Sunteți pe pagina 1din 16
A n u l V I , n r . 1 . 1 7 2
A n u l
V I ,
n r .
1 . 1 7 2 ,
1 6
p a g i n i .
M a r ț i ,
1 2
i u l i e
2 0 1 6 ,
P r e ţ :
1
l e u
a r ț i , 1 2 i u l i e 2 0 1 6
a r ț i , 1 2 i u l i e 2 0 1 6

Nici Consiliul Judeţean şi nici Guvernul nu alocă fonduri

Doar Ministerul Muncii ar mai putea veni cu ajutoare sociale pentru sinistraţii din Petroşani

ACTUALITATE » pag. 4

Puteau scuti sute de lei

Timp de 20 de ani, localnicii din Colonie au plătit DEGEABA impozite

Puteau scuti sute de lei Timp de 20 de ani, localnicii din Colonie au plătit DEGEABA

ADMINISTRAȚIE » pag. 5

CEH. Un

administra-

tor judiciar și speciali – câţi o vrea Domnul Grigorescu

CEH. Un administra- tor judiciar și speciali – câţi o vrea Domnul Grigorescu ACTUALITATE » pag.

ACTUALITATE » pag. 3

Practicile istorice, scoase la lumină de ministrul Economiei, Costin Borc

Nu deschideţi sertarele!

Prima regulă în instituţiile statului

ADMINISTRAȚIE » pag. 8-9
ADMINISTRAȚIE » pag. 8-9

Secretarii de stat responsabili de CEH, membri în CA-ul Electrica

de stat responsabili de CEH, membri în CA-ul Electrica Afacerea verde. Certificate- le verzi care golesc

Afacerea verde. Certificate- le verzi care golesc bugetele companiilor cu capital de stat (integral sau parţial)

ACTUALITATE » pag. 3

2

Marți, 12 iulie 2016

Diverse

Gazeta de Dimineață

2 Marți, 12 iulie 2016 Diverse Gazeta de Dimineață Prăjitură cu cireșe fără aluat Ingrediente: n
2 Marți, 12 iulie 2016 Diverse Gazeta de Dimineață Prăjitură cu cireșe fără aluat Ingrediente: n

Prăjitură cu cireșe fără aluat

Ingrediente:

n 600 g cireșe proaspete fără sâmburi (puteți pune vișine, bucăți de caise sau struguri)

(puteți pune vișine, bucăți de caise sau struguri) de migdale și se amestecă bine până avem

de migdale și se amestecă bine până avem un amestec omogen. Se adaugă untul topit și ames- tecăm pentru a combina și unutul în aluat. Rezultatul este similar cu un amestec de cremă de vanilie. Se toarnă încet amestecul peste cireșe și băgăm tavă în cuptorul încins. Se coace timp de aproximativ 40-45 de minute, pană când ,,se umflă” și capătă un strat auriu gratinat deasupra. Se presară cu zahăr pudră înainte de servire. Se servește cald sau rece.

pudră înainte de servire. Se servește cald sau rece. În perioada 4 iulie 2016 –19 septembrie

În perioada 4 iulie 2016 –19 septembrie 2016, vor fi RESTRICțII DE CIRCULAțIE PE DN66 (zona Sens Giratoriu Avion – benzinaria LukOil), datorate lucrărilor de reabilitare.

Vă mulțumim pentru înțelegere!

SC ZONA D SRL

n

2 linguri (30 g) unt topit

n

4 ouă

n

1 cană (240 ml) lapte

n

3/4 cană (100 g), făină albă

n

sare 1/4 lingurită

n

1/2 cană (100 g), zahăr (eu am pus 150 g)

n

1/2 lingurită extract de migdale (esentă de migdale) atenție la concentrație

n

1/2 lingurită extract de vanilie sau 5 plicuri zahăr vanilat

n

La final zahăr pudră

Preparare:

Se încălzește cuptorul (180ºC). Se unge un vas de copt rotund cu unt. O tapetăm cu zahăr tos din abundență. Aranjăm cireșele într-un singur strat. Se lasă deoparte pană când se pregăteste ,,aluatul” din vanilie. Se amestecă ouăle cu restul de zahăr și sare. Se adaugă făina și laptele, extractul de vanilie și cel

NOU ÎN PETROŞANI

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI l Consultaţii ORL l Audiometrie tonală & vocală l Protezări auditive

Dr. PREDA MIHAI

CAbINET ORL: Petroşani, Strada Aviatorilor 19E. Programări consultaţii: 0723-814806; 0254-540574.

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Marți, 12 iulie 2016

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Marți, 12 iulie 2016

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Marți, 12 iulie 2016
 
 
 
 
 

06:00 Observator 08:00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10:55 Teleshopping 11:15 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

05:30 Lecții de viață 06:15 Ce spun românii 07:00 Ştirile Pro TV 10:30 La Măruţă (r) 11:30 Vorbeşte lumea Prezentator: Cove 13:00 Ştirile Pro TV Cu Diana Enache 14:00 Vorbeşte lumea 15:00 Lecţii de viaţă 16:00 Ce spun românii Cu Cabral 17:00 Ştirile Pro TV Cu: Monica Dascălu 18:00 La Măruță 19:00 Știrile Pro TV *Sport *Vremea 20:30 Las Fierbinți (s) 21:30 Spionul din vecini (SUA, 2010, acțiune) 23:30 Știrile Pro TV 00:00 Spion pe cont propriu (s) 01:00 Las Fierbinți.

10:50 Filler Jocurile Olimpice de vară, Rio

09:30 Teleshopping 10:00 Nimeni nu-i perfect 10:15 Școala.tv 11:00 Teleshopping 11:30 Focus Magazin 12:10 Cireașa de pe tort 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14 14:30 Teleshopping 15:00 Mondenii 16:00 Cronica netului 16:30 Focus 17:00 Trăsniții 18:00 Focus 19:30 Mama mea gătește mai bine 20:30 Academia lui Horia 22:00 Jurnalul unui burlac 22:30 Trăsniții 23:15 Focus din inima României.

2016

11:00 Viața cu Derek 12:00 Teleshopping 12:30 Comorile Parmei: Mânăstirile din împrejurimile Parmei

13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe 1 16:55 Vorbește corect! 17:00 Nocturne 18:00 Europa mea 18:55 Exclusiv în România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Războiul lui Stalin cu URSS-ul:

20:30 Poftiți pe la noi:

Poftiți de vă iubiți 23:30 Un show păcătos 01:00 Camelot (s) 03:00 Acces direct.

1924-1953:

Prăbușirea svasticii 22:15 Nebunii de pe Madison Avenue.

Director: Ramona ROȘULESCU 0722.165.209 Redacția: Mihaela MIHAI Carmen COSMAN-PREDA Bianca HOLOBUț Departament
Director:
Ramona ROȘULESCU 0722.165.209
Redacția:
Mihaela MIHAI
Carmen COSMAN-PREDA
Bianca HOLOBUț
Departament producție:
Denisa BÂRGĂU
Editorialiști:
Nicu TAȘCĂ, Ionuț DRĂGOTESC
Administrație & Marketing:
Cristina BARON
Colaboratori speciali:
Amarildo SZEKELY, Genu TUTU
Cotidian regional tipărit la Tipografia ProdCom Tg.Jiu

Act u a l it a t e

3

Marți, 12 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

u a l it a t e 3 Marți, 12 iulie 2016 Gazeta de Dimineață CEH.

CEH. Un administrator judiciar și speciali – câţi o vrea Domnul

Grigorescu

Numirea administratorului special

al Complexului Energetic Hunedoara

va avea loc în cursul zilei de marți, când se va întruni Adunarea Generală a Acționarilor. AGA va dizolva Consiliul de Administrație și va numi un administrator special. Sau doi, întrucât informațiile din ulti- mele zile arată că va fi un reprezen- tant de la centru şi unul din teritoriu. Asta după ce a căzut varianta Sinan Mustafa. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Cosmin Chiuzan, a declarat, luni, pentru Gazeta de Dimineață, că AGA se întrunește în cursul zilei de marți. ”În cadrul ședinței va fi dizolvat Consiliul de Administrație și va fi numit administratorul spe- cial”, a precizat Cosmin Chiuzan. Directorul CEH a mai afirmat că nu știe cine va ocupa poziția de administrator special. Dacă în ultimele zile, surse din

minister au arătat că ministrul are în atenţie doi administratori speciali, pe ultima turnantă se pare că 1 este mai mare ca 2. Roata morii energetice După ce a fost vehiculat numele turcului Sinan Mustafa - specialist în administrarea societăților în insolvență/privatizare, care adminis- trează Electrocentrale Galați – pe fir

au intrat alte nume. Așa că, s-a vorbit despre un administrator special care să repre- zinte statul și unul care să reprezinte județul și care să aibă și susținere PSD pentru ca tehnocrații să nu mai fie ”vânați” de politicieni. Se vehiculează că administrato- rul special reprezentant al statului ar urma să fie Nicolae Bogdan Codruț Stănescu. Un obișnuit al CEH, întru- cât directorul DGPAPSE din Ministerul Energiei a făcut parte, anul trecut, dintre reprezentanții sta- tului la CEH, poziție din care a fost remunerat cu suma de 12.860 lei. Stănescu a fost și administrator spe- cial al Hidroelectrica, dar și repre- zentant al statului la Complexul Energetic Oltenia și Oltchim. Celălalt administrator al CEH ar fi putut fi un energetician din județ. Categorie la care sunt vehiculate trei nume: Daniel Andronache, Aurel Niculescu și Valentin Brînzea. Primii doi foști directori generali ai societății, iar cel de-al treilea fost șef de investiții la Mintia și, ulterior, fost secretar în Ministerul Energiei. Daniel Andronache susține că nu va renunța la funcția de consilier județean. Aurel Niculescu afirmă că sunt doar zvonuri lansate de cei care vor să îl înlăture din cadrul complexului.

de cei care vor să îl înlăture din cadrul complexului. ”Dacă AGA e mâine, sigur nu

”Dacă AGA e mâine, sigur nu sunt eu propunerea, aș fi știut”, a declarat Aurel Niculescu. Fostul director al CEH a evitat însă să răspundă dacă ar accepta în cazul în care i s-ar propune. Valentin Brânzea nu a putut fi contactat. Complexul Energetic Hunedoara

a reintrat în insolvență pe data de 23 iunie. Judecătorul sindic de la

Tribunalul Hunedoara, Ioan Drăgan, cel care a judecat insolvența CEH și-

n ianuarie, a numit același adminis-

trator judiciar, GMC Craiova. Potrivit informațiilor, reprezentanții Casei de Insolvență i-

au cerut ajutorul lui Remus Borza, cel care conduce Euro Insol și a scos Hidroelectrica din Insolvență, măcar din poziția de administrator special. Cum statul nu are de gând să se folosească de cunoștințele lui Remus Borza din nicio poziție, jude- cătorul sindic de la Tribunal dove- dind deja că Borza este „personna non grata”, tabloul CEH pare a fi unul cu autor necunoscut dar cu ramă clară: FALIMENT. Discuţia e clară: îşi asumă Ministerul Energiei – recomandat de o inerţie absolută – să pună rama?

Mihaela MIHAI

Secretarii de stat responsabili de CEH, membri în CA-ul Electrica

Afacerea verde. Certificatele verzi care golesc bugetele companiilor cu capital de stat (integral sau parţial)

Electrica ar fi cumpărat certificate verzi în valoare de 50 milioane de euro, care ajung societății până în anul 2019, în condițiile în care piața este suprasaturată de certificate verzi. Care

e legătura Electricii cu județul Hunedoara? Una

simplă. Doi dintre secretarii de stat din Ministerul Energiei, unul dintre ei chiar coordonatorul grupu- rilor de cărbune constituite la nivelul ministerului pentru identificarea problemelor și soluțiilor pentru huilă și lignit.

Cristian Bușu și Corina Popescu fac parte din Consiliul de Administrație al Electrica, aceștia fiind totodată și secretari de stat în cadrul Ministerului Energiei. Recent, potrivit informațiilor din domeniul energetic, Electrica a achiziționat certificate verzi care să-i ajungă până în 2019. Piața e suprasatu- rată de numărul mare de certificate verzi scoase

la vânzare, dar cu toate acestea, Electrica ar fi

dat pe pachetul ei 50 de milioane de euro. Întrebarea care se naște în mod firesc este cum pot secretarii de stat să se ocupe de proble-

mele societăților din protofoliul ministerelor, în condițiile în care ei sunt membri ale unor foruri de conducere ale companiilor de pe piața de energie. Concurență directă la mult mai neprofitabilul Complex Energetic Hunedoara. Se știe deja că specialiștii din ministere sunt trimiși să reprezinte statul într-o multitudine de companii în care aces- ta este acționar. Păi cum să faci tu treabă și la OMW, și la CEH, și la Petrom, și la Nuclearelectrica sau GDF Suez în condițiile în care toate aceste companii sunt concurente pe piața de energie? Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, susținea, duminică, că ”tranzacțiile cu certificate verzi sunt, în prezent, principala sursă de corupție în sector”. ”Sistemul de promovare a energiei regenerabile este în mare dificultate, fiind la extrema opusă generozității oferite de Parlament la începutul aplicării schemei de sprijin. Tranzacțiile cu certificate verzi sunt, în prezent, principala sursă de corupție în sector.

