Sunteți pe pagina 1din 6

Ioni Gabriela-Ioana

Clasa a 9-a B
C.N. Grigore Moisil

Dupa invaziile normande, ungare si serazine din secolul VIII, arta cunoaste o
revigorare evidenta, care se exprima in Arta Romantica, incepind din secolul XII, si
apoi in inovatiile Gotice. Hranit de spiritulaitatea crestina, atat stilul Romantic cat si
cel Gotic sint reflectate credintei unei civilizatii dedicate in intregime glorificarii lui
Dumnezeu.
Adjectivul "gotic" este inventat de umanistii renasterii italiene, desemnand
cultura care s-a dezvoltat in occident intre secolele XII si XVI. Acest calificativ se
aplica mai intii arhitecturii, apoi, in ansamblu, artelor si, in sfirsit, intregii culturi a
acestei perioade. Arta Gotica a fost mult timp privita cu desconsideratie si nu se
ezita in a-i distruge operele; a fost reabilitata abia in secolul XIX de catre
reprezentantii Romantismului.
Pentru gotici, elanul gotic ramine acesta: "Dumnezeu este lumina. Arta gotica
este profund legata de aparitia oraselor, spre deosebire de Arta Romanica, ce
ramine o arta mai mult rurala. Municipalitatile construiesc edificii religioase in
mijlocul oraselor; catedralele, din ce in ce mai inalte, reflecta orgoliul fiecarui oras.

Arta Gotica apare la mijlocul secolului XII, o data cu construirea corului


bazilicii Saint-Denis, la initiativa Abatelui Suger. Foarte rapid, se extinde in toata
arhitectura franceza si, de aici, in intreaga Europa. Perioada de extindere a artei
gotice acopera un spatiu geografic foarte important. La Nord, patrunde in
Scandinavia; la Est, atinge Polonia, iar la Sud, cucereste o parte din Orientul Latin,
pina in Cipru si insula Rhodos. Astfel, Cultura Gotica apare ca un liant al acestei
Europe divizate din punct de vedere politic.
Italia, insa, face exceptie de la aceasta regula; ea rmine pentru mult timp
inchisa artei gotice, careia ii da o interpretare cu totul originala, neretinand din ea
decat aspectul decorativ. In plus, la mijlocul secolului XIV, in Toscana se dezvolta o
arta noua- Renasterea-, care va pune capat treptat Goticului, catre mijlocul secolului
XVI.

Arhitectura
-cea mai stralucita si cuprinzatoare forma de manifestare a artei gotice

-constructii civile si militare, catedrale si palate comunale, primarii si palate de justitie


Orasul medieval
Evenimentele importante erau concentrate in piata publica unde se afla catedrala, monument
reprezentativ al orasului. Catre piata publica si catedrala erau directionate toate strazile orasului, avand ca
limita zidurile de incinta, inalte si groase. Piata publica erau si piata comerciala, deoarece zona de aparare
trebuia sa fie cat mai mica. Strazile erau stramte. Castelele cu fatada ingusta erau orientate catre strada.
Desfasurarea continua a incaperilor excludea curtile si gradinile.
Arhitectura de fortificatie a dezvoltat sistemul medieval al imbratisarii circulare a orasului cu
ziduri de incinta, prevazute cu porti de aparare, corridor de straja si turnuri de observare si aparare.
Turnurile zidurilor de fortificatie apartineau breslelor, ale caror resurse economice si umane
asigurau securitatea si paza continua.
Unul din orasele medievale din Franta, foarte bine pastrat, este Carcassone, datand din secolul al
XII-lea si amplificat in secolele XIII-XIV.
Arhitectura civila
Arhitectura civila a oraselor includea palatele prelatilor (Palatul arhiepiscopului din Sens, Palatul
Papilor din Avignon), palatele sfaturilor comunale (Paltul communal din Regensburg, Nurnberg,
Germania), spitalele orasenesti administrate de ordinele calugaresti, depozitele de produse si desfacere
ale breslelor si ale negustorilor, casele breslelor, podurile de piatra (Podul vechi din Praga), podurile cu
arce frante cu fortificatii.
Catedrala si universitatea sunt roadele acestei complexe societati urbane europene a secolelor care au
urmat epocii stilului romanic.
Arhitectura religioasa
Catedrala exprima nu numai inalta stiinta a constructiilor din piatra, ci si solidaritatea economica si
sociala a colectivelor orasului, forta si mandria cultural a oraselor din centrul si apusul Europei. Cu cat
catedrala era mai impresionanta ca dimensiune si turnul-flesa era mai inat, cu atat ilustra bogatia si
orgoliul social al cetatenilor.

