Curs LP Partial

Balneoclimatologie
Lucian Sfc
Balneologia este strns legat de practica bilor n scop curativ, practicat din cele mai
vechi timpuri, balneos nsemnnd n latin ,,baie. n prezent, cura prin bi este defnit ca
belneoterapie, hidroterapie sau terapie SPA. Termenul de SPA se pare c provine din
termenul valon ,,espa nsemnnd ,,fntn. De altfel, aceste termen se afl n strns
legtur cu cu numele oraului belgian SPA unde n secolul XIV au fost descoperite izvoare
termale curative care au devenit renumite n perioada Renaterii. De asemenea, acest termen
poate avea originea n cuvntul de origine latin ,,spangere(a umezi, a mprtia) dar poate fi
i un acronim din fomularea latin ,,sanitas per aquas (sntate prin ap).
Din trecutul curei balneare
n Grecia antic i n Imperiul Roman bile termale i nu numai constituiau un
tratament comun pentru o gam larg de boli. La nceput erau preferate bile n izvoare
naturale sau n mare (thalassoterapie). n cepnd cu perioada lui Hippocrate (460-370 n. Chr)
bile nu erau considerate doar o msur de igien corporal; Hippocrate enunase teoria
conform creia toate bolile sunt determinate de dezechilibre in balanta fluidelor din organism
i se considera c reechilibrarea balanei poate fi realizat prin schimbarea n obinuine care
includeau bile, plimbrile i masajul. Bile erau combinate cu sportul i educaia, organizare
ce a premers primele coli din Antichitate.
Bile termale au luat avnt n Imperiul Roman legat de eforturile de recuperare a
soldailor rnii dar i pentru odihna acestora. Tratamentele nu mai erau asociate efortului
fizic, precum n perioada greac, fiind privite mai mult ca un mod de relaxare. n plus,
amenajarea apeductelor a ncurajat aceast practic n ntreg imperiul, astfel nct bile
publice s-au dezvoltat n edificii impresionante cu capacitate de mii de locuri, precum termele
lui Diocleian sau Caracalla. n aceast perioad Asclepiade (124 n Ch.) indic hidroterapia
i cura cu ape minerale ca mijloc de tratament, recomandnd bile att terapeutic ct i
preventiv, iar Pliniu cel Btrn indic diferite proprieti ale diverselor categorii de ape
termale i minerale.
Dup cderea imperiului Roman i extinderea cretinismului bile publice au fost
desfiinate, uneori transformate n biserici, astfel ncr cura balnear a deczut. Abia dup
secolul XIII bile intr n viaa cotidian mai ales n sudul Europei sub influena maur. n
secolul XVI imaginea bilor publice se deterioreaz din nou, acestea fiind considerate o surs
a bolilor contagioase. n plus, costurile ridicate de ntreinere a unor astfel de bi publice au
determinat o reorientare spre izvoarele termale i minerale existente n unele regiuni. n 1571
Bacci a publicat lucrarea De thermis n care era redat practica balnear n perioada antic.
Sunt reabilitate valenele terapeutice ale bilor, tratamentele constnd n consumul de ap
mineral, mbierea i bile de nmol fiind recomandat ca acestea s fie asociate cu un peisaj
agreabil, mncare bun i vin, precum i condiii maxime de comfort. Acest nou avnt al
bilor, dezvoltat n Italia s-a rspndit i n alte pri ale continentului, fiind practicat mai ales
de ctre elite. Au fost redescoperite terme din perioada antic n special n vestul
continentului.
n jurul anului 1800 cura balnear cunoate o dezvoltare vertiginoas; Priessnitz i
Kneipp au dezvoltat principiile balneoterapiei (utilizarea medical a apelor termale) i
hidroterapiei. Cura balnear se diversific prin noi tehnici iar n preajma izvoarelor termale se
dezvolt hoteluri i case de oaspei. n staiunile astfel aprute apar teatre, sli de dans,
cazinouri i parcuri special amenajate pentru promenad. Aceasta este perioada de vrf a
staiunii Baden Baden din Germania care servea ca model pentru toate staiunile de acest fel
de pe ntregul continent.
La mijlocul secolului XIX sunt puse la punct i primele forme de terapie climatic prin
punerea la punct a datelor referitoare la bile de aer. Studiile de acest fel au fost iniiate de
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
ctre Alexander Spengler care a descoperit valenele terapeutice ale aerului din regiunile
nalte ale apelor.
Dup al Doile Rzboi Mondial cura balnear se extinde n rndul clasei medii,
staiunile fiind difereniate n funcie de poziia acestora (montane, litorale) i n funcie de
compoziia chimic a acestor izvoare (sulfuroase, bicarbonatate etc.). Importana curei
balneclimatice este demonstrat mai ales de ctre dermatologi i reumatologi, fiecrui izvor
fiindu-i atribuite anumite valene terapeutice.
Cura balneoclimatica s-a demonstrat vizibil eficienta in cazul persoanelor in varsta de
peste 40 de ani, fiind complementara odihnei necesare incepind cu aceasta varsta. Profilaxia
situeaza in categoria consumatorilor de cura balneara, practic intreaga populatie.
Suplimentarea curei balneare prin metode provenite din fizic (hidroterapie, kinetoterapie,
pneumoterapie, electroterapie), ridic eficiena tratamentului.
Condiiile naturale au asigurat Romniei unul dintre primele locuri n lume n ceea ce
privete frecvena si eficiena apelor minerale, mofetelor, nmolurilor, lacurilor terapeutice,
situate pe un teritoriu relativ restrns. Varietatea i abundena apelor minerale, mofetelor cu
bioxid de carbon i hidrogen sulfurat, lacurile terapeutice cu diferite mineralizri, apelor
termale, nmolurilor sapropelice, de turb sau minerale, variabilitatea climatului, ofer
posibiliti de cur puse n valoare incepind de la inceputul secolului al XIX-lea, pot
transforma Romania intr-o ,,tara balneara``. Marea varietrate a apelor minerale permite,
deseori, in aceeasi statiune, tratarea unei game extinse de boli.
Valoarea statiunilor balneoclimaterice de pe teritoriul Romaniei a fost cunoscuta
intregii lumi civilizate inca din antichitate. Baile Herculane au fost celebre in Imperiul
Roman, fiind locul in care au venit la tratament imparati ai imperiului si mari personalitati ale
acelor vremuri.
Utilizarea apelor minerale n scopuri terapeutice reprezint de altfel prima form
orgaizat de turism de pe teritoriul rii noastre. Astfel, la 1594 medicul italian Bucello
recomand principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, cura cu ape minerale la unul din
izvoarele Borsecului; tot n aceast perioad sunt evideniate efectele terapeutice ale apelor
srate de la Sovata. n 1773 H. Kranty cerceteaz izvoarele termale de la Borsec i efectele
acestora iar n 1793, medicul ef al Ardealului-M. Neustadter- enumera afeciunile ce se pot
trata cu apele minerale de la Borsec iar n 1804 a nceput producerea recipientelor din sticl
ntr-o fabric amplasat chiar la Borsec.
n perioada urmtoare sunt publicate i primele lucrri pe aceast tem. Astfel, n 1821
apare prima lucrare romneasc, publicatp de V. Pop la Budapesta ,,Despre apele minerale de
la Arptac, Borsec i Covasna; n 1825 S. Scheint publica ,,Izvoarele tmduitoare ale
Borsecului, iar n 1840 Siller publica la Hanovra ,,Die Mineralquellen der Walachi. n
1810, prin iniiativa unor boieri moldoveni se ridic primele edificii la Slnic Moldova i
Blteti urmate i de alte staiuni(1837 la Borsec i 1845 la Vatra Dornei). De altfel, Slnic
Moldova este una din primele localiti din ar care se dezvolt special pentru valorificare
izvoarelor minerale, aici fiind colonizate 12 familii n 1808 . n a doua jumtate a secoului
XIX sunt publicate multe lucrri referitoare la analiza chimic a apelor minerale (Steege1856, A. Ftu 1874, Al. Saabner-Tuduri-1900). Tot n aceast perioad ca recunoatere
internaional a valorii apelor minerale dintr-o serie de staiuni balneoclimatice au fost
acordate medalii de aur: Slnic Moldova -1883, Blteti 1900, Covasna 1852 i Borsec
1876. Aceasta este perioada de referin a staiunii Slnic Moldova care, n special dup
sistematizarea staiunii, realizat n anul 1887 va fi cunoscut pentru mult vreme ca ,,Perla
Moldovei. Pe lng Slnic moldova, cele mai renumite staiuni de la acea vreme erau Vatra
Dornei, Borsec i chiar Bile Tunad ce concurau cu succes destinaii similare de pe cuprinsul
Imperiului Austro-Ungar. Dup anexarea Dobrogei apar i primele amenajri n regiunea
litoralului romnesc al Mrii Negre. Mai tiryiu, Vatra Dornei, Bazias, Olanesti, Calimanesti-
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
Cozia, Baile Felix, au fost printre cele mai vestite statiuni ale secolului al XIX-lera, pe plan
mondial.
n perioada interbelic apar alturi de staiunile deja consacrate i altele precum Zizin,
Toplia, Bixad, Oglinzi, Biboreni, Dorna Candreni i Poiana Srat. n acelai timp se
dezvolt staiunile balneoclimatice, n special pe valea Prahovei unde alturi de Sinaia i
Predeal, care dispuneau de o infrastuctur incipient chiar nainte de Primul Rzboi Mondial,
se adug i Buteni dotat cu hoteluri i vile. Tot acum se dezvolt i staiunile exclusiv
climaterice precum Rnov, Timiu de Sus, Lacul Rou a nceput s funcioneze din 1926,
Cheia nfiinat n 1930 i Poiana Braov.
Dup Al Doilea Rzboi Mondial sunt create premisele turismului de mas prin crearea
n 1955 a Oficiului Naional pentru Turism care a contribuit simitor la introducerea fondului
turistic romnesc n circuitul european dar i nfiinarea pentru prima dat a unui minister al
turismului n 1971. n 1949 este nfiinat Institutul de Balneologie i Fizioterapie ce a
contribuit la edificarea bazelor de tratament din multe staiuni balneoclimaterice existente:
Covasna, Sovata, Bile Tunad, Trgu Ocna etc.
Cura in statiunile balneoclimatice. Continut, obiective, posibilitati.
Cura balneoclimatic a devenit o component a vieii cotidiene abia n ultima jumtate
de secol, aceasta cu tot trecutul glorios din antichitate si cu dezvoltarea masiv din secolul al
XIX-lea. De exemplu, dac numeric, n Romnia, staiunile balneoclimatice sunt inferioare
celor de la anul 1900, n condiiile dublrii populaiei, numrul de locuri n staiunile care
functioneaz astzi, a crescut de circa 10 ori, fenomen prezent si pe plan mondial.
Socializarea asistenei medicale i creterea cheltuielilor pentru sntate au asigurat
majoritatea fondurilor necesare. O parte, pentru nitatile eficiente a fost asigurata in urma
privatizarilor, azi majoritatea bazei de cazere in statiuni fiind privata.
Necesitatea tratamentului balnear s-a accentuat in conditiile de viata din societatea
moderna, cand s-au accentuat bolile de nutritie, afectiunile psihice, reduceri ale capacitatii de
efort, bolile cardiovasculare. Progresele tehnice si farmacoterapeutice sunt deficitare inca in
domeniile preventive si de recuperare. Proliferarea tratamentelor prin acupunctura,
biomagnetism, gimnastica, regimuri si diete, chiar si a unor metode ,,nonconformiste``, nu pot
suplini metodele naturale, verificate in mii de ani, ale balneoclimatoterapiei. Tendinta de
prevalare, mai ales in profilaxie si in cazurile cronice, in fata farmacoterapiei, consta in costul
scazut si lipsa efectelor secundare. De mentionat tendinta, in special europeana, pentru
alimentatie naturala si tratamente naturale in conditiile proliferarii unor boli precum cancerul.
Pe plan international exista de peste un secol Federatia Internationala de Balneologie
si Climatologie iar in Romania, a aparatu acum 8o de ani o publicatie periodica de
balneologie si climatologie balneara si de peste 30 de ani, Institutul de Balneologie,
Balneoclimatologie, Medicina Fizica si Recuperare Medicala.
Rezultatele practice pe plan mondial au indreptatit investitiile mari facute, intrucat
procentul de recuperare al capacitatii de munca prin balneoclimatoterapie se situeaza la
procente intre 30 si 40%. Terapia balneara opereaza cu sisteme de excitanti aplicati ritmic si
repetat, ceea ce declanseaza sistemele de reglare ale organismului. Sistemul de tratament
vizeaza perioade de 18-20 de zile, perioada care este perioada cea mai frecventa a sejurului
asigurat prin biletele de tratament in statiunile balneoclimatice.
I. 1. Metode de tratament in cura balneara
In statiunile balneoclimatice, pe langa factorii naturali de cura, se utilizeaza metodele
medicinii fizice, dietoterapia si la nevoie, terapia medicamentoasa. Se adauga uneori si masuri
generale: program corect de somn, odihna, alimentatie corecta, recreere. Sunt in multe cazuri
reduse sau stopate, macar si temporar consumul de alcool, tutun, cafea.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
Metodele terapeutice fizico-balneare constau cel mai frecvent in:

