Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elev:
Prof.indrumator:
Lazar Theodora
Sava Cornel
NGRIJIREA BOLNAVULUI CU
COLIC RENAL
MOTTO
Cuprins
1) Cap1.Anatomia rinichiului..5pag
2) 1.1. Generalitati.5pag
3) 1.1.1.Situare...6pag
4) 1.1.2.Forma6pag
5) 1.1.3.Aspect exterior.6pag
6) 1.1.4.Structura rinichiului....6pag
7) 1.1.5.Numar.Greutate.Dimensiune si culoare...12pag
8) 1.2.Caile excretoare ale rinichiului12pag
9) 1.2.1.Calicele mici14pag
10) 1.2.2.Calicele mari...14pag
11) 1.2.3.Pelvisul renal(bazinetul).14pag
12) 1.2.4.Pedicul renal15pag
13) 1.2.5.Ureterul15pag
14) 1.2.6.Vezica urinara.17pag
15) 1.2.7.Uretra...18pag
16) Cap2.Fiziologia renala.21pag
17) 2.1.Generalitati.21pag
18) 2.2.Formarea urini...21pag
19) 2.2.1.Filtrarea glomerulara.22pag
20) 2.2.2.Reabsorbtia tubulara.....24pag
21) Secretia tubulara..25pag
22) 2.3.Reglarea activitati urinare26pag
23) 2.3.1.Reglarea nervoasa..26pag
24) 2.3.2.Reglarea umorala...26pag
25) 2.4.Caracteristicile si compozitia urinii.27pag
26) 2.4.1.Caracteristici...27pag
27) 2.4.2.Continutul urinii.27pag
28) 2.5.Mictiunea29pag
29) Cap3.Colica renala..32pag
30) 3.1.Consideratii generale32pag
31) 3.2.Debutul colicii....32pag
32) 3.3.Simptomatologia clinica34pag
33) 3.4.Oliguria34pag
34) 3.5.Hematuria34pag
35) 3.6.Evolutia35pag
36) 3.3.1.Diagnosticul pozitiv..35pag
37) Cap4.Tratamentul colicii renale..36pag
38) Cap5.Ingrijirea
39) Cap6.Tehnici de ingrijire a bolnavului...41pag
40) 6.1.Tehnici de recoltare a probelor biologice.42pag
41) 6.1.1.Recoltarea sangelui venos42pag
42) A)Hemograma46pag
4
43) B)V.S.H..46pag
44) 6.1.2.Recoltarea urinei pt.ex.biochimice.47pag
45) A)Urocultura.47pag
46) Cap7.Cazuri concrete.Exemple practice.49pag
1.1 Generaliti
5
Energia pe seama creia corpul omului triete i muncete rezult din descompunerea
substanelor nutritive aduse de snge la celule.Din aceste descompuneri, pe lnga eliberarea de
energie, rezult i ap, CO2 i ali produi care prin acumulare devin toxici pentru organism.
Ureea i acidul uric rezult din descompunere i trebuie eliminate pe mai multe ci:
CO2 i o parte din ap se elimin pe cale pulmonar, prin expiraie, sau prin piele(sub forma de
sudoare)
organele la nivelul crora se formeaza urinaRINICHIIimpreun cu organele mari care
conduc urina la exteriorCILE URINARE, alctuiesc APARATUL EXCRETOR.
Rinichii
1.1.1. Situare
tubi colectori
Glomerulul - primul element al nefronului este alctuit dintr-un ghem de capilare care
rezult din ramificaiile unei arteriole aferente, provenit din artera renal. Capilarele se reunesc
apoi i formeaz, o arteriol eferent, care se capilarizeaz din nou n jurul primei poriuni a
tubului urinifer.
Structurile cere se intlnesc in glomerul sunt
membrana bazal a capsule lui Bowman
epiteliul glomerulului cu nucleu, corp celural i prelungiri pediculate
membrana bazala a glomerulului
endoteliul glomerular
mesangiul
lumen capilar
Tub urinifer al doilea element al nefronului se prezint, sub forma unui
canal lung de 50 mm, format din urmtoarele segmente; capsula Bowman, tubul
contort proximal, ansa Henle,tubul contort distal i tubii colectori. Capsula Bowman
are forma unei cupe care nconjuar glomerulul i este alctuit din dou, foie.
Tubul. Cel de-al doilea element al nefronului, sistemul tubular, incepe cu tubul contort
proximal. El are o lungime de 14 mm, un lumen de 15-25 si toti tubii contorti proximali au o
suprafata totala de 2 m2. Ansa lui Henle, cu o lungime de 16 mm are o portiune descendenta de
un calibru subtire, cu un lumen ingust, si o portiune ascendenta de un calibru mai mare si cu un
lumen mai larg. Tubul contort distal are o lungime de 5 mm si un epiteliu cu celule cilindrice,
mai inalte, in coloana si cu nuclei foarte densi. Aceeasi structura o au si canalele de
unire.Structura mai complexa a tubului contort proximal sugereaza o functie mai activa decat
acelui distal..
Tubii colectori au un lumen larg, cu celule cubice. Faptul ca sulfonamidele si acidul uric
sunt precipitate cu predilectie in tubul colector terminal sugereaza ca reabsorbtia apei are loc pe
toata lungimea tubului.
Capsula Bowman, mpreun cu glomerulul pe care l conine, poart
10
11
12
13
rinichiului (linia paucivasculara a lui Hyrtl), plan ce ar putea fi folosit n chirurgia renala pentru
acces la calice.
Vascularizatia venoasa
Din reteaua capilara peritubulara si din reteaua periferica venoasa subcapsulara sngele
venos este drenat n venele interlobulare care nsotesc arterele cu acelasi nume, terminndu-se
n venele arcuate situate la baza piramidelor Malpighi (vascularizatia venoasa nu este de tip
terminal ca cea arteriala !).
La nivelul coloanelor Bertin, venele arcuate se continua cu venele interlobare. Acestea
coboara printre piramidele Malpighi pna n sinusul renal. Aici, la nivelul calicelor mici se
unesc si formeaza venele lobare. n final, prin unirea venelor lobare se formeaza venele
segmentare (n general trei, dar putnd ajunge pna la cinci). Acestea se unesc chiar n sinus
(uneori nsa imediat n afara sinusului) si formeaza vena renala. Vena segmentara inferioara
trece de obicei anterior de jonctiunea pelvi-ureterala.
Superior de varsarea venei genitale drepte, vena renala dreapta (lunga de 2-4cm) se
varsa pe partea dreapta a venei cave inferioare. Vena renala stnga (lunga de 6-10cm) are traiect
posterior de corpul pancreasului, ajunge anterior de aorta si trece prin pensa aorto-mezenterica.
Se varsa n vena cava inferioara mai sus de vena renala dreapta. Drenajul venos suprarenalian
este diferit n stnga (unde vena suprarenaliana se uneste cu vena frenica inferioara stnga si se
varsa n vena renala stnga) fata de dreapta (vena suprarenala dreapta se varsa direct n vena
cava inferioara), situatie similara cu cea a venelor genitale.
Trebuie cunoscute si anastomozele venoase situate n grosimea perirenala : anastomoza
porto-cava (ntre venele renale care se varsa n vena cava si venele colice drenate de sistemul
port) si anastomoza cavo-cava (prin venele lombare care comunica cu venele azigos ce
dreneaza n vena cava superioara).
14
15
1.2.5 . Ureterul
Ureterul este un conduct care transporta urina de la rinichi la vezica urinara.Are o
lungime de 25-30 cm, traiect rectiliniu
si calibru neuniform, prezentnd trei zone ngustate:
> jonctiunea pieloureterala (colul ureterului)
> flexura marginala
> jonctiunea ureterovezicala
ntre aceste zone ngustate, ureterul prezinta o dilatare abdominala si una pelvica.