Totul pleacă de la disperarea investitorilor că vor rămâne cu niște hârtii fără valoare și de la lăcomia unora care uită de etică, de interesele organizațiilor pe care le reprezintă și au inconștiența de a nu se teme de acțiunile procurorilor”, susține Răzvan Nicolescu. Fostul ministru mai precizează că discută despre acetse lucruri de ceva timp, ”însă lucrurile merg spre rău și nu spre bine, cu complicitatea unui cadru de reglementare lipsit de predictibilitate”. ”Sunt convins că, la un moment dat, vor exista consecințe. Sper să nu fie prea târziu”, a mai spus Nicolescu. De menționat că pe parcursul acestui an, CEH, societate aflată în protofoliul ministerului din care fac parte și cei doi membri ai CA-ului de la Electrica, nu au a achiziționat certificatele verzi necesare. Din cauza acestui fapt a primit o amendă de 14 milioane de lei, în condițiile în care certificatele ar fi costat societatea unedeva la 4 milioane de lei.

4

Marți, 12 iulie 2016

Act u a l it a t e

Gazeta de Dimineață

12 iulie 2016 Act u a l it a t e Gazeta de Dimineață Nici Consiliul

Nici Consiliul Judeţean şi nici Guvernul nu alocă fonduri

Doar Ministerul Muncii ar mai putea veni cu ajutoare sociale pentru sinistraţii din Petroşani

Deşi speranţa le era la Guvern sau la Consiliul Judeţean în privinţa unor ajutoare financiare mai constis- tente, sinistraţii din Petroşani vor rămâne, cel mai probabil, doar cu banii alocaţi de Consiliul Local Petroşani. În cea mai fericită situaţie ar mai putea veni ceva ajutoare de al Ministerul Muncii, în baza anchetelor sociale trimise la Bucureşti de admi- nistraţia publică locală, pentru că, în rest, legea nu mai permite alocarea de ajutoare financiare de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu,

în anul 2008. “Nu există posibilitatea acordării de ajutoare (n.r. de la Consiliului Judeţean Huendoara), pentru că legea pe baza căreia s-au acordat ajutoare de urgenţă în anul 2008 a fost abrogată. A intrat în vigoare legea care prevede obligati- vitatea ca persoanele să aibă asigu- rarea obligatorie pe locuinţă şi Guvernul poate să vină doar în com- pletare cu un sprijin, dar acesta con- stă doar în materiale de construcţii. Dar, există posibilitatea ca pe baza anchetelor sociale care li s-au făcut, prin Ministerul Muncii să primească

un ajutor social. Nu este practic un ajutor pentru refacerea locuinţelor, este un ajuor social pentru persoa- nele aflate în nevoi temporare”, a declarat vicepreşedintele CJ Huendoara, Sorin Vasilescu, fost prefect de Hunedoara. Pentru sinistraţii din Petroşani, administraţia publică locală a apro- bat acordarea unor ajutoare de primă urgenţă. Cea mai mare sumă a fost alocată celor din cartierul Aeroport, unde 30 de apartamente au fost distruse total, adică 3.000 de lei fiecare. Pentru alte 15 familii din

adică 3.000 de lei fiecare. Pentru alte 15 familii din cartierul Colonie s-a aprobat acorda- rea

cartierul Colonie s-a aprobat acorda- rea unor ajutoare de urgenţă în valoare de 1000 de lei fiecare. Puţine sunt familiile care au încehai- tă asigurarea obligatorie pentru locuinţele proprietate personală.

Carmen CoSMAn-PreDA

Sporuri şi stimulente financiare, atacate de Guvern la Curtea Constituţională

Sunt vizaţi: bugetarii din administraţie, sănătate şi transporturi

Legile care prevăd sporuri şi stimulente financiare pentru bugetarii din administraţie, din Ministerul Transporturilor şi Sănătate, precum

şi cei care deţin titluri de doctor, au

fost atacate la CCR de către Guvern, potrivit MEDIAFAX.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire

la dispoziţiile proiectului de lege pen-

tru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016, a anunţat luni Executivul. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării,

pentru personalul Agenţiei Naţionale

a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.),

inclusiv demnitarii, a unui spor pen- tru risc şi suprasolicitare neuropsihi- că de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acor-

de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acor- dă în raport cu salariul de

dă în raport cu salariul de bază. Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, faţă de chel- tuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Potrivit calculelor Executivului, acor- darea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar

suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual. De asemenea, Guvernul conside- ră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pen- tru întreg personalul A.N.F.P., în con- diţiile în care nu este definită activi- tatea specifică ce presupune acor- darea unor drepturi salariale supli- mentare. Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanţare şi, potri- vit art.138 alin (5) din Constituţia

României, republicată, nicio cheltuia- lă bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. ''Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht'', mai arată Guvernul. Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor - personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor. Au furat până și motosapa din garaj Doi adolescenți,

Au furat până și motosapa din garaj

Doi adolescenți, unul din Petroșani și unul din Vulcan, au intrat prin efracție într-un garaj din Vulcan de unde au furat o motosapă. Ulterior, băieții au abandonat utilajul pe o stradă. Cei doi adolescenți, în vârstă de 16, res- pectiv 17 ani, au fost surprinși, noaptea, de poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Vulcan când au abandonat pe Strada Muntelui, din municipiul Vulcan, o motosapă. ”În urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit că cei doi au sustras motosapa dintr-un garaj, în care au intrat prin efracţie”, a declarat Bogdan Nițu, purtător de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei doi tineri sunt cercetați penal în stare de libertate pentru furt calificat.

Carmen CoSMAn - PreDA

Adm in ist ra ț ie

5

Marți, 12 iulie 2016

gazeta de Dimineață

ist ra ț ie 5 Marți, 12 iulie 2016 gazeta de Dimineață Puteau scuti sute de

Puteau scuti sute de lei

timp de 20 de ani, localnicii din colonie au plătit Degeaba impozite

Localnicii din Cartierul Colonie au plătit absolut degeaba impozite şi taxe locale pentru locuinţe. Vechiul Cod Fiscal îi scutea de plata acestora, dar oamenii nu au ştiut legea, iar repre- zentanţii Serviciului de Taxe şi Impozite Locale nu i-au anunţat că pot beneficia de astfel de facilităţi. În con- secinţă, absolut nicio persoană nu a cerut astfel de scutiri de plată. Vorbim de sute de lei anual de la fiecare familie, bani pe care, legal, oamenii nu ar fi trebuit să îi plătească! Cei care locuiesc în clădiri istorice şi care nu desfăşoară activităţi comer- ciale ar fi avut dreptul la scutiri de la plata taxelor şi impozitelor locale şi asta nu de ieri – de azi, ci din 1994 până anul acesta, când a intrat în vigoare noul Cod de Procedură Fiscală. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului, pe lista monumentelor istorice figurea- ză primul Sediu al Societăţii Anonime Române Petroşani, înfiinţat în anul 1920. În prezent, clădirea adăposteşte Muzeul Mineritului Petroşani. De ase- menea, vorbim despre vechiul sediu al Sindicatului Minier, care a funcţio- nat între anii 1921- 1946, situate pe strada Cuza Vodă, la nr. 6. Peste timp, aici a fost amenajată Cantina Socială, mutată şi ea între timp. Monument istoric este Biserica de Lemn Sfinţii Arhangheli (a Sânonilor), construită în secolul XVIII, care se află în zona Stadionului, dar şi fostul Cazinou al Funcţionarilor, clădire con- struită în 1905, care adăposteşte azi Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu, precum şi Dispensarul Principele Mircea, înfiinţat în anul 1925, care astăzi este sediul Casei de Cultură a Studenţilor

Petroşani sau Cazinoul Muncitoresc, inaugurat în anul 1925, situat în Colonie şi transformat în restaurant. Pe lângă clădirile cu valoare istori- că, Petroşaniul are şi două zone pie- tonale istorice, sau urbane cum sunt ele definite de lege. Prima este reprezentată de cartie- rul de Locuinţe Muncitoreşti Colonia, iar a doua zonă istorică urbană decla- rată în Petroşani este centrul istoric al oraşului, cuprins între Piaţa Victoriei şi Centrul Civic, care datează de la sfâr- şitul secolului XIX. Ei, bine, dintre toate aceste clădiri monument istoric, doar instituţiile publice sau biserica prinsă în această listă au fost scutite de plata impozitelor şi asta în baza altor prevederi legale şi nicidecum a vechilor coduri fiscale care au avut valabilitate până anul acesta. Din 1994, legea a exclus de la plata impo- zitelor aceste clădiri şi abia prevederi- le noului Cod Fiscal au lăsat la latitu- dinea administraţiilor locale dacă apli- că sau nu scutirile. Într-adevăr, potrivit prevederilor legale, contribuabilii, per- soanele fizice, îndreptăţite de a bene- ficia de scutire la plata impozitelor şi taxelor locale erau obligate să prezin- te organului fiscal sau organului local care prestează serviciul, copia actului care atestă situaţia care îl exonerează de la plata impozitului sau a taxei, iar scutirea de impozite şi taxe locale se acorda începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauză pre- zentau actele doveditoare prin care se atesta situaţia respectivă. Şi, pentru că oamenii mai mult ca sigur nu au ştiut de aceste drepturi financiare, nici reprezentanţii Serviciului de Taxe şi Impozite nu par să se fi grăbit să îi anunţe că pot fi

scutiţi de plata dărilor, aşa că au înca- sat cu conştiinciozitate, an de an, taxele pe care, în mod normal, nu tre- buiau să le perceapă! “Nu am avut nicio solicitare în acest sens. Ori nu au ştiut de preve- derile Codului Fiscal, ori cine ştie… Este şi o situaţie mai dificilă, pentru că, odată trecută clădirea ca monu- ment istoric, sunt mai greu de făcut şi modificările arhitecturale, de exem- plu”, a declarat Alin Mihai Gal, şef Serviciu Constatare şi Impunere Persoane Fizice şi Juridice. De precizat că, oricum, cu sau fără declaraţia proprietarului clădirii de la taxe şi impozite, oamenii oricum nu pot aduce modificări arhitecturale fără acordul obligatoriu al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara. Colonia este înscrisă în zona C de impozitare, ceea ce înseamnă o valoare impoza- bilă de 600 de lei/ mp, dar acesta este doar unul dintre coeficienţii care intră în calculul impozitului pentru locuinţă. Cartierul de Locuinţe Muncitoreşti “Colonia Petroşani” a luat fiinţă la fina- lul secolului XIX, astăzi fiind cunoscut sub denumirea de Cartierul Colonie. Cartierul de Locuinţe Colonia a fost inclus în lista D.M.A.S.I. la categoria „zonă istorică urbană”. Zona este deli- mitată de râul Jiul de Est, str. Cărbunelui, gara şi linia CFR, str. Vlad Ţepes. O caracteristică a cartierului o reprezentau străzile largi pentru acea vreme (n.r. deşi acum foarte înguste) şi surprinzător de drepte. În trecut, în colonie erau amenajate linii ferate pe care, cu vagoneţii, se aducea direct la casele minerilor raţia de cărbuni de care aceştia beneficiau atunci de la Societatea Minieră Anonimă. Tot aici

atunci de la Societatea Minieră Anonimă. Tot aici funcţionau o baie comunală, precum şi un cazinou,

funcţionau o baie comunală, precum şi un cazinou, care acum adăposteşte un restaurant şi sediul unei societăţi comerciale. Bătrânii îşi aduc foarte bine aminte că în acel cartier mai funcţiona un magazin denumit „Consum”, de unde gospodinele îşi făceau cumpărăturile care erau trans- portate direct la poarta casei cu ajuto- rul vagoneţilor. Colonia a fost inclusă, după anul 1990, pe Lista Monumentelor Istorice şi este clasifi- cată drept „zona pietonală istorică”. Deopotrivă, acest statut împiedică şi proprietarii caselor să modifice faţade- le clădirilor fără acceptul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi al ministe- rului de resort. În realitate multe dintre clădiri sunt în paragină, iar altele, cla- sificate drept monumente istorice, cum este fosta baie comunală, au dis- părut între timp. În acelaşi timp, cartie- rul şi-a modificat mult aspectul şi unele case de colonie s-au transfor- mat în adevărate vile. De precizat că nu puţini sunt cei care au spus că declararea Coloniei Petroşani drept zonă pietonală istorică este oarecum forţată şi că zona nu are nimic care să-i atragă pe turişti. Pe de altă parte, autorităţile locale au făcut numeroase demersuri pentru declasificarea zonei, însă nu s-a putut.

carmen coSMan - pReDa

Marți nu se lucrează la primăria Vulcan. angajații sunt în grevă

Vulcănenii care astăzi- marți au treabă la pri- mărie nu vor avea cu cine sta de vorbă întru- cât funcționarii publici de aici sunt în grevă generală.