- instalatii de balneoterapie - bazine, cazi ;
- amenajari pentru helioterapie plaje, solarii ;
- sali, terenuri si dispozitive pentru kinetoterapie (Sali pentru gimnastica medicala,
bazine pentru kinetoterapie, dispozitive pentru mecanoterapie (biciclete ergonomice etc) ;
- aparatura pentru electroterapie ;
- instalatii pentru pneumoterapie (inhalatii) ;
- trasee pentru plimbare intr-un peisaj reconfortant ;
- masaj ;
- sali si terenuri de sport.
Metodele terapeutice sunt grupate n 4 categorii, 3 artificiale si una naturala :
1. Metode artificiale ce incearca inlaturarea cauzelor bolii prin eliminare sau reparatie
chirurgicala ; antibiotice si seruri in boli infectioase ; radiatii in oncologie.
2. Substitutia inlocuirea artificiala a unor substante vitale din organism care sunt
afectate sau nu mai sunt produse de catre organism (insulina, transfuziile de sange necesare in
cazul hemoragiilor sau leucemiei, perfuziile etc) ; inlocuirea unor organe afectate cu organe
artificiale sau componente artificiale pentru anumite organe interne sau externe (pancreas
artificial, dispozitiv de stimulare electrica a cordului etc sau respectiv cristalin ocular, proteze
dentare, implanturi dentare, proteze pentru membre inclusiv implanturi metalice ;
transplanturile naturale (de piele, rinichi, inima, cornee etc).
3. Dirijarea functiilor : farmacoterapia, dietoterapia si imunoterapia. Din aceasta
categorie fac parte si tratamentul cu ape minerale pentru cura interna. Tot din aceasta
categorie fac parte si proceduri neclasice, speciale cum ar fi acupunctura si ale proceduri.
4. Terapia cu factori naturali efectuata in statiunile balneoclimaterice. Acesti factori
sunt in general naturali, neavand modificari esentiale (este vorba in principal de factorii
climatici, apele minerale, lacurile cu mineralizare, turbe, namoluri terapeutice etc).
Aceste tratamente apeleaza la contributia organismului si au o actiune de stimulare a
organsmului prin intermediul tegumentului si a mucoaselor si au ca raspuns actiuni de reglare
a organismului. Este o terapie de stimulare, de reactie sau de reglare. Terapia balneara si
fizicala sunt terapii ,,de adaptare``. Organismul raspunde la factorii stresanti termici, mecanici
si kinetici. O parte a acestor actiuni se bazeaza pe schimbarea unor obisnuinte, a unor ritmuri,
intre care ritmurile biologice au un rol important.
Medicina fizica (fizioterapia) aplica proceduri fizice la care organismul raspunde prin
functii de reglare neurovegetative, fiind necesara o perioada de minim 10 zile, cu un optim de
20 de zile.
Curele balneare pot fi diferentiate, dupa obiectivele lor in 3 grupe : cure profilactice,
terapeutice si de recuperare medicala.
I. 2. Curele balneare profilactice
Asupra acestui tip de om s-au produs modificari concretizate in special prin scaderea
posibilitatilor de adaptare la schimbarile de mediu. S-a redus capacitatea de efort, omul a
devenit sedentar, i s-a diminuat masa si calitatea masei musculare, au devenit frecvenea
obezitatea si acumularile de colesterol, toate grupate in ceeea ce este denumit sindromul
hipokinetic. Diminuarile de masa musculara au dus frecvent la tulburari de postura la coloana
si la picioare, tulburari ale sistemelor cardiovascular si respirator, care maresc lipsa capacitatii
de efort. Lipsa eforturilor fizice duce la tulburari secundare si ale altor sisteme : digestiv,
renal, endocrin, osos, nervos central etc. Pentru remedierea acestor deficiente sunt necesare
solicitari minime: mers pe jos, plimbari, urcatul scarilor pe jos, drumetii pe munte, utilizarea
bicicletei, inotul etc.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
In acelasi timp s-au redus in mod drastic capacitatile de termoreglare ale organismului.
Natural, in conditiile climatice ale tarii noastre, termoreglarea organismului se face in functie
de anotimp : este compusa din doua mari perioade cu actiuni contrare, vara cu adaptare la cald
si iarna, cu adaptare la rece, sezoanele de tranzitie, primavara si vara usurand trecerea de la un
tip de raspuns al organismului, la altul. Mai importanta pentru organism este adaptarea la frig,
in lipsa ei dezvoltandu-se racelile si bolile infectioase specifice sezonului rece (guturai, gripa
etc), se instaleaza sau evolueaza afectiunile reumatismale, genicologice, urinare,
otorinolartingologice etc. Scaderea capacitatii de termoreglare se realizeaza aplicand stimuli
reci pe suptrafete mari ale tegumentului in perioada calda a anului, stimuli ce dezvolta
circulatia periferica de termoreglare la nivelul pielii si extremitatilor. Expunerea la soare
urmata de dusuri si bai reci este eficienta.
Pentru profilaxia primara, cura balneoclimaterica contribuie si cu dietoterapia si
crenoterapia (cura cu ape minerale). Se utilizeaza diete hipocalorice, hipolipidice,
lactovegetariene etc, pentru oameni sanatosi dar cu alimentatie nerationala. Crenoterapia
asigura imbunatatirea drenajului biliar, diureza crescuta ce spala caile urinare, se
imbunatateste evacuarea din tubul digestiv si se regleaza secretiile din stomac.
Cura balneoclimatica profilactica utilizeaza factori termici naturali, miscare pentru
mentinerea capacitatii de efort, care impreuna cu dietoterapia si crenoterapia sunt si cure de
intretinere la varsta a II-a si a III-a, pentru o viata rationala, indelungata in conditii
satisfacatoare de sanatate.
Pe langa profilaxia primara se adauga profilaxia secundara, profilaxia recidivelor.
Dupa rezolvarea fazelor acute, apar recidive in cazul bolilor cronice (reumatismale,
cardiovasculare, digestive, metabolice etc).
I.3. Curele balneare terapeutice
Fa de medicina de spital sau de cabinet, care opereaza indeosebi cu mijloace
terapeutice farmacodinamice si chirurgicale, statiunea balneoclimaterica pune accent pe
terapia de reactie si de reglare. Astfel, terapia balneoclimateric completeaza medicina clinica
si poate fi aplicata optimal in anumite forme si stadii de boala. In acest sens statiunile balneare
sunt profilate pe anumite tipuri de afectiuni. Astfel statiunile balneoclimaterice cu ape
carbogazoase sunt specializate in tratarea afectiunilor cardiovasculare (Covasna, Buzias,
Vatra Dornei, Bile Tunad) afectiunile respiratorii (Bile Govora i Slnic Moldova).
Trebuie sa amintim si faptul ca in cazul unor categorii de bolnavi curele balneoclimatice sunt
contraindicate(boli infectioase sau canceroase) dat fiind ca in bolile respective orice factor
excitant , solicitant pentru organism sau numai pentru anumite functii ale acestuia poate duce
la agravarea bolii.
1.4. Curele balneoclimaterice de recuperare
Cel de-al treilea obiectiv al asistentei medicale balneare se refera la bolnavii cronici,
cu incapacitate de munca, precum si unele categorii de deficienti si invalizi. In asemenea
cazuri, in statiunile balneare se pune accentul pe terapia prin exercitii de activare, de antrenare
a functiilor diminuate in urma bolii sau traumatismului.
Principalele profile de patologie susceptibile de recuperare medicala in statiunile
balneare sunt, in principal, urmatoarele:
- afectiunile sistemului locomotor posttraumatice ale membrelor;
- unele afectiuni neurologice periferice si centrale;
- afectiuni cardiovasculare(in special cele vasculare periferice si de recuperare a
sechelelor de infarct miocardic);
- afeciuni cronice respiratorii cu disfuncii de tip obstructiv i restrictiv.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
PREZENTAREA GENERAL A FACTORILOR NATURALI DE CUR

