luni) pentru a schimba acest proces si a incepe sa slabim, Unul dintre principiile fundamentale ale naturii spune cé nimic nu dispare fara urma si nimic nu apare din nimic, Acest principiu contine cea mai importanta lectie pen- tru un obez — mananca mai putin, lata cateva sfaturi in aceasta privinga: * Foloseste farfurii mai mici — jum&tate fat& de cele pe care le folosesti acum, 62 Mikhail Tombak Invajs si mananci incet. Scrie pe o bucati de hati Manancd incet, mestecd fiecare inghititura de 50 de ori si pune acest memento In mai multe locuri in care iji va atrage atentia ~ pe mas, pe oglind’, pe frigider, in baie etc. Si incercam sa injelegem ce este obezitatea. O asociem cu 0 forma dezagreabil’ a corpului, dar e, in primul rand, 0 boala ce implicd multe disfunctionalitaji ale proceselor fiziologice care au loc in organism. Ca orice alt boala, obezitatea necesita un tra tament lung si chinuitor. Daca este neglijat’, poate cauza degra darea permanent a sinatafii. Obezitatea afecteaza toate grupele de varsti, tineri si batrani, Pentru a ne lupta cu o boala, trebuie sii cunoagtem cauzele. in cazul obezitatii, cauzele sunt obiceiutile § dependentele noastre proaste Stai_ gol in fata oglinzii, uiti-te bine la organismul tau si observa tot excesul de grasime pe care il duci cu tine, Nu intoarce capul; priveste efectele licomiei si ale lipsei de vointé asupra corpului tau. Ceea ce vezi te va motiva sa actionezi.” Obiceiurile proaste ce conduc la obezitate Victor Hugo spunea ci oamenii nu pot dobandi ceva ce nu Infeleg. Pentru a aplica aceasta regula in cazul obezitafii, nu putem slabi fara sd intelegem ce cauzeaza obezitatea. Va fog s& dati atentie urmatoarei liste de obiceiuri proaste, care sunt In mare masurd responsabile pentru obezitatea oame. nilor, si incercati sf le eliminati din viata cotidiana Veti fi placut surpringi de rezultate. Numai numele va va mai aduce aminte de persoana obezi care erati. 1. Obiceiul de a manca repede fara a mesteca bine mancarea este cauza unei digesti slabe si a formar straturilor de grasime | | | Cum s& trim 150 de ani 63 In corp. Mesteca fiecare imbucatura de cincizeci de ori — mestecatul nu este o activitate foarte dificil. Bautul lichidelor in timpul mesei cauzeaza disfunctia siste- mului digestiv si hormonal. Atunci cand bei in timpul mesei, apa te ingrasé. Bea cu cel pufin douazeci de minute inainte de masa si 0 ord sau o ora si jumatate dup’ masa. Consumul de alimente dulci coapte in cuptor duce la bloca- rea cu amidon a peretilor absorbani ai tractului digestiv si contribuie la producerea de mucus in exces. Mai mult decat atat, dulciurile duc la cresterea in greutate. Este mai bine si te tratezi cu fructe uscate, seminje (de floarea-soarelui sau dovieac) si 0 cantitate moderata de nuci Obiceiul de a manca ceva frecvent sau mestecatul continuu pune prea mult stres asupra anumitor sisteme din organism si le refine de la alte activitaji importante. De indata ce introdu- ccem ceva tn gurd, limba (acfionand ca un organ gustativ) trans- mite instantaneu un semnal creierului si multe mecanisme sunt imediat declansate. Printre acestea, in caz c& ar putea fi nevoie, este si mecanismul de apirare a organismului (limba nu transmite informagii complete despre ce a p&truns in gura). Leucocitele trebuie si-si pariseasc’ sarcina de a curija si vindeca organismul gi se strang rapid in jurul stomacului, unde este asteptat confinutul din guré. Atunci cand se sta- bileste c& nu existé niciun pericol, leucocitele se intore la treaba pe care au abandonat-o. Dac apare o alt’ portie de mancare putin mai tarziu, procesul se repeti. Ca rezultat al acestei suprasolicitari constante, leucocitele nu-si mai