1) Ureterul abdominal este pozitionat posterior de peritoneu pe portiunea mediala a
psoasului major si este ncrucisat oblic de catre vasele spermatice interne. La intrarea n cavitatea
pelvina, ncruciseaza vasele iliace.
16
Portiunea intiala a ureterului drept este situat de obicei posterior de portiunea descendenta a
duodenului si n traseul sau catre vezica urinara, este plasat la dreapta venei cave inferioare fiind
intersectat de vasele ileocolice. n apropierea aperturii pelvine, ureterul drept trece posterior de
portiunea inferioara a mezenterului si portiunea terminala a ileonului.
Ureterul stng este ncrucisat de vasele colice stngi iar la nivelul aperturii pelvine are raport cu
sigmoidul si cu mezenterul sau.
2) Portiunea pelvica se afla pe peretele lateral al pelvisului, sub peritoneul parietal
posterior. Ureterul drept are raport cu artera iliaca interna, trecnd anterior de ea, iar cel stng
coboara pe fata mediala a arterei iliace interne. Posterior de ureter, ntre acesta si fascia pelvina
parietala se interpune artera obturatoare, artera ombilicala si artera vezicala superioara.
Segmentul terminal este ncrucisat de canalul deferent apoi intra n raport cu fundul veziculei
seminale, posterior de ureter, si intra oblic n peretele posterior si inferior al vezcii urinare,
devenind organ intraparietal.
La femeie, portiunea pelvica a ureterului mpreuna cu artera iliaca interna si ovarul, delimiteaza
peretele posterior al fosetei ovariene. n traseul sau catre peretele inferior al vezicii urinare,
ureterul este nsotit, pentru o portiune de 2,5 cm, de artera uterina, care apoi trece anterior de
ureter pentru a urca ntre cele doua foite ale ligamentului lat.
Vascularizatia ureterului. Ureterul este irigat de ramuri din artera renala, spermatica
interna, hipogastrica si vezicala inferioara. Venele realizeaza un sistem anostomotic ntre vena
renala stnga si venele iliace interne.
Inervatia ureterului deriva din plexul mezenteric inferior, spermatic si pelvin.
Limfatice. n ganglionii lateroaortici dreneza cele doua treimi superioare ale ureterului,
iar limfa portiunii pelvine dreneaza n ganglionii iliaci interni, ganglionii iliaci externi si iliaci
comuni.
Dezvoltarea ureterului corespunde celei de a treia etape din dezvoltarea rinichiului, adica
metanefrosul. El are doua componente deistincte: blastemul metanefrogen si mugurele ureteral
(conditioneaza formarea rinichiului definitiv).
Ureterul este format din trei tunici: adventicea, musculara si mucoasa.
a) Adventicea, la extremitatea superioara, se continua cu fascia renala, iar la capatul opus se
pierde in adventicea vezicii urinare.
b) Tunica musculara este formata din trei straturi: longitudinal extern, circular si longitudinal
intern.
n prtiunea inferioara a ureterului, ntre stratul circular si cel longitudinal intern, se gaseste o
retea capilara si venoasa, bine reprezentata,iar la nivelul jonctiunii ureterovezicale, dispar fibrele
circulare.
c) Mucoasa este formata din:
- uroteliu: pe sectiune transversala da un aspect stelat lumenului; este pluristratificat, celulele
epiteliale sunt de tip malpighian, cele superficiale putndu-se descuama.
-corion: contine vase, nervi si insule de tesut limfatic.
Rolul ureterului este acela de a transporta urina de la rinichi la vezica urinara, prin
miscari peristaltice. Miscari care au drept consecinta cresterea presiunii intrauretrale ce va duce
n final la deschiderea orificiului de inrare n vezica cu trecerea urinii in vezica urinara.
Peristaltismul este asigurat de celulele pacemaker situate la nivelul bazinetului. Aceste celule cu
automatism, genereaza potentiale de actiune care stau la baza contractiei de tip peristaltic.
17
Contractiile au o frecventa de 1-8/min si sunt stimulate prin mecanism miogen n urma cresterii
volumului urinar din tub. Tonusul si peristaltismul sunt sub controlul sistemului nervos vegetativ,
astfel: nervul hipogastric(SNVS) scade tonusul si peristaltismul, iar nervul vag(SNVP) le creste.
Refluxul vezico-ureteral este mpiedicat datorita contractiei detrusorului care comprima
portiunea intramurala a ureterului.
Ureterul este un conduct care transporta urina de la rinichi la vezica urinara.Are o lungime de 2530 cm, traiect rectiliniu
si calibru neuniform, prezentnd trei zone ngustate:
- jonctiunea pieloureterala (colul ureterului)
- flexura marginala
- jonctiunea ureterovezicala
1.2.6.Vezica urinara
Segment dilatat al cailor urinare inferioare n care se acumuleaza urina ntre mictiuni. Ca
si localizare, vezica urinara este situata n pelvis, extraperitoneal, n loja vezicala si n functie de
gradul de plentitudine are urmatoarea configuratie: baza vezicii sau fundul si colul reprezinta
portiunea fixa a vezicii, n timp ce corpul si vrful (apex) portiunea mobila.
Vezica urinara are origine dubla: endodermala care ia nastere din portiunea craniala a
sinusului urogenital si mezodermala reprezentata de partea terminala a canalelor mezonefrotice
(Wolff).
Vezica urinara este formata din trei tunici, care, dinspre exterior spre interior, sunt:
Tunica externa (seroadventicea). Fata postero-inferioara, postero-superioara si partea superioara
a fetelor laterale, sunt acoperite de seroasa, restul vezicii este nvelita de adventice.
Tunica muculara. Detrusorul vezical este format din fibre musculare netede dispuse n trei
straturi, care descriu un traiect spiralat: longitudinal extern, circular (mijlociu), care, la nivelul
colului vezical, formeaza muschiul sfincter uretral intern, si longitudinal intern( sau plexiform si
contribuie la formarea diverticulilor vezicali dobnditi n caz de obstructie vezicala). La acest
nivel se mai descrie trigonul vezical superficial si cel profund, cel din urma intervine n scurtarea
detrusorului n contentia vezicii si nchiderea ostiului ureteral intern.
Tunica mucoasa. Este formata din:
- uroteliu- format din 5-6 straturi de celule, cele de la suprafata (umbreliforme) asigura
impermeabilitatea uroteliului pentru substantele din urina si prezinta la nivel plasmalemal "
corpii densi", responsabili de alungirea membranei celulare, cnd vezica este n stare de
plentitudine.
- corion- contine o retea vasculara, fibre nervoase si rari noduli limfatici. Este alcatuit din
tesut conjunctiv lax (exceptie trigonul vezical: tesut conjunctiv dens) care permite plicaturarea
mucoasei vezicale.
Vezica urinara ndeplineste functia de acumulare, contentie si evacuare a urinei, evacuare
realizata cu ajutorul uretrei. Compozitia urinei cumulata n vezica are aceeasi compozitie ca si
cea din ductele colectoare, prin urmare, nu sunt modificari importante, n ceea ce priveste
compozitia, de-alungul traseului catre vezica.
18
Urina care trece din ductele colectoare in calicele renal, determina stimularea celulelor pacemaker de la acest nivel cu initierea undelor peristaltice de contractie care se vor raspndi n tot
traseul ureterului. Acest lucru este responsabil de trecerea urinei din pelvisul renal n vezica.