Stilul gotic in Franta


Trei etape- gotic lanceolat, gotic radiant, gotic flamboyant
Primele experientele ale goticului prin construirea boltii cu arce frante au fost inregistrate la
Bazilica Saint Denis, de langa Paris, la indicatiile abatelui Suger.
Compusa dintr-o nava cu doua travee si doua colaterale mai mici ca inaltime, cladirea a fost acoperita cu
bolti pe ogive incrucisate. Imediat dupa construirea nartexului a urmat inaltarea noului cor, cu dublu
deambulatoriu, cu acelasi sistem de boltire ogivala, gratie unei ogive suplimentare. Teza estetica
formulate de Suger avea ca reper principal lumina in biserica, sursa de iluminare a spiritului. Inaltarea si
largirea spatiilor, patrunderea luminii prin marile vitralii ale ferestrelor permitea jocul reflexelor,
penumbrei si transparentei luminii.
Goticul lanceolat. Catedrala din Chartres
Prima etapa a goticului a avut drept carcteristica prezenta turlelor-clopotnita,
in forma de lance, plasate deasupra intrarii navelor laterale ale catedralei. Ascutite,
inalte, acestea dadeau caracterul original de zveltelte si elansare a arhitecturii noi.
Desfasurarea verticalitatii edificiului, cu turnurile lance, asigura impresia generala a
sensului ascensional, opus orizontalei dominante si caracterului static si masiv al
constructiilor romanice.
Goticul radiant. Catedrala Notre-Dame din Paris
Este considerat momentul clasic al stilului, avand caracteristica ponderea,
echilibrul proportiilor, armonia ansamblului. Prezenta ferestrei in forma circular,

rozeta sau rozasa, plasata pe fatada vestica a catedralei, dadea de asemenea


particularitatea goticului radiant. Rozeta era considerata centrul compozitional al
structurii plastic a fatadei. Catedrala Notre-Dame din Paris este capodopera
goticului radiant. Toate reperele dimensionale urmeaza corespondentele geometrice
care converg spre centrul marcat de rozeta. Armonia proportilor ansamblului, fara
excese, fara ascensionalitatea proeminenta a turlelor-clopotnita, a determinat
aprecierea goticului radiant ca fiind etapa clasica.
Goticul flamboyant
Arhitectura perioadei are caracteristica abundenta decorarii fatadelor cu
sculpturi in relief si ronde-bosse, dominarea golului asupra plinului fatadelor si
acoperirea golului cu vitralii. Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens sunt
representative pentru aceasta perioada, in care vitraliile ocupa o mare parte a
fatadelor, asigurand ambianta feerica a luminii. Sculptura in ronde-bosse si relief
creaza grandiosul spectacol al impodobirii intregului exterior al catedralei, siluetele
si scenele figurative fiind amplasate si integrate arhitecturii de la sol pana la
acoperis si muchiile acestora, dispuse pe arcele boutante si stalpii de sprijin ai
acestora.
Planul catedralelor gotice pastreaza in linii mari planul bisericilor romanice,
cu distributia spatiilor caracteristice: nava centrala, doua, patru sau sase nave
laterale, plasate simetric de o parte si alta fata de nava central, un transept, un
deambulatoriu, in jurul absidei, si absidiole, acestea din urma fiind totdeauna in
numar impar.
Elevatia. Interiorul catedralei gotice se desfasoara pe mai multe niveluri
decat in biserica romanica, dar pastrand distributia cunoscuta. Primul nivel ramane
in continuare cel al arcadelor din dreapta si din stanga navei central care, prin
suita arcelor sprijinite pe coloane, permit legatura si comunicarea intre nave. Nivelul
superior al triforiumului sau tribunei se inalta adeseori pe doua etaje deasupra
navelor laterale, permitand circulatia si vizibilitatea spatiilor navei central si
altarului.
Ultimul nivel este al ferestrelor care asigura luminarea directa a navei central.
Ferestrele de la triforium, transept si absidiole ca si cele ale navei centrale sunt
acoperite cu vitralii.
Sistemul de acoperire bolta nervurata cu arce frante. Se deosebeste
fundamental de cel al bisericii romanice. Bolta gotica se bazeaza pe arcele frante
(ogivale). Intersectata prin nenumarate deschideri nervurate, bolta gotica se inalta
la zeci de metri de sol. Intre nervuri nu exista boltari (ca la bolta romanica), ci
umplutura de zidarie nefunctionala. Desfasurarea cladirii pe inaltime, atingand 35 m
(N-D Paris) si 48 m (C.din Amiens), s-a putut realiza datorita folosirii arcelor ogivale,
care au permis boltilor gotice i inaltime impresionanta.
Primele incercari ale arcelor ogivale cu fost efectuate de abatele Suger la C.
St. Denis. Fata de bolta romanica, masiva si rigida, stilul gotic a folosit sistemul de
acoperire suplu si gratios. Bolta era realizata din multiple arce frante, intre ele
avand umplutura de zidarie. Cu cat arcele ogivale urcau mai sus, cu cat ele erau
mai inalte in raport cu deschiderea, cu atat unghiul de impingere in zidurile laterale
era mai mic. Traversarea, intretaierea si intalnirea arcelor frante se realiza in
mijlocul boltii, punct numit cheie de bolta, marcata, de obicei, cu un relief sculptat.
Structura catedralei gotice este un schelet de rezistenta. El este
construit din arce frante (ogivale), coloane, stalpi fasciculati si arce
boutante. Arcele ogivale se sprijina pe coloane la interior, dand impingeri
orizontale care tind sa indeparteze coloanele cu rol de stalp de sprijin. Pentru a
prelua impingerile, constructorii goticului au folosit la exteriorul zidurilor arce
boutante (de descarcare). Astfel, preluarea impingerilor si descarcarile acestora le
efectuaza arcele boutante. Din aproape in aproape, de sun in jos, pentru fiecare