1. Apele minerale
Conform standardului Uniunii Europene pentru ape minerale, apa mineral este
considerat o ap ce provine dintr-o surs natural ce conine sruri minerale, microelemente
i alte substane; are o compozitie constanta raportata la fluctuatiile ciclice anuale si contine
cel putin 1000 mg saruri/l sau 250 CO2. Pentru a fi folosita in scop terapeutic trebuie sa fie
pura, din punct de vedere bacteriologic, sa aiba actiuni fundamentate stiintific si un debit
suficient de mare. De asemenea, pentru a indeplini conditia de apa minerala terapeutica mai
sunt necesare si alte conditii:
a. mineralizarea de minim 1g/kg (cloruri, sulfati, bicarbonati, separat sau cumulati);
b. contine elemente chimice cu actiune farmacologica recunoascuta in proportie minim
necesara: Fe=10 mg%0, As=0.7%0 sau CO2=1 gr/kg, Sulf titrabil=1 mg%0
c. contine gaze dizolvate, cu efecte biologice cunoscute(Co2 si H2S)
d. este radioactiva, in limitele admise ca terapeutice(29 nanocurie);
e. are o temperatura de 20C, independent de continutul mineral, ce ii confera calitatea
de apa termala.
Apele termale sunt definite ca ape naturale subterane cu temperaturi mai ridicate
decct media temperaturii aerului n luna cea mai cald a anului, n Romnia adoptndu-se
pragul de 20C. De altfel, n funcie de temperatur acestea sunt clasificate n urmtoarele
categorii: hipotermale (temperaturi cuprinse ntre 20-36C), izotermale (temperaturi ntre 3641C), hipertermale de joas energie (41-120C) i hipertermale de nalt energie (>120C).
Originea apelor minerale. Aceste tipuri de apa pot proveni din mai multe surse:
- ape de profunzime, provenite din apa de condensare a magmelor vulcanice si
denumite ,,ape juvenile; intruziunile magmatice care se rcesc lent la mari adncimi n
scoara terestr produc ap juvenil deoarece cristaliyarea magmelor pune n libertate
constitueni volatili care sunt preluai de apele de mare adncime.
- ape de suprafata, infiltrate in sol si mineralizate la nivelul formatiunilor geochimice,
cunoscute si sub denumirea de ,,ape vadoase; apa meteoric este lipsit iniial de sruri
minerale dizolvate, fiind n schimb ncrcat cu dioxid de carbon, azot, ozon pe care le
dizolv n atmosfer ceea ce i asigur o reactivitate foarte ridicat fa de rocile cu care vine
n contact n scoara terestr.
- ape fosile sau veterice, provin din panzele subterane captive, formate in perioade
geologice foarte vechi.
Dupa viteza de circulatie a apelor subterane putem distinge:
- ape minerale cu dinamica mare, cu circulatie rapida, slab mineralizate cum sunt
apele bicarbonatate; viteza ridicata nu permite apei de infiltratie sa dizolve si iodul si bromul,
chiar daca sunt prezente in roca;
- ape cu dinamica medie, intre care apele sulfatate, calcice, magneziene slab
mineralizate;
- ape cu dinamica redusa care, circuland prin roci bogate in sare, iod si brom, au
timpul necesar sa extraga si aceste ultime doua elemente.
Clasificare fizico-chimica a apelor minerale. Conform unei clasificari romanesti,
exista 11 grupe de ape minerale:
- ape oligominerale cu un continut mai mic de 1g/l substante dizolvate si mai putin de
1g/l bioxid de carbon. Apele oligominerale termale (acratoterme) ntlnite la Geoagiu-Bi,
Bile Felix, Clan sunt folosite n cura extern, pe cnd cele reci (acratopege) precum cele de
la Climneti, Slnic-Moldova, Bile-Olneti sunt utilizate n cura intern cunoscut sub
denumirea de crenoterapie. Pe plan internaional sunt cunoscute apele minerale de acelai tip
din Italia (Fiuggi, Apuania, Bormio), Frana (Evian, Neris, Saint-Perrier), Marea Britanie
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
(Bath, Buxton), Joachimov, Teplice (Cehia). Aceste ape au efect relaxant muscular si
favorizeaza eliminarea sarurilor.
- ape carbogazoase au un continut de cel putin 1g/l bioxid de carbon ; apele
carbogazoase simple sunt destul de rare : Buzias, Biborteni si Borsec in Romania, Borjomi,
Kislovodsk (Rusia), Vals-les-Bains (Frana), La Pellegrino (Italia), Bad Bruckenau
(Germania); in cura interna stimuleaza secretia gastrica, intestinala, pancreatica, biliara iar in
cura externa influenteaza in sens vasodilatator circulatia arteriala si scade valorile tensiunii
arteriale.
- ape alcaline, cu cel putin 1g/l bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion
bicarbonic, folosite in special in cura interna ; Malna-Bi, Sngeorz-Bi i Borsec in
Romania, Vichy, Chatel-Gouyon (Frana), Borjomi i Arzn (Rusia), Neuenahr i Ems
(Germania), San Marco i Ischia (Italia) i Vranyci (Serbia). Principalele efecte ale curei cu
aceste ape constau in reducerea aciditatii stomacale si scaderea colesterolului.
- ape alcalino-teroase cu un continut de peste 1g/l substante dizolvate, in care
predomina anionul bbicarbonic precum si cationii de calciu si magneziu, utilizate de
asemenea, pentru cura interna ; Borsec, Lipova, Zizin, Bodoc in Romania. Sunt indicate in
stari alergice, dermatoze si tulburari ale metabolismului calciului.
- ape feruginoase cu un continut de cel putin 10 mg/l fier, deferizate sau incarcate
suplimentar cu bioxid de carbon, preintampinandu-se astfel precipitarea fierului dupa
imbuteliere, daca sunt destinate folosirii ca apa de masa. Astfel de ape se gasesc la Baile
Tusnad, Brosteni, Buzias, Lipova, Vatra Dornei in Romania si Spa, Bad Bruckenau, SaintNectaire pe glob. Au influenta benefica demonstrata asupra proceselor metabolico-enzimatice.
- ape arsenicale cu un continut de cel putin 0.7 mg/l arsen, intalnite in tara noastra la
Saru Dornei si Covasna iar pe glob la Monts Dors, Pozzuolli si Bad Durckheim pe glob.
Aceste ape provin in special din spalarea unor roci cristaline de origine eruptiva, ce insotesc
filoanele metalifere. Apa plata nu trebuie sa contina arseniu.
- ape clorurate sodice cu peste 1g/l clorura de sodiu, uitlizate in special in cura
interna ; se gasesc in Romania la Baile Herculane, Someseni, Ocna Mures, Ocna Sibiului in
Romania si Baden-Baden, Wiesbaden, Montecatini pe glob. Stimuleaza circulatia periferica si
are actiune trofica asupra mucoasei cailor respiratorii.
- ape iodurate cu un continut de cel putin 1 mg/l iod. In tara noastra se gasesc la Baile
Olanesti, Calimanesti, Cozia, Baile Govora; regleaza activitatea glandei tiroide si intervine in
metabolismul grasimilor.
- ape sulfuroase au un continut de cel putin 1 mg/l sulf titrabil; apele cu concentratii
mai ridicate de 50 mg/l hidrogen sulfurat trebuie administrate cu grija in cura interna, dar in
cura externa concentratia poate sa atinga 200 mg/l(Nicolina-Iasi). La noi in tara: Baile
Herculane, Pucioasa, Calimanesti iar in lume la Piatigorsk, Uriage, Aachen, Teplice. Aceste
ape provin din depozite de gips sau bituminoase sau prin actiunea reducatoare exercitata de
bacterii sulfuroase asupra substantelor organice. Apele minerale sulfuroase sunt limpezi si
incolore la izvor dar in contact cu aerul HS se oxideaza si conduce la precipitarea sulfului
ceea ce conduce la aspectul tulbure al apei. Dintre efectele acestor ape putem mentiona:
stimuleaza secretia biliara, stimuleaza functia pancreasului, are actiune antiinflamatorie
asupra mucoasei cailor respiratorii, antialergic (si la Strunga).
- ape sulfatate contin sulf sub forma oxidata indicate pentru cura interna; in tara
noastra se gasesc la Amara, iar pe glob ele se intalnesc la Vittel, Karlovy-Vary, Tuzla. Aceste
provin de cele mai multe ori din depozitele bogate in gips (sulfat de calciu). Principalele
efecte constau in stimularea secretiei hepatice si asupra aparatului digestiv prin efectul
purgativ.
- ape radioactive cu radioactivitate de cel putin 29n Curie sau 10la -7 mg/l sare de
uraniu ; in tara noastra doar unele izvoare de la Baile Herculane Sangeorz-Bai sau Borsec pot
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
fi considerate terapeutice si prin componenta lor radioactiva. In strainatate ape radioactive se

intalnesc la Plombieres, Neris, Joachimov, Bad Brambach, Abatsumi. Efectele principale ale
acestor ape se resimt asupra tesutului gras si asupra sistemului endocrin.
Romnia reprezint a treia ar ca potenial de exploatare din Europa, dup Frana i
Italia, media de consum fiind de 56 l/persoan anual, fa de media european de cca 150
l/persoan.1 Productia de ap mineral natural a Romniei a crescut de la 152 milioane litri
n 1992 la 1021 mil litri n 2007.2
Apele minerale din Romnia pot fi grupate n 9 areale geochimice:
1. Podiul Moldovenesc prezint n depozitele sedimentare acumulri freatice
mineralizate: ape sulfatate i magnezeiene la Breazu, sulfuroase bicarbonatate la Strunga i
Rducneni i cele sulfuroase de la Nicolina.
2. n Dobrogea au fost descoperite n regiunea Mangalia, prin foraj, ape slab
mineralizate mezotermale.
3. Cmpia Romn prezint ca ape minerale pnzele freatice din preajma lacurilor
srate din Brgan.
4. Carpaii Orientali prezint ape minerale n 3 areale principale depresiunea
precarpatic (Oglinzi, Blteti, Tg. Ocna), unitatea fliului (Siriu i Sinaia), aria mofetic
5. Carpaii Meridionali apele minerale de la Bile Herculane.
6. Depresiunea Getic apele minerale acumulate n sedimentarul regiunii (Bile
Olneti, Bile Govora, Climneti-Cciulata.
7. n Munii Apuseni apele minerale sunt legate de depozitele de calcar Moneasa i
Geoagiu-Bi, sau de fracturile cristalinului Buzia.
8. Depresiunea Transilvaniei reprezint o regiune cu o bogat mineralizare salin
Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mure.
9. Cmpia de Vest reprezint regiunea cu cea mai mare denistate de surse termale
Bile Felix, Bile 1 Mai, Clacea.
Principalele regiuni de imbuteliere a apei minerale din Romania sunt:
- zacamantul hidrotermal de la Lipova (jud. Arad) folosit inca din 1550;
- zacamantul de la Slanic-Moldova utilizat oficial din anul 1879; mineralizarea totala a
acestor izvoare nu permite intrebuintarea lor ca apa de masa, ci numai ca apa medicinala;
- zacamantul de la Sangeorz-Bai (jud. Bistrita-Nasaud);
- zacamantul Zizin;
- zacamantul de la Malnas-Bai furniza in trecut apa minerala denumita Siculia;
- zacamantul de la Borsec este cunoscuta de la mijlocul secolului XVII, apa minerala
fiind transportata de aici in Moldova, Tara Romanesca si la Viena.
- zacamantul de la Buzias, valorificat prin imbuteliere din 1911.
2. Lacurile terapeutice
Lacurile terapeutice actioneaza asupra organismului mai ales prin proprietatile lor
fizico-chimice. La efectul fizic (termic si mecanic) al bailor se aduga efectele preluate prin
intermediul tegumentului, in mod fizic in cazul bailor de aer si al expunerii la soare si chimic
in cazul bailor in ape si al namolului.
Dupa geneza lacurile terapeutice din Romania sunt : de liman maritim, de campie si de
saline.
Limanele maritime. Cel mai cunoscut pentru efectele curative este limanul Tekirghiol.
Apele dulci care se varsa in lac creeaza o pelicula mai dulce la suprafata, care se incalzeste
puternic in zilele senine, patura inferioara mentinanduse cu salinitate ridicata. Datorita
evaporatiei creste salinitatea si in patura de suprafata. Apa acestui lac cu suprafata de 1200 ha
1
2
Business Standard
Societatea nationala de Ape Minerale din Romnia
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
este clorurata sodica, sulfatata. De-a lungul timpului, pe fundul lacului s-au depus namoluri
sapropelice.
Lacurile de campie cu efecte curative sunt in special cele din Campia Romana. Inca
din secolul al XIX-lea au fost renumite lacurile Balta Alba, Lacul Sarat si Lacul Amara.
Compozitia chimica a lacurilor balneare din Campia Romana depinde de solul din cuveta
lacului si din imediata sa apropiere , ca si din intreg bazinul de alimentare a limanului fluviatil
respectiv. Dupa origine, la limanele fluviatile se aduaga si lacuri de crov. Sub stratul de loess
exista argile ce mentin saruri din apa vechilor mari existente pe aceste teritorii, Sarmatica si
apoi Pontica. Predomina sulfatii ce au precipitat si sunt mai greu de spalat in comparatie cu
clorurile care sunt mai solubile. Datorita salinitatii si incarcarii minerale mari si in aceste
lacuri se depun maluri sapropelice.
Lacurile din zona masivelor de sare. Majoritatea se afla cantonate in ariile marginale
ale Depresiunii Transilvaniei: Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Cojocna, dar si in
arii subcarpatice, cum ar fi la Ocnele Mari, Slanic Prahova. Este faimos Lacul Ursu, de la
Sovata, lac helioterm, caldura acumulandu-se in zilele senine in stratul superficial, mai dulce,
temperaturile ajungand in dupa amiezile zilelor senine de vara la 45-55oC in stratul de la 15
cm la 200 cm adancime, la adancimea de 2 m atingandu-se uneori si temperaturi de 60oC. Sub
adancimea de 3 m salinitatea acestui lac este de 250 g/l, mai ales la inceputul verii, cand apele
lacului nu sunt amestecate cei care fac bai.
3. Namolurile terapeutice
Namolurile terapeutice au fost folosite inca din antichitate, cand se cunosteau
metodele de tratament si efectele lor benefice, dar utiliyarea lor stiintifica a fost fundamentata
prin analize chimice si medicale abia incepand cu secolul al XVIII-lea. Namolurile
terapeutice au inceput a fi analizate chimic in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar
criteriile de clasificare internationala si indicatiile terapeutice standard au fost adoptate din
anul 1931. A fost adoptata denumirea de ,,peloid pentru sedimentele si paminturile cu
proprietati terapeutice. Peloidele sunt substante ce se formeaza in conditii naturale sub
influenta factorilor geologici si care in stare fin divizata si in amestec cu apa (de cele mai
multe ori minerala pentru cura externa), se folosesc in practica medicala sub forma de bai sau
de proceduri locale. Sedimentele cu proprietati terapeutice sunt namoluri sapropelice sau
namoluri minerale de izvor, depuse in mediu lichid si paminturile cu proprietati terapeutice,
care pot fi formate in mediu aerian prin dezagregarea unor minerale sau roci.
In structura namolului se disting 3 faze:
- faza solida cuprinzand substante minerale si organice care se gasesc in stare
coloidala; scheletul solid al namolului este consituit dintr-o structura cristalina compusa din
saruri insolubile in apa, sulafati si carbonati de calciu si silicati si o structura argiloasa formata
din bioxid de siliciu si cantitati mici de oxizi;
- faza lichida este reprezentata de solutia apoasa a substantelor solubile organicesi
anorganice care imbiba spatiile dintre particulele solide;
- faza gazoasa rezultata din procese fizico-chimice si biochimice este reprezentata in
principal prin H2S, CO2, O2, H2 CH4 si alte hidrocarburi.
Exista mai multe categorii de namoluri:
a. Namolurile sapropelice sunt namoluri negre, sulfuroase produse prin putrefactie in
lipsa oxigenului prin procese de saproficare. Namolurile sapropelice au o parte lichida
clorurata, sulfatata, carbonatata sau mixta si o parte solida compusa din roca de baza a
bazinului, fito si zooplancton si materiale solide aduse de catre vant. Partea solida are o
fractiune cristalina formata din saruri putin solubile, o fractiune argiloasa si una coloidala.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
Hidrogenul sulfurat dizolvat provine din procese de putrefactie iar actiunea sa asupra oxizilor
de fier formeaza hidrosulfura de fier care da amestecului culoarea neagra.
In Romania cele mai cunoscute namoluri sapropelice sunt cele de liman maritim de la
Tekirghiol, de liman fluviatil la Amara si Lacul sarat, namolurile fosile de la Sovata si Ocna
Sibiului precum si namolurile din Marea Neagra, din zona de adancime, care datorita
dificultatilor de exploatare nu sunt utilizate.
b. Namolurile de izvoare minerale exista in tara noastra in cantitati reduse la Sacelu si
Sangeorz Bai; acestea iau nastere la emergenta unor izvoare prin sedimentarea sarurilor pe
care acestea le contin. Aceste izvoare pot fi: carbogazoase, calcice, feruginoase si sulfuroase.
c. Turbele sunt forme de trecere de la lemn la carbune, de varsta cuaternara, compuse
din humus si material vegetal in stadiu de descompunere sau nedescompus. Au de cele mai
mult eori culoare bruna, care au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale pe fundul
unor mlastini. Cele mai mari rezerve se gasesc in Depresiunea Dornelor, la Borsec si Bilbor,
dar si in regiunea litorala(Mangalia).
Caracteristici balneare ale peloizilor. In afara compozitiei chimice, peloizii trebuie sa
aiba o capacitate mare de fixare a apei, sa fie plastici, cu dispersie buna, densitate mare,
capacitate mare de absorbtie si retinere a caldurii.
Peloizii sunt de regula bazici, cu pH-ul de 9-10.
Continutul in apa este sub 50% pentru namoluri minerale, 50-70% pentru namolurile
sapropelice si 70-80% pentru turbe.
Partea minerala este de 50-70% pentru namolurile minerale, 20-40% pentru
namolurile sapropelice si sub 20% in cazul turbelor.
Continutul in anioni este dat de clor, cu 2%o in cazul peliozilor de la Poiana Stampei,
51 %o la Tekirghiol si 173%o la Ocnele Mari. Anionii de sulf au ponderea cea mai ridicata la
Amara, cu 9%o.
Continutul de cationi este dat in special de cationii de sodiu si potasiu, care sunt legati
de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2%o din total
substanta, la Amara si de 4%o la Tekirghiol.
Hidrogenul sulfurat este prezent dizolvat, la diferite concentratii in majoritatea
peloizilor.
Continutul organic este dat de substante bituminoase cu procente de la 2 %o la Sacele,
la 36 %o la Poiana Stampei; substante celulozice, cu procente de la 4 %o la Govora, la 33 %o
la Tekirghiol; substante humice, continute de turbe in procent mediu de 54 %o si de catre
substante proteice, care au in turbe procente de 2-15 %o.
Proprietatile terapeutice sunt cele determinate de componentele chimic, organice si
anorganice, solubile, care strabat bariera cutanata, consituind excitanti capabili sa intervina in
metabolismul celular si prin stimularea activitatii enzimatice. Aceste modificari stau la baza
reactiilor ce se produc in terapia cu namol. Namolurile au un continut ridicat in vitamina C, B,
B2 si B12 si actioneaza ca factori desensibilizanti, cu efecte antialergice. Au de mult eori
efecte antiinflamatorii prin actiunea bacteoriostatica si bactericida.
In tara noastra cele mai importante statiuni care folosesc peloizii in cura balneara sunt:
- namol sapropelic: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat, Nuntasi Duingi, Techirghiol;
- namol de turba: Bala, Covasna Imeni, Odorheiul Secuiesc, Someseni, Poiana
Stampei;
- namol mineral: Baile Govora, Caineni, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Sovata, Telega.
2. Lacurile terapeutice
Lacurile terapeutice actioneaza asupra organismului mai ales prin proprietatile lor
fizico-chimice. La efectul fizic (termic si mecanic) al bailor se aduga efectele preluate prin
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
intermediul tegumentului, in mod fizic in cazul bailor de aer si al expunerii la soare si chimic
in cazul bailor in ape si al namolului.
Dupa geneza lacurile terapeutice din Romania sunt : de liman maritim, de campie si de
saline.
Limanele maritime. Cel mai cunoscut pentru efectele curative este limanul Tekirghiol.
Apele dulci care se varsa in lac creeaza o pelicula mai dulce la suprafata, care se incalzeste
puternic in zilele senine, patura inferioara mentinanduse cu salinitate ridicata. Datorita
evaporatiei creste salinitatea si in patura de suprafata. Apa acestui lac cu suprafata de 1200 ha
este clorurata sodica, sulfatata. De-a lungul timpului, pe fundul lacului s-au depus namoluri
sapropelice.
Lacurile de campie cu efecte curative sunt in special cele din Campia Romana. Inca
din secolul al XIX-lea au fost renumite lacurile Balta Alba, Lacul Sarat si Lacul Amara.
Compozitia chimica a lacurilor balneare din Campia Romana depinde de solul din cuveta
lacului si din imediata sa apropiere , ca si din intreg bazinul de alimentare a limanului fluviatil
respectiv. Dupa origine, la limanele fluviatile se aduaga si lacuri de crov. Sub stratul de loess
exista argile ce mentin saruri din apa vechilor mari existente pe aceste teritorii, Sarmatica si
apoi Pontica. Predomina sulfatii ce au precipitat si sunt mai greu de spalat in comparatie cu
clorurile care sunt mai solubile. Datorita salinitatii si incarcarii minerale mari si in aceste
lacuri se depun maluri sapropelice.
Lacurile din zona masivelor de sare. Majoritatea se afla cantonate in ariile marginale
ale Depresiunii Transilvaniei: Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Cojocna, dar si in
arii subcarpatice, cum ar fi la Ocnele Mari, Slanic Prahova. Este faimos Lacul Ursu, de la
Sovata, lac helioterm, caldura acumulandu-se in zilele senine in stratul superficial, mai dulce,
temperaturile ajungand in dupa amiezile zilelor senine de vara la 45-55oC in stratul de la 15
cm la 200 cm adancime, la adancimea de 2 m atingandu-se uneori si temperaturi de 60oC. Sub
adancimea de 3 m salinitatea acestui lac este de 250 g/l, mai ales la inceputul verii, cand apele
lacului nu sunt amestecate cei care fac bai.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc

