Sunteți pe pagina 1din 6

DESEURI SPITALIERE: Clasificare i tratare

Sistemul de gestionare a deseurilor periculoase rezultate din activitatea de


ingrijire medicala face parte din sistemul de management de mediu si se refera la
totalitatea procedurilor de eliminare a deseurilor.
Sistemul de gestiune a deseurilor trebuie sa fie precizat si adaptat fiecarei
unitati de ingrijire medicala si farmaceutica si presupune parcurgerea urmatoarelor
etape:
a) prevenirea producerii deseurilor;
b) colectarea separata pe categorii a deseurilor in ambalaje specifice;
c) depozitarea intermediarea pana la preluarea lor;
d) transportul spre instalatia de neutralizare finala;
e) neutralizarea finala.
Pentru gestionarea interna a deseurilor este necesar sa se desemneze o persoana
responsabila cu problema deseurilor, care va colabora direct cu Sectia de Prevenire si
Control al Infectiilor Nosocomiale si cu toti factorii componenti ai sistemului de
eliminare a deseurilor.
Pentru organizarea sistemului de gestionare a deseurilor intr-o unitate existenta
se impune un studiu prealabil al productiei si al fluxurilor (tipuri, cantitati produse,
locuri de producere etc.), adica un audit de mediu cu componenta de efect asupra
sanatatii.
Pentru unitatile noi, aflate in faza de proiectare si constructie, in studiul de impact pe
mediu cu componenta de impact asupra sanatatii, se vor trata si problemele legate de
gestionarea deseurilor.
Se vor elabora proceduri scrise ca parte integranta in regulamentul de
functionare a unitatilor sanitare, care sa cuprinda:
- separarea si colectarea la sursa;
- ambalarea si conditionarea;
- depozitarea intermediara;
- persoanele responsabile pe fiecare operatiune si sectie, cabinet dupa caz;
- modul de inregistrare a datelor.
Proceduri specifice pot fi elaborate pentru sectii cu particularitati speciale:ATI, sali de
operatii etc.
Se va organiza sistemul de formare profesionala - educatie si formare continua - in
domeniul gestionarii deseurilor periculoase.
Scaderea cantitatilor produse: va trebui gasit un raport convenabil intre costul si
beneficiile legate de utilizarea materialelor de unica folosinta.Jumatate din costul total
al eliminarii deseurilor de spital revine colectarii interne si ambalarii. Se recomanda sa
se evite acceptarea unei solutii tehnice de indepartare foarte scumpe care ar face sa nu

mai ramana fonduri disponibile pentru gestionarea interna (saci, containere, cheltuieli
de depozitare intermediara etc.).
Deseurile din activitatile de ingrijire sunt cele rezultate din activitatile de
diagnostic, monitorizare, tratament medical si chirurgical, prevenire si reducere a
handicapului la om si animale si din activitatile de cercetare si invatamant in domeniul
sanatatii umane si animale.Deseurile de spital sunt toate deseurile provenite din
activitatea spitalului.
Clasificare:
Clasificarea pe categorii a deseurilor se face pe criterii practice, dupa cum
urmeaza:
a).Deseurile nepericuloase (fara risc) sunt asimilabile deseurilor menajere si se
colecteza si indeparteaza ca si acestea. Ele se compun din deseurile serviciilor de
ingrijire medicala, tehnico-medicale, administrative, de cazare, de la blocurile
alimentare si de la oficiile de distributie a hranei.
Exemple:
- bonete si masti de unica folosinta;
- ambalaje ale materialelor sterile;
- flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide
biologice;
- ipsos necontaminat cu lichide biologice;
- hartie;
- resturi alimentare (cu exceptia celor provenite din sectiile de boli contagioase);
- saci si alte ambalaje din material plastic;
- recipienti din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide
biologice.
Sticla sparta nu se va colecta in saci de plastic, deoarece exista pericolul accidentarii
personalului care face transportul deseurilor.
b). Deseurile periculoase (cu risc) se pot clasifica, la randul lor, pe criterii practice
in:
- parti anatomice si deseuri anatomo-patologice;
- deseuri infectioase;
- deseuri intepatoare-taietoare;
- deseuri chimice si farmaceutice;
- deseuri radioactive.
1. Deseurile anatomo-patologice si parti anatomice includ: fetusi, placente, parti
anatomicesi material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica,
parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in urma
desfasurarii activitatilor de cercetare si experimen-tare etc.
2. Deseurile infectioase sunt compuse din sangele, precum si totalitatea materialelor
care au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, deseurile din sectiile