Ureterul intra n vezica urinara la nivelul trigonului vezical strabatnd muschiul detrusor
pe o portiune de ctiva cm, cu o directie oblica. Tonusul normal al muschiului detrusor tinde sa
duca la o compresie a ureterului, astfel ca urina sa nu regurgiteze n sens opus n momentul n
care presiunea din vezica creste, doar ca n momentul declansarii undelor peristaltice presiune
din uretere creste determind deschiderea ostiului si trecerea urinei n vezica.
La unele persoane, traseul ureterului prin muschiul detrusor este mai mic, astfel ca, n
momentul n care are loc mictiunea, ostiul ureterului numai este suficient comprimat. Ca si
rezultat, o mica cantitate de urina este propulsata n sens invers, n ureter, conditie numita reflux
vezicoureteral. Acest reflux se poate solda cu efecte daunatoare asupra rinichiului, si anume:
diametrul ureterului creste, iar n cazuri mai severe creste si presiunea din calicele renal cu
afectarea medularei.
Pentru a putea nregistra modificarile de presiune n raport cu gradul de plentitudine,
utilizam cistometrograma. Astfel, cnd n vezica nu avem urina, presiunea intravezicala este 0,
dar n momentul n care s-a acumulat o cantitate de 30-50 ml de urina, presiunea creste la 5-10
cm H2O. n plus, daca se mai acumuleaza un adaus de 200-300 ml urina, presiunea nu mai sufera
modificari drastice. Aceasta capacitate de a mentine presiunea constanta se datoreaza tonusului
intrinsec al peretelui vezical.Peste limita de 300-400, presiunea nsa creste rapid.
La o presiune ce corespunde la 400 ml urina, apar contractii ritmice pentru mictiune, dar
controlul sfincterului extern mpiedica mictiunea. Limita de rezistenta a sfincterului extern este
la o presiune de 70 cm H2O(normal n vezica se acumuleaza 500-600 ml urina, fara sa se ajunga
la distensie dureroasa).
1.2.7. Uretra
Uretra este un conduct prin intermediul caruia urina din vezica urinara este expulzata la
exterior. Difera de la un sex la altul, astfel la femeie serveste numai ca organ urinar, n timp ce la
barbat este un duct mixt genito-urinar.
Uretra masculina
si incepe traseul(n forma de S italic) de la nivelul orificiului uretral al vezicii, pentru a se
deschide la
exterior prin meatul urinar(ostiu uretral extern) din vrful glandului.
Prezinta:
-doua curburi:
- patru portiuni ngustate si trei portiuni dilatate( de la exterior spre interior):
- meatul extern sau orificiul extern: strmtoare eliptica
19
- plex venos continut n corion, care se goleste n timpul mictiunii, largind lumenul
canalului.
n faza ejaculatorie a actului sexual, sfincterul neted vezical si sfincterul preprostatic se
contracta progresiv, astfel ca uretra prostatica supramontanala se nchide, n timp ce uretra
submontanala se dilata concomitent cu relaxarea sfincterului striat. Ambele sfinctere mpiedica
sperma sa ajunga n vezica, iar o deficienta in ceea ce priveste ndeplinirea acestei functii, poate
constitui o cauza de infertilitate.
Turgescenta tesutului cavernos din structura coliculului seminal, contribuie si el la
nchiderea uretrei n timpul erectiei mpedicnd ascensiunea lichidului seminal spre vezica,dar si
accesul urinii n ductele ejaculatoare.
- Citoscopia(vezi vezica urinara
- Examen microscopic al secretului uretral
- Uretrografie. Utila pentru explorarea stricutilor uretrale, dar si pentru
evidentierea tumorilor uretrei.
- Urografia intravenoasa. Indicata n perturbari excretorii prin
uretra. Este contraindicata persoanelor cu hipersensibilitate la iod, cu insuficienta renala,
hepatica si cardiaca, cu anemie hemolitica, stari febrile, sarcina.
2.1. Generaliti
2.2. Formarea urinii
Urina (latin urina) este un lichid format dintr-un amestec de substane eliminate din
organismul vertebratelor. El se formeaz n rinichi care joac o funcie de filtrare a sngelui, aici
urina primar va fi refiltrat i ajunge pe cile urinare uretere n vezica urinar care la om are o
capacitate de ca. 1,5 litri, de unde urina este eliminat n exterior (miciune) prin uretr i
organele sexuale externe. Formarea i eliminarea urinei joac un rol important n regularea
volemiei sanguine, a echilibrului de electrolii i eliminarea substanelor de dezasimilare din
metabolismul proteinelor care sunt toxice. Urina la om are o culoare galben, culoarea i
coninutul urinei fiind un indicator valoros la depistarea al unor boli prin examene de laborator.
Formarea urinei
La om i la animalele vertebrate n general urina este un ultrafiltrat al plasmei sanguine
care are loc la nivel renal. Sngele traverseaz corpusculii renali (Corpuscula renalia).
Substanele hidrosolubile cu o mrime molecular sub 4,4 nanometri, printre care sunt ionii i
microproteinele, vor traversa filtrul de la nivelul corpusculior renali, ajuni tubulii renali
(tubulus) ai nefronului acest filtrat fiind numit urin primar ea conine unele substane
importante pentru organism ca glucoz, aminoacizi i electrolii (substane minerale). Un om
adult produce pe zi ntre 180 - 200 litri de urin primar. Aceast cantitate de urin primar va fi
refiltrat la nivelul tubulilor renali proximali i distali (Tubuli, Henle) care formeaz bucle, aici
vor fi recuperate substanele necesare organismului i apa ntr-un procent de 99 %. Cantitatea de
urin secundar rezultat va fi de cca. 1 - 1,5 litri. (60 ml/or). Ajuns n bazinul renal urina va fi
traversa ureterele ajungnd prin cele dou uretere n vezica urinar unde va fi stocat. Din uzica
urinar va fi eliminat n exterior prin uretr care se termin n organele sexuale externe.
Procesul de secreie urinar este numit diurez, care are loc prin dializ renal. Diureza este
influenat de volemie (volumul sanguin) de presiunea sndelui ca i de aciunea unor hormoni
sau a unor substane diuretice ca i cofeina sau etanolul care intesific diureza.
mirosul este caracteristic de amoniac sau de gunoi de grajd. Unele alimente sau medicamente
aromate care se elimina prin urina pot sa-i imprime acesteia mirosuri aromate. Urina bolnavilor
de diabet poate mirosi a acetona, iar a alcoolicilor a alcool.
Transparenta este caracteristica urinei proaspete; dupa cateva ore de la urinare se poate
tulbura, mai ales daca este tinuta la rece. Acest lucru se datoreaza precipitarii (solidificarii)
sarurilor minerale care se gasesc in mod normal dizolvate in urina si nu constituie simptomul
vreunei boli asa cum cred unele persoane. Dar daca urina proaspata, calda este tulbure atunci
poate fi vorba de o infectie (puroi si mucus) de o hemoragie sau de un consum foarte mare de
produse bogate in calciu (lapte, branza) ori de carne.
In cazul unei urine cu sange, se pot vedea plutind cheaguri cu sange. Pentru a putea aprecia
daca urina este clara sau tulbure trebuie sa fie examinata intr-o sticla sau eprubeta necolorata.