Amara, cu 9%o.
de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2% o din total
peloizilor.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc

Stampei;
Balneoclimatologie
Lucian Sfc

Amara, cu 9%o.
de continutul in clor al peloizilor si de cationii de magneziu, care au ponderi de 2%o din total
peloizilor.
Stampei;
4. Radioactivitatea
Radioactivitatea naturala din apele minerale si din gazele mofetice se datoreste
izotopilor radioactivi dizolvati in apa din roci sau unor gaze ce difuzeaza din roca.
Elementele radioactive au atomi instabili si emit, datorita dezintegrarilor radioactive
radiatii nucleare alfa, beta si gamma. Radiatiile nucleare ionizeaza gazele si solidele,
activeaza hidrogenul, descompun apa, fenomene ce stau la baza actiunii lor farmacodinamice.
Radioactivitatea naturala se datoreste, in cea mai mare parte, dezintegrarii radioactive
a uraniului, radiului dar si a altor elemente radioactive.
Uraniul este concentrat in unele zacaminte(granite), urme de uraniu gasindu-se in
toate apele naturale de adancime. Zacamintele de origine biologica au o capacitate ridicata de
absorbtie fata de uraniu. Concentratia maxima in apa de baut este de 5 * 10(la -5) g U/l.
Radiul face parte din materialele alcalino-teroase. Este raspandit in roci si fiinte vii, iar
prin migrari geochimice este acumulat in tufuri calcaroase sau zacaminte de origine biologica.
In apa potabila concentratia maxima permisa este de 5 * 10(la-11) radon/l. Radonul este un
produs gazos ce rezulta din dezintegrarea radiului.
Radiul face parte din metalele alcalino-teroase. Este raspandit in roci si in fiinte vii, iar
prin migrari geochimice este acumulat in tufuri calcaroase sau in zacaminte de origine
biologica. Timpul foarte scurt de injumatatire permite utilizarea sa in terapeutica balneara.
Concentratia elementelor radioactive in apa minerala depinde de felul zacamintului si
de tipul de contact al apei subterane cu acesta. Compozitia chimica a unei ape minerale
influenteaza concentratia apei in elemente radioactive. Apele acide sau alcaline avand o
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
putere de dizolvare mai ridicata decat cele neutre. De asemenea, ionii alcalino-terosi (Ca, Mg,
Na) si saturarea apei cu bioxid de carbon grabesc dizolvarea sarurilor de uraniu.
In tara noastra apele minerale radioactive se gasesc repartizate in regiunea Muntilor
Harghita si in Depresiunea Panonica. Acestea au insa valori de radioactivitate mult sub
valoarea minima internationala admisa pentru a se incadra in categoria apelor minerale
radioactive.
Putem vorbi mai mult de urme de radioactivitate a caror actiune este semnificativa
chiar si la aceste valori foarte mici. Dintre izvoarele cu radioactivitate ceva mai ridicata
mentionam pe cele de la Singeorz-Bai - in legatura cu tuful calcaros radifer de aici- Borsec,
Baile Tusnad, Slanic Moldova si Baile Herculane.
Continuutl natural de radiu in organism este de aproximativ 10la -12 g Ra/g tesut.
Doza maxima a radiunului este de 100-1000 mai mare fata de continutul lui normal din
organism. In tratamentul balnear se utilizeaza o doza de numai 1/1000 din aceasta doza lipsita
de nocivitate.
Indicatiile de cura cu acest factor natural se adreseaza indeosebi bolilor reumatice,
dereglarilor hormonale si neurovegetative, afectiunilor cutanate si circulatorii periferice.
5. Gazele naturale terapeutice
Principalele gaze libere sau spontane sunt azotul, bioxidul de carbon, hidrogenul
sulfurat, metanul si gazele rare.
Azotul nu lipseste diin nici o degajare de gaze libere, fiind prezent chiar si in
degajarile puternice de bioxid de carbon din regiunile vulcanicesau de metan din campurile
petroliere sau de gaze naturale. Azotul este unul din componentii principali rezultati din
degazeificarea pamantului si este prezent impreuna cu alte gaze in toate apele intratelurice.
Nu prezinta interes terapeutic.
Bioxidul de carbon apare sub forma de gaz liber in tinuturile vulcanice. In evolutia
lor, manifestarile postvulcanice devin din ce in ce mai slabe, iar astazi ele constau in degajari
de bioxid de carbon, care ajung la suprafata pe zonele de fracturi. Emanatia este cunoscuta
sub numele de mofeta. Exista doua tipuri de mofete:
- mofeta naturala ce consta in captarea gazului emanat si folosirea lui ca atare in scop
terapeutic in incaperi special amenajate care permit acumularea gazului(mofetarii).
- mofeta prin extractie, bioxidul de carbon gazos se obtine prin extragerea lui din apele
minerale carbogazoase. Emanatiile de gaz carbonic impreuna cu emanatiile sulfuroase sunt
cunoscute sub numele de sulfatare.
Exista si mofete naturale umede in cazul in care emanatiile de CO2 din excavatii
naturale sau galerii in care atmosfera este saturata in vapori de apa, proveniti de la izvoarele
minerale termale, care pot realiza temperaturi intre 25 si 80C. Acestea sunt contraindicate
pentru folosirea in scop terapeutic.
In tara noastra, catena vulcanica Harghita-Calimani este principala zona legata de
emanatiile de bioxid de carbon. Aici exista un puternic flux de emanantii gazoase, preluat si
difuzat spre suprafata de ansamblul de fracturi regionale si cuvertura. In judetele Covasna si
Harghita exista emanatii carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice in Europa (la Turia,
Sugag-Bai si Harghita).
In tara noastra mofetele cele mai cunoscute sunt la Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos,
Buzias, Covasna ele fiind folosite in special in tratamentul afectiunilor aparatului locomotor.
Efectele principale ale mofetelor sunt vasodilatatia pe circulatia arteriala si efectul
hipotensor, fiind indicate in boli ale inimii si ale vaselor periferice, precum si in ulcerul
varicos.
Gazul metan apare de mult ori asociat altor emeanatii de gaze dar nu prezinta interes
terapeutic.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
6. Clima ca factor terapeutic