nivel, aceasta solutie asigura usurarea masivitatii zidariei la exterior si mai ales
inlocuia formula folosita de contrafortul romanic, masivul zidariei greoi si costisitor.
Plastica fatadelor
Ascendenta sensurilor vertical, dominarea golului asupra plinului au impus
ornamentarea tot mai bogata a interiorului cu vitralii si a exteriorului cu sculpturi.
Transformarea peretilor in timpul goticului flamboyant in dantelarie de piatra a
adaugat caracterul particular al esteticii plasticii fatadelor.
Fatada vestica este subliniata compositional de trei register orizontale:
registrul portalurilor, registrul rozasei, delimitat de o galerie si registrul turnurilorclopotnita. Centrul compoz itional al fatadei este marcat de rozasa spre care
converg sensurile directionale ale sarpantei plastic.
Dispunerea pe fatada vestica a portalurilor intrarii in catedrala a continuat sa
pastreze corespondente cu nava centrala si navele laterale, acestea din urma
primind uneori un singur portal pentru doua nave (N-D Paris).
Portalul navei central era subliniat compositional prin suprainaltarea arcului
ogival de deasupra timpanului.
Arhivolta cu voussuri a devenit locul plasarii sculpturilor in ronde-bosse,
alipite la zid.
Portalurile fatadei vestice si fatadele laterale din axul N-S al transeptului catedralei
au sculptura in relief si ronde-bosse.
Exteriorul impresioneaza datorita grandorii si armoniei ansamblului, frumusetea
formelor desfasurate pe verticala neobisnuit de mare a inaltimilor zidurilor.
Prestanta turnurilor clopotnita, armonioasa dispunere a ferestrelor si rozaselor cu
vitralii incununeaza frumusetea fatadelor.
Sculptura gotica in Franta

-artisti necunoscuti
-arta statuara
Vechilor tematici iconografice ale artei romanice le-au luat locul o mare
diversitate tematica precum si organizarea si amplasarea disciplinata a noilor teme
si subiecte in locuri precise ale edificiului. S-a formultat aprecierea despre
infatisarea catedralei gotice ca ar fi asemanatoare unei Biblii in piatra sau a unei
istorii a lumii, deoarece miile de personaje par sa ilustreze, pe de o parte,
subiecte inspirate din Biblie, pe de alta parte, subiecte contemporane, inspirata din
viata traita de artisti. Primeaza semnificatiile morale ale religiei si bisericii, valorile
sacre ale credintei crestine si respectul pentru sacru.
Printre operele de inceput, cele aflate la catedrala din Chartres sunt semnificative.
Trecerea de la cultura Romanicului la cea a Goticului a definit, in etapa de inceput a
Goticului, conceptia severa a interpretarii chipurilor biblice. Sculpturile de pe
fatadele catedralelor emana concentrarea si suflul metafizic, expresia de
interiorizare meditativa a fiinte umane, flacara vie a spiritului religios.
-Iisus Binecuvantatorul, Sfantul Teodor, Sfantul Leon, Sfantul Ioan
Botezatorul
Catedrala din Reims si Catedrala din Amiens marcheaza apogeul
experientelor artistice ale sculpturii europene in acea epoca. Maiestria tehnica,
mijloacele plastic si expresivitatea artistic ating un nivel al experientei si cunoasterii
demn de comparare cu sculptura clasica a Greciei antice.
Personaje ale lumii occidentale, statuile cu fizionomii individualizate ale
catedralelor gotice la inceput evocata prin semnele zodiacului, apoi prin muncile
campului, a fost completata de alegorii. Stiinta este simbolizata prin cele sapte arte
liberale, filosofia prin Pitagora si Aristotel. Medalioane cu scene ale scolarilor, lectii
ale profesorilor cu studentii ilustreaza imagini ale lumii invatamantului, mentalitatea
epocii.