Cantitatea de urina in 24 de ore la un adult variaza de la 1-1,5 litri. In sezonul cald, dupa febra,
dupa varsaturi, diaree, dupa transpiratii intense (deshidratare), dupa fumat sau consum redus de
lichide, cantitatea de urina este mai mica. In socul produs de hemoragii mari, arsuri sau
traumatisme, in bolile care retin apa in organism (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica)
cantitatea de urina scade foarte mult. Sunt unele boli de rinichi (insuficienta renala, infectii
renale) sau intoxicatii cu substante chimice in care cantitatea de urina scade sub 500 ml
(oligurie). In aceste situatii organismul sufera deoarece nu se mai pot elimina prin urina deseurile
nesanatoase din sange. In bolile care blocheaza caile urinare (calculi urinari, hipertrofie de
prostata, etc.) din cauza dificultatii de a urina, cantitatea de urina este mai mica. Dupa frig,
emotii, tratamente cu diuretice, consum mare de lichide, de alimente sarate, de alcool, creste si
cantitatea de urina peste 2 litri (poliurie). Bolile cronice de rinichi (glomerulonefrita, scleroza
renala) care nu mai permit reabsorbtia apei filtrate prin rinichi, produc eliminarea unei cantitati
foarte mari de urina.
Datorita consumului exagerat de lichide, in diabetul zaharat netratat, bolnavii elimina
cantitati mari de urina, pana la cativa litri pe zi. Exista si un ritm biologic de eliminare a urinei,
eliminarea fiind mai mare in timpul zilei si mai mica in timpul noptii. Inversarea acestui ritm
indica o tulburare in functia rinichiului. De asemenea, barbatii elimina mai multa urina decat
femeile.
Densitatea (greutatea specifica) urinei este mai mare dacat a apei (care este de 1000) si se
determina cu urodensimetrul.
Valori normale in cazul densitatii: 1015-1030.
Cand se consuma mai multe lichide, deci in cazurile in care creste cantitatea de urina, se
produce in general o scadere a densitatii urinare si invers, cand urina din 24 de ore este in
cantitate mai mica si mai concentrata, atunci densitatea urinara este mai crescuta. Numai in
diabetul zaharat, in ciuda unei cantitati mari de urina, densitatea urinei nu scade, ci creste datorita
zaharului dizolvat in urina. O densitate urinara se considera anormala atunci cand examenele
repetate arata cifra sub 1012. Aceasta situatie arata ca rinichii bolnavi nu mai au capacitatea de a
produce o urina mai concentrata.
Cresterea densitatii urinare peste cifra 1030 indica fie o deshidratare a organismului, fie un diabet
29
zaharat.
PH-ul
urinar sau reactia urinei arata daca urina este acida sau alcalina. Determinarea pH-ului se face cu
o hartie impregnata cu tinctura de turnesol (sau cu alta substanta indicatoare). Se introduce hartia
in urina si se observa modificarea culorii benzii de hartie. Sub pH-ul 7,0 urina este considerata
acida si hartia se inroseste, iar peste pH-ul 7,0 urina este considerata alcalina si hartia se
albastreste. In mod normal urina este acida avand pH-ul cuprins intre 5,5 si 6,5. Dupa o
alimentatie bogata in carne si medicamente acide (sare de lamaie, vitamina C), se elimina o urina
mai acida, iar dupa un regim alimentar vegetarian, dupa medicamente alcaline (bicarbonat, ape
minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar, devine alcalina. Urina care este permanent prea
acida sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de
fosfat si carbonat de calciu.
Albumina din urina (albuminuria)
Albumina sau proteinele urinare provine din albumina sanguina, si in mod normal ea nu se
gaseste in urina. Dar in bolile care altereaza porii din filtrul rinichilor sau in bolile care produc
sangerari pe traiectul cailor urinare, albumina trece in urina (albuminurie, proteinurie). La unele
persoane cu constitutie mai slaba a rinichilor urina poate contine albumina in cantitate mai mica.
Este vorba mai ales de tineri de 15-25 ani, de obicei slabi si inalti, care dupa eforturi fizice, dupa
mers, dupa statul indelungat in picioare prezinta albuminurie tranzitorie in timpul zilei, care
dispare noaptea si dupa repaus la pat. Albuminurii tranzitorii se mai intalnesc dupa frig, stari
emotionale, vaccinari si stari alergice, dupa consumul de oua si medicamente in timpul sarcinii.
Albuminurii permanente si masive se intalnesc frecvent in cazul bolilor de rinichi si ale cailor
urinare (bazinet, uretere, vezica): glomerulonefrita, nefroza, cistita, pielocistita, tuberculoza
renala, calculi urinari etc. Si alte boli care pot atinge rinichiul se insotesc de albuminurie cum
sunt: hipertensiunea arteriala, diabetul, bolile de sange si de inima, infectii cu microbi sau
virusuri, intoxicatii cu substante minerale sau organice.
Deseori albuminuria se insoteste de hematurie. Dupa pierderea cronica de albumina prin
urina se produce o scadere a proteinelor corpului cu consecinte negative asupra intregului
organism. In marea majoritate a cazurilor albuminuria este moderata si se apreciaza calitativ, in
raport cu cantitatea de albumina, astfel:
- albumina=absenta; nor foarte fin; nor fin si dozabila.
In acest caz se face si dozarea albuminei din urina care se exprima in g/l.
Aprecierea se mai poate face si prin 1-3 plusuri. Zaharul sau glucoza din urina (glucozuria sau
glicozuria)
Medicii din antichitate au observat sa urina diabeticilor care este dulce, atragea furnicile si
albinele si au numit-o "urina de albine". Ei foloseau aceste insecte pentru descoperirea
diabetului, metoda aceasta fiind cea mai veche "analiza medicala" care se cunoaste. Mai tarziu,
medicii sau ajutoarele lor puneau rapid diagnosticul de diabet zaharat chiar la patul pacientului
prin simpla gustare a urinei. Asa cum s-a aratat la analiza zaharului in sange, cand glicemia din
diabet depaseste 150-200 mg/100 ml sange, glucoza (zaharul) trece prin filtrul renal si se elimina
prin urina, de unde poate fi analizata.
30
2.5. Mictiunea
Numarul de mictiuni depinde de cantitatea de urina emisa si de capacitatea fiziologica a
vezicii subiectului. Acest numar variaza de la 0 la 1 in timpul noptii, de la 4 la 5 in timpul zilei.
Durerile la mictiune pot dezvalui o infectie urinara si necesita deci un examen citobacteriologic
al urinei.
Mictiunea se realizeaza sub dependenta unui mecanism neurologic care poate fi controlat in mod
voluntar.Disuria este o dificultate in a evacua vezica. Ea este consecutiva unui adenom de
prostata, unei ingustari a uretrei sau unei contractii insuficiente a muschiului vezical.
- Enurezia este o emisie de urina, involuntara si inconstienta, in general nocturna, la un copil care
a depasit varsta deprinderii curateniei (intre 2 si 4 ani). Ea poarte fi cauzata de o imaturitate
neurologica a vezicii. Unii specialisti o atribuie unei cauze hormonale sau psihosomatice.
- Imperiozitatea mictionala se traduce printr-o incapacitate de a retine urina. Ea releva o iritatie a
vezicii.
- incontinenta urinara poate fi totala sau partiala (de cele mai multe ori sub forma unei
incontinente urinare de efort). Ea este cauzata de o deficienta a sfincterului uretrei.
- polakiuria se caracterizeaza prin mictiuni frecvente, survenind ziua sau noaptea. Ea traduce o
iritatie a vezicii (adenom de prostata, cistita, calcul al vezicii) sau o diminuare a capacitatii sale
Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali.
Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuri
aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc
tonusul sfincterului neted al colului vezical.
Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea
nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori,
ajungand pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.
Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii
medulari, inhib tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern,
marind continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea.
31
32
Cum se manifesta?