a. Chimismul aerului
Oxigenul, desi nu apare dect n proporie de 21%, este elementul de baz al compoziiei
atmosferice. Scderea sa sub 18% rezult fie prin scderea presiunii atmosferice totale odat
cu creterea altitudinii fie prin poluarea atmosferic, antreneaz tulburri de respiraie i
circulatorii, care sunt cu att mai nsemnate , cu ct oxigenul se afl n cantitate mai redus.
La o presiune atmosferic medie de 760 mm Hg la nivelul mrii, presiunea parial a
oxigenului este de cca. 160 mm Hg; la altitudinea de 1000 m unde presiunea total este de
680 mm Hg oxigenul deine o pondere de cca 143 mm Hg, iar la 2000 m unde preiunea total
este de 600 mm Hg oxigenul deine 126 mmHg.
Se consider c 15% din valoarea presiunii la nivelul de 0m este limita suportabil pentru
organism, ceea ce nseamn 114 mmHg, care se realizeaz n condiii normale la 2700 m
altitudine. O scdere bine dozat a oxigenului , n aceste condiii, poate fi utilizat sub aspect
terapeutic prin caracterul stimulent, determinat de rspunsul organismului prin creterea
numrului de hematii din snge.
Bioxidul de carbon, prezent n proportie de 378 ppm este de asemenea un element
important n compoziia aerului, ca rezultata al arderilor industriale i casnice, dar i al
activitii metabolice a organismelor vii. Modificarea proporiei sale, n raport cu a celorlalte
gaze din atmosfer, n sensul creterii concentraiei, antreneaz tulburri respiratorii i
circulatorii i, de asemenea, modificri n variaia parametrilor climatici: temperatur,
nebulozitate etc.
Celelalte gaze n cantitate mare, azotul(78%), argonul(apropae 1%) precum i un amestec
totaliznd cca 0,01% n care se includ neon, kripton, xenon, radon, heliu, hidrogen, ozon nu
ridic deocamdat probleme deosebite.
Poluarea aerului reprezint o alterare a coninutului su iniial, favorabil vieii, printr-o
serie de poluani sub form de aerosoli lichizi i solizi, gaze sau vapori ncluznd fumul,
bioxidul de carbon, oxidul de carbon, bioxidul de sulf etc. Agresivitatea acestor substane se
manifest la nivel respirator, n snge sau n diferite organe. Unele substane sunt iritante,
altele alergice, cancerigene cu efecte nocive trectoare sau ireversibile.
n problemele de chimism ale aerului se mai include un capitol, cel al aerosolilor
terapeutici naturali importani dar nc insuficient utilizai n tratamente cu caracter naturist.
ntre acetia se nscriu aerosolii marini, cu iod i sodiu de pe litoralul marin, cu indicaii n
tulburrile metabolice i respiratorii, aerosoli salini, cu clorur de sodiu din saline, indicai n
afeciunile respiratorii, n special astm bronic.
b. Aeroionizarea
ntre parametrii fizici ai atmosferei cu importan n desfurarea proceselor biologice
ntr i cei electrici dintre care mai importani sunt cmpul electric terestru, conductivitatea
electric a aerului i ionizarea aerului.
n ceea ce privete cmpul electric se consider c n vi cmpul electric este mai slab
dect pe vrfurile munilor. Cmpul electric pozitiv este considerat favorabil vieii,
comparatic cu cel nul sau negativ.
Studiile de pn acum indic faptul c n cmp electric pozitiv, vegetaia i animalele
cresc normal n timp ce n cmp nul sau negativ generaiile degenereaz treptat i devin
sterile.
Organismul uman reacioneaz la schimbarea cmpului electric, ceea ce ar explica att
unele manifestri meteorotrope n cazul fronturilor reci n care se produc schimbri rapide de
cmp electric, ct i efectele pozitive nregistrate n evoluia tuberculozei n tratamentul n
sanatoriile de altitudine. Se consider, de asemenea, c exist legturi ntre tulburrile
cmpului electric atmosferic i durerile la amputaii, nrutirea simptomatologiei patologice
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
n general, creterea frecvenei naterilor, a accidentelor i a mortalitii. Ridicarea brusc a

tensiunii cmpului electric n timpul furtunilor, poate determina simptome patologice la
cardiaci i, n general, la persoanele meteorolabile.
Aerul exterior sau cel din ncperi conine, n cantiti variabile, particulare purttoare de
sarcini electrice, numite ioni atmosferici care, prin deplasarea n cmpul electric natural
determin conductibilitatea electric.
Aeroionii, dup semnul sarcinii electrice, sunt pozitivi sau negativi, dup starea de
agregare sunt gazoi, solizi sau lichizi, iar dup dimensiuni, sunt mici, mijlocii i mari.
Factorii generatori ai aeroionizrii sunt: cosmici (radiaia cosmic i solar), telurici i
meteorologici (raiaiile radioactive ale elementelor radioactive din sol i unii facori locali,
cascadele, unde se produce aa numitul efect Lenard de apariie a sarcinilor electrice la
ruperea picturilor de ap i Blanchard la spargerea bulelor peliculelor de aer de la suprafaa
apei). La aceste se mai adaug erupiile vulcanice, furtunile de praf i de zpad, descrcrile
electrice. Ionii mici, din aatmosfera liber, prin fixarea lor pe diferite particule fine aflate n
atmosfer(praf, cea, fum) determin apariia ionilor grei sau mari care, din acest motiv,
reprezint i un bun indicator de poluare a aerului. Ionii mici au o mobilitate mare i durat de
existen mic de 5-20 minute, spre deosebire de cei mari a cror mobilitate este redus, iar
durata de via de pn la o or.
Referitor la aeroionizare, s-a constatat c aerul conine un numr important de particule de
mas atomic sau molecular ncrcate electric, fr de care viaa nu este posibil. Aceste
particule, numite ioni atmosferice, au o genez complex.
Odat cu apariia ionilor, n atmosfer au loc i procese de distrugerea lor, ceea ce explic
durata de via redus, i modificrile de mrime i polaritate. n general n natur se
nregistreaz o ionizare medie de 500-600 ioni mici i mijlocii/cm3 att pentru ionii pozitivi
ct i pentru cei negativi. Odat cu creterea temperaturii, mobilitate ionilor crete i scade cu
creterea presiunii atmosferice i a umezelii. Ionii negativi au o mobilitate mai mare dect cei
pozitivi. Turbulena i impurificarea aerului contribuie la reducerea ionizrii. Ionizarea are i
un regim diurn cu dou maxime dimineaa i seara i un minim la amiaz, n timp ce la nivel
anual se pune n eviden un maxim de primvar i un minim de iarn.
Se apreciazp, n general, c predominana ionilor negativi este favorabil n diferite
afeciuni precum: hipertensiunea arterial, reumatismul, astmul bronic i nevroza. Se
consider c salubritatea unui climat este determinat de proporia de ioni negativi din
atmosfer ce exercit o aciune stimulent i normalizant asupra diferitelor organe. S-a
constatat c longevitatea este frecvent, de obicei la munte, se caracterizeaz prin concentraii
ridicate de aeroieoni negativi.De asemenea, se consider c ionii negativi mbuntesc
tonusul muscular, stimuleaz metabolismul, grbesc vindecarea rnilor. Unele cercetri au dat
rezultate susin c ionizarea negativ este favorabil activitii organismului i subliniind c o
concentraie mare de ioni negativi antreneaz o stare de oboseal a organismului i o depresie
general.
Ionii de pozitivi pot provoca n schimb, oboseal, greutate la experien, manifestri
nevrotice anxioase sau depresive. Studii realizate n regiuni depresionare din Elveia ce
favorizeaz ionizarea pozitiv sunt recunoscute prin incidena mare a morbiditii manifestat
prin grea, vom, scderea tensiunii arteriale, etc. Unele vnturi locale, cum ar fi de pild
Foehnul, incriminate prin tulburri n sistemul neurovegetativ i circulator, i justific
aciunea prin creterea evident a numrului de ioni pozitivi. De altfel, este demonstrat faptul
c orice vnt cald care antreneaz i o scdere de presiune atmosferic are drept consecin
ionizarea pozitiv n regiunea frontal, cu diferite tulburri: iritabilitate crescut, urmat de
tendin depresiv, pierderea puterii de concentrare, agravarea maladiilor cronice la astamtici
i coronarieni.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
n cazul studiilor realizate n ara noastr indic valori moderate ale ionizrii pentru
staiunile balneoclimatice. Generaliznd, se poate spune c ionizarea aerului crete odat cu
altitudinea. n anumite condiii locale, de exemplu prezena elementelor radioactive n
subsolul unei regiunin, ionizarea este mult mai mare fa de medie(predomin ionii negativi),
dar aceste valori se obin pe suprafee restrnse, acolo unde roca radioactiv apare la zi,
precum la Bile herculane unde concentraia este de 2000 ioni /cm3.
n regiunea litoral concentraiile de ioni sunt mai mici(600-1300 ioni/cm3), acolo unde
climatul marin se resimte mai puternic. Ionizarea este determinat de caracterul brizei marine
care ziua antreneaz mase de aer dinspre mare spre uscat cu ionizarea mai redus i noaptea
cu briza dinspre uscat spre mare ce determin o ionizare mai ridicat.
Aeroionoterapia este recomandat n: congestie pulmonar, astm, grip, respiratorii de
natur alergic, tulburri endocrine, insomnii, reglarea ritmului cardiac i respirator.
c. Climatoterapia
Climatoterapia este o metod terapeutic ce utilizeaz factorii naturali de mediu, i anume
clima, n meninerea sau ameliorarea strii de sntate a unui organism.
Vulnerabilitatea la schimbrile meteorologice poate caracteriza att persoane sntoase,
ct i persoane cu diferite afeciuni, n care se includ i deficiene n sistemul de adaptare i
aclimatizare.
Elementele mediului natural pot fi grupate n mai mult easociaii de factori n funcie de
rolul lor climatoterapeutic:
a. Complexul de factori climatici cu aciune termic asupra organismului, n care se includ
temperatura umezeala, viteza vntului i radiaia solar prin componenta sa caloric. Acetia
determin starea de confort sau stressul bioclimatic, cu aciune stimulent, excitant sau
sedativ i se repercuteaz n procesele de termoreglare ale organismului.
b. Complexul de factori cu actiune biologic, fotochimic i imunologic constituit din
spectrul de radiaie luminoas i ultraviolete. Radiaia solar luminoas stimuleaz glandele
de secreie intern, iar radiaia ultraviolet produce pigmentaie i eritem, n funcie de
lungimea de und; de asemenea, ea are aciune antirahitologic, crete concentraia de
anticorpi din snge, produce vasodilataie cutanat.
c. Complexul de factori barici acionez prin scderea presiunii atmosferice i respectiv a
scderii presiunii pariale a oxigenului, odat cu creterea altitudinii. Efectele n organism
sunt modificarea presiunii aerului n ureche medie i n intestin(senzaie de balonare,
meteorism), precum i creterea frecvenei de contracie a cordului, a micrii respiratorii, de
asemenea, creterea numrului de hematii din snge. Cura de altitudine se indic n anemii i
este contrainidcat n afeciunile cardiovasculare i respiratorii avansate.
d. Complexul de factori electrici isuficient studiat si impropriu indicat terapeutic.
Aerosolii terapeutici sunt prezeni n regiune litoral i n saline(cloruro-sodici) sau n
pdurile de conifere(terpenici) au un efect descongestionant asupra mucoaselor cilor
respiratorii i se indic ndeosebi n afeciunile respiratorii.
Dintre formele de climatoterapie, cele mai practicate sunt:
a. Aeroterapia sau baia de aer, cu indicaii largi datorit procedurilor puin stressante,
pentru cele mai variate categorii de bolnavi, n scopul ameliorrii proceselor de termoreglare.
Are un caracter sedativ sau tonifiant, pentru antrenare i clire termic. Este asociat cu
gimnastica medical i cu crenoterapia.
b. Helioterapia sau baia de soare reprezint un procedeu terapeutic cu caracter excitant
prin efectul pe care radiaia solar caloric, luminoas i ultraviolet l au asupra
organismului.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
c. Talasoterapia se bazeaz pe complexul de factori chimic(salinitate), termic(temperatura