inde- inesc cum trebuie sarcina de a apaira organismul. De aceea primii oameni care se imbolnavesc in cazul unei epidemii de Brip’, de exemplu, sunt cei care obignuiesc s8 manance cate ceva tot timpul. O alta problem’ cauzata de mancatul con- stant este slabirea enzimelor digestive produse de organismul nostru. Enzime mai slabe inseamna o digestie incompleti si Pr cenenuaeiamen ume ce 64 Mikhail Tombak broductia de grisimi in loc de apa si dioxid de carbon (apro Po, guma de mestecat are acelasi efect negatiy). Combinarea incorecta a alimentelor duce la 0 digestie natura 1 Ciror slujbe sunt I imelectuala. Pentru aceia a céror munc’ impli ‘hal mat efor fizic, se recomanda urmétorul program de mese. * Micul dejun tntre 7 a.m. si 9 am. : © Pranzul intre 11.a.m. si 2 p.m. “ é Cina intre 6 p.m. $i 8 p.m. . La 10 p.m. executafi 10-15 res ii puri 14. Face un dus ltemant cal — ee - Somnul inte 10 pa. si 2 aum. este foarte calm, adine si dh nitor (in special pentru sistemul nervos). Dacd nu puteti adon. mi intre 10 p.m. si 11 pm., ci va culcafi intre 1 a.m. $i 3 a, unefi ceasul si sune la 5’am. in primele patru zile. VA vefh simi obosit in primele zile, dar aceasta va va permite $3 va reglati somnul tn functie de fiziologie. . Persoanele al ciror pro ror program zilhic urmareste tiparul descris mal sus se afld in concordanga cu legile naturt cu fiziologia organismutui lor. " de respirajie timp de 2-4 minute (vezi pagina Cum si trim 150 de ani 133 Cum sa planificim un regim alimentar sanatos Majoritatea dintre noi nu ne planificam regimul alimentar sistematic, vem doar ca mancarea si fie preparata cu usurinta, gustoasé si din plin. Organismul nostru nu este capabil si digere Cum trebuie cantitsile mari pe care le mancdm si sa elimine dese~ urile. In ciuda acestui lucru, ne soticit8m in continuare organismul ‘cu cantititi mari de mancare. Cu cat mancim mai mult, cu atat mai des ne este foame. Un apetit sindtos este inlocuit de o foame excesiva, permanent. Ne umflm de la prea multe lichide si sare; organismul devine mai rotund si far’ forma. Daca avem burta mare, ne este greu s& ne legam la sireturi. Coloana se indoaie nefiresc sub greutatea corpu- lui nostru. Inima este suprasolicitata si pompeaza cu greu sangele greu, poluat cu acizi, Cu amaraciune gi regret, ii privim pe copii $i nepofii nostri lenesi, agresivi si bolnavi. Statisticile din ziua de astizi se laud cu longevitatea crescuta gi, totusi, multi oameni nu trdiesc nici micar jumatate din numarul de ani pe care natura ia plinuit pentru ei, Dac vrem si explicim toate aceste fenomene negative, trebuie sa ne uitim In principal la obiceiurile noastre alimentare gresite. in ultimii ani, s-au facut cercetari despre obiceiurile alimen- tare ale strimosilor nostri i bolile de care sufereau. Informatiile ne arat’ c, pe parcursul evolufiei noastre, oamenii mancau in principal alimente simple, pe baza de plante. © lucrare cabalistica striveche despre originile dinastillor si triburilor confine o explicajie a longevitatii ridicate (500 ~ 700 de ani) de care se bucurau oamenii ce triau inainte de Marele Potop. Explicatia sti in regimul lor alimentar. Ei mancau doar ali- mentele produse de Pimant si beau doar ap’ puri. Dupa Potop, copii lui Noe aveau voie s& manance carne si s& bea vin. Acest lucru a devenit cauza unei vieti mai scurte. Progresul continu al ivilizatiei ne-a schimbat complet viata de atunci, dar genele nu ni sau schimbat. 