Cel mai frecvent, colica renala este determinata de prezenta calculilor renali. Atat timp
cat calculii sunt imobili, pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri lombare
nespecifice.
Cand se mobilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri
colicative progresive in regiunea lombara sau flancuri. Durerea poate iradia spre organele
genitale externe si fata interioara a coapsei - in calculi ureterali profund inserati. De asemenea,
durerea poate aparea in urma unor trepidatii, ingestii de lichide in cantitate mare, a tratamentului
diuretic sau fara o cauza aparenta. Durata variaza de la cateva minute la cateva ore si se poate
33
Infarctul renal
Semne vezicale:
34
3.3. SIMPTOMATOLOGIE-CLINICA
Colica renala - Migrarea calculilor pe ureter produce cele mai tipice fenomene
clinice, grupate n sindromul colicii renale.
Prin iritaia produs asupra mucoasei ureterale, calculul n migrare, duce la spasm
ureteral cu distensia brusc a cilor urinare superioare i capsulei renale, ceea ce genereaz
durerea. n colica renal tipic, aceasta are sediu lombar, este intermitent, colicativ, iradiaz
n flancul i fosa iliac homolateral, pe traiectul aproximativ al ureterului, spre vezic i
organele genitale externe, se nsoete de fenomene urinare: polachiurie, algurie, tenesme
vezical, hematurie, (cel puin microscopic) i fenomene vegetative de tip vagal: grea, vom,
paloare. Bolnavul prezint o agitaie permanent, aproape patognomonic, cutnd o poziie
antalgic care nu exist. Examenul clinic, dificil de realizat n plin colic, poate releva o
nefromegalie dureroas sau sensibilitatea punctelor ureterale.
3.4. Oligurie
Oligurie semnifica scaderea volumului urinar din 24 de ore intre 800 si 500 ml.Oliguria
poate fi tranzitorie sau permanenta. Oliguria tranzitorie apare in starile de dishidratare induse de
diaree sau varsaturi, in colica renala sau dupa administrarea de droguri: barbiturice,
izoproterenol.
Oliguria permanenta insoteste insuficienta renala cronica, sindromul nefrotic,
glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta cardiaca decompensata, ciroza hepatica.
3.5. Hematurie
Prin hematurie se intelege prezenta globulelor rosii in urina. Hematuria poate fi
macroscopica (observabila cu ochiul liber) sau microscopica (atunci cand hematiile din urina
sunt identificate doar la examenul microscopic).
35
Hematuria microscopica este descoperita in mod accidental, in timpul unui test de urina
ce face parte dintr-o examinare medicala de rutina. In schimb, hematuria macroscopica
determina in general prezentarea urgenta la medic. Hematuria poate avea drept sediu orice
componenta a tractului urinar: rinichi, uretere, vezica urinara, prostata sau uretra. Se estimeaza
ca intre 2,5 si 21% din populatie sufera de hematurie.
La numerosi pacienti, cauza afectiunii nu este identificata; cu toate acestea, hematuria este un
semn de alarma pentru infectii, calculi renali, sau cancer.
Factorii de risc pentru aceste afectiuni sunt: tabagismul, abuzul de analgezice,
expunerea la radiatii si la unele substante chimice.
Hematuria poate avea numeroase cauze. Din fericire, majoritatea nu prezinta o amenintare grava
la adresa sanatatii. Cauzele benigne ale hematuriei sunt infectiile urinare si calculii renali. Cauza
cea mai frecvent intalnita la barbatii peste 50 ani este adenomul de prostata. Un mic procent al
populatiei prezinta hematurii microscopice fara o cauza aparenta. Iritarea uretrei, tulburarile de
golire a vezicii si exercitiile violente pot de asemenea sa provoace hematurie.
Cauzele mai grave ale hematuriei se refera la tumorile vezicii urinare, tumorile rinichilor
si obstructia cailor urinare.
3.6. Evoluie
3.6.1. Diagnosticul pozitiv
Pentru certitudine si pentru urmarirea bolnavului se va face:
1. ecografie care va evidentia sediul i natura obstacolului
2. radiografie - permite vizualizarea calcului
3. sumarul de urina - arata prezenta sangelui, a microbilor si a leucocitelor (semn de infectie
urinara) si eliminarea de nisip fin (cristalurie).
Calculii de cativa milimetri se elimina usor. Cei care au circa 1 cm se pot elimina, dar mai greu.
Cei care au mai mult de 1 cm trebuie tinuti sub observatie.
Diagnosticul de colica renala nu este unul simplu. Sunt multe boli care pot mima o colica
renala: colic biliar, apendicit, criza de ulcer, pancreatita.
Diagnostic pozitiv:durere lombara violenta, debut brusc, exacerbari ce determina o stare
de agitatie a bolnavuluiiradierea: flanc, hipogastru, org genitale sau regiunea inghinalaafebrila,
aparitia febrei inseamna retentie septica in caile urinare inalteexacerbate: la palpare si percutia
regiunii lombare palparea hemiabdomenului poate fi dureroasamanifestari digestive: greturi,
varsaturi pulsul: normal sau bradicardictegumentele: reci, palide, transpiratede obicei e durerea
caracteristica unei litiaze ureterale.
Diagnostic diferential (nu orice durere lombara inseamna litiaza ureterala) se face
cuapendicita acuta si ulcerul perforat, de aceea o durere lombara cu iradiere abdominala vafi
investigate de urgenta prin metode de laborator si radiologie pentru stabilireadiagnosticului
36
Cap 4
Tratament
Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca acasa,
daca sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei
dureroase. Puteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice (de tipul Algocalminului),
antiinflamatoare nesteroidiene (Ketoprofen, Diclofenac, Aulin etc.), antispastice neurotrope
anticolinergice - Scobutil si musculotrope Papaverina.
Insa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor administra aceste medicamente pe cale
intravenousa si/sau intramusculara.
Se va combate durerea cu analgezice i antispastice, de preferin sub form de
supozitoare. Dac durerile nu nceteaz, se repet doza de medicamente dup 3 ore. La nevoie i
se d i un somnifer. n scopul splrii cilor urinare i forrii eliminrii calculului sau nisipului
i se vor da bolnavului multe lichide, pn la 2 litri n 24 ore, sub form de ceaiuri de cozi de
ciree, coada calului, mtase de porumb, frunze de mesteacn, ceai diuretic sau chiar 2-3 sticle
de bere.
Frecventa recidivelor este de 50-70%, de aceea este necesar sa aveti in vedere cateva
masuri de prevenire a eventualelor noi crize. Acestea sunt stabilite in functie de compozitia
calculului:
Adoptati o dieta cu un aport bogat de lichide, dieta hipoproteica (saraca in carne, peste, oua);
37
Daca este cazul, urmati un regim sarac in oxalati sau purine (de exemplu, se tine un regim
vegetarian);
Tratament naturist
Masuri pentru ameliorarea durerilor:
- aplicare, pe regiunea lombara (sale), de: comprese cu apa calda, o perna electrica, sticle cu apa
calda (atentie la arsuri);
- dus fierbinte in regiunea lombara;
- baie generala calda (40 grade C), timp de o ora (apa va fi mentinuta la temperatura constanta
prin turnari continue);
- in timpul crizei nu vor fi consumate lichide in cantitate prea mare, intrucat ele cresc tensiunea
din bazinet si calice, ceea ce exacerbeaza durerile.
In paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist, puteti utiliza plante
medicinale cu proprietati diuretice, aniseptice, antispastice.
Matase de Porumb(Stigmata Maydis)
- Infuzie din 1 lingurita la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi(una dimineata cu o ora inainte de
micul dejun, iar alta in cursul zilei).