”Conducerea Primăriei Municipiului Vulcan informează

cetățenii că marți 12 iulie 2016, ca urmare a deciziei funcționarilor din primărie luată prin Sindicatul acesto- ra - de intrare în grevă, activitatea cu publicul este întreruptă pe toată durata programului”, informează conducerea Primăriei Vulcan. Potrivit acesteia, programul va fi reluat în condiții normale miercuri, 13 iulie 2016. Funcționarii publici din mai multe administrații din țară vor fi marți în

grevă generală, în județul Hundoara participând la protest angajații din 10

primării, totalizând circa 220 de per- soane.

Sc Hotel RuSu SRl angajează:

bucătaRi cu expeRiență, oSpătaRi și pizzeR

(oferim salariu foarte atractiv, în concordanță cu gradul de implicare în activitate). cV-urile pot fi trimise la e-mail-ul hotelului: info@hotelrusu.ro. Relații la telefon: 0742.087222 / 0742.087221.

6

marți, 12 iulie 2016

Anunțuri–Utile

gazeta de dimineață

12 iulie 2016 Anunțuri–Utile gazeta de dimineață întreruperea furnizării de energie electrică Pentru

întreruperea furnizării de energie electrică

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, Enel Distribuţie Banat anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.

marți, 12 iulie

HAȚeg, str. T. Vladimirescu, Viilor: 9:00–16:00 romoȘel; BoBâlnA (parțial): 9:00–16:00 PetroȘAni, str. Cuza Vodă, M. Eminescu, I.L. Caragiale, Egalității, Anton Pann, Plopilor, Cărbunelui: 9:00–16:00 luPeni, str. Bărbăteni, bl. 12: 9:00–16:00 PriHodiȘte: 9:00–16:00

telefoane utile

OPC Hunedoara - 0254.214.971

Spitalul de Urgență Petroșani -

0254.544.321

Spitalul de Boli Cronice Petrila – 0254.550.350 / 0254.550.722 Poliția Petroșani - 0254.541.930 Poliţia Petrila – 0254.550.309 Agenția de Protecția Mediului Hunedoara – 0254.215.445 Număr Unic de Urgență – 112 Consiliul Judeţean Hunedoara – 0254.211.350

Prefectura Hunedoara – 0254.211.850/ 0254.211.851 /

0254.211.439

ISU Hunedoara – 0254.214.220/0254.214.221 Inspectoratul Şcolar Judeţean– 0254.213.315/0254.215.755 Primăria Petrila – 0254.550.760/0254.550.977 Primăria Petroşani – 0254.541.220 Primăria Aninoasa – 0254.512.108 Primăria Vulcan – 0254.570.340/0254.570.011 Primăria Lupeni – 0254.560.725 Primăria Uricani – 0254/511.121/0254.511.101 Societatea Complexul Energetic Hunedoara - 0254.544.312

/0254.506.205

Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului – 0374.172.600.

de Închideri Mine Valea Jiului – 0374.172.600.   Anunțuri » Vând teleFon SAmSung S5 Blue 16
 

Anunțuri

»

Vând teleFon SAmSung S5 Blue 16 GB. Folosit

doar 6 luni. Cu garanție. Preț 1.100 lei negociabil.

Informații la tel. 0725.534.283.

»

Vând teleFon SAmSung grAnd neo Dual Sim,

stare excelentă. Preț: 500 lei, negociabil. Informații la tel.:

0725.534.283.

»

Vând cASă în VulcAn, VAleA ungurului,

construită în anul 1990, suprafaţă utilă de 169 mp, suprafaţă teren de 854 mp, toate utilităţile – energie electrică, apă, canalizare, Internet, telefon fix – 3 camere, 3 holuri, bucătă- rie, cămară, baie, balcon, 2 beciuri subsol, anexă formată din

garaj şi bucătărie, fântână în curte, parcare două locuri. Preţ 67.500 euro, negociabil. Relaţii la telefon:

0724-085.450.

euro, negociabil. Relaţii la telefon: 0724-085.450. luPeni, str. T. Vladimirescu (bl.74), Agenți ecomonici,

luPeni, str. T. Vladimirescu (bl.74), Agenți ecomonici, Parangului (bl. G1, G4, A7, A8), Teodora Lucaciu: 9:00–17:00 ormindeA (zona Ciumagu); BLĂJENI (zona Plai); BUCUREȘCI (zona Sătuț); TÂRNAVA DE CRIȘ (parțial): 9:00–

17:00

glodgHileȘti; BrădăȚel; runcȘor; PetreȘti; godineȘti; gurASAdA (parțial); Boiu de SuS; Boiu de JoS; cărmăZăneȘti; dănuleȘti; câmPuri de SuS: 9:00-19:00

cărmăZăneȘti; dănuleȘti; câmPuri de SuS: 9:00-19:00 Furnizorii de apă potabilă anunță: S.C. Apa Serv

Furnizorii de apă potabilă anunță:

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A Petroşani anunţă res- tricţii în furnizarea apei potabile pentru marţi, 12.07.2016 în oraşul:

lupeni - între orele 09.00 - 15.30. Zona afectată:

Cartier Viitorului, str. Tineretului, str. Castanilor. Motivul restricţiei: remediere pierdere şi refacere branşament bl. B10, str. Tineretului. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroşani îşi cere scuze pentru disconfortul creat și vă multumeşte pentru înțelegere. Birou Presă S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroșani Se sistează furnizarea apei potabile în localitatea Brad, în data de 13.07.2016 între orele 08:00-18:00 pe străzile: Liceului (bl. 2, 8, Școala HCC), 9 Mai (bl. M1, M2, M3, M4), Al. Liceului (bl. 19, 21, 23, 25), Independenței (bl. 17), Republicii (bl. 1- 6, 43, Autogară), Iazului (bl. 7, 27, 30), Șoimilor (bl. 26, 28), Plopilor (bl. 29, 32), Vânătorilor (bl. M8, CX24, CX25, CX26), Dealul Tăului, Gura Ruzii, Părăieni, Poenița, Libertății (CX36, B24), Primăria, Biblioteca, Casa de Cultură, Muzeu, pentru lucrări în cămine SCADA pe străzile Independenței și Republicii. Apa Prod își cere scuze pentru disconfortul creat. Vă mulţumim pentru înţelegere, Conducerea S.C. Apa Prod S.A. Deva.

Prod își cere scuze pentru disconfortul creat. Vă mulţumim pentru înţelegere, Conducerea S.C. Apa Prod S.A.
Prod își cere scuze pentru disconfortul creat. Vă mulţumim pentru înţelegere, Conducerea S.C. Apa Prod S.A.

Act u a l it a t e

7

Marți, 12 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

u a l it a t e 7 Marți, 12 iulie 2016 Gazeta de Dimineață Deși

Deși încă nu știe cum,

Directorul CEH va contesta amenda de 740 milioane de lei aplicată de Fondul de Mediu pentru lipsa certificatelor de carbon

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a fost amendat de Fondul de Mediu cu suma de 740 milioane de lei, amenda venind ca urmare a fap- tului că societatea hunedoreană nu a achiziționat până la termenul limi- tă, 30 aprilie, certificatele de carbon necesare întrucât termocentralele nu îndeplinesc condițiile de mediu. Directorul societății spune că va con- testa sancțiunea, deși nu știe clar cum va face acest lucru. ”Amenda este de 740 milioane, am primit o notificare săptămâna tre- cută. E o amendă care ne împovă- rează mai mult decât am fost împovărați, dar avem intenția să o contestăm. O să ne gândim la o for- mulă de atac, deocamdată suntem în termenul de 30 de zile în care putem să o contestăm”, a declarat, luni, pentru GD D , Cosmin Chiuzan, directorul Complexului Energetic Hunedoara. Cum CEH nu a achiziționat nici certificatele verzi societatea a fost amendată, luna trecută, cu suma de 14 milioane de lei. Complexul Energetic Hunedoara nu a achiziționat nici la acest moment certificatele de carbon și verzi necesare funcționării termocen- tralelor Mintia și Paroșeni deși ter- menul limită pentru depunerea aces- tora a fost data de 30 aprilie. Conducerea CEH nu are soluții pen- tru a face rost de sumele necesare pentru achiziția acestor certificate, iar amenda aplicată de Fondul de Mediu nu exonerează compania de cumpărarea certificatelor de CO2. Lipsa banilor pentru achiziția cer- tificatelor de carbon era certificată și de raportul întocmit de administrato- rul judiciar (pe vremea când Complexul Energetic Hunedoara se afla în prima perioadă de insolvență) asupra cauzelor insolvenței încă din luna martie. ”Societatea nu are resursele necesare pentru achiziționarea certi- ficatelor de emisii de gaze cu efect de seră. La 30 aprilie 2016, instalațiile poluatoare din România aflate sub schema europeană a emi- siilor de gaze cu efect de seră (EU ETS- EU Emissions Trading Scheme) trebuie să transmită către Comisia Europeană certificatele de carbon aferente emisiilor de gaze

efectiv realizate anul trecut. Neconformarea instalaţiilor din România, precum şi din celelalte ţări, înseamnă o amendă de 100 euro/certificat de carbon nerestituit sau tonă CO2 emisă, conform legi- slaţiei europene şi naţionale în vigoare”, arăta GMC Craiova, admi- nistrator judiciar al Complexului Energetic Hunedoara în raportul asupra cauzelor insolvenței. Potrivit aceluiași raport, pentru energia produsă anul trecut în cele două termocentrale, CEH SA trebu- ie să achiziționeze un număr de 1.674.596 certificate de emisii de gaze cu efect de seră, valoarea acestora fiind estimată la aproxima- tiv 35.769.370 lei. Prețul este însă calculat la data de 7 martie anul curent, când prețul de cumpărare al unui certificat era de 4,80 euro, la un curs valutar de 4,45 lei/euro. Practica arată însă că atunci când cererea de certificate este mare, prețul acestora crește. Așa se face că la acest moment, potrivit sur- selor din cadrul CEH, compania ar avea nevoie de aproximativ 45 milioane de lei pentru certificatele de carbon. Anul trecut, CEH a primit o amnedă de peste 538 milioane de lei pentru că nu a achiziționat la ter- men certificatele de carbon. ”CEH nu are resursele necesare pentru cumpărarea acestor certifica- te, iar eventuala amendă de 100 euro/certificat neachiziționat până la termenul limită urmează a se adău- ga sumei stabilite anul trecut de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului de Mediu care a emis Decizia 129916/26 noiembrie 2015 prin care

a aplicat Societății Complexul

Energetic Hunedoara penalități în sumă de 538.216.725 lei ca urmare

a faptului că societatea nu a restituit certificatele de emisii de gaze cu efect de seră până la data de 30 aprilie 2015”, mai arăta GMC Craiova. Fosta conducere a CEH, în speță directorul Emil Floruț, spunea că va contesta amenda dar va face şi plângeri penale împotriva celor care au întârziat acordarea ajutorului de salvare. Floruț a fost demis de la Complex, așa că e posibil ca

Floruț a fost demis de la Complex, așa că e posibil ca vinovații să scape și

vinovații să scape și de această dată nepedepsiți. Sub pretextul că CEH are nevoie de bani pentru achiziţionarea certifi- catelor de carbon, Guvernul Ponta a disimulat, anul trecut, un ajutor de salvare avizat de Comisia Europeană. După etapa europeană, partea română a întârziat – voit sau nu vor stabili organele de anchetă - acordarea acestui ajutor, deşi acela era de importanţă imediată pentru achiziţionarea certificatelor de car- bon. CEH a cumpărat, într-un final, certificatele de carbon, însă mult prea târziu și cu peste un milion de euro în plus. Cele 98 de milioane de lei, cât reprezintă prima și singura tranșă din cele 167 de milioane aprobate de Guvern, au plecat spre băieții deștepți care acționează pe piața certificatelor de carbon. A pierdut, bineînțeles complexul și implicit sta- tul român. Care stat știa că societa- tea hunedoreană nu are de unde returna împrumutul. Pentru accesa- rea împrumutului, statul a ridicat administrarea fiscală de la CEH și a pus o serie de active, care să aco- pere valoarea celor 167 milioane de lei, sub sechestru. Pe la colțuri se spunea că de fapt se urmărește închiderea societății pentru acoperi- rea urmelor lăsate de operațiunile ilegale și tăierea și vinderea la fier vechi a activelor. Aceasta este operațiunea cea mai de succes reali- zată de guvernele României de după Revoluție. De remarcat că CEH a avut în vistierie certificate de carbon, însă aceste „bilete„ au fost vândute în 2014 de Termocentrala Mintia. Peste 5,5 milioane de euro a

obținut, în 2014, Complexul Energetic Hunedoara în urma vân- zării certificatelor de carbon de către Electrocentrale Deva, mai exact Termocentrala Mintia. La acel moment, martie 2014, Mintia avea un surplus de circa 1,9 milioane de certificate. Vânzarea certificatelor de carbon de la Mintia, faptă pe care nu o recunoște nimeni, este dovedită de raportul administratorilor pe anul 2013, document ce la final poartă semnătura lui Ioan Stamin Purcaru (președinte de CA la acel moment), Daniel Andronache (director general)

