Sunteți pe pagina 1din 6

RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC I EVALUARE CLINIC I/SAU

PSIHOEDUCAIONAL
(ANXIETATE DE SEPARARE)
1. Informaii despre Client:
Alex, n vrst de 11 ani, se prezint la cabinetul de consiliere psihologic, mpreun cu mama lui
adoptiva n vederea efecturii unui program de evaluare i consiliere psihologic, deoarece acesta
prezinta tulburari de somn, deseori trezindu-se din somn tipand, acuzand cosmaruri repetate.
1. Obiectivul Psihodiagnosticului i Evalurii:
identificarea factorilor psihologici cu relevan pentru nvare i contextul psihoeducaional,
identificarea strilor psihologice de sntate i/sau boal i a mecanismelor psihologice de
etiopatogenez i/sau de sanogenez .
Evaluarea psihologic a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice, Testul arborelui,
Desenul familiei, prin interaciunea mam-copil, Fabulele Duss, Matricile Progresive Color, testele :
Vocabular, Rationament matematic, Atentie concentrata i activitatea de joc.
Anamneza clinic a evideniat urmtoarele aspecte:
Structura familial a minorului se prezint astfel: S. locuiete mpreun cu parintii adoptivi, cei doi
copii ai acestora si menjera. Parintii naturali sunt divortati si locuiesc in localitati separate .Se vede cu ei
o data pe luna la initiativa parintilor adoptivi care-l duce sa se intalneasca cu ei, sperand ca asa ii vor
reduce anxietatea .
Istoric personal:
Copilul a rezultat dintr-o relatie care nu s-a finalizat cu o casatorie, desi parintii au locuit impreuna
pana la varsta de 5 ani a copilului. A fost recunoscut legal de tatal natural,care a fost de acord sa-i
plateasca pensie de intretinere si dupa ce s-au despartit, copilul fiind luat de tatal sau in fiecare weekend.
In copilria mic minorul nu a avut probleme semnificative de sntate;
Intre 5 si 8 ani a locuit cu mama si bunica, dar apoi mama s-a casatorit si el a ramas sa locuiasca in
continuare cu bunica, week-endurile petrecandu-le cu mama sau tata .
La vrsta de 9 ani, a mers sa locuiasca cu tatal, intrucat bunica se imbolnaveste si nu se mai poate ocupa
de el, iar mama abia nascuse si sustine ca ,,nu se poate ocupa si de el .
nu se acomodeaza la tata , intrucat acesta fiind recasatorit si avand un copil de 6 ani, nu se intelege cu
acesta, dar nici cu mama vitrega,incepe sa aiba cosmaruri noaptea, se scoala tipand. Despre tata vorbeste
cu emotie : ,, cand avea timp ne jucam, uneori mergeam la pescuit. dar ,,cea mica ma enerva, tot ce
strica arunca pe mine iar mama ei ma certa si ma pedepsea.
1

o verisoara din partea mamei, care mai are 2 copii de 4 si 7 ani se ofera sa infieze copilul , motivand ca
o face spre binele copilului (il da la o scoala buna si se ocupa de educatia lui) iar cei doi parinti isi dau
acceptul .
La 1 septembrie 2010, copilul este adus in Bucuresti la parintii adoptivi .
La parintii adoptivi copilul continua sa aiba cosmaruri, se scoala noaptea tipand, acuza oboseala in
permanenta, nu se poate concentra la scoala si cu toate ca este ajutat in permanenta de mama adoptiva, ia
note mici.
Relaiile cu prinii:
Din relatarile mamei adoptive si ale copilului reiese ca actuala familie nu face diferenta intre el si
ceilalti copii ai familiei, mama adoptiva fiind preocupat n mod activ de creterea i educaia lui , dar el
nu aminteste despre ceilalti doi copii ai familiei, nici despre tatal adoptiv.
Cu parintii naturali se intalneste o data pe luna, datorita departarii distanei.
Din punct de vedere somatic:
Minorul are o sntate fizic bun. Parintii adoptivi i-au facut toate analizele, pentru ca S. acuza dureri
de cap si de stomac, iar de cateva ori a si vomitat . Cosmarurile apar numai noaptea, de 1-2 ori pe
saptamana , desi totdeauna sta cineva langa el pana adoarme si-i lasa o veioza aprinsa. Cand are
cosmaruri alearga tipand in camera parintilor adoptivi ,este dus cu greu in camera lui , atunci este obosit
toata ziua si nu se poate concentra la scoala.
Din punct de vedere simptomatologic: minorul are dispoziie depresiv-anxioasa .