- Decoct din 30g la 1 litru de apa, care se fierbe la foc mediu timp de 2 ore; se cosuma in cursul
unei zile.
Amestec din Matase de Porumb -30g, Rizom de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)-20g ,
Flori de Levantica(Flores Lavandulae)-10g, Conuri de Hamei(Strobuli Lupuli)-30g, Radacina de
Valeriana(Radix Valerianae)-10g
-Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 3-4 cani pe zi, de preferinta indulcite
cu miere.
Rizomi de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)
-Infuzie sau decoct din 1 lingura la o cana de apa; se consuma 3-4 cani pe zi.
Fructe de Ienupar(Fructus Juniperi).
- Decoct din 10-20 fructe la 1 litru de apa; se beau 2 cani pe zi.
- Infuzie din 2 lingurite de fructe la o cana de apa; se consuma 3-4 linguri pe zi.
Atentie!Nu se administreaza gravidelor si bolnavilor cu leziuni renale. Chiar daca fructele de
Ienupar au proprietati antiseptice, in acelasi timp sunt si iritante ranale(daca se administreaza in
cantitati mari).
Frunze de Merisor(Folium Vitis idaei)
-Decoct din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi.
Frunze de Mesteacan(Folium Betulae)
-Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Frunze de Afin(Folium Myrtilli)
-Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Coada calului(Herba Equiseti)
-Decoct din 4-5 lingurite de planta(fiarta 5 min) la 1,5 l de apa; cantitatea se bea in cursul unei
zile.
Muguri de Plop(Gemmae Populi)
-Infuzie din 1-2 lingurite de muguri la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.
Amestec din frunze de Mesteacan-30g, Coada calului-20g, Conuri de Hamei-10g, Matase de
Porumb-20g, Macese-10g, radacina deValeriana-10g
-Infuzie din 1 lingurita de amestec la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.
Ghimpe(Herba Xanthii)
38
-Decoct din 1g de planta la 200 ml de apa; se consuma caldut, cu 30 minute inainte de masa. Se
beau 2 cani pe zi(in primele 6 luni), apoi cate o cana pe zi.
-Decoctul din Ghimpe se recomanda bolnavilor cu microlitiaza renala.
Sunt contraindicate in primele 6 luni ale curei: alcoolul, condimentele, muraturile, fructele acre.
Inca din 1948, in cadrul OMS, se recunoaste importanta asistentelor medicale, ca element
esential in realizarea programelor de sanatate, ingrijirea bolnavilor, prevenirea imbolnavirilor,
promovarea si pastrarea sanatatii. De fapt acestea constituie si in ziua de azi cele patru
responsabilitati esentiale ale asistentei medicale si anume: promovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor, restaurarea sanatatii si inlaturarea suferintei. Nevoile privind ingrijirile sunt
universale. Respectul fata de viata, de demnitatea umana si fata de drepturile omului face parte
integranta din ingrijirile medicale si nu e influentat de consideratii precum nationalitatea, religia,
culoarea, varsta, sexul, opiniile politice, sau statutul social. Asistenta medicala acorda ingrijiri
pentru sanatatea individului, familiei si colectivitatii si isi coordoneaza activitatea cu cea a altor
persoane ce muncesc in alte discipline din domeniul sanatatii.
Responsabilitatea primordiala a asistentei medicale consta in a acorda ingrijiri
persoanelor care au nevoie de acestea. In exercitarea profesiei sale asistenta medicala creaza o
ambianta in cadrul careia valorile, obiceiurile, religia, credinta individului sunt respectate.
Asistenta medicala este reglata prin secretul profesional si analizeaza intotdeauna
indeaproape informatiile detinute despre bolnavi, in ce masura si cui sa le comunice in mod
constient, de buna credinta.
Asistenta medicala isi asuma o responsabilitate personala in acordarea ingrijirilor, precum
si pentru a-si mentine nivelul profesional la zi, printr-un sistem de reinnoire a cunostintelor si de
educatie permanenta. Ea asigura, in orice situatie, mentinerea unui standard de ingrijire la nivelul
cel mai ridicat posibil. Accepta si delega responsabilitati, evalueaza cu spirit critic propria sa
competenta sau a colegilor sai. In activitatea sa profesionala, asistenta medicala face intotdeauna
39
dovada unei conduite ce ii onoreaza profesia. Asistenta medicala imparte cu concetatenii sai,
responsabilitatea de a lua initiativa si participa la activitati destinate sa raspunda exigentelor
sociale si de sanatate ale populatiei.
In cadrul
relatiei cu colegii sai imparte responsabilitatea de a coopera cu toti cei cu care lucreaza
indeaproape, ia toate masurile pentru a injura individul.
Asistenta medicala contribuie in mod activ la dezvoltarea propriilor cunostiinte privind
profersia sa, iar prin intermediul organizatiei ei profesionale (in cazul nostru CAMR) participa la
progresul in domeniul ingrijirilor medicale, crearea si pastrarea conditiilor de munca echitabile
pe plan economic si social.
Deoarece ingrijirea bolnavilor neouropsihici, mai ales a celor cu agitatie psihomotorie,
presupune o specializare si o pregatire tehnica corespunzatoare asistentele care lucreaza in aceste
sectii au indatoriri speciale si nevoie de calitati morale deosebite. Atentia, consideratia, talentul,
pasiunea, finetea, eleganta, ravna, zelul si solicitudinea sunt tot atatea calitati pe care asistenta
trebuie sa le manifeste de-a lungul tratarii pacientului sau.
Cunostintele teoretice de specialitate, impreuna cu tehnicile de varf folosite, constituie
doar o parte esentiala pentru tehnica tratamentului, insa maniera de efectuare a intregii game de
ingrijiri de catre echipa de ingrijire, constituie o parte foarte sensibila pentru bolnav.
Aceasta are darul de a diminua mult din aversitatea de care se simte stapanit pacientul in
postura de internat. Toata echipa de ingrijire din care face parte si asistenta medicala trebuie sa
dea dovada de o maniera deosebita de solicitudine cu care sa inconjoare bolnavul deoarece el in
aceasta postura este departe si despartit de cei dragi, se simte dezorientat si in plus nelinistit de
starea sanatatii lui. De aceea rolul asistentei este de a-l primi ca pe un prieten, ca pe un parinte,
cu multa intelegere, cu multa compasiune, dand dovada de o mare capacitate empatica, uneori
punandu-se ea insasi in locul lui inchipuindu-si care ar fi reactiile ei daca ar fi internata urgent,
examinata, investigata, lasata singura intr-o camera cu unul sau mai multe paturi, cu fete
necunoscute in jurul ei.
In primul rand trebuie sa dea dovada de un inalt umanism, sa se poarte cordial, sa fie
accesibila, sa nu fie distanta, rece, pentru ca bolnavul sa se bucure de caldura afectiva,
bunavointa si blandete, pentru ca atunci moralul lui se va ridica si va influenta pozitiv
comunicarea.
Asistenta trebuie sa cunoasca bine pe fiecare din bolnavii care ii sunt incredintati spre
ingrijire, la fel ca si pe cei din familia sa.
Asistenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum si comunitatea in care acesta
traieste. Un criteriu etic de care trebuie sa tinem seama in comportamentul fata de bolnav este
DEMNITATEA PERSOANEI UMANE, promovarea si respectarea valorilor umane, autonomia,
autodeterminarea, respectarea deciziilor, intimitatea, integritatea fizica si psihica, increderea,
adevarul si justitia.