de hemodializa, instrumentarul si materialele sanitare de unica folosinta dupa


utilizarea for in practica medicala. Conform Precautiunilor Universale din Anexa 5 din
Ordinul Ministrului Sanatatii 984/23.06.1994, sangele, alte fluide biologice si
tesuturile tuturor pacientilor sunt considerate infectate cu HIV si HVB si alti agenti
microbieni cu cale de transmisie parenterala".Acelea si alte obiecte folosite in practica
medicala sunt considerate contaminate dupa utilizare".
3. Deseurile chimice si farmaceutice pot fi toxice, corozive si inflamabile. Ele includ
citotoxicele, reactivii folositi in laborator, medicamentele nefolosite de pacienti,
medicamentele, serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, deseurile
rezultate in serviciile tehnice si de intretinere.
Medicamentele utilizate necorespunzator sau cele expirate vor fi colectate si
depozitate astfel incat sa nu se permita refolosirea lor. Ele trebuie colectate
corespunzator si returnate centrului farmaceutic care le-a furnizat si care este autorizat
sa le neutralizeze, sau trimise in filiera de tratare a deseurilor periculoase a unitatii
respective.
4. Deeuri speciale
Deeurile periculoase care sunt generate n cursul activitii medicalei care sunt
reprezentate de: deeuri genotoxice i citotoxice, recipiente sub presiune,termometre
sparte, baterii uzate, deeuri rezultate din activitatea Laboratoarelor demedicin
nuclear, etc. Deeurile cu caracter special se vor colecta separat n vedereareciclrii i
reutilizrii coninutului, dac este cazul.Din cantitatea total de deeuri produse ntr-o
unitate medical, 75-90% sunt deeurinepericuloase, asimilabile cu cele menajere, i
numai 10-25% sunt deeuri periculoas.Cantitile de deeuri produse n unitile
medicale sunt n cretere, mai ales datorit folosirii dince n ce mai extinse a
materialelor de unic folosin. n plus, sterilizarea instrumentarului n pachete
ambalate, utiliznd material poros special, duce la creterea nsemnat a cantitilor
dedeeuri. Toate aceste ambalaje sunt nepericuloase, dac nu au ajuns s fie
contaminate cu snge.De asemenea, separarea deeurilor nepericuloase de cele
periculoase nc de la locul de producere determina scderea cantitii de deeuri
periculoase.Att cantitile ct i tipurile de deeuri rezultate din activitatea medical
variaz nfuncie de mai muli factori, cum ar fi: mrimea unitii medicale, specificul
activitii i alserviciilor prestate, numrul de pacieni asistai sau internai la un
moment dat, perioada anului.Cunoaterea tipurilor i cantitilor de deeuri produse i
a modului de gestionare.
Metodele de eliminare a deseurilor trebuie sa asigure distrugerea rapida si
completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a
populatiei. Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase
rezultate din activitatile medicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta
normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera, si depozitarea
in depozitul de deseuri. Deseurile nepericuloase nu necesita tratamente speciale si se

includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale, cu exceptia resturilor alimentare


provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi
preluate de serviciile de salubritate. La nivelul unitatii sanitare, deseurile periculoase
pot fi supuse tratamentelor de neutralizare (autoclavare, dezinfectie chimica,
dezinfectie cu microunde, incapsulare, iradiere) inainte de a fi eliminate final prin
depozitare in depozitul de deseuri
1. Incinerarea
Incinerarea este cea mai folosit metod de tratare a deeurilor spitaliere n lume.
Avantajele incinerrii sunt: reducerea semnificativ a volumului deeurilor (cu cca 90
% din volumul iniial), a masei lor, sterilizarea garantat i posibilitatea de a tratata
majoritatea tipurilor de deeuri fr prelucrarea lor preliminar.
Dezavantajele acestei metode includ riscuri de poluare a mediului i
costisitoarea metodelor de tratare i control al emisiilor.
Caracteristicile deeurilor potrivite pentru incinerarea:
- valoarea de cldur produs minim: 2000 3500 kcal/kg (8370 14640 kJ/kg);
- coninutul substanelor combustibile > 60 %;
- coninutul substanelor necombustibile < 5 %;
- umiditate < 30 %;
Tipurile de deeuri ce nu pot fi incinerate:
- buteliile cu gaze sub presiune;
- cantiti mari de deeuri chimice cu reactivitatea nalt;
- srurile de argint, deeurile foto- i radiografice;
- mase plastice halogenate ca clorur de polivinil;
- deeurile cu coninutul mare de mercur, cadmiu ca termometrele, bateriile;
- fiole sudate sau fiole ce conin metale grele;
2. Dezinfectarea chimic
Substanele chimice sunt adugate la deeuri pentru a ucide sau
inactiva microorganismele patogene. Dezinfectarea chimic este potrivit
pentru tratarea deeurilor lichide (snge, urina, fecalii, apele reziduale). n
acelai timp, deeurile spitaliere solide, inclusiv culturile microbiologice,
cioburi de sticl de asemenea pot fi dezinfectate, ns, cu nite limite:
- mrunirea preventiv a deeurilor este necesar;
- sunt necesare aparate dezinfectatoare mari, care sunt periculoase nsui
i trebuie s fie gestionate de operatori cu calificare nalt;
- eficacitatea dezinfectrii depinde de condiii de tratare;
- numai suprafaa de contact a deeurilor va fi dezinfectat.
Factorii ce influeneaz asupra procesului de dezinfectare:
- natura dezinfectantului folosit;
- cantitatea;