și Maria Ciobanu (director econo-

mic). Pe cele 919.050 certificate vân- dute, CEH a încasat 5.551.062 euro, adică aproape 25 milioane de lei. Banii nu se regăsesc în investiții, pentru că nu s-au retehnologizat nici minele, nu s-a făcut nici desulfurarea sau modernizarea grupurilor de la Mintia și nici nu s-au cumpărat echi- pamente. Banii au intrat la venituri și s-au dus pe ”cheltuieli curente, adică pe datorii, cel mai probabil pe restanțe către anumite firme. Complexul Energetic Hunedoara

a intrat din nou în insolvență pe data de 23 iunie, după ce la începutul lunii mai Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că dosarul trebuie rejudecat

din cauza unui viciu de procedură al judecătorului sindic de la Tribunalul Hunedoara. CEH reprezintă cel mai mare angajator din județul Hunedoara, compania având aproximativ 6200 de angajați, datoriile producătorului de energie depășind, înainte de amenda aplicată de Fondul de Mediu, 1,6 miliarde de lei.

Mihaela MIHAI

8

Marți, 12 iulie 2016

Adm in ist ra ț ie

Gazeta de Dimineață

12 iulie 2016 Adm in ist ra ț ie Gazeta de Dimineață Practicile istorice, scoase la

Practicile istorice, scoase la lumină de ministrul Economiei, Costin Borc

Nu deschideţi sertarele! Prima regulă în

Există angajaţi în ministere care ascund documente, spune actualul ministru al Economiei, Costin Borc. Practica este însă una largă şi la nivelul administrației locale din România. “Cancerul”- după cum spun unii dintre aleșii hunedoreni care se confruntă cu problemele din administrație – extinzându-se și aca- parând toate sectoarele. Ascunsul documentelor rerpezintă o practică în România. Informația nu trebuie să “transpire„ și, de multe ori, proiectele implementate pe bani publici sunt dezvăluite în proporție de doar aproxi- mativ 20 la sută. Nimeni nu știe exact pe ce au fost cheltuiţi banii, pentru că funcționarii publici și aleșii concentrea- ză toată informaţia “la pachet”. Informarea publică reprezintă acel PERICOL PUBLIC de care ei trebuie să se ferească. La capitolul „docu- mente ascunse” pot fi cu ușurință încadrate investițiile din stațiunile montane din Valea Jiului care au înghițit sute de milioane de lei, însă nimeni nu știe exact ce s-a realizat din acești bani. Ba mai mult, DNA-ul a verificat, la un moment dat, toate cele trei poiecte identificând nereguli ținute ascunse de ochiul publicului de aceiași angajați ai statului.

Proiectul din Parâng, milioa- ne multe, informații puține

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng reprezintă un subiect despre care petroșănenii știu lucruri puține. Și trăznite, s-ar putea spune. Realizat în proporție de doar vreo 20 la sută, Parângul a înghițit bani mulți. Ce are de făcut un petroșănean care vrea să știe exact pe ce s-au dus banii? Să întrebe la primărie. “Dacă este cineva interesat, îi punem la dispoziție toate informa- țiile. Apoi poate merge în teren să verifice”, a declarat, luni, pentru GDD, Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroșani. Site-ul primăriei nu are o secțiune specială pentru proiectul din Parâng din care omul de rând, plăti- tor de taxe și impozite să știe pe ce s-au dus banii, ce s-a făcut și ce mai este de făcut. În urmă cu vreo șase-șapte ani, în cadrul unei vizite în Valea Jiului, fostul ministru Elena Udrea l-a averti- zat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi răspicat. „Dacă vin şi în Parâng şi am aceeaşi surpriza ca în Pasul Vâlcan, mă voi supăra foarte tare”, spunea -

în Pasul Vâlcan, mă voi supăra foarte tare”, spunea - la un local din Lupeni –

la un local din Lupeni – Udrea, ffă- când referire la proaspăta (la acel moment) recepţie a telegondolei din Pasul Vâlcan. Vă amintiţi probabil avaria care a ţinut blocaţi turiştii în cabine, pe cablu. Între aceştia se afla şi ministrul Udrea. Surpriza a fost completată şi de faptul că „telegondo- la ducea spre nicăieri”. De atunci până acum, lucrurile nu au cunoscut o schimbare semnificativă. Rămânând în Parâng, la finele anului trecut, reprezentanţii Primăriei Municipiului Petroşani au alocat peste 115.000 de lei la pen- tru două snow mobile şi două ATV- uri, într-un context în care proiectul turistic zace în hibernare. Iubitorii muntelui spun că mijloacele de transport erau folosite în scop per- sonal de oamenii de afaceri care sunt prinşi în proiectul Parâng, printre aceştia aflându-se şi Adrian Gărdean. Atribuirea contractului s-a făcut prin încredinţare directă, către firma Kranz Eurocenter, cu care administra- ţia publică locală implementează pro- iectul de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng. Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi spunea că ATV-urile şi snow mobilele sunt utile pentru depla-

sarea la munte a celor care adminis- trează domeniul schiabil din Parâng, inclusiv ca să dea drumul la instalaţiile de transport pe cablu. Conform cifrelor oficiale, un singur snow mobil a costat 28.146 de lei, în timp ce pentru

un ATV municipalitatea a

cheltuit 29.628 de lei.

De precizat că, în ulti-

mii ani, finanţarea îndrăz-

De precizat că, în ulti- mii ani, finanţarea îndrăz- care administraţia locală era acuza- tă de

care administraţia locală era acuza- tă de favorizarea unor firme în ca- drul organizării procedurii de achi- ziţie publică pentru execuţia lucră- rilor. Totodată, reclamaţiile vizau şi decontarea unor sume nejustificate pentru o serie de lucrări din Parâng. Licitaţia pentru realizarea lucrărilor cuprinse în proiect a fost câştigată de asocierea de firme Kranz Eurocenter Piteşti – Acomin Cluj şi Doppelmayer.

"Un proiect de hotărâre de Guvern care vine de la un alt minister pen- tru a fi avizat la noi în minister și care e pierdut pe holuri, săptă- mâni sau luni de zile. Poate să ne lăudăm viitorului Guvern că am reușit să punem bețe în roate unui Guvern independent", a spus vicepremierul.

Pasul Vâlcan, telegondola care pleacă de nicăieri pentru a ajunge niciunde

Proiectul turistic din Pasul Vâlcan este și el unul care e la secret. Banii s-au cheltuit pentru construcția tele- gondolei, care acum are probleme cu terenul de la baza punctului de pleca- re, acesta plecând realmente la vale. Primarul Gheorghe Ile spune și el că dacă vreun vulcănean e interesat de proiect poate obține toate informa- țiile de la compartimentul de investiții. Spre deosebire de Tiberiu Iacob-Ridzi, edilul de la Vulcan nu i-ar trimite pe curioși să constate realitatea și în teren. “Nu pot spune că angajații au ascuns documentele de mine. Nu au cum, că se văd la plăți. Nu mi-aduc aminte să mă fi ocolit, ca să spun așa”, a completat Gheorghe Ile. Investiția în telegon- dola de la Vulcan face obiectul unui dosar aflat pe

ţiile bugetare au venit cu foarte mare greutate şi au fost nesemnificative. În 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a alocat Primăriei Petroşani 20.000 de lei des- tinaţi proiectului ce vizează dezvolta- rea domeniului schiabil din Parâng. Banii, extrem de puţini, au fost repede cheltuiţi pentru finalizarea lucrărilor de amenjare a bazinelor de apă, iar ministeriabilii promiteau că, în funcţie de alocaţiile bugetare anuale, pentru finalizarea acestui proiect în anii următori se vor încheia noi contracte de finanţare. Municipalitatea a mai alocat diverse sume din veniturile pro- prii, însă marile lucrări nu se pot reali- za fără banii promişi de Guvern. Administraţia locală din Petroşani s-a împrumutat chiar pentru unele investi- ţii cuprinse în proiectul mare. Este virba despre TS3 telescaunul care pleacă de la hotelul familiei Gărdean / Avramescu și ajunge în Poieniță, zonă în care aceeaşi familie are, potri- vit petroșănenilor care cunosc munte- le, o altă cabană. Proiectul pentru Parâng este extrem de îndrăzneţ şi vizează realizarea unui uriaş complex turistic pentru sporturi de iarnă, ce ar fi transformat staţiunea într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau să vină de la Guvern, a făcut, însă ca lucrările să se desfăşoare extrem de lent. Până acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apă pentru instalaţiile de zăpadă artifi- cială, au fost achiziţionate instalaţiile propriu – zise, tunurile de zăpadă, ratrakurile, echipamentele pentru pâr- tii, și fost construit noul telescaun. Proiectul este atât de în- drăzneț încât a intrat și în atenția DNA. În 2012, procurorii DNA Alba Iulia au decis neînce- perea urmăririi penale în cazul plângerilor legate de domeniul schiabil din Parâng prin

plângerilor legate de domeniul schiabil din Parâng prin neţului proiect de dezvol- tare a Staţiunii Parâng

neţului proiect de dezvol- tare a Staţiunii Parâng a fost ca şi inexistentă, iar puţinii bani alocaţi au venit cu mare greutate. Edilii recunosc că, fără implicarea Guvernului, proiectul nu poate fi reali- zat, însă în ultimii ani, după debarca- rea ex-ministrului Elena Udrea, aloca-

proiectul nu poate fi reali- zat, însă în ultimii ani, după debarca- rea ex-ministrului Elena Udrea,

Adm in ist ra ț ie

9

Marți, 12 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

ist ra ț ie 9 Marți, 12 iulie 2016 Gazeta de Dimineață învăţată în instituţiile statului

învăţată în instituţiile statului

de Dimineață învăţată în instituţiile statului masa procurorilor hunedoreni. Potrivit acestora, în cauză
de Dimineață învăţată în instituţiile statului masa procurorilor hunedoreni. Potrivit acestora, în cauză

masa procurorilor hunedoreni. Potrivit acestora, în cauză se efectuează cer- cetări după ce în urmă cu circa doi ani Corpul de Control al premierului, pe atunci Victor Ponta, a constatat mai multe nereguli în cazul telegondolei de la Vulcan. Surse judiciare susțin că infracțiunile din acest dosar sunt com- plexe, raportul corpului de control ară- tând că telegondola a fost vândută și revândută, dar și că s-ar fi comis o deturnare de fonduri. “Se fac verificări pe marginea celor constatate în urma controlului efectuat de Corpul de Control al primului ministru”, spun surse judiciare. Dosarul a fost trimis inițial la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajungând într-un final la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara. În primăvara lui 2014, în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Premierului la investiția realizată în Pasul Vâlcan au fost descoperite mai multe nereguli. Prin acel raport, administrația locală de la Vulcan, în frunte cu primarul Gheorghe Ile, a fost acuzată că a deturnat fondurile primite pentru stu- diile de fezabilitate din cadrul proiectu- lui “Modernizarea zonei turistice Pasul Vâlcan”. Potrivit Corpului de control al pre- mierului, banii ar fi fost alocați în alte scopuri decât cele pentru care erau destinaţi. Potrivit aceluiași document, această faptă comisă de reprezentanții Primăriei Vulcan poate întruni elementele infracțiunii de detur- nare de fonduri, fiind produsă o pagu- bă bugetului de stat, de peste 400 mii lei. Tot administrația locală din Vulcan ar fi atribuit ilegat contractele pentru executarea lucrărilor. Corpul de Control arată că au fost încheiate două acte adiționale la contractul de lucrări, în valoare de 5.998.026,79 RON respectiv 2.191.973,21 RON, ambele fără TVA, pentru executarea unor noi investiții în cadrul proiectului. Adiționalele au fost încheiate fără să fi

fost îndeplinite condițiile pentru circumstanțele imprevizibile. Mai pe românește, atribuirea s-a făcut direct,

către Acomin-societatea care și-a adjudecat lucrările- și nu prin licitație deschisă sau restrânsă. Gheorghe Ile susţinea atunci că toate înscrisurile din raportul Corpului de Control al primului ministru nu au decât scopul de a o ataca pe Elena Udrea, fostul ministru al Turismului. Prin același raport, Corpul de Control

al premierului, arăta că telegondola

de la Vulcan a costat mai mult cu 7,47 milioane de lei. Acomin a vândut tele- gondola grupului Quasar după care a recumpărat-o la un preț mai mare și a vândut-o primăriei. Telegondola a fost cumpărată de Acomin din Austria la un preț de 21.477.211 lei. Acomin a

vândut instalația de transport pe cablu către Quasar care a vândut-o apoi Quasar Industries. Într-un final Acomin

a recumpărat telegondola la prețul de

28.163.749,24 lei- preț la care a fost

vândută către Primăria Vulcan, rezul- tând o diferență de 7.478.545,90 lei, fără TVA. Dan Faur, patronul Acomin, susținea, în mai 2014, că nu a încăl- cat legile.