134 Mikhail Tombak Caloriile goale sig St tonal Contemporandstudiazd In principal cao le organismul nostru din alimente. Dictet . Dietetic antl nuerauiteresai doar deealoi. Ei stun att terran energetic, a 3i cele biologice din alimente si incercau $8 ine cum influentau ambii factori 0: rganismul nostru. De plu, efectele obtinute dacs) man aan “i cam un mar vara, intro zi cu lemperaturi ridicate, sunt foarte dierte de cele objinute daca saci un mar ima, chiar dacs maul confine aces canta . Dacd mancim mere iarna, aceasta caureas’ a : , (eseor [oar due de toma B22. Nu poate fi expicat de continu. i dar, din punctul de vedere al dieteticienil aceasta este usor de explicat, Informati fin th c fia biologica continuta i ‘mar este potrivité pentru anotimpul veri. Declanseard mecencme Care mengin umezeala in organism si o temperaturd micd, Potrivt teorillor din Antichitate, fiecare aliment, prin gust $i culones ide creste, despre temperaturt, umiditate ete. Atunci cénd mancam produse pe baze de plank din mlm eat de marie minun ale natu, Alimentele objmute intotdeauna culoare, gust si aroma ur sebire de alimentele artificiale cr zhndese airn reate de om. Regula fund. a regimulul alimentar al strimosilor nostri era ummatoarea «Méananca alimente Care cresc in regiunea ta si in ano~ timpul lor natural de coacere, pentau c& ase! let parte Ig oe $i Infelepciunea naturii”. ramosii nostri au incercat , tendinja de ier 4, fete eeu dic See nears pie iomn calm, sunt necesare cel i Somn calm, atin Calit fiiologice 1 intelectuales °P* °° PE 2 1. Foarte precaut, fiecare actiune este ganditd atent. 2. Asimilare si refinere a informatie foarte usoard, 3. Calm si grea Canal # sreu de enervat, dar odata suparat, insists si se pul de mancare preferat: tancdruri calde gi fra grisimi, in cantity Anotimpurile anuluis nGMe moder Nui place vremea plofoasa sau umeds (tendings de d Probleme de saniitate tipice: Bee seorese Obezitat ii, friguri i venta Se depresii, friguri, piele palid’, posibil raceli frec Cele mai potrivite tipuri de alimente: Mese calde si usoare, ceai de plan ming toat ante ie Plante si apa mineral’, toate 2. Cereale: orz, porumb, mei, hrigcd, ovaz, orez. 3. Produse lactate: lapte degresat, unt proaspat, branza, smantana, chefir. 4, Zaharuri: miere. 5. Uleiuri vegetale: toate tipurile, in special ulei de porumb. 6. Fructe: mere, pere, rodii, struguri, gutui, pepeni; se reco- mand moderatie cu fructele foarte dulci 7. Legume: cartofi, morcovi, varz’i, ceapa, rosii, napi, legume verzi, dovleac, felina, spanac, patrunjel, fasole si mazare 8. Condimente: toate tipurile, nu prea multd sare. 9. Supe: supe de legume, supe de carne fara grisime. 10. Produse animale: carne de pui, oua, carne de vita, carne de porc, homar. 11. Nuci: toate tipurile. Pentru majoritatea oamenilor este specific’ o combinatie a dou’ din tipurile de mai sus, dar unul dintre ele domin intot- deauna si celdlalt este reprezentat mai slab. Clasificarea descrisi aici este doar o generalizare. Trebuie sa stim ora, ziua si locul de nagtere ale unei persoane pentru a prescrie individual dieta opti- m8. Putefi, totusi, obfine rezultate bune folosind aceasta clasifi- care general atunci cAnd va planificati meniul. Citeva sfaturi utife Anticii foloseau 0 metoda simpla si usoara pentru a prezice daci un produs alimentar era potrivit pentru organismul lor. Tineau produsul intr-o mana si se concentrau pe intrebarea daca era bun pentru ei, iar in cealalté man’ tineau un inel de aur atmmat de un fir de bumbac de aproximativ 80 cm lungime. Cand migcarea inelului forma un cerc (In sensul acelor de ceasornic sau in sensul opus), rAspunsul la intrebare se presupunea a fi pozitiv. Daca inelul se balansa intr-o parte si in alta si migcarea lui nu forma un cerc, alimentul era considerat a fi nepotrivit pentru acea persoana. in unele cazuri, rezultatul pentru acelasi produs se schimba dupa 0 perioada de timp ~ insemna c3 produsul a fost