- timpul de contact;
- gradul de contact;
- temperatura, umiditatea, pH etc.;
- coninutul substanelor organice.
Dezinfectante folosite:
Formaldehid (CH2O) inactiveaz practic toate microorganisme, inclusive
bacteriile, virusuri i spori bacterieni; poate fi aplicat la deeuri uscate, solide
n combinare cu abur la t 80 C. Timpul optim de contact 45 minute. Este un
cancerigen; corosiv fa de metale.
Etilenoxid inactiveaz toate microorganisme inclusiv bacteriile, virusuri i
spori, dezinfecteaz deeurile solide la t 37 55 C, umeditatea 60 80 %, timp
de contact 4 12 ore. Este un cancerigen; corosiv fa de cauciucuri.
Glutaraldehid (OHC-(CH2)3-CHO) activ contra bacteriilor i ou de
parazite. Se aplic ca soluie de 2 % n soluie tampon acetic. Timpul optim de
contact 5 minute pentru dezinfectarea echipamentului, 10 ore pentru uciderea
sporilor. Iritant; corosiv fa de metale, se pstreaz n vase din inox.
Hipoclorit de sodiu (NaOCl) activ contra majoritatea bacteriilor, virusurilor,
sporilor. Nu este efectiv la tratarea lichizilor cu coninutul nalt de substane
organice ca snge, fecalii; foarte des se folosete la tratarea apelor reziduale.
Toxic, iritant; soluiile apoase sunt corosive fa de metale.
Oxid de clor (IV) (ClO2) - activ contra majoritatea bacteriilor, virusurilor,
sporilor. Se folosete vast la tratarea apelor reziduale.
3. Tratarea termic pe cale umed
Tratarea termic pe cale umed sau dezinfectarea cu abur direct se bazeaz pe
expunerea deeurilor infecioase mrunite vaporilor de ap la t i presiunea ridicat
i este asemntoare procesului de sterilizare n autoclav. Aceast metod de tratare
duce la inactivarea majoritii tipurilor de microorganisme patogene dac temperatura
i timpul de contact sunt suficieni.
Pentru bacteriile sporulate t minimal necesar este 121 C.
Aproape 99,99% de microorganisme sunt inactivate n rezultatul tratrii,
comparativ cu 99,9999% care pot fi atinse la sterilizarea n autoclav. Aceast metod
nu poate fi aplicat la tratarea deeurilor anatomice i cadavrelor de animale, i nu este
eficient pentru tratarea deeurilor chimice i farmaceutice.
Dezavantajele acestei metode sunt:
- diferite probleme i dereglri n timpul exploatrii utilajului pentru mrunirea
deeurilor;
- sensibilitatea nalt a eficacitii de dezinfectarea fa de condiiile tratrii.
ns, investiiile iniiale i costurile se exploatare relativ reduse n cuplu cu impactul
redus asupra mediului nconjurtor sunt nite avantaje ce trebuie s fie luate n cont la

alegerea acestei metode cnd incinerarea este imposibil. Deeuri dezinfectate pot fi
mai departe colectate i depozitate (tratate) ca deeuri municipale.
Inertizare:
Procesul de inertizare include amestecarea deeurilor cu ciment i alte substane
nainte de depozitare n deponii pentru a minimiza riscul de migrare a substanelor
toxice n apele de suprafa sau subterane. Acest procedeu este potrivit pentru
preparatele farmaceutice (n afar de citotoxice) i cenua cu coninut nalt de metale
grele format la incinerarea deeurilor (n acest caz procesul se mai numete
Stabilizarea). Pentru inertizarea deeurilor farmaceutice ambalajul trebuie s fie
scos, particulele trebuie s fie mcinate i amestecate cu ap, var i ciment n
proporie de 65 : 5 :15 : 15 Masa format se omogenizeaz i se toarn n 10 formele
de cub (volumul 1 m3). Cuburi produse sunt transportate mai departe n deponii.
Metode de tratare a deseurilor citotoxice
Deeurile citotoxice sunt forte periculoase i n nici un caz nu trebuie s fie depozitate
n deponii sau vrsate n sistemele de canalizare.
Incinerarea distrugerea total a substanelor citotoxice necesit temperaturile nalte
pn la 1200 C.
4. Distrugerea chimic
Metode chimice de distrugere care duc la transformarea compuilor citotoxici
n compui inocivi pot fi utilizate nu numai pentru reziduule medicamentelor dar i
pentru denocivizarea urinei, hainei protectoare i a.m.d.
MAJORITATEA METODELOR APLICATE CURENT SUNT REALTIV SIMPLE
I INOFENSIVE. Acestea includ oxidarea cu KMnO4, H2SO4; denitrare cu HBr sau
reducerea cu Al, Ni. Aceste metode nu sunt potrivite pentru tratarea lichizilor omului
(snge, ser).
Distrugerea Doxorubucinei i Rubomicinei
Doxorubicina i Rubimicina sunt substane cristaline de culoare roie, bine solubile n
ap i alcool. Posed proprietile antibacteriene i antitumorale (deregleaz sinteza
acizilor nucleici), cardiotoxice. Sunt folosite pentru tratarea leucozei acute.