Straja, stațiunea din Gala Bute

Cea mai mare secretomanie în cheltuirea banului public a fost însă la Lupeni. Noroc cu DNA-ul care a dat iama-n primăria condusă pe atunci de Cornel Remseriță, că astfel lupenenii

și locuitorii Văii Jiului, și nu numai, au

putut afla cum s-au derulat investițiile din cadrul domeniului schiabil. Potrivit

DNA, Cornel Resmeriţă, fostul primar

al municipiului Lupeni, şi Cristofor Alin

Condoiu – la data comiterii faptei şef al Biroului de achiziţii şi investiţii din cadrul primăriei municipiului Lupeni, au fost trimişi în judecată pentru abuz

în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În schimb, omul de afaceri Miron Dorel Gărdean, la data

faptei acţionar majoritar şi administra- tor al S.C. Termogaz Company S.A, frate al lui Adrian Gărdean (omul de la Aviaţia Utilitară) a fost acuzat şi trimis în instanţă pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. „La data de 11 noiembrie 2011, inculpatul Resmeriță Cornel, în calitate de primar al municipiul Lupeni, la instigarea inculpatului Gardean Miron Dorel, a atribuit societăţii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanţat cu fonduri ale Ministe- rului Dezvoltării Regionale și Turis- mului, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a Staţiunii turistice Straja. Acest contract a fost atribuit de inculpații Cornel Resmeriţă și Condoiu Cristofor-Alin cu încălca- rea atribuțiilor de serviciu care le reveneau conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, prin alegerea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare și prin omisiu- nea de a estima valoarea contrac- tului, fapt ce a dus la supraevalua- rea prețului cu suma de 3.364.144,86 lei, reprezintând atât un prejudiciu adus bugetului pri- măriei Lupeni, cât și un folos necu- venit obținut de SC Termogaz Company SA”, se arată în rechizi- toriul întocmit de procurorii antico- rupţie. În aprilie anul curent, Cornel Resmeriţă, Alin Condoiu – şeful Compartimentului Achiziţii din Primăria Lupeni şi omul de afaceri Miron Gărdean au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu, într-o cauză disjunsă din Dosarul “Gala Bute”, în care inculpată este şi Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Dezvoltarea domeniilor schiabile din Straja și Parâng pare să fi depins de sumele pe care firmele care au câștigat licitațiile le dădeau fostului ministru al Turismului, procurorii anticorupție acuzând că Elena Udrea a luat mită de la Termogaz (Straja) și Kranz Eurocenter (Parâng). 10 la sută din plățile pe care le făcea ministerul de trans- port pentru Straja și Parâng se reîntorceau la ministrul care a făcut posibilă finanțarea celor două investiții.

Dositul documentelor se poartă și la Ministerul Energiei

Nu doar angajații din Ministerul Economiei sau cei din primării ascund informațiile. Moda este aplicată cu succes și la Ministerul Energiei, cel care are în „ogradă„ Complexul Energetic Hunedoara. Interesul americanilor de la Quintana a rămas blocat într-unul din sertarele ministerului, niciun funcţionar nefiind interesat să vadă dacă aceștia au sau nu intenții serioase în ceea ce privește falimentarul complex hunedo- rean. Se întâmpla la finele lui 2014, începutul lui 2015. În 2016 a apărut un consorțiu interesat de CEH care a trimis un memorandum oficial Ministerului Energiei. Actul a fost pus la păstrare într-un sertar. Poate ace- laşi. “Am fost la întâlnire cu reprezen- tantul unui grup de investitori care a depus deja, din 8.04.2016, un memo- randum, adică o scrisoare de intenție, prin care propun la modul cel mai concret Guvernului României un par- teneriat în participațiune în care ei să vină cu 500 de milioane de euro în prima fază, cu utilaje, pentru CEH. Oamenii ăștia nu au învârtit Globul Pământesc așa și au pus degetul pe

Valea Jiului. (

)

Domnul vicepremier

Borc a întrebat-o direct pe Corina Popescu dacă știe de treaba aceasta. “Da, știm”, așa într-o doară, de parcă era o cerere de audiență joi după- masa. Revolta mea a fost maximă când am auzit acest răspuns, această indolență incredibilă. Când știi că arde ceva în țara asta și vine cineva și

rezolvă treaba să ții două săptămâni o hârtie, să nici nu te intereseze, să nu deschizi dosarul… “, spunea, în apri- lie, senatorul de Hunedoara, Haralambie Vochițoiu. Rezultatele economice şi calitatea investiţiilor dau răspunsul corect şi complet pentru practicile istorice de care vorbeşte ministrul Economiei. Cuibul vrăjitoarelor din sectorul privat trebuie străjuită întotdeauna de arma- ta statului.

Mihaela MIHAI

10

Marți, 12 iulie 2016

Na ț ion a l

Gazeta de Dimineață

10 Marți, 12 iulie 2016 Na ț ion a l Gazeta de Dimineață Coroana revine pe

Coroana revine pe stema româniei. Iohannis a promulgat legea care modifică însemnele oficiale

Coroana pe capul acvilei de aur din stema României va reveni în însemnele oficiale, preşedintele Klaus Iohannis promulgând luni proiectul de lege care obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.

"Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan", prevede legea promulgată de şeful statului. Până la data de 31 decembrie 2018, an în care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască ste- mele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora. Până la data respectivă, cele două modele de stemă a României şi res-

cele două modele de stemă a României şi res- pectiv de sigiliu al statului pot fi

pectiv de sigiliu al statului pot fi folosite în conti- nuare, în paralel.

Partidele şi federaţiile sportive, obligate să ofere acces liber la informaţii de interes public

Partidele, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, care primesc finanţare de la buget, vor fi obligate să se supună prevederilor privind liberul acces la informaţii de interes public, după ce preşe- dintele Klaus Iohannis a promulgat luni o lege în acest sens.

Preşedintele a promulgat modifi- carea Legii 544/2001 care extinde categoria instituţiilor care se supun rigorilor accesului liber la informaţii de interes public.

rigorilor accesului liber la informaţii de interes public. Astfel art 2, alin a) a fost modifi-

Astfel art 2, alin a) a fost modifi- cat după cum urmează: prin autorita- te sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglemen- tată de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordo- narea ori în subordinea unei autori- tăţi publice centrale sau locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar, precum şi orice operator sau operator regional, astfel cum aceştia sunt definiţi în Legea serviciilor comunitare de utili- tăţi publice nr. 51/2006, cu modifică- rile şi completările ulterioare. De asemenea, se supun preve- derilor prezentei legi partidele politi- ce, federaţiile sportive şi organizaţiile neguvernamentale de utilitate publi- că, care beneficiază de finanţare din bani publici. Legea a fost iniţiată de parlamen- tari PNL şi UDMR, a fost respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional. În expu- nerea de motive, iniţiatorii spun că "este inadmisibil ca o instituţie/entita-

te, fie ea şi privată, dar declarată de utilitate publică, deci care beneficia- ză de alocări de la bugetul de stat, să invoce clauze confidenţiale la întrebări legate de cheltuirea unor sume de bani care provin de la bugetul de stat". "Astfel de entităţi private dar care intră în categoria celor de utilitate publică beneficiază de bani publici, aşadar de bani colectaţi din taxele şi impozitele plă- tite de români. Totuşi acestea nu se supun rigorilor de control în virtutea

transparenţei. (

vul pentru care de cele mai multe ori astfel de instituţii devin canale de scurgere a banului public către diverse clientele politice sau ecnomi- ce, fără ca publicul să aibă acces la tabloul de cheltuieli, la modul/sche- mele de contractare şi unde ajung, în definitv, banii contribuabililor", se mai arată în expunerea de

)

Acestea este moti-

MeDIAFAX

se mai arată în expunerea de ) Acestea este moti- MeDIAFAX SurSe: Canada va anunţa în

SurSe: Canada va anunţa în toamnă rezultatul evaluării demersului româniei privind eliminarea vizelor

Canada urmează să anunţe în toamnă rezultatele evaluării situaţiei României şi Bulgariei în contextul posibilităţii eliminării vizelor de călătorie pentru cetă- ţenii din aceste ţări, afirmă surse citate de site-ul Novinite.com.

Comisarul UE pentru Migraţie, Afaceri Interne şi Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a găzduit

luni, la Bruxelles, o întrevedere a reprezentanţilor României, Bulgariei şi Canadei. În cadrul reuniunii, John McCallum, ministrul canadian al Imigraţiei, a transmis că rezultatele evaluărilor României şi Canadei vor fi anunţate în toamnă, când există posibilitatea stabilirii unui calendar pentru eventualitatea eliminării vizelor de călătorie în Canada pentru cetăţenii români şi bul- gari. România şi Bulgaria trebuie să îndeplinească o serie de criterii tehnice înainte de a putea obţine eliminarea vizelor de călătorie în Canada. O comi- sie canadiană de expertiză a vizitat România în

luna iunie, iar evalua- rea Bulgariei se va face la sfârşitul lunii iulie. Dimitris Avramopoulos a semnalat că Uniunea Europeană are obiectivul obţinerii eliminării vizelor de călătorie în Canada pentru toţii cetăţenii euro- peni. Discuţiile pe tema eliminării vizelor au înce- put în contextul în care Uniunea Europeană şi Canada speră să semneze anul acesta Acordul Economic şi Comercial Complet (CETA), iar pro- cedura ar putea fi îngreunată de acţiuni ale României şi Bulgariei.

MeDIAFAX

Adm in ist ra ț ie

11

marți, 12 iulie 2016

Gazeta de dimineață

ist ra ț ie 11 marți, 12 iulie 2016 Gazeta de dimineață Vom afla cine sunt

Vom afla cine sunt VinoVaţii. criza gunoaielor intră în analiză

Conducerea Consiliului Judeţean Huendoara va face o analiză temei- nică pentru a stabili cine se face vinovat de faptul că deponeul ame- najat la Bârcea nu este operaţional, iar CJ Hunedoara a trebuit să aloce alte câteva sute de mii de lei pentru amenajarea unei platforme de pre- luare a deşeurilor. Vicepreşedintele CJ Hunedoara, Mircea Bobora, a declarat că urmea- ză o analiză temeinică, inclusiv pe vinovăţii şi responsabilităţi. „Analiza care se va face pe vino- văţii şi ce înseamnă responsabilita- tea celor are au lucrat în acest pro- iect se va face temeinic şi cu depis- tarea celor care se fac vinovaţi, dar în condiţiile cele mai obiective posi- bile şi cu transparenţă totală. Lucrurile ţin şi de necunoaştere, şi de birocraţie, şi de hei-rupism şi de modul în care se face neordonat treaba şi, nu în ultimul rând, de vinovăţia noastră, a celor care sun- tem implicaţi în această probemă. Spun a noastră pentru că, din momentul în care ai preluat o situa- ţie trebuie să o rezolvi şi după aceea să analizezi de ce s-a ajuns în situa- ţia asta”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Bobora affirmă că, în primul rând, s-a încercat găsirea unei soluţiii pen- tru a nu escalada problema şi pen- tru a evita o situaţie care poate să fie puţin spun explozivă. Practic, judeţul Hunedoara a fost