apei mrii) i mecanic(presiunea apei mrii asupra organismului uman) ce acioneaz asupra
organismului uman n condiiile imersiei n apa marin.
c. Cura de teren este o terapie asociat cu bile de aer i soare n condiii de micare.
ELEMENTELE CLIMATICE I INFLUENA LOR ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
Pentru organismul uman percepia schimbrilor proprietilor mediului se face prin
receptorii termici, ce transmit informaiile primite la nivelul principalului centru nervos pentru
termoreglare: hipotalamusul. n acelai timp sunt influenate: glandele cu secreie intern,
compoziia sngelui i echilibrul electrolitic al urinei, membranele mucoaselor, capa citatea de
ventilare pulmonar, sistemul nervos, n funcie de tipul de agent meteorologic care solicit
fiina uman.
Dat fiind c mediul acioneaz printr-un complex de factori permaneni, relaia cu
organismul uman este destul de greu de stabilit, att calitativ, ct i cantitativ. De aceea, cu
excepia variaiilor meteorologice excesive i care au putut fi puse uor n relaie cu
manifestrile metoropatologice, evideniate ndeosebi la pacienii cu diferite afeciuni
reumatice, cardiace i nervoase, s-au folosit i unele cercetri cu ajutorul camerelor climatice,
n care un element poate fi dirijat, pentru a se putea urmri efectele sale asupra organismului.
Alte constatri provin din observaii empirice ndelungate, date statistice, corelaii cu reaciile
din mediul animal i vegetal.
1.Temperatura aerului
Organismul uman cu snge cald (homeoterm) are capacitatea de a-i pstra
temperatura corpului constant ntre anumite limite. Aceast proprietate se numete
homeostazie termic.
Organismul uman este nzestrat cu un mecanism pentru meninerea bilanului termic,
dependent de piele (sistemul nervos periferic al pielii, reeaua fin de capilare sanguine,
stratul de grsime i prul) i de coninutul n ap al corpului. Dat fiind c celule corpului
conin circa 70% ap, pentru creterea sau scderea temperaturii acestui fluid cu 1C, este
necesar o energie termic remarcabil. Activitatea muscular, de pild, crete temperatura cu
1-2C. La o temperatur joas a mediului, contracia fibrelor musculare produce frison. Prin
procese chimice i ficatul produce cldur.
Producia normal de cldur, numit rata metabolismului bazal depinde de numeroi
factori: suprafaa corpului, vrsta, de activitatea glandelor cu secreie intern, de secreia de
asrenalin, de temperatur exterioar, de hran i de activitatea muscular.
Pierderea de cldur depinde de difetrite mecanisme:
- conducia se realizeaz prin contactul corpului uman cu orice alt corp cu care vine n
contact;
- convecia(cca 15% din pierderea total de cldur) conduce la nclzirea stratului
subire de aer de 1-2 mm de la contactul cu pielea i nlocuirea lui cu aer mai rece i mai
uscat;
- radiaia cldurii de ctre suprafaa corpului(60% din pierderea de cldur de la
suprafaa corpului);
- evaporaia apei din piele (realizat prin perspiraie insesizabil i transpiraie) i din
plmni; aceasta reprezint 25% din pierderea total de cldur, n general la o temperatur a
mediului de peste 28-29C. Rata evaporaiei depinde de temperatura exterioar, de diferena
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
dintre presiunea parial a vaporilor de ap de pe suprafaa umed i din stratul de aer din
imediata vecintate, de viteza curenilor de aer i de permeabilitatea membranelor.
Producerea de cldur se realizeaz printr-o alt serie de procese fiziologice:
- cre;terea afluxului de snge n piele i esuturi subcutanate;
- creterea secreiilor i ncetarea transpiraiei;
- vasodilataia la nivelul vaselor periferice;
- creterea ventilaiei pulmonare.
Dup Hentschel, 1969 senzaia de cldur n funcie de temperatur este clasificat n
funcie de temperatura medie a pileii dup cum urmeaz: 23.5C-rece, 28.2C rcoros, 31C
indiferent, 33,7C confortabil, 36C cldur.
2. Insolaia
Partea vizibil a spectrului electromagnetic solar are o aciune benefic n special
asupra hipotalamusului i glandelor cu secreie intern. Radiaiile infraroii au mai ales efecte
calorice, determinnd modificri n reglarea termic, determinnd vasodilataie. Radiaiile
ultraviolete produc efecte biologice i chimice la nivelul pielii, dar i n metabolismul mineral,
n special al calciului. Efectele negative ale radiiei solare sunt legate de expunerea
ndelungat ce determin insolaie, cefalee, grea, dispnee, eritem, fotooftalmie, fotodermie,
melanopatii. Se adaug la acestea modificri ale tensiunii sngelui i agravarea unor afeciuni
anterioare: dureri reumatismale, tulburri hepato-digestive, accidente cerebrale, leziuni
pulmonare, tuberculoz. Lipsa luminii produce rahitism, maladii infecioase, innd de carena
solar iarna.
3. Umezeala aerului i precipitaiile atmosferice
Umezeala asociat temperaturilor ridicate, n afar de faptul c reduce evaporarea i
deci pierderea de cldur, favorizeaz proliferarea insectelor, vectori ai paraziilor i
microbilor ceea ce constituie o explicaie a bolilor infecioase din rile tropicale.
Umezeala asociat temperaturilor reduse a fost admis ca o cauz a durerilor
reumatice, dei n prezrent se consider c aceste dureri sunt mai degrab un rspuns la
schimbri complexe de vreme. De asemenea, se constat agravarea crizelor la astmatici.
Umezeala rece face ca, prin creterea capacitii pielii de a absorbi vapori de ap. Hainele
uscate se pot umezi n timp, crend i accentund senzaia de disconfort termic, iar creterea
umezelii pereilor cldirilor, dup ploi ndelungatei cu turbulen atmosferic, determinnd
un microclimat inconfortabil, prin mari pierderi de cldur.
Umezeala mare, fie ea cald sau rece, ntreine adevrai ,,aerosoli microbieni cu o
putere de diseminare i penetrarerespiratorie mare, superuioar aerosolilor uscai, pentru
diferite maladii contagioase, n special pentru grip.
Ploaia i zpada spal i purific atmosfera poluat chimic i microbian, dar polueaz
astfel solul i antreneaz agenii infecios n stratul de ap subteran, izvoare, puuri etc. S-a
constatat i c ploaia i zpada determin la pacienii sensibili stri psihice inconfortabile.
4.Presiunea atmosferic
Pe lng variaiile periodice ale presiunii atmosferice, despre ale cror influene asupra
organismului uman s-a mai discutat, mai exist i cele neperiodice, ce se produc ca umare a
circulaiei atmosferice, a trecerii formaiunilor anticiclonale i depresionare, acestea pot
ajunge s depeasc -+ 15mb n 24 H ceea ce antreneaz i modificri ale celorlali parametri
climatici, avnd efecte meteorotrope apreciabile. Se admite c variaiile ridicate ale presiunii
atmosferice, determin variaii ale presiunii sanguime, dar, n general, efecte patologice
constatate, n aceste perioade de instabilitate meteorologic, n sistemul circulator, respirator,
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
endocrin, nervos, sunt legate de variaiile termice i hidrice care se asociaz, de obicei,
scderilor accentuate ale presiunii atmosferice.
5. Regimul vntului. Vnturi locale
Micrile aerului contribuie, de asemenea la stabilirea confortului sau disconfortului
termic, n procesul termoreglrii. La o temperatur ridicat a aerului, n condiii de vnt,
confortul crete, iar la temperatur redus acesta determin creterea disconfortului prin frig.
Vntul stimuleaz nervii cutanai, crete presiunea sngelui, poate provoca atacuri anginoase
sau axtrasistole i are o influen nefavorabil asupra tuberculozei pulmonare.
Vntul influeneaz nu numai bilanul termic al corpului, dar d natere i la tulburri
respiratorii, uneori chiar la viteze mici prin presiunea pe care o exercit direct.
n problematica biometeorologiei sunt importante i vnturile locale, care iau natere
sub influena factorilor fizico-geografici pe suprafee mai restrnse. Se deosebesc dou
categorii de vnturi locale:
- cele care se formeaz datorit contrastelor de temperatur i presiune, create prin
diferenele de nclzire ale diferitelor suprafee active, cu un regim regulat: musonii i brizele;
- vnturi care se formeaz n urma aciunii de barare orografic a vnturilor circulaiei
atmosferice generale: foehn i bora.
Brizele de mare aduc un aer coros i umed cu aerosoli de sodiu i de iod, cu
aeroionizare moderat n timp ce cele de uscat au aeroionizare predominant pozitiv. Vntul
dinspre mare, deci briza de zi, se consider stimulent al funciilo cutanate i al funciilor
tisulare periferice. Dac viteza este prea mare se produce o rcire a corpului, se accelereaz
evaporaia cutanat, aciunea poate deveni iritant pentru sistemul nervos. n regiuniel
permanent umed, cu vnt i ploaie, din vestul Marii Britanii, de pild, crete frecvena
mortalitii prin tuberculoz. Brizele de munte-vale au un rol foarte important n reducerea
polurii n regiunile depresionare.
n ceea ce privete foehnul, influena sa biologic este nsemnat, chiar dac uneori
controversat. n general, se consemneaz: o cretere a tensiunii i iritabilitii, oboseal i
durere de cap, ameeli, hemoragii ca urmare a unui stres ridicat la nivelul circulator. Efectele
sunt asociate cu cele ale valurilor de cldur, fiind mai puternice la subiecii cu un sistem
vegetativ labil. Crete numrul de sinucideri i incidente stradale i de crime.
Bora are efecte mai reduse dect cele provocate de ctre foehn. Mistralul, un vnt
asemntor borei determin migrene, insomnii, nevralgii, tuberculoz, uscarea mucoasei
nazale i mpiedicare expectoraiei.
n general, aceste vnturi locale, fie ele reci sau caldedar de obicei uscate i cu viteze
mari, prezint un sindrom numit dup vntul respectiv, n special deshidratant, cu efecte
asupra termoreglrii i a sistemului respirator i nervos.
Cteva exemple n acest sens:
- vent du Midi provoac o cretere a temperaturii i deshidratare sever la sugari i la
copii cu diferite boli(tuberculoz, tulburri digestive, infecii cutanate etc);
- harmattanul n Nigeria determin infecii respiratorii acute, pneumonii, bronite;
- Tramonta n Pirinei se manifest prin migren, insomnii, depresie fizic i psihic,
criminalitata ridicatetc.
6. Hidrometeori
Cea mai mare parte a hidrometeorilor este asociat cu valori mai ridicate ale umezelii
aerului i insolaie redus ceea ce conduce la efecte corespunztoare acestor elemente. De
asemenea, este important rolul acestora pentru exacerbarea numrului de germeni patogeni i
creterea frecvenei maladiilor infecioase. Fenomenele extreme influeneaz sistemul nervos
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
prin spectaculozitatea lor. Trsnetul conduce invariabil la deces n cazul n care atinge omul
prin hipertermie, edem pulmonar i sincop reflex.
Furtunile prezint un efect sindrom complex: dureri musculare, articulare, osoase,
cefalee, iritabilitate, insomnie i creterea temperaturii.
Fenomene optice, n general, pot avea efecte asupra organismului uman prin
modificrile de cmp electromagnetic, dar aceste aspecte nu sunt suficient studiate.
REGIONAREA CLIMATIC, TOPOCLIMATIC I BALNEOCLIMATIC A
ROMNIEI
a. Regionarea climatic
n regionarea climatic i topoclimatic a Romniei s-au folosit urmtoarele uniti
taxonomice:
Zona climatic este determint de modul de distribuire a radiaiei solare pe glob, ceea
ce plaseaz Romnia n zona climatic temperat.
Sectoarele de provincie climatic au fost individualizate pe baza influenei circulaiei
generale a atmosferei, care se suprapun peste influenele radiaiei solare. Astfel, pe fondul
climatului temperat-continental se remarc sectoare de provincie cu diverse influene:
- cu influen oceanic cu advecii frecvente ale aerului temperat maritim, de origine
polar tot anul, care determin maximul principal de precipitaii din mai-iunie i, uneori, un
maxim secundar n decembrie;
- cu influene submediteraneene prezint mai ales iarna advecii ale aerului cald din
sud-vest, generate de ciclonii mediteraneeni, care determin un climat mai blnd, cu
precipitaii mai frecvent sub form de ploaie i lapovi, fenomene climatice de iarn mai
slabe ca inensitate, durata mic a stratului de zpad etc
- de tranziie de la influenele oceanice i submediteraneene la cele de ariditate cu
alternane ale adveciilor de aer temperat-maritim de origine polar din vest i nord-vest, cu
cele ale aerului temperat-continental din est i sud-est.
- cu infleune de ariditate prezint advecii de aer foarte rece de origine polar sau
arctic, care determin, la nceputul i sfritul semestrului rece al anului, ngheuri, brume i
ninsori dintre cele mai timpurii i trziu; pe parcursul veriisunt frecvente advecii de aer
fierbinte, continental, de origine tropical din sud-vest i sud-est determin creterea
temperaturii la peste 40C. Regimul pluviometric este deficitar, cu lungi perioade de secet, de
obicei la nceputul i sfritul sezonului de vegetaie;
- cu influene baltice cu advecii frecvente ale aerului temperat continental de origine
polar i arctic, precum i advecii ale aerului temperat-maritim, care determin nebulozitate
mai mare i precipitaii mai bogate; fenomenele climiatice de iarn unt mai intense i de
durat, iar la nceputul i sfritul semestrului rece, ngheuri timpurii sau trzii;
- cu influene pontice se caracterizeaz prin circulaia local sub form de briz ce se
resimte pn la 25-30 km deprtare de rm; de asemenea, frecvena ridicat a ciclonilor
mediteraneeni i a celor ce devin retrograzi pe Marea Neagr este o alt caracteristic a a
cestei provincii climatice.
inuturile climatice corespunztoare etajelor climatice, au fost individualizate n
conformitate cu zonalitatea altitudinal, scond n eviden treptele majore de relief (litoral,
cmpie, deal, munte) ca particulariti ale suprafeei active care se suprapun peste influenele
radiaiei solare i ale circulaiei generale a atmosferei.
Subinuturile climatice au fost individualizate n funcie de caracteristicile climatice
generale din fiecare treapt de relief, proprii unitilor mari de relief.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
Districtele climatice au fost difereniate pe baza condiiilor climatice relativ omogene