Criteriul etic are ca scop, deci, respectarea si promovarea demnitatii umane si a tuturor
persoanelor implicate, tinand cont de binele comun.
Binele etic poate reprezenta un compromis intre ideal si ceea ce putem face.
Astfel contactul cu bolnavul se face inca de la internare prin examinarea bolnavului, care
cuprinde 4 etape:
observarea bolnavului;
40
discutia cu bolnavul;
examenul fizic;
tratamentul.
42
EVALUARE
-durere lombara
unilaterala cu
intensitate vilenta
-alterarea starii
generale
-negasirea unei
pozitii antalgice
-tulburarii digestive
-hematurie
-polachiurie
-mictiune
-tahicardie
-tulburari de diureza
-pacientul sa nu mai
prezinte dureri
-pacientul sa aiba o
alimentatie
echilibrata
-pacientul sa-si dea
consemnamantul
pt.examenele de
laboraor
-pacientul sa tina
cura de setept a-si
putea echilibra urina
-calmarea dureri
-alimentatie usor
digerabila,legata in
vitamine
-asigurarea pozitiei
care diminueaza
durerea
-administrarea
tratamentului
medicamentos
-simptomatic:de
combatere a
transpiratiilor,a
febrei,a dureri
-pregatirea
pacientului
pt.examinari
paraclinice
-recoltarea
produselor biologice
pentru examinari de
laboraor.
43
-bolnavul nu mai
prezinta dureri
intense
-poate sa manance si
sa isi faca diureza
-
Vata hidrofila
Alcool sanitar (alcool etilic 70o)
45
3. Alegerea materialelor
6. Punerea garoului
46
Recoltarea se poate face in sectia in care este internat bolnavul sau in laborator.
In laborator se poate preleva sange intr-o camera speciala in care se dispune de o
masa de lucru, de un scaun cu spatar si de o canapea sau de un pat de spital.
Recoltarea sangelui venos nu se va face niciodata tinand pacientul in picioare! (La unii
pacienti li se face rau si, ca o prima manifestare, li se inmoaie picioarele. Cu alte
cuvinte pot cadea pe jos, chiar inainte de a termina recoltarea.)Pacientul se instaleaza
pentru recoltare pe scaun, cu mana sprijinita de spatar.
Pozitia pacientului pe scaun trebuie sa fie comoda. De aceea este preferabila pozitia
calare sau, daca aceasta nu este posibila, cu picioarele intr-o parte, in raport cu pozitia
normala pe scaun
Copii mai mici, care nu ajung cu mana pe spartar pot fi tinuti in brate.
Pacientii cu probleme la recoltare se instaleza pe pat, cu fata in sus si cu mana din care se
recolteaza intinsa in lateral si sprijinita.
ALEGEREA MATERIALELOR
Pentru punctie se aleg recipientele corespunzatoare analizelor pentru care se recolteaza sangele.
Toate materialele care vin in contact direct cu sangele (ace, seringi, recipiente) trebuie sa
fie perfect curate si uscate. Cea mai mica picatura de apa sparge hematiile din sange iar
47
continutul hematiilor este eliberat in sange si modifica aspectul si compozitia serului sau
plasmei.
Atunci cand nu sunt disponibile materialele perfect uscate acestea pot fi clatite inainte de
utilizare, cu solutie clorurata izotonica sterila
Tuburile vacuumate sunt special pregatite pentru recoltare, si alegerea lor se face
respectand codul culorilor.
Locul efectuarii punctiei se alege examinand atent ambele brate ale pacientului in urmatoarea
ordine:
A. Pliul cotului
- vena mediana
- vena bazilica
- vena cefalica
B. Antebratul
- vena cefalica
C. Dosul palmei
- arcada dorsala a palmei
48
a)HEMOGRAMA
Hemograma este un examen de laborator care evalueaz cantitativ i calitativ elementele
figurate (celulele) din snge. Furnizeaz informaii att despre numrul tuturor tipurilor de celule
sanguine, ct i despre mrimea, forma i alte caracteristici fizice ale acestora. Termenul
desemneaz i buletinul care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator. Hemograma
este una din analizele recomandate n mod uzual pentru evaluarea general a strii de sntate.
Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncionaliti la nivelul organismului, cum
sunt anemiile, infeciile sau diverse alte boli.
Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesar recoltarea unei mici
cantiti de snge venos, de regul prin puncie venoas la nivelul unei venesuperficiale. O
hemogram parial se poate realiza i dintr-o pictur de snge periferic, recoltat de regul de
la nivelul unui deget al minii (la adult) sau de la nivelul clciului (la sugari i copiii mici).
b)V.S.H
49
VSH-ul este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii ( hematii )
de a se depune ( sedimenta ) intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost
amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca
sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii ( hematii ), fara a fi
centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in
pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma.
Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore.
Valori normale
la barbati = 3-10 mm, la o ora; 5-15 mm la 2 ore
la femei = 6-13 mm la o ora; 1-20 mm la 2 ore
la copii mici = 7-11 mm la o ora.
Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule
rosii ( hematii ), cu atat valoarea VSH este mai crescuta ( mai mare ).
Cresteri anormale
Se intalnesc in numeroase boli, de aceea o crestere a VSH nu este specifica unei boli si nu
poate pune un diagnostic de boala. Cresterea VSH arata medicului ca undeva in organism exista
o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a
unor organe interne ( ficat, rinichi, plamani ).
VSH este o analiza de orientare si numai medicul poate preciza cauza care a
produs cresterea peste valoarea normala a VSH.
Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in
lipsa altor simptome de boala. In aceasta situatie este necesara repetarea analizei dupa doua
saptamani. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si
de evolutia bolii.
VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, la femei in perioada
menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, si la persoanele mai in varsta. Exista si persoane
care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional.
Crester foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in
tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in
boli tumorale.
51
Obiective :
-linistirea bolnavei
-calmarea durerii
-combaterea febrei
-echilibrarea hidro-electrolitica si acido bazica
-scaderea tensiunii
Interventii proprii ale asistentei med.
-calmeaz durerea cu administrare im. de algocalmin
-masoara functiile vitale TA, P, R, T, diureza
-pregateste bolnava pentru investigatii clinice
-asigura bolnavei repaos la pat
Interventii delegate ale asistentei medicale
-recolteaza sange pentru analize de laborator (hematologice si
biochimice)
-recolteaza urina pentru sumarul de urina
-aplica perfuzie daca este nevoie
-administreza antibiotice si antalgice cu pansament
gastric ,bolnava avand probleme cu stomacul
Evaluare
In urma ingrijirilor acordate de asistenta medicala,bolnava este mai linistita,nu mai acuza
durere s-a reechilibrat hidroelectrolitic,tensiunea a revenit la valoarea normala.
53
Data
Diag.nursing
Obiective
Interv.proprii as.
med
Interv. delegate
as.med
05.05
dimin
eata
agitatie,durere,alterare
a nevoi de a elimina
manifestata
prin:polachiurie
-linistirea
bolnavei,cal
marea
durerii,
-calmeaza
durerea,masoara
functiile
vitale,TA,P,R,T.si
pregateste bolnava
pentru recoltare de
sange pentru
analizele de
laborator
inbunatatirea
diurezei in
descurs de
24h
aplic masurile
propuse la
nevoiade a se
alimenta
administrez la
indicatia
medicului,
medicatia
antiemetica(Met
oclopramid
3x1/zi)
obiectiv
nerealizat in
primele 12h
mentin
interventiile
anterioare
Prezenta
permanenta
a
peronalului
de ingrijire
face ca
bolnava sa
se simta mai
-tahicardie si
inapetenta
06.05
seara
-durere,eliminare
inadecvata
aplic masurile de la
nevoia de a respira
si a avea o buna
circulatie
07.05
dificultate in a se
odihni din cauza
trezirilor frecvente
,datorate medicatiei
admnistrate
bolnava sa
aiba minim
3-4 h de
odihna
nocturna
aerisesc incaperea
asigur linistea
nocturna si
conditiile de
confort temic
54
Evaluare
bine
Caz clinic II
dar consumator ocazional de alcool in lipsa activitatii,bolnavul neavand un loc de munca stabil.