la un pas de a vorbi despre o criză a deşeurilor. Groapa de gunoi de la Vulcan mai poate funcţiona până în data de 16 iulie, iar deponeul ecolo- gic de la Bârcea nu este înă opera- ţional, chiar dacă lucrarea a fost finalizată în principiu. Chiar dacă se ştia că problemele sunt spinoase, la jumătatea lunii iunie fostul preşedinte al CJ Hunedoara, Adrian David, dădea asigurări că nu există nicio criză a gunoiului în judeţ. “Activitatea de salubrizare nu va înceta în nici o localitate din judeţul Hunedoara. Au fost câteva scurt-cir- cuite în comunicarea cu APM-ul plus o teamă nejustificată născută spon- tan de perspectiva unei invazii necontrolate a deşeurilor în mai multe localităţi ale judeţului Hunedoara. Cetăţenii pot să fie liniş- tiţi pentru că acest lucru nu se va întâmpla”, spunea, în data de 11 mai, Adrian Nicolae David. Mircea Bobora este de părere, însă, că au fost declaraţii pur politi- cianiste, în condiţiile în care se apro- pia campania electorală. „În 11 mai toată lumea ştia că se apropie cam- pania electorală şi lucrurile astea pot să influenţeze părerea alegătorilor vis-a-vis de o activitate. Eu nu aş fi făcut treaba asta, pentru că Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor nu trebuie să fie parte în ceea ce înseamnă creştere sau des- creştere de votanţi. E un proiect

creştere sau des- creştere de votanţi. E un proiect care este obligatoriu de realizat, România fiind

care este obligatoriu de realizat,

România fiind parte integrantă a UE,

şi una din condiţiile pentru care am

aderat e de a lucra şi trăi civilizat. Primul pas l-am făcut, să deza- morsăm „bomba”. Al doilea pas este

o analiză temeinică pe ceea ce se

întâmplă şi motivaţia pentru care s-a întâmplat. Cine se face vinovat pen- tru alocarea banilor suplimentari”, a precizat vicele CJ Hunedoara. Deponeul ecologic de la Bârcea, pentru care au fost cheltuite 60 de milioane de euro, nu este operațional, astfel că actuala condu- cere a Consiliului Județean Hunedoara a fost nevoită să găseas- că o soluție ”de tranziție” pentru ca deşeurile să nu rămână pe străzi. Astfel, de la bugetul judeţean s-au alocat alte 5,4 miliarde de lei vechi pentru amenajarea unei platforme

temporare, pe un teren din Colonie ce aparține Consiliului Județean Hunedoara. Practic, este amplasa- mentul unde a fost construită, în cadrul proiectului sistemului integrat de management al deșeurilor, stația de sortare și transfer de la Petroşani. Proiectul sistemului integrat de management al deșeurilor are o valoare totală de 186.382.219 lei, contribuția din fonduri europene fiind de 144.304.903 lei. Proiectul a pre- supus construirea unui deponeu ecologic la Bârcea Mare, cu o capa- citate de 111.200 tone/an, o stație de sortare cu o capacitate de 33/753 tone/an și o stație de tratare meca- no-biologică cu o capacitate de 82.379 tone/an.

carmen cosman-Preda

33 de primării hunedorene au împiedicat licitațiile pentru operatorii de colectare a deșeurilor

Aproape jumătate din consiliile locale din localităţile care compun judeţul Hunedoara nu au adoptat în şedinţă caietele de sarcini aşa încât să poată fi scoasă la licitaţie activita- tea de colectare zonală a deş- eurilor. În total, ar trebui să fie desemnaţi patru opera- tori zonali care vor colecta deșeurile din localitățile judeţului, însă pentru a se putea ajunge la licitaţiile din cadrul proiectului “Sistem de Managament Integrat al Deșeurilor din județul Hunedoara” trebuie ca toate cele 69 de localități să adopte în consiliile locale caietele de sarcini aferente fiecărei zone. Până acum, 33 de consilii locale nu

au aprobat caietele de sarcini. „Nu au votat în Consiliul Local caietul de sarcini şi nu se poate merge mai departe. Ca şi până acum, toate documentele care sunt prevăzute în contractul de finanţare, respectiv studiu de oportunitate, regulament de salu- brizare şi caietul de sarcini trebuie adop- tate de toate Consiliile Locale şi Consiliul Judeţean. Sper că se rezolvă luna aceasta. Consiliul Judeţean se ocupă doar de ope- ratorul pe deponeu. Operatorii zonali sunt scoşi la licitaţie de către ADI, nu este treaba noastră”, a declarat consilierul judeţean

nu este treaba noastră”, a declarat consilierul judeţean Adrian David, fost preşedinte al CJ Hunedoara. Printre

Adrian David, fost preşedinte al CJ Hunedoara. Printre forurile care nu au votat sunt şi două administraţii publice din Valea Jiului, respectiv Uricaniul

şi Vulcanul.

Primarul Gheorghe Ile susţine că a vrut asigu- rări că groapa de gunoi de la Vulcan, care mai funcţionează în acest moment legal, va fi închisă cu fonduri euro- pene sau guvernamentale

şi

administraţiei publice locale. „Da, a fost o problemă. Până nu au garantat că groapa de la Vulcan se închide cu bani din afară, ori ai Guvernului, ori ai Consiliului Judeţean, am spus că

nu semnez nimic. Problema cu terenul este rezolvată (n.r. situaţia juridică a acestuia). Ce au aruncat ei, e praf în ochi, aruncat la alţii. Nu se poate aşa ceva. Acum avem garanţia că se va face şi în viitoarea şedinţă de consiliu se va aproba”, a declarat primarul Vulcanului. Termenul maxim primit de judeţul Hunedoara pentru ca sistemul de management al deşeurilor să fie funcţional şi operaţional, adică să existe şi operator pentru deponeu şi operatori zonali este data de 31 ianuarie

2017.

carmen cosman-Preda

pentru deponeu şi operatori zonali este data de 31 ianuarie 2017. carmen cosman-Preda nu va fi

nu va fi lăsată în sarcina

12

Marți, 12 iulie 2016

Administrație

Gazeta de dimineață

12 Marți, 12 iulie 2016 Administrație Gazeta de dimineață administraţia din Petrila stă şi cugetă. 15

administraţia din Petrila stă şi cugetă. 15 iulie va decide soarta Parcului Castanilor

Coţofene sau castani. Coţofene şi castani. Sau, pur şi simplu, Grădina de vară. Aceasta este întrebarea la care administraţia petrilea- nă trebuie să găsească un răspuns în perioada imediat următoare.

Dacă o societate petrileană a văzut în Parcul Pensionarilor din Petrila, cunoscut ca Parcul cu cas- tani, coţofene, codobaturi, codroşi de munte, piţigoi şi alte vietăţi, există voci în administraţia locală care cân- tăresc acest areal prin balanţa unei grădini de vară. Diferenţa dintre vis şi realitate coincide cu distanţa de la investiţie la afacere A întrebat cetăţenii - utilizatori de pagini social media, dar este hotărât

- utilizatori de pagini social media, dar este hotărât să analizeze amănunţit oportunitatea şi realismul

să analizeze amănunţit oportunitatea şi realismul cererii depuse de Junior Vet Media Group, tânăra societate înfiinţată în februarie 2016. Viceprimarul Dorin Curtean spune că administraţia analizează amănunţit acest subiect şi, momentan, pune în balanţă darea în concesiune a între- gii suprafeţe a terenului sau o even- tuală (re)preluare a respectivului teren în vederea reamenajării. Curtean nu exclude ipoteza ca zona să revină la ce a fost odată, respec- tiv grădina de vară „Nicolae Titulescu”. „Analizez ceea ce mi-au expus oamenii acolo (pe pagina personală de socializare unde viceprimarul a iniţiat o dezbatere pe tema înfiinţării parcului dendrologic- n.r). Nu ascund că aş vrea să revin la ceea ce a fost grădina de vară „Nicolae Titulescu” acum câţiva ani", a preci- zat pentru Gazeta de dimineaţă Dorin Curtean. Administraţia locală nu trebuie să omită un detaliu important. O parte din acel parc a fost concesio- nat în legislatura trecută. "Din cauza faptului că acolo este

o concesiune pe 49 de ani a unei

părţi din teren, momentan suntem blocaţi. Aşa e clar că nu putem să mai facem mare lucru acolo, decât pe jumătate de parc”,mai spune viceprimarul Petrilei, Dorin Curtean. Curtean este conştient că situaţia actuală, aşa încurcată cum e, încur- că ambele părţi ale discuţiei - admi- nistraţie locală şi firmă privată. De aceea, susţine acesta, este şi nevoie de "calcule fine" "Analizăm situaţia şi încercăm să vedem ce este mai oportun pentru Primăria Petrila, să oferim în conce- siune şi cealaltă parte sau să pre-

luăm totul noi şi să o luăm de la zero

şi să amenajăm parcul respectiv, dar

încă suntem în analiză, nu ne gră- bim”, adaugă Curtean. Dacă Dorin Curtean spune că nu se grăbeşte să ia o decizie, Graţia Bolat, fiica Mariei Bolat, administra- tor şi asociat unic al societăţii Junior Vet Media Group, solicită administra- ţiei petrilene printr-un comunicat de presă, un răspuns oficial pe care îl

aşteaptă până în data de 15 iulie

2016.

Bianca HoLoBuȚ

Hunedoara. afacere păguboasă cu trenulețul turistic

Un trenuleț turistic s-a dovedit, cel puțin până acum, o afacere păgu- boasă pentru primăria Hunedoara. Acesta a fost cumpărat anul trecut de autoritățile locale cu 160.000 de lei, însă nu a circulat prea mult, pen-

tru că s-a stricat.

administrația a orașului caută acum soluții pen-

Noua

tru ca trenulețul să nu ajungă la fier vechi.

„E pericol, vă spun eu! Standarde de siguranță pentru copii nu prezintă, va dați seama, transporți oameni, nu cartofi”, spune unul dintre paznicii depozitului de la primărie. Trenulețul turistic din Hunedoara a circulat o scurtă perioadă de timp, în vara anului trecu pentru ca apoi să fie într-o revizie continuă. Acum, garnitura zace într-un depozit al primăriei. Are trei vagoane și o locomotivă și ar fi trebuit să circule pe traseul Castelul Corvinilor – Grădina Zoologică și

pe traseul Castelul Corvinilor – Grădina Zoologică și retur. Trenulețul a fost cumpărat pentru a-i plimba

retur. Trenulețul a fost cumpărat pentru a-i plimba pe turiști prin oraș. A fost însă mai mult stricat, iar atunci când a functionat, a circulat pe un traseu mult mai scurt decât cel inițial, și asta deoarece tnu este adaptat pen- tru drumurile în pantă. „ O să fac tot posibilul să fie reparat și să-l adaptăm la un traseu din oraș, unde va merge practic pe o șosea dreaptă, nefiind solicitat atât

de mult ca pe traseul pentru care a fost achiziționat”, spune Dan Bobouțanu, primarul Hunedoarei. În perioada în care a circulat, trenulețul a adus, din vânzarea biletelor, aproape 13.000 de lei la bugetul local. Potrivit actualei conduceri a primăriei, valoarea lucrărilor de reparații nu se regăsește în contabilitate, deși ele au fost făcute tot cu bani de la bugetul local.

aCoMIn Sa angajează:

- dulgheri sau echipe de dulgheri;

- muncitori necalificaţi;

- maiștri, tehnicieni, ingineri - construcţii civile şi industriale.

CV-urile pot fi depuse până în data de 30 iulie în cutia poștală din incinta Jiul Shopping Center (intrarea principală – stâlp partea dreapta: CV-uri Angajare ACOMIN – Construcţii), sau la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: office.deva@deva.acomin.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151. Oferim salarii motivante, cazare şi diurnă! Informaţii la tel. 0254.215.770.