care genereaz dezvoltarea unui anumit tip de vegetaie spontan, n fiecare subinut.
Topoclimatele complexe au fost delimitate n cadrul districtelor climatice pe baza
condiiilor climatice relativ asemntoare (de exemplu, topoclimatul complex al Cmpiei de
terase a Dunrii).
Topoclimatele elementare au fost delimitate n cadrul topoclimatelor complexe pe
baza condiiilor climatice asemntoare, caractersitice peisajelor geografice elementare de
crov, lunc, teras, cuest, lac, circ glaciar etc.
b. Regionarea bioclimatic a Romniei
Cercetrile de biologie i de medicin, ndeosebi cele de biologie medical, au permis
stabilirea unor corelaii ntre caracteristicile geografice locale i reaciile fiziologice
determinate de aceste caractersitic, concretizate n uniti bioclimatice. Prin delimitarea lor pe
teritoriul Romniei se constat o suprapunere, n general, cu regiunile fizico-geografice i,
respectiv, cu cele climatice i topoclimatice.
1. Bioclima excitant-solicitant de cmpie i podiuri joase din estul rii, cu cantiti
relativ reduse de precipitaii, viteze moderate ale vntului, se caracterizeaz prin efecte
biologice generale asupra organismului, rezultate din solicitarea marcant a sistemului nervos
central i a sistemului nervos vegetativ, precum i a activitii glandelor cu secreie intern. Se
difereniaz dou uniti bioclimatice:
- bioclima continental de cmpie i podiuri joase din sudul i estul rii Cmpia
Romn, Dobrogea i Podiul Moldovei se suprapune climatului continental mai pronunat
(amplitudini termice mari, precipitaii reduse i uscciune a aerului, dinamic activ, variaii
accentuate ale strilor de vreme i insolaie ridicat); confortul termic este moderat n timpul
verii, nregistrndu-se numeroase cazuri de inconfort termic prin nclzire. Stressul
bioclimatic total anual, ca rezultant a factorilor de temperatur, umiditate i vnt este relativ
ridicat. Aceste caracteristici bioclimatice solicit att procesele de termoreglare, ct i
glandele cu secreie intern i faciliteaz depunerea calciului la nivelul oaselor;
- bioclima de litoral maritim se caracterizeaz prin insolaie maxim, amplitudini
termice reduse dect n regiunea precedent, cantiti de precipitaii foarte reduse pe fondul
umezelii rellative i absolute ridicate i vnturi frecvente i viteze mari. Confortul termic n
timpul verii este relativ redus, nregistrndu-se zile cu temperaturi efectiv echivalente n
zona de inconfort prin rcire uoar, datorit mai ales dinamice active a atmosferei. Radiaia
solar mare determin o cretere a gredului de confort, n special n prima parte a dimineii.
Stressul bioclimatic global este mare, ndeosebi cel pulmonar, rezultat al cantitii mari de
ap din atmosfer litoralului. Stresul bioclimatic prezint aici cele mai ridicate valori din ar
alturi de regiunile cu altitudini de peste 2000 m.
Acest tip de bioclimat cunoate o gam larg de indicaii att n sens profilactic ct i
n scop curativ.
2. Bioclima sedativ-indiferent (de cruare) din regiunile de cmpie din vestul rii,
precum i cele de dealuri i podiuri pn la 600-800 m; prezint valori ale parametrilor
climatici ce oscileaz n limitele moderate, fapt ce solicit foarte puin sistemul nervos central
i sistemul nervos vegetativ, precum i glandele cu secreie intern. Astfel, datele de confort
termic n cursul verii evideniaz un numr mediu redus de zile cu inconfort prin nclzire sau
prin vnt, cele mai numeroase fiind confortabil-rcoroase. Stresul global anual are valorile
cele mai mici din toat ara, mai ales n Subcarpaii Getici.
Acest tip de bioclimat este indicat n cazul convalescenelor dup afeciuni care au
necesitat repaus prelungit, surmenaj psihic, nevroz astenic dar i n cazul bolilor
reumatismale inflamatorii, cu potenial evolutiv important. Este recomandat deopotriv i n
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
cazul bolilor aparatului cardio-vascular i respirator, n stadiu avansat, cu rezerve funcionale

reduse.
3. Bioclima tonic-stimulent de munte, specific regiunilor de altitudine de peste
600-800 m pn la circa 2000 m, dincolo de care clima este considerat ca fiind mai puin
favorabil vieii i activitii umane, se caracterizeaz prin temperaturi relativ sczute, cu
amplitudini mici, cantiti sporite de precipitaii fa de regiunile mai joase, scderea presiunii
atmosferice i, n mod corespunztor, a presiunii pariale a oxigenului, intensitate mare a
radiaiei globale i a radiaiei ultraviolete, n special n anotimpul de iarn, n comparaie cu
regiunile de la altitudini mai mici.
De la circa 1500 m n sus, confortul termic, chiar n lunile iulie-august, este practic
absent, nregistrndu-se un numr maxim de zile cu inconfort rin rcire i vnt. Stressul
cutanat, ca i cel pulmonarcresc odat cu altitudinea, dar i cu orientarea masivelor muntoase
fa de circulaia predominant, la altitudini similare fiind mai mare n Carpaii orientali,
datorit umezelii i temperaturii sczute. Efectele biologice ale acestui climat constau n
stimularea i echilibrarea activitii sistemului nervos, odat cu scderea activitii glandei
tiroide, n cazul unei hipertiroidii incipiente, stimularea rezistenei organismului la infecii i
agresiuni ale mediului ambiant, creterea numrului de globule roii i stimularea proceselor
de termoreglare.
La bolnavii cu afeciuni ale aparatului respirator i cardiovascular, cu rezerve
funcionale sczute i cu deficiene de termoreglare, stresul climatului montan poate produce
o agravare a acestora i decompensare.
Acest bioclimat este indicat n profilaxia surmenajului fizic i intelectual, n stri de
convalescen, dup afeciuni care au necesitat repaus prelungit. Este indicat i persoanelor
care i desfoar activitatea n mediu cu noxe respiratorii sau n mediu cu iradiaii ionizante,
unde electromagnetice de nal frecven, etc. n acelai timp acest bioclimatic este
contraindicat n perioadel de sarcin -mai ales dac localitatea de reedin a gravidei este la
altitudini reduse), este contraindicat la vrste naintate cnd fenomenele de ateroscleroz sunt
pronunate.
n interiorul acestor uniti bioclimatice generale, pe lng reaciile fiziologice
menionate se consemneaz n anumite cazuri i reacii biologice suprasolicitante cu efect
negativ activ. Ele se produc n anumite condiii de timp generate de perturbaiile atmosferice
intense (fronturi atmosferice, cicloni mediteraneeni, anticicloni continentali etc), foarte
rfecvente n cmpii, uneori i n regiunile adpostite.
Depirea limitelor fiziologice de toleran n care fenomenul meteorologic are aciune
stimulant se poate manifesta patologic n special la vrstnici, la copii sau la bolnavi cu
labilitate neurovegetativ endocrin exagerat sau cu o capacitate de reacie fiziologic
limitat(astm, afeciuni cardiovasculare, reumatism generativ sau inflamator etc).
n cadrul bioclimatelor stabilite, care stau la baza existenei i dezvoltrii
climatoterapiei, a curelor climatice, a geografiei turismului i timpului liber, se difereniaz
unele particulariti topoclimatice pe suprafee restrnse, n care condiiile bioclimatice se
abat de la valorile medii ale regiunii, efectele lor asupra organismului fiind diferite. Astfel
sunt plajele lacurilor de cmpie sau litoral, pdurile, depresiunile i vile subcarpatice sau
montane.
Legat de factorii climatici, dar i de unii factori fizico-chimici sau economicogeografici locali se desprind i unele aspecte de geografie medical, n schimbare de-a lungul
anilor. Astfel, statisticile medicale consemnau, acum 3-4 decenii, existena pelagrei, a
rahitismului i a altor avitaminoze n special n regiunile de cmpie, a guei endemice care
afecta populaia regiunilor carpatice i subcarpatice, ca boli endocrine cu caraacter geografic,
care au fost eradicate sau combtute cu succes.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
LP1_INDICI BIOCLIMATICI
1. Indicele de rcire (wind chill)
Unde:
Ta- temperature aerului (C);
V viteza vntului n km/h.
http://www.easysurf.cc/cnver16.htm
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
20
Indicele de rcire
Temperatura aerului
15
10
5
0
1
15
22
29
36
43
50
57
64
71
78
85
92
-5
20.III
-10
23.III
99 106
Balneoclimatologie
www.findlocalweather.com
Lucian Sfc
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
2. Indicele de confort temperatur-umezeal (ITU)

2.1. Indicele de temperatur-umezeal
- recomandat de OMM;
ITU = (T*1.8 + 32) (0.55-0.0055*U) * [(T*1.8+32)-58]

ITU< 65 stare de confort
66<ITU<79 stare de alert
ITU>80 stare de disconfort
Variaii ale ITU n funcie de valorile de temperatur i umezeal relativ
Clrai
T
25.0
37.0
22.6
35.2
20.7
33.2
26.5
30.3
8:00
16:00
8:00
16:00
8:00
16:00
8:00
16:00
Iai
Cluj-Napoca
Constana
U
58
16
77
24
81
31
57
48
ITU
73
80
71
80
68
79
73
78
85,0
80,0
75,0
70,0
65,0
Clrai
Iai
Cluj-Napoca
Constana
60,0
1
11
13
15
17
Valori ITU n data de 15.08.2008
19
21
23
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
2. 2. Indicele de cldur
T(C)
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
0
16
18
19
20
21
22
24
25
26
26
27
28
29
29
30
31
32
32
33
34
35
35
36
37
38
38
39
40
41
42
42
10
17
18
19
20
22
23
24
25
26
27
28
29
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
47
48
20
17
19
20
21
22
24
25
26
27
27
28
29
30
31
32
33
35
36
37
38
40
41
42
44
45
47
49
51
53
30
18
19
20
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
33
34
35
37
38
40
41
43
45
47
49
52
Umezeal relativ(%)
40
50
60
19
19
20
20
20
21
21
21
22
22
23
23
23
24
24
24
25
25
26
27
26
27
28
27
29
29
28
30
31
29
31
30
33
31
33
35
33
35
37
34
36
39
36
38
42
37
40
45
39
43
49
41
46
44
49
46
49
70
20
21
22
24
25
26
27
29
31
33
35
37
40
43
47
51
80
21
22
23
24
25
27
28
30
32
35
37
40
44
49
90
21
22
23
24
26
27
29
31
34
37
40
45
51
100
21
23
24
25
26
28
30
33
36
40
45
32-40C - oc hipertermic, epuizare prin supranclzire, crampe musculare posibile n condiii de

efort
41-53C - crampe musculare, epuizare prin supranclzire;
> 53 C - risc ridicat de oc hipertermic.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
3. Indicele de temperatur efectiv C

Calcularea temperaturii efective, n absena curenilor de aer se face dup formula:
TE = 0.4 (Td+Tw)+4.8
Unde:
TE = temperatura efectiv n absena vntului (v<0.1 m/s)
Td = temperature termometrului uscat (C)
Tw = temperature termometrului umezit de la psihrometru
16,0
Temperatura aerului
Temperatura efectiv
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
4. Stresul bioclimatic
-
are dou componente ce se calculeaz separat: stresul cutanat i stresul pulmonar;
4.1.Stresul cutanat
- evalueaz puterea de rcire ce exprim cantitatea de cldur exprimat n milicalorii pe care
o pierde pe secund i pe cm un corp inert cu temperatura de 36.5C
P=[10*(1/v)+10.45-v)](33-t)
-Indicele de stress cutanatPuterea de rcire
0-149
150-299
300-599
600-899
900-1199
1200-1499
>1500
Indice
(-2)hipotonic
(-1)hipotonic
0 relaxant
(+1)hipertonic
(+2)hipertonic
(+3)hipertonic
(+4)hipertonic
Intensitatea stresului cutanat lunar: SC=N + J
- N=indicele de stres cutanat lunar nocturn (ora 1)

-
J=indicele de stres cutanat lunar diurn (orele 13)
Tip de stress
Termoliz
Termoliz
Relaxant
Termogenez
Termogenez
Termogenez
Termogenez
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
4.2. Stresul pulmonar