La examenul clinic de la internare se obs ca:
1)tegumentele si mucoasele normal colorate
2)sistemul osteoarticular integru
3)aparatul uro-genital durere lombara unilaterala,polakiurie
Manifestari de dependenta:
-durere lombara vie unilaterala
-greata,varsaturi si agitatie
-mictune,indispozitie,sete
-transpiratii,tegumente fierbinti
-perturbarea somnului
Nevoi afectate
-de a respira si de a avea o buna circulatie
-de a bea si de a manca
-de a elimina
-de a se misca si de a avea o buna postura
-de a dormi si a se odhni
-de a mentine temperarura corpului in limitele normale
-de a fi curat si ingrijit
-de a putea evita pericolele
-de a invata cum sa-si pastreze
sanatatea,bolnavul ignorand-o pana la internarea in spital.
Obiective:
-linistea bolnavului
-calmarea durerii
-combaterea greturilor si a varsaturilor
-combaterea febrei
-echilibrarea hidroelectrolitica si acibo bazica
Interventii proprii ale asistentei medicale:
-calmarea bolnavului
-calmarea durerii si administrarea ALGOLAMIN
-masurarea functiilor vitale TA,P,T,R, diureza
-pregarirea bolnavului penrtu investigatii
clinice,radiografie si ecografie abdomonala
-pregatirea bolnavului penrtu recoltarea
analizelor de laborator(hematologice si biochimice
-asigurarea de repaos la pat in pozitia
care faciliteaza respiratia si calmarea durerii.
56
Diag.Nursing
Obiective
05.0
7
-stare generala
alterata
-durerii lombare
vii
-greata,varsaturi
tahicardie,mictiun
ii,
-tegumente
fierbinti
-calmarea
durerii
-cambaterea
durerii si
varsaturilor
-combaterea
febrei si a
mictiunilor
06.0
7
Interv.propr
ii
-calmez
pacientul,a
-sterg
tegumentel
e
pacientului
dupa
57
Interv.delegate
Evaluare
-diminuez senzatia
de greata si de
varsaturi,administra
nd bolnavului
antiemetice
-recoltez sange
pt.analize
-pacientul este
mai linistit
-intervine starea
de insomnie
07.0
7
-dificultate in
alimentatie si
hidratare
-perturbarea
somnului
-asigurarea
alimentatiei si
a echlibrului
hidroelectrolit
ic
- asigurarea
conforfortului
fiecare val
de
transpiratie
ajut
bolnavul sa
se
alimenteze
dupa orarul
prestabilit,
aerisesc
solonul
pentru ca
bolnavul sa
se poata
odihni
macar 4-5 h
pe noapte
Notez in F.O
TA.T.R.P.
conunic cu bolnavul
despre diagn. si
problemele sale,si il
asigur ca toate
interventiile mele
sunt delegate de
medic
Durerea este
ameliorata
evolutia este
favorabila,bolnav
ul este mai
linistit obiectiv
realizat in 07.07
ora 12.00
1)Culegere de data
Bolnava E.P in varsta de 54 de ani de profesie secretara la o firma
particulara de resurse umane, cu domiciliul in Brasov,se interneaza la spital in sectia
urologie pe data de 29.03.2012,cu diagnostic de colica renala, liatiza biliara si HTA.
Motivele internarii:
-bolnava prezinta dureri lombare,stare generala
alterata,astenie fizica,polakiurie si mictiune.
Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca:in
familia acesteia mama era cardiaca si cu handicap locomotor,iar tatal suferea de DZ grad
58
Aspecte sociale:
-bolnava nu este
casatorita,dar are un copil in varsta de 15 ani, si locuieste impreuna cu aceasta intr-un
apartament in centru Brasovului,este fumatoare si consumatoare de cafea in exces,
greutate corporala 68 kg.
La
internarea la examenul clinic se observa:
1)tegumentele sunt
palide
2)sistemul respiratornorlal conformat cu boala
3)aparatul
cardiorespirator-cu TA=180/90m
4)aparat
digestiv-probleme cu ficatul
Bolnava E.P se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta:
-neliniste
-nervozitate
-durere la mictiune
-tegumente palide,mucoase uscate
-durere articulara
Problemele pacientei:
-durere colicativa in loja renala stanga
-anxietate
-deshidratere
-greutate in respiratie
-transpiraie
abundena
-palakiurie
-fiebra
-tahicardie,HTA
Nevoile afectate:
-dea avea o buna circulatie si de a respira
-de a bea si a manaca
-de a elimina
-de a se misca si de a avea o buna postura
-de a dormi si de a se odihni
-de a mentine temperatura corpului in limite normale
Obiective:
-calmarea dureri
-combatere fiebrei si de TA
-asigurarea echilibrului hidro-alimentar
-linistirea pacientei
59
Interventii proprii:
-asistenta medicala administreaza calmante pentru durere
-noteaza in foaia de observatii TA,P,R,T
-pregateste bolnava pentru recoltarea de sange pentru analize de laborator
-linisteste pacienta in vederea scaderii TA
-asigura pacienta la repaos la pat si o pozitie cat mai buna
Interventii delegate:
-recolteaza sange si urina pentru examene de laborator
Diag.NURSI
NG
-stare
generala
alterata,tegu
mente palide
-durere la
misctiune
-durere
alternativa
Obiective
Interv.proprii
Interv.delegate
Evaluare
restabilirea
starii
generale
-calmarea
durerilor
-asigur
repaos la paasigur
masurile de
urgent
-recoltez sange
pt.examen de
laborator(ph,uree,ionogr
ama,creatinina)
-recoltez urina pentru
examinati fizio-chimice
Bolnavare
aceasi stare
generala ca
la
internare.
-obiectiv
nerealizat
in primele
24 h
60
30.03
deshidratare
-nervozitate
-greutate in
respiratie,
tahicardie
asigurarea
nutritiei
adecvate
supravegher
ea functiilor
vitale si
vegetative
asigur
hidratarea
corecta a
bolnavei si
alimentatia
in cantitati
fractionate
ajut bolnavei
sa adopte o
pozitie care
sa-i
favorizeze
respiratia
administrez medicatia in
raport cu orarul prescris
-antiemetice inainte de
masa
-fermenti digestivi in
timpul mesei
-restul medicatiei post
alimentar
31.03
neliniste
dificultate in
a se odihni
si a se
deplasa
-asigurarea
confortului
fizic si
termic
-bolnava sa
se poata
deplasa si sa
isi faca
igiena
corporala
-ajut bolnava
sa se
linisteasca
-aerisesc
salonul si
-creez un
confort
termic care
sa o ajute sa
se
odihneasca
-antrenez bolnava in
efectuarea
autoingrijirilor
-asigur medicatia
conform indicatiei
medicului
-notez in F.O functiile
vitale
bolnava se
hidrateaza
medicatia
isi face
efectul
bolnava
respira
normal
la
evaluarea
functiilor
vitale TA
este
150/90mm
Pacienta se
externeaza
cu stare
generala
buna,cu
urmare de
tratamen la
domiciliu
si control
medical la
o luna
Bibiografie
62