La psiholog

13

Marți, 12 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

La psiholog 13 Marți, 12 iulie 2016 Gazeta de Dimineață Eşti ceea ce gândeşti, eşti felul

Eşti ceea ce gândeşti, eşti felul în care te comporţi

Preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză: „Cea mai puternică resursă a fiecăruia suntem noi”

Preşedinte al Asociaţiei Europene de Hipnoză şi trainer NLP, Tudor Borza, este de părere că resursa de bază de care ne folosim pe parcursul vieţii noastre, suntem noi înşine. Dacă analizăm mai îndeaproape situaţia noastră ca indi-

vizi, raportându-ne la relaţia pe care

o avem cu mediul extern şi dacă

suntem capabili să renunţăm, cel puţin pentru câteva momente la mască atunci când ne privim în oglindă, ajungem la concluzia că lupta pe care o ducem, zi de zi, nu se dă cu exteriorul, cu mediul, cu ceilalţi, ci cu interiorul nostru, fapt care, spune Tudor Borza, diferenţia- ză omul de animal. Cu toate aces- tea, pentru un trai echilibrat în societate, individul are nevoie de

suport, de înţelegere şi de nişte rela-

ţii sănătoase cu cei din jur. Cu cât

reuşim să acceptăm mai repede fap- tul că suntem diferiţi şi că atât siste- mul de raţionamente, cât şi cel de

percepţie diferă de la persoană la persoană, cu cât reuşim să înţele- gem mai bine importanţa flexibilităţii în relaţie cu cei din jurul nostru, cu atât mai uşor vom reuşi să aducem comunicarea la nivelul la care ceea ce contează este să ne facem înţe-

leşi, chiar dacă asta implică faptul că trebuie să vorbim cu celălalt raportat

la valorile lui, dând orgoliul personal

la o parte şi modelându-ne noi după celălalt. Realitatea unui individ nu este aceeaşi cu realitatea altuia deşi

există momente când valorile şi prin- cipiile sunt comune. Trainerul NLP Tudor Borza explică termenul de realitate. „Mintea noastră este o substanţă organică într-o cutie neagră- nu vede lumină, nu are niciun fel de contact cu realitatea. Ceea ce numim noi realitate este un sistem de măsură a legăturii dintre senzaţie

şi concret. Noi numim acest sistem

de legătură, realitate. Această reali-

tate este diferită de la fiecare individ

la fiecare individ”, subliniază Tudor

Borza. Preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză, Tudor Borza, este de

părere că diferenţa majoră dintre om

şi animal este aceea că animalul

ajunge mult mai uşor la un echilibru, ducând o luptă exterioară, cu mediul, iar provocarea omului este să facă faţă luptei ce porneşte din interiorul său.

„Animalul vede stimulul din mediu

şi reacţionează la el. Animalul are

provocarea mediului- dacă animalul are o relaţie bună cu mediul, şi aici luăm exemplul lupului care vrea să devină masculul alfa, dacă el reu- şeşte să controleze toată haita, a rezolvat relaţia cu mediul, viaţa lui decurge într-o zonă de echilibru”, explică trainerul NLP. În fiecare dintre noi trăiesc doi lupi- unul bun şi altul rău. Atunci când se dă o luptă între cei doi, răs- punsul la întrebarea –cine câştigă- e smplu- acela pe care îl hrănim mai des. „Omul nu are provocarea cu

mediul, noi nu suntem în luptă cu ceilalţi, noi avem provocarea în inte- rior. Asta e diferenţa majoră între om

şi animal- de câte ori luăm în calcul

mediul în ceea ce facem, de câte ori luăm în calcul echilibrul nostru inte- rior, nu satisfacţia pe care ne-o dă faptul că am rezolvat o problemă de orgoliu, ci vorbim despre liniştea noastră interioară, bucuria aceea autentică, neaxată pe ceva neapărat concret, material, ci pe starea de linişte, de siguranţă. De câte ori avem în spate această manifestare

a noastră, atunci avem de fapt ca

suport, umanitatea, în rest avem partea animalică din noi. Acum, depinde de fiecare dintre noi ce doreşte să manifeste”, precizează preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză. Deşi societatea actuală descon- sideră individul care nu reuşeşte să se descurce singur, să facă faţă încercărilor vieţii pe propriile forţe, dacă facem un scurt exerciţiu de imaginaţie şi ne întoarcem în timp, putem observa, din exemplul dat de Tudor Borza, că parte din personali- tăţile marcante ale istoriei nu ar fi reuşit să „marcheze” dacă nu ar fi avut ajutor de la cei din jur. „Karl Jaspers( filosof şi psihiatru german- n.r) vorbea despre impactul unui individ în societate şi de ceea ce poate el să facă şi spunea că de noi depinde tot ceea ce facem şi anume, de fiecare individ. Cu toate că, niciun individ separat nu scrie cursul istoriei, nu are cum. Gândiţi- vă -ca Napoleon Bonaparte să fi fost Bonaparte a avut nevoie de o arma- tă care să-l urmeze, ca Nero să dea foc Romei, a avut nevoie de oameni care să facă lucrul acesta. În orice

nevoie de oameni care să facă lucrul acesta. În orice manifestări, nu suntem singuri”, povesteşte Borza.

manifestări, nu suntem singuri”, povesteşte Borza.

Rezonanţa informaţională. Creierul uman funcţionează ca o antenă radio

Tudor Borza merge mai departe cu explicaţiile şi vorbeşte despre cum anume se formează telepatia între două persoane. „Vă pun să luaţi în calcul următo- rul aspect - s-a demonstrat ştiinţific, creierul uman funcţionează ca o antenă radio, pe frecvenţe radio. Este una frecvenţa la care lucrează el în procesarea de informaţie şi este alta unda radio pe care el emite. Pe scurt, la un post de radio pe care îl prindeţi pe o anumită frec- venţă - pe acel post puteţi auzi lucruri bune, lucruri rele, puteţi să auziţi pe cineva care vorbeşte foarte gros sau pe cineva care vorbeşte foarte subţire- avem diferenţe de trăiri de emoţie în aceeaşi manifes- tare. Tot aşa, această diferenţă de frecvenţă este viteza cu care creierul procesează sau este informaţia pe care creierul o trimite în mediu. Această capacitate, această rezo- nanţă electromagnetică pe care cre- ierul o poate avea cu informaţia, generează fenomenul numit telepa- tie”, mai spune Tudor Borza. Cum e posibil ca exact în momentul în care îţi îndrepţi gândul către o anumită persoană, ea să te sune ,explică preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză, Tudor Borza. „Când te gândeşti la cineva şi acea persoană te sună chiar în momentul acela, spui că e telepatie, da, pentru că există acea rezonanţă

informaţională, este ca şi când ambele creiere s-ar fi pus pe acelaşi post de radio, pe aceeaşi frecvenţă şi atunci, informaţia pleacă dintr-o parte în alta”, completează trainerul NLP, Tudor Borza. Ce condiţionează eficienţa în comunicare este de fapt, înţelegerea pe deplin a scopului comunicării. „Un alt lucru foarte important în programarea neurolingvistică este modelarea- arta de a reuşi să trăieşti cât mai aproape de felul în care tră- ieşte cel din faţa ta, arta de a reuşi să înţelegi şi să simţi cum să vor- beşti în valorile celui din faţa ta. Care este, de fapt, scopul comunică- rii?- să fi înţeles şi atunci de ce să ţii la orgoliul tău, că eu sunt aşa cum sunt, să se modeleze celălalt după mine- asta duce la conflicte. Scopul atunci când comunici este ca celălalt să te înţeleagă. Cea mai puternică resursă a fiecăruia dintre noi suntem noi. Cea mai importantă resursă a ta în viaţă eşti tu, ceea ce eşti tu, ceea ce poţi tu să faci. Eşti ceea ce gân- deşti, eşti felul în care te comporţi.”, completează Borza. Ca să putem ajunge să fim flexi- bili şi să ajungem la un echilibru în relaţiile cu cei din jur, lucrul cel mai important este să lucrăm, în primul rând cu noi înşine. Preşedintele Asociaţiei Europene de Hipnoză ne îndeamnă să punem preţ pe timpul pe care îl investim în noi. Eficienţa în comunicare este, de asemenea, condiţionată de felul în care reuşim să ne coordonăm mintea, să ne-o disciplinăm, să lucrăm cu ea.

Bianca HOLOBUȚ Foto: medic-bun.com

14

Marți, 12 iulie 2016

Rem em b er

Gazeta de Dimineață

14 Marți, 12 iulie 2016 Rem em b er Gazeta de Dimineață I.D. SÎRBU – Vechi

I.D. SÎRBU – Vechi povestiri minerești

OMUL ȘI

MUNTELE

„Pe vremea cînd în Valea Jiului nu era nici o mină şi nici o fabrică, ciobanii din partea locului trăiau ca vai de mama lor. Cu oile, cu pădu- rea. Erau jumătate sălbatici, se temeau de munte ca de un tată vitreg şi ca să nu-l supere îi cereau ănvoire pentru tot ce făceau: că tăiau un pom, că coseau un plai sau iezeau o apă. Atunci s-au întîmplat cele ce urmează să vi le povestesc:

minune mare, mare minune. Şi de atunci s-au schimbat şi rosturile, şi oamenii, şi viaţa la noi în Valea Jiului. Adică toate s-au pornit de acolo, că dintre oamenii aceştia blînzi şi temători, s-a fost ridicat un flăcău falnic şi mîndru. Nu-i păsa de munte, nu se teea de nimeni şi nimic. Tăia fără să ceară voie, vîna şi pescuia ca la el acasă. Muntele tăcea, răbda. Pesemne, îşi zicea în sinea lui: „Lasă că pici tu pe mîna mea Şi aşa s-a întîmplat: cînd a fost să se însoare flăcăul, şi-a ales o fată mîndră şi harnică. Obiceiul cerea ca orice flăcău să-şi arate ibovnica munţilor celor bătrîni. De voi, de nevoie, într-o seară cu stele, şi-a luat flăcăul fata lui de mînă şi a urcat pe dealul ce se

cheamă Roşia. Că, acolo, se zice, se întorc vînturile celor patru mări şi tot de acolo poţi vorbi cu toţi munţii.

A urcat şi, cînd a ajuns sus, a stat cu

fata pînă s-au răsucit stelele. Atunci

a luat-o de umeri, a întors-o către

asfinţit şi a strigat cît a putut:

„Retezatule, iată mireasa mea! Primeşte-o!” Şi Retezatul a primit-o. s-a întors către miazăzi şi a strigat: „ Vulcanule, iată mireasa mea! Primeşte-o! Şi a primit-o şi Vulcanul Şi Şurianul, cel de la miazănoapte. Acum a mai rămas să întrebe Parîngul. Că obiceiul se cerea ca

muntele pe care îşi ai rostul să-l laşi

la urmă. Şi flăcăul nostru era de la

poalele mîndrului Parîng. A strigat şi către el: „parîngule, iată mireasa mea! Primeşte-o!” Muntele atîta a

aşteptat. Deodată s-a zborşit şi cît a fost de mare a urlat ca un tunet:

- Nu. N-o primesc!

- Primeşte-o! se înfurie flăcăul. Altfel fac război.

- N-o primesc. Şi nu te primesc nici pe tine.

- Bine, zise flăcăul, eu tot o iau. Iar cu tine încep răfuiala. Aşa s-a născut primul miner. Şi de-atunci durează şi lupta asta pe viaţă şi pe moarte cu muntele, încă- păţînatul.

OCHII ALBAŞTRI

„Este o vorbă la noi în Petrila:

„Să nu păţeşti ca Avram al Sofiei!” Se spune că acest Avram a trăit cu mulţi, foarte mulţi ani în urmă şi ar fi fost un flăcău tomnatic. Era şchiop şi ochii îi avea negri ca păcu-

ra. Altfel, miner bun, liniştit. Trăia sin- gur ca un cuc, nimeni nu ştia ce gîn- deşte, ce e în sufletul lui. Pînă într-o zi. Şi în acea bună zi, Avram cel tăcut se duse în adunarea obştei, îşi scoase clopul şi se închină în faţa bătrînilor.

- Ce e, Avrame? îl întrebară ace- ştia.

- Am venit să vă spun că este undeva o apă mare, albastră şi necurgătoare. Oamenii se tulburară. Auzi, ce vorbă?! Apă mare şi albastră; alabs- tră şi necurgătoare?

- De unde ştii tu asta, Avrame?

- Am visat. Şi acum ştiu că este. Că trebuie să fie

- Avrame, tu ţi-ai pierdut minţile; lasă-ne-n pace! Nouă nu ne arde de ape albastre.

- Este! întări Avram.

- Avrame, îi spuse starostele, tu ştii ce facem noi cu nebunii: îi aruncăm în rîpa neagră.

- Dacă nu mă credeţi, eu merg să vă aduc dovada. Se şi întoarse hotărît, îşi luă des- agă cu de-ale gurii şi, în aceeaşi zi, plecă fluierînd pe vale în jos. Cu cine se întîlnea îi spunea: „Sănătate bună, eu mă duc să caut apa cea albastră!” Şi dus a fost. A pierit în lume, în zare. Oamenii l-au uitat. Peste mulţi, foarte mulţi ani, se

întoarse, într-o duminică, pe-nserat. Abia l-au recunoscut oamenii. Era tot Avram, mai obosit. Tot şchiop. Arăta însă mai bătrîn. Numai ochii lui negri ca păcura ardeau ca un jar.

- Ce-i, Avrame? îl întrebară oamenii.

- Apa cea mare: şi-i albastră, şi-i necurgătoare, şi-i nesfîrşită. Bătrînii îl înconjurară. Îngrijoraţi unii, mînioşi alţii. - Avrame, tot nu ţi-a trecut nebu- nia?

- Nu e nebunie. Este!

- Avrame, uite, femeile şi copiii rîd de tine. Noi vrem dovezi. Altfel te aruncăm în rîpă.