-
calculul se bazeaz pe tensiunea vaporilor de ap din atmosfer, exprimat n mb,

utilizat de organismul uman n procesul de respiraie;
- Indicele de stress pulmonar -
Tensiunea vaporilor de ap
0-4,0
7,1-7,4
7,5-11,6
11,7-15,9
16,0-21,1
21,2-26,5
26,6-31,1
Indice
+2
+1
0
-1
-2
-3
-4
Intensitatea stresului pulmonar lunar: SP=N + J
N = indicele de stres pulmonar lunar nocturn (ora 1);

J = indicele de stres pulmonar lunar diurn (orele 13);
Tip de stres
Deshidratant
Echilibrant
Hidratant
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
4.3. Stresul bioclimatic total

Organismul uman este supus simultan la nivelul pielii i al plmnilor. Indicele de
stres bioclimatic total este calculat dup formula :
STA=SCA+SPA
4.4. Gradul de stimulare a organismului

Frigul i vntul au aciune excitant asupra organismului, iar cldura i calmul
atmosferic au aciune sedativ, deprimant. Umezeala sczut este stimulent , iar hidraterea
este emolient.
Suma stresurilor pozitive

<5
5-10
10-15
15-20
20-25
>25
Grad de stimulare
0
1
2
3
4
5
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
LP2_INDICI CLIMATO-TURISTICI
1. INDICELE MARCHAND (1986)

- estimeaz potenialul climato-turistic pe baza diferenei dintre precipitaiile
atmosferice i evapotransiraia potenial;
Sezon Bun:
probabilitate pentru diferen negativ > 70 %;
Sezon destul de Bun: probabilitate pentru diferen negativ 50 70 %;
Sezon Acceptabil: probabilitate pentru diferen negativ 20-50 %;
Sezon Defavorabil: probabilitate pentru diferen negativ 0-20 %;
Formula prezint dou limite:

- solicit un volum mare de date pentru calculul ETP, date de care
beneficiaz un numr restrns de staii;
- nu ia n considerare i alte elementer climatice precum vntul i
temperatura, elemente ce influeneaz mult gradul de favorabilitate turistic.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
2. INDICELE CLIMATO-TURISTIC CLAUSSE-GURROUT

I = (S+T-5D)/5
Unde:
S = durata de strlucire a Soarelui (ore);
T = temperature medie lunar (C);
D = durata n ore a precipitaiilor din timpul zilei ntre orele 7 i 19;
Brest
Nisa
Constana
Kaunas
Hurghada
S
7 ore
13 ore
11 ore
6 ore
13 ore
T
15,9 C
22,9 C
22,0 C
16,9 C
28,0 C
D
40 min.
5 min.
10 min.
65 min.
0 min.
I
26
83
68
5
90
- permite evidenierea duratei optime a sezonului turistic i a curelor n aer

liber;
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
3. INDICELE CLIMATIC-BALNEAR
a. Burnet (1963)
ICB = N/T
N = numrul de zile ploioase din cele 3 luni ale sezonului estival;
T = temperatura medie a aerului n perioada respectiv;
a. Potenial turistic ridicat: valori < 3;
b. Potenial turistic satisfctor: valori de la 3 la 8;
c. Potenial turistic redus: > 8;
Constana
Salonic
Antalya
Vatra-Dornei
Bile Herculane
N
12
4
2
50
35
T
21
25
26
16
18
ICB
0,5
0,16
0,07
3,1
1,9
Dezavantaje:
- valoarea rezultat este relativ; nu se poate considera c ntr-o regiune
activitile turistice sunt de cinci ori mai mai favorabil dect n alta;
- nu ia n considerare alte elemente climatice, fiind conceput pentru
estimarea potenialului turistic n bazinul mediteranean.
b. Poulter (1962)
- calitatea sezonului estival este evaluat cu ajutorul relaiei:
IS = 18*T + 0.167*I 0.2*P + 320
Unde:
IS = indicele sezonier;
T = temperature medie din sezonul estival;
I = durata de strlucire a Soarelui nsumat n perioada respectiv;
P = cantitatea de precipitaii din sezonul estival.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
4. INDICELE CLIMATO-MARIN (ICM)

ICM=(T+Te+I) (N+Nv+Nk+Ng+Nn)
Unde:
T = temperature medie a aerului;
Te = temperature medie a apei mrii;
I = durata medie a strlucirii Soarelui obinut prin mprirea numrului total de ore
cu soare la numrul de zile;
N = numrul de zile cu ploaie;
Nv = numrul de zile cu vnt puternic(v>16m/s);
Nk = numrul zilelor cu cea;
Nn = numrul zilelor cu zpad;
Ibiza
Funchal
Sopot
VII
I
VII
I
VII
I
T
26
12
21
16
18
0
Te
26
13
21
15
18
5
I
12
9
11
8
8
4
N
2
5
1
6
6
8
Nv
3
3
6
3
4
6
Nk
0
2
4
6
1
5
Nn
0
0
0
0
0
2
Sezonul favorabil activitilor balneare este indicat de o valoare mai mare de 20.
- un rezultat negativ mpiedic orice activitate turistic, n timp ce unul pozitiv n

timpul iernii favorizeaz activitile turistice;
Total
59
26
43
24
32
-12
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
4. INDICELE CLIMATO-TURISTIC PLANETAR (ICT)

- Mierczkowski (1985)
ICT= 8*Cid + 2*CIa + 4*R +4*S+2*W
Unde:
a. CId = indicele de confort obinut cu ajutorul unei nomograme care are la
baz valorile maxime de temperatur i cele minime de umezeal relativ;
b. Cia = indicele de confort mediu obinut prin asocierea valorilor

temperaturilor medii cu cele ale umiditii relative medii;
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
d. R = Indice pluviometric
R
5,0
4,5
4
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1
0,5
0
-1,0
-2,0
Cantitatea lunar de precipitaii (mm)

14,9
15,0-29,9
30,0-44,9
50,0-59,9
60,0-74,9
75,0-89,9
90,0-104,9
105,0-119,9
120,0-134,9
135,0-149,9
150,0-209,9
210,0-269,9
270,0-329,9
e. S = Indicele de insolatie
S
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0
Durata de strlucire a Soarelui n decurs de o zi (ore)

> 10
9-10
8-9
7-8
6-7
5-6
4-5
3-4
2-3
1-2
0-1
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
e. W = Indicele anemometric unde micarea aerului poate fi de 3 tipuri, n

funcie de contextul termic:
- tip normal, cnd temperatura maxim este sub 24C (optimul turistic este
atunci cnd nu se nregitreaz vnt);
- tip alizeu, cnd temperatura maxim este cuprins ntre 24-33C;
- tipul torid, cnd temperatura maxim depete 33C (situaie n care
vntul este considerat defavorabil);
Viteza vntului (m/s)
Tip normal
Tip alizeu
Tip torid
< 0.8
5.0
2.0
2.0
0.8-1.5
4.5
2.5
1.5
1.6-2.5
4.0
3.0
1.0
2.6-3.3
3.5
4.0
0.5
3.4-5.4
3.0
5.0
0
5.5-6.7
2.5
4.0
0
6.8-7.9
2.0
3.0
0
8.0-10.7
1.0
2.0
0
>10.7
0
0
0
Conform formulei lui Mieczkowski, fiecare indice elementar indic cele
mai bune condiii pentru activitatea turistic atunci cnd are valoarea 5, deci ICT
are valoarea teoretic maxim de 100.
Lunile n care valoarea lui ICT atinge sau depete 80, sunt considerate
excelente pentru activitatea turistic, cele n care valorile ICT sunt cuprinse ntre
60-79 sunt considerate bune sau foarte bune, iar lunile cu valori cuprinse ntre
40-59 sunt considerate acceptabile. Lunile cu ICT mai mic de 40 sunt
defavorabile activitilor turistice, iar valoarea ICT este sub 10 activitile
turistice sunt imposibile.
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
5. INDICELE CLIMATO-TURISTIC MODIFICAT DE SCOTT&MCBOYLE
Ponderea sub-indicilor n Indicele Climato-Turistic

a. Cid (confortul zilnic) = 40%
b. Cia (confortul diurn) = 10%
c. Precipitaii = 20%
d. Durata de strlucire a Soarelui = 20%
e. Vntul = 10%
Tipuri de sezoane turistice delimitate pe baza Indicelui Climato-Turistic
Daniel Scott & Geoff McBoyle
Balneoclimatologie
a. Sezon de var
Lucian Sfc
Balneoclimatologie
b.Sezon de iarn
Lucian Sfc
Balneoclimatologie
c. Sezon bimodal: primvar-toamn
Lucian Sfc
Balneoclimatologie
d. Favorabilitate continu
Lucian Sfc
Balneoclimatologie
Lucian Sfc
6. Cuantificarea influenei climatice asupra activitilor turistice

Mazarakis 2005
Influena climei asupra activitilor turistice se face resimit prin:
- estetic: strlucirea soarelui, vizibilitate, durata zilei;
- aciune fizic: vnt, ploaie, zpad, depuneri de ghea, calitatea aerului,
radiaia ultraviolet, zgomot;
- confort termic: indici bioclimatici care exprim temperatura real
resimit.
Parametri luai n calcul pot s difere n funcie profilul activitii turistice a
regiunii:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
confort termic: temperatur echivalent-potenial: 18-29C

valuri de cldur: temperatur echivalent-potenial > 35C
valuri de frig: temperature aerului<0C;
nsorire: nebulozitate <5 optimi;
Cea: umezeal relativ>93%;
Numr de zile uscate: cantitate de precipitaii < 1 mm;
Numr de zile umede: cantitate de precipitaii < 1 mm;
Numrul de zile cu vnt puternic: > 16 m/s.

Curs LP Partial

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs LP Partial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Balneoclimatologie

Metodele terapeutice fizico-balneare constau cel mai frecvent in:

PREZENTAREA GENERAL A FACTORILOR NATURALI DE CUR

fi considerate terapeutice si prin componenta lor radioactiva. In strainatate ape radioactive se

- faza gazoasa rezultata din procese fizico-chimice si biochimice este reprezentata in

- namol de turba: Bala, Covasna Imeni, Odorheiul Secuiesc, Someseni, Poiana

Peloizii sunt de regula bazici, cu pH-ul de 9-10.

6. Clima ca factor terapeutic

n general, creterea frecvenei naterilor, a accidentelor i a mortalitii. Ridicarea brusc a

c. Talasoterapia se bazeaz pe complexul de factori chimic(salinitate), termic(temperatura

Districtele climatice au fost difereniate pe baza condiiilor climatice relativ omogene

cazul bolilor aparatului cardio-vascular i respirator, n stadiu avansat, cu rezerve funcionale

2. Indicele de confort temperatur-umezeal (ITU)

ITU = (T*1.8 + 32) (0.55-0.0055*U) * [(T*1.8+32)-58]

Valori ITU n data de 15.08.2008

32-40C - oc hipertermic, epuizare prin supranclzire, crampe musculare posibile n condiii de

> 53 C - risc ridicat de oc hipertermic.

3. Indicele de temperatur efectiv C

are dou componente ce se calculeaz separat: stresul cutanat i stresul pulmonar;

Intensitatea stresului cutanat lunar: SC=N + J

- N=indicele de stres cutanat lunar nocturn (ora 1)

J=indicele de stres cutanat lunar diurn (orele 13)

4.2. Stresul pulmonar

calculul se bazeaz pe tensiunea vaporilor de ap din atmosfer, exprimat n mb,

Intensitatea stresului pulmonar lunar: SP=N + J

N = indicele de stres pulmonar lunar nocturn (ora 1);

4.3. Stresul bioclimatic total

4.4. Gradul de stimulare a organismului

Suma stresurilor pozitive

1. INDICELE MARCHAND (1986)

Formula prezint dou limite:

2. INDICELE CLIMATO-TURISTIC CLAUSSE-GURROUT

- permite evidenierea duratei optime a sezonului turistic i a curelor n aer

4. INDICELE CLIMATO-MARIN (ICM)

- un rezultat negativ mpiedic orice activitate turistic, n timp ce unul pozitiv n

4. INDICELE CLIMATO-TURISTIC PLANETAR (ICT)

b. Cia = indicele de confort mediu obinut prin asocierea valorilor

Cantitatea lunar de precipitaii (mm)

Durata de strlucire a Soarelui n decurs de o zi (ore)

e. W = Indicele anemometric unde micarea aerului poate fi de 3 tipuri, n

5. INDICELE CLIMATO-TURISTIC MODIFICAT DE SCOTT&MCBOYLE

Ponderea sub-indicilor n Indicele Climato-Turistic

Tipuri de sezoane turistice delimitate pe baza Indicelui Climato-Turistic

Daniel Scott & Geoff McBoyle

c. Sezon bimodal: primvar-toamn

6. Cuantificarea influenei climatice asupra activitilor turistice

confort termic: temperatur echivalent-potenial: 18-29C

S-ar putea să vă placă și

ITU = (T1.8 + 32) (0.55-0.0055U) * [(T*1.8+32)-58]