Antecedente heredocolaterale:
Tatl natural al copilului este consumator de alcool, manifesta frecvent stri de irascibilitate i
nervozitate ce culminau n acte violente fa de mama sa , acesta fiind motivul pentru care cei doi s-au
despartit .
Comportamentul social-afectiv:
Minorul este necomunicativ la inceput, apoi rspunde la intrebari, manifest interes pentru jocuri i
activiti , e multumit de noile achizitii (face meditatii la engleza, franceza , iar de curand si la chitara,
cadoul primit de la parintii adoptivi de ziua lui ). Recunoaste ca ii e bine la parintii adoptivi , ca are
conditii pe care nu le-ar fi avut niciodata la parintii lui naturali,dar pe fata lui exprima tristete , se vede
ca sufera dupa acestia , ii lipsesc momentele cand tatal se juca cu el . Are o teama permanenta ca va fi
trimis inapoi si face eforturi sa se achite de sarcini, dar uneori se simte coplesit. Mama adoptiva
relateaza ca are momente cand refuza sa-si faca lectiile, cand cade pe ganduri, nu comunica , si-l scoate
din starea asta dupa ce o suna pe mama lui . Printre amintirile lui, revin cu prioritate clipe petrecute in
compania parintilor naturali , prietenii de la fosta scoala , bunica. In prezenta mamei adoptive i se
adreseaza cu ,, mama, in absenta acesteia vorbeste despre ,,matusa. Nu a reusit sa se acomodeze
foarte bine la scoala, tanjeste dupa vechii colegi, nu se poate imprieteni cu cei de la scoala noua pentru
ca are impresia ca unii colegi rad de el(,,ma striga taranule) a fost chiar provocat de unul dintre ei, dar
a refuzat sa raspunda provocarii.
2

In cosmarurile lui apar gandaci, in special urechelnite, care-l fac sa se trezeasca din somn tipand si-l face
sa fie agitat ziua. Uneori viseaza ca a fost rapit in Mall in timp ce e la cumparaturi cu ,,matusa, care se
intoarce fara el si-i suna mama sa-i spuna ca a fost pierdut .
III. Descrierea Succint a Componentelor Psihologice
Nivel Subiectiv/Emoional (inclusiv Satisfacia/Calitatea vieii)
Ce s-a evaluat?
Stri depresiv-anxioase

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe i/sau


interviuri)
Anamneza clinic

Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat?

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe i/sau


interviuri)
Matricile Progresive ColorTest vocabular
Rationament matematic

Atenie, memorie, gndire, limbaj, IQ

Atentie concentrata
Anamneza clinica

Nivel comportamental
Ce s-a evaluat?
Comportamentul

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe i/sau


interviuri)
Anamneza clinic
Activitatea de joc
Desen

Nivel psihofiziologic
Ce s-a evaluat?
Nu se aplic

Cu ce s-a evaluat?

Nivel de personalitate i Mecanisme Defensive/Adaptare


Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe i/sau
interviuri)
Personalitatea i mecanismele de adaptare Testul Arborelui
Desenul Familiei
Fabulele Duss
Ce s-a evaluat?

Anamneza clinic
Nivel de relaionare interpersonal (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)
Ce s-a evaluat?
Calitatea relaiilor interpersonale

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe i/sau


interviuri)
Anamnez clinic
Activitatea de joc
Desen

Interpretarea rezultatelor testelor:


Testul de inteligen Matricile Progresive Color a evideniat urmtoarele:
Scor total CPM=36 ; Percentile =95 NIVEL I ,, Intelect de nivel superior.
Comportamentul verbal: limbajul este articulat cu exprimare corect;
Funcia cognitiv este reprezentat de un nivel de inteligen adecvat vrstei cronologice, capacitate
perceptiv i spirit de observaie dezvoltate conform varstei . Analizeaz , compar, face analogii, are
capacitate de sintez, modul de operare este unul bine dezvoltat.
Capacitate mnezic i concentrare a ateniei bine dezvoltate.
Testul arborelui: indic o personalitate introvertita, cu dificultati de adaptare , cu conflicte afective
recente sau vechi pe care incearca sa le cenzureze,cu simptome nevrotice si depresive . Aspiratiile lui
sunt fanteziste, inconstante , uneori manifesta complexe de inferioritate , considera scopurile lui prea
inalte pentru nivelul posibilitatilor sale .