Artele decorative au dezvoltat ca centru de interes vitraliul, tehnica


panourilor decorative din sticla colorata, montata in armature de plumb. Tematic,
vitraliile au avut acelasi univers de inspiratie ca si sculptura, subiecte biblice si
scene din viata contemporana.
Manuscrisele gotice dezvolta doua categorii diferite prin continut: unele destinate
cultului, care cuprind texte religioase si altele cu continut laic (Les Tres Riches
Heures du duc Jean de Berry).

Arta gotica in alte tari

Germania
Catedralele- tipologie particulara inaltimea egala a tuturor navelor (biserica-hala).
In zonele nordice si rasaritene-din caramida.
-preferinta pentru gotic lanceolat, cu turnuri clopotinita foarte ascutite
-Koln, Regensburg, Nurenberg, Bamberg
Anglia

-interpretare originala in constructia catedralelor


-trei etape: Early English (c. Din Salisbury), Decoreted style (Lichfield, York) si
Perpendicular style (Winchester, Canterrbury, Oxford, Cambrige)
-Decoreted style-rolul functional al ogivei este abandonat in favoarea rolului
decorative
Italia

-entuziasm discret pentru problemele constructiei bazate pe ogiva


-la cele mai multe catedrale plafon orizontal, fie simplu, fie bogat ornamentat
-vechea traditie a peretilor construiti din zidarie cu umplutura s-a pastrat, desi era
necorespunzatoare sistemului gotic (Domul din Milano, Palatul Dogilor-Venetia)
Romania

-a patruns in secolele XIV-XV in Transilvania


Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagra- Brasov, Catedrala Sf. Mihail- Cluj-Napoca

In cadrul istoriei artei goticul constituie treapta de dezvoltare urmatoare stilului romanic. Arta
gotica se caracterizeaza printr-un stil mai inchegat, printr-o maiestrie mai inalta, printr-o experienta mai
cuprinzatoare si prin traditii mai puternice decat arta romanica, in cadrul careia, adesea, o importanta
esentiala ii revenea autodidactului. Maestrii gotici au privit cu o acuitate nemaintalnita in lumea interioara
a omului. Sculptorii gotici au redat impresiile prilejuite de viata inconjuratoare intr-un mod care merge
pana la granita iluziei optice. Constructiile gotice in special catedralele au fost create de puternica
indrazneala a oamenilor din veacul al XIII-lea.
Catedrala Sfntul Stefan din Viena
Catedrala Sfntului tefan (Stephansdom), situat n inima Vienei, a supravieuit multor rzboie i
asedii, fiind azi unul dintre simbolurile cele mai preuite ale oraului. Vienezii i vorbesc despre ea ca un
simbolul libertii.

Catedrala gotic se afl pe ruinele a dou biserici mult


mai vechi. Cel care a nceput construcia edificiului a fost
Rudolf al-IV-lea, Duce de Austria, n secolul al XIV-lea.
Caracteristica principal, cea care o evideniaz de departe
ntre celelalte locauri gotice, este acoperiul care are
faina n form de diamant. Acesta a fost adugat n 1952

Catedrala din Burgos


Catedrala Burgos , din oraul spaniol cu acelai
nume, este un loca medieval dedicat Fecioarei Maria. Este o catedral renumit pentru dimensiunile sale
i arhitectura unic. Construcia Catedralei din Burgos a nceput n 1221 i dup o pauz lung de aproape
200 de ani, a fost finalizat n 1567.
n 1919, catedrala a devenit locul de nmormntare a
celebrului erou al Reconquistei spaniole, Rodrigo
Diaz de Vivar (El Cid), i soiei sale Doa Jimena.

Catedrala din Reims

Catedrala din Reims a fost biserica n care au


avut loc cele mai multe ncoronri ale monarhilor
francezi. Biserica a fost construit pe locul bazilicii
n care se crede c primul rege franc, Clovis, a fost
botezat cretin de ctre Sfntul Remi, episcopul de
Reims, n anul 496.
Catedrala a fost finalizat spre sfritul
secolului al XIII-lea, iar frontul de vest a fost
adugat n secolul al XIV-lea.

Bibliografie:
www.istoria-artei.com
www.escoala.ro
www.referate.com
www.click.ro