- Am adus dovada, zise Avram. O am la mine. şi se urcă pe masă. Acolo, scoase din traistă un clondir de sticlă, înfăşurat în cîrpe. Îl desfăcut încet, cu grijă. Oamenii se uitau la el cu gura căscată. Scoase sticla şi o ridică în lumi-

nă.

- Uitaţi-vă, oameni buni. Am umplut cu mîinile mele clondirul acesta. Din apa cea mare şi albastră Deodată, toată lumea izbucni în

rîs. Apa din sticlă, în lumina roşie a apusului, juca în toate culorile. Numai albastră nu era.

- Nu se poate, bîigui Avram. Vă jur că a fost albastră.

- Avrame, i-au spus bătrînii, acum vezi şi tu că eşti nebun. Te vom arunca în rîpă.

- Aruncaţi-mă, zise Avram. Eu ştiu că este. am văzut-o cu ochii mei.

- Leapădă-te, Avrame, zise sta- rostele; leapădă-te de apa ta albastră.

- Nu mă lepăd. Este!

- Leapădă-te, Avrame! nu putem să te lăsăm să ne strici liniştea copiilor şi a femeilor.

- Este! Mare şi albastră! Şi-i nes- fîrşită

- Bine, atunci vei muri!

Şi-l aruncară în rîpă. Dar, şi în cădere, Avram cel cu ochii negri countinuă să strige: „Este, este!” Aşa s-a sfîrşit Avram al Sofiei. Şi

lumea ar fi continuat să-l creadă nebun dacă în anul acela nu s-ar fi întîmplat o minune. Toţi copiii care s-

au născut aveau pchii albaştri. Pînă atunci, la noi, nu se văzuse nici un om cu ochii albaştrii. Dar, iată, în anul acela, toţi cei care s-au născut aveau ochii asemeni acelei ape, despre care Avram zicea că-i nesfîr- şită şi albastră ca şi cerul.”

CÎND VISEAZĂ CĂRBUNELE

„Da, aşa spuneau bătrînii: şi căr- bunele visează. Uneori, rar de tot. Cînd afară e lună plină. Şi primăva-

ră. Dar, curios lucru, nu-şi arată visul

decît la oameni tineri, la copilandri

care încă nu au cunoscut dragostea

şi în sîngele cărora, laptele dulce al mamei nu s-a amestecat cu otrava păcătoasă a vinului. Pe aceşti copii nici nu e bine să-i cobori în mină şi, dacă totuşi i-ai coborît, atunci trebuie

să ai mare grijă să nu-i laşi singuri

pe întuneric. Fiindcă Fiindcă, vezi, cărbunele e ca o muiere păcătoasă. E ca o vrăjitoare,

plină de taine şi de ispite. Îi place să

cheme şi să omoare. Te pîndeşte, te alege. Aşteaptă clipa cînd rămîi singur în galerie sau în abataj. Şi atunci începe să viseze. Întîi şi întîi, cel ales, simte o dulce moleşeală în oase. Se aşază, pune lampa alături. Apoi, încetul cu

în oase. Se aşază, pune lampa alături. Apoi, încetul cu încetul, abatajul se umple cu o

încetul, abatajul se umple cu o lumi-

nă albastră ca de biserică părăsită. Stîlpii de brad încep să cînte, mol- com-molcom. Peretele de cărbune

se luminează deodată şi devine ca

un cristal strălucitor. Se vede prin el.

Încep să mişte pietrele, să se frece între ele. Se aud voci de fete care

cîntă, departe-departe. Încet-încet, apare pădurea. Da: pădurea cărbu-

nelui. Frunze late şi lungi, frunze de tot felul. Printre ele zboară păsări cu cozi colorate. Se vede şi o apă şi, în apă, peşti care strălucesc. Şi totul cîntă, cheamă, vrăjeşte. Peretele de sticlă se deschide ca o uşă; pădurea vine încoace. Stîlpii de brad se clatină, apoi muguri ascunşi crapă în ei şi deoda- tă totul înverzeşte. Pe jos creşte din piatrp, iarbă, ca mătasea, iar pe sus se clatină ramurile grele şi pline de fructe necunoscute. În faţă se des- chide o cărare şi această cărare şer- puieşte spre o vale mult mai frumoa- să decît Raiul. Nu urcă, nu coboară, ocoleşte doar lin printre trestii înalte

şi verzi, printre ferigi pe care se pră-

jesc la soare şopîrle pline cu neste- mate. Omul care le vede nu poate închide ochii. Se ridică, îşi lasă lampa şi securea, uită lumea, uită ortacii, o uită şi pe biata mumă-sa şi pleacă fermecat pe cărare, pleacă fără să se mai uite înapoi. Peretele se închide şi cel plecat

e pierdut pentru totdeauna. În locul

lui rămîne o ramură verde. O ramu- ră, care, dacă o scoţi la lumină, se face imediat neagră. Se transformă în cărbune. Cînd piere cîte un asemenea copilandru, fără acident, fără prăbu- şire, fără foc sau apă, cînd piere ca un abur, topindu-se în munte, oame- nii oftează, clatină din cap şi spun: „ S-a dus; l-a chemat pădurea”. Şi, fiindcă nu-l pot înmormânta, plantea- ză un brad tînăr în cimitir şi-i îngroa- pă la rădăcini lampa pe care a uitat s-o ia cu el, atunci cînd s-a topit în visul vrăjit şi răzbunător al cărbune- lui”

Foto: agero-stuttgart.de

Adm in ist ra ț ie

15

Marți, 12 iulie 2016

gazeta de dimineață

ist ra ț ie 15 Marți, 12 iulie 2016 gazeta de dimineață VoR să știe Ce

VoR să știe Ce MoșteniRe au pRiMit. noii primari cer audit intern

știe Ce MoșteniRe au pRiMit. noii primari cer audit intern Primarii nou instalați în funcții trebuie
știe Ce MoșteniRe au pRiMit. noii primari cer audit intern Primarii nou instalați în funcții trebuie
știe Ce MoșteniRe au pRiMit. noii primari cer audit intern Primarii nou instalați în funcții trebuie

Primarii nou instalați în funcții trebuie să știe de pe ce premise pleacă la drum pentru următorii patru ani și care este situația exactă a administrațiilor locale preluate după alegerile din 5 iunie.

O situație specială este în municipiul Lupeni, unde actualul pri- mar, Cornel Cristian Resmeriță, este nimeni altul decât fiul fostului primar, Cornel Resmeriță. Oricine ar putea crede că în familie se merge pe

încredere, mai ales că, până la urmă, politica și administrația s-au deprins în familie. Nici vorbă despre așa ceva, spune Cristian Resmeriță, care a precizat că a comandat un audit financiar imediat după instala- rea în funcție. Rezultatele au fost însă liniștitoare, pentru că totul este în regulă, spune fostul deputat. ”Am și făcut un audit financiar. A fost primul lucru pe care l-am făcut când am intrat în primărie. M-am asi- gurat că totul este în regulă. Am comandat un audit financiar, l-a făcut

o societate independent de undeva

din zona Bucureștiului și mi-a dat că

totul este OK. A durat vreo 7,8,9 zile

și mi-au spus că totul este în regu-

lă”, a declarat Cristian Resmeriță, care spune că a plătit analiza finan-

ciară ”că doar n-o să fie gratis, că nu lucrează nimeni gratis”. În schimb, la Petrila, primarul Vasile Jurca se gândește să ceară o verificare a celor de la Curtea de Conturi, tocmai pentru a evita plata auditului. ”În principiu m-am gândit la chestiunea asta (n.r. de a comanda

un audit), dar nu sunt hotărât 100%.

Sunt două aspecte. M-am gândit să cer un audit de la Curtea de Conturi, care este gratuit. Știu că unii dintre colegii mei spuneau să cerem un audit din afară, dar este contra – cost și, sincer, nu aș cheltui banii….”, a explicat Jurca. Un audit a cerut și primarul Hunedoarei, Dan Bobouțanu, dar a mers pe varianta internă. Încă din

prima zi de muncă a solicitat compartimentului de audit intern verificarea urmatoarelor direcții din cadrul primariei: Direcția Economică, Direcția Juridică, Direcția Amenajare Teritoriu și Birou Urbanism, Direcția Tehnică și Birou Investiții, Serviciu Achiziții Publice și Proiecte cu Finanțare Europeană, Serviciul Public Gradina Zoologica, Muzeul Castelul Corvinilor și Complexul Sportiv Michael Klein. Primarul Hunedoarei ne-a declarat că va mai dura până vor fi aflate rezultatele. ”Am solicitat auditul intern. Sunt în procedura de control. Va dura, pentru că se verifică toate Direcțiile”, a declarat Dan Bobouțanu.

Carmen CosMan-pReda

Reţeta din MinisteRul eneRgiei: scapă cine poate.

Câştigă cine trebuie

eneRgiei: scapă cine poate. Câştigă cine trebuie Dan Agrișan. ”Dacă aș fi luat bani ca adminis-

Dan Agrișan.

”Dacă aș fi luat bani ca adminis- trator special, acum ar fi posibil să

mi se ceară să-i dau înapoi, așa că

e mai bine”, a completat Agrișan. Spre deosebire de Agrișan, Emil

Floruț, fostul general care a fost revocat din funcție la finele lunii decembrie, a acţionat în instanţă CEH pentru redobândirea drepturilor pierdute abuziv, zice el.

Mihaela MiHai

Ministerul Energiei nu are niciun interes la Complexul Energetic Hunedoara, dovadă stând faptul că nici măcar Dan Agrișan, cel care a fost administrator special și președinte de CA la CEH nu a fost plătit pentru funcțiile deținute timp de aproape jumătate de an. Interesul ministerului de resort față de Complexul Energetic Hunedoara este unul care tinde spre zero. Intrată în insolvență, societatea a avut un administrator special care ulterior a fost numit președinte al Consiliului de Administrație, însă acesta a lucrat benevol. Niciun leu nu a ajuns în buzuna- rul lui Dan Agrișan în cele circa cinci

luni în care a condus CEH-ul. Potrivit informațiilor, acționarii societății nu i- au încheiat acestuia un contract pe perioada în care a fost administrator special. ”Nu am insistat să se încheie prea repede contractul”, a declarat, pentru GDD, Dan Agrișan. Schimbat din administrator spe- cial în președinte de CA, Agrișan a încheiat contractul târziu, iar până la acest moment nu a primit niciun leu din poziția de președinte de CA. ”Nu e o problemă, situația societății o cunosc și eu bine”, a completat președintele CA de la CEH. Tot răul înspre bine susține însă

16

Marți, 12 iulie 2016

Act u a l it a t e

Gazeta de dimineață

12 iulie 2016 Act u a l it a t e Gazeta de dimineață Apă curAtă

Apă curAtă lA “scăldătoAre”. Inspectorii de sănătate publică le-au pus mopul în mână administratorilor de locuri de agrement

Hunedorenii care vor să scape de căldura de afară şi să se răcorească pot să facă liniştiţi baie în ştrandurile şi piscinele din judeţ.

„Toţi colegii de la Control în Sănătate Publică fac acţiuni de control la toate unităţile, nu are importanţă dacă au eliberată notificarea la legislaţia sanitară în vigoare sau nu. Au fost controlate peste 15 unităţi care deţin bazine de înot sau ştranduri şi au fost recoltate 18 probe de apă, sunt unele care au mai mult de un bazin. Nu au fost probleme legate de calitatea apei de îmbăiere", a declarat, luni, pentru Gazeta de dimineaţă, .doctorul Cecilia Birău, purtător de cuvânt al DSP Hunedoara. Totuşi, administratorii de locuri de agrement au fost puşi la curăţenie şi trimişi la instruire de către inspectorii DSP. "Au fost probleme legate de inexistenţa acelor afişe care trebuie să existe cu privire la adâncimea bazinelor, au fost probleme de

cu privire la adâncimea bazinelor, au fost probleme de neigienizare la nivelul grupurilor sanitare şi personal

neigienizare la nivelul grupurilor sanitare şi personal care nu avea cursurile de cunoştinţe minime de igienă. Pentru aceste motive au fost date cinci avertismente”, a declarat, luni, pentru Gazeta de Dimineaţă, Cecilia Birău, purtător de cuvânt al DSP Hunedoara. Controalele tematice stabilite de

către Ministerul Sănătăţii se desfăşoară pe întreaga perioadă a

sezonului cald.

Bianca HoloBuȚ

Alege universitatea din petroșani!

Astăzi : Ingineria securității în Industrie - Facultatea de Mine

: Ingineria securității în Industrie - Facultatea de Mine Alege universitatea din petroșani! Astăzi: Asistență

Alege universitatea din petroșani!

Astăzi: Asistență socială - Facultatea de Științe

Industrie - Facultatea de Mine Alege universitatea din petroșani! Astăzi: Asistență socială - Facultatea de Științe