Fabulele Duss: indic ataament insecurizant fa de ambii prini, se simte dat la o parte, neiubit,
abandonat(puiul incearca sa zboare, nu poate, striga dupa ajutor dar parintii nu-l aud; ) ; rivalitate
fraternal (l-a lasat putin sa manance, dar se supara si mananca el restul, ca doar e mama lui); caracter
obsesiv si incapatanat (nu-i da obiectul confectionat mamei pentru ca vrea sa-l puna la expozitie, iar
mama n-ar sti sa-l pastreze- probabil si aluzie la faptul ca mama n-a stiut sa-l pastreze langa ea) ;
angoasa ( frica de gandaci, monstri ,duhuri).
,,Desenul familieievidentiaza dificultati de comunicare si tensiune fata de anturaj, tendinte narcisiste,
lipsa de atasament fata de familia adoptiva , care nu a dobandit suficienta semnificatie simbolica pentru
el (isi deseneaza familia naturala), dificultate in a investi figurile parentale, dificultati de adaptare,
angoasa , careia incearca sa-i raspunda prin negare, creand astfel defense pentru a-si pastra echilibrul
(omiterea din desen a surorilor sale ),nemultumire fata de sine. Cauta siguranta la tata, cu care se
identifica , dar acesta are secrete neelucidate de copil .

n activitatea de joc minorul pune n scen dorina de a nu mai avea cosmaruri pentru a nu mai crea
probleme familiei si dorinta de a petrece de sarbatori cu parintii lui naturali .
Mecanisme de adaptare: prin negare, copilul isi creaza defense pentru a-si pastra echilibrul, pentru ca
existenta celor doi frati ai sai ii creaza o angoasa intolerabila, probabil in existenta lor vazand motivul
separarii sale de parintii sai naturali . Atat prin desen cat si in activitatea de joc, copilul incearca sa faca
fata conflictului emotional prin refuzul de a recunoaste un aspect dureros al realitatii sale externe pentru
o mai buna stapanire a realitatii si o linistire a angoasei interne .
1. Psihodiagnostic: Anxietate de separare
Argumente:
simptomele emoionale i comportamentale au aprut ca reacie la factorii stresori reprezentai de:
separarea de casa si de cei dragi lui , schimbarea domiciliului, scolii ;
refuzul de a merge la culcare fara sa aiba alaturi o persoana in care are incredere ;
cosmaruri repetate implicand tema separarii, acuzarea repetata de simptome somatice;
acuzarea de simptome somatice (dureri de cap, de stomac, senzatii de voma)
simptomele sunt semnificative clinic, provocnd detres marcat i deteriorare semnificativ n
funcionarea social i colar;
Diagnostic diferenial: perturbarea nu se datoreaz efectelor fiziologice directe ale unei substane, sau
unei condiii medicale generale.
1. Concluzii: Funcia cognitiv este reprezentat de un nivel de inteligen adecvat vrstei
cronologice. Minorul prezint ataament insecurizant fa de prini, sentimente de abandon,
sensibilitate, dificulti de adaptare, anxietate i sentimente de culpabilitate; rivalitate fraternal;
2. Recomandri:
3. Consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta minorul si a
se constitui intr-un suport afectiv al acestuia , precum si a acorda sprijinul necesar familiei care
se confrunta cu aceasta problema .
4. Interventie psihologica avand urmatoarele obiective:
implicarea minorului in activitati de monitorizare a comportamentelor sale ;
evaluarea emotiilor si comportamentelor problematice pentru construirea vocabular al emotiilor si
sentimentelor;
ajutarea copilului sa faca distinctie intre fapte si presupuneri.
Interventia psihologic a minorului susinut prin joc, desen, joc de rol, activitati ca:,,Fapte,fapte,fapte,
,,Vederea in tunel, ,,Imagini, ,,Rational sau irational.
6