“1. COC M. CATRINA , N. CRISTEA INSTAL ATI ELECTROMECANICE CONSTRUCTII DE MASINI St APARATE ELECTRICE Manual pentrs licee industriale si de matematicé-fizicd cu profil de electrotehnicd, clasa a Xi-a, seoli profesionaleConf. dr. ing. |. CIOC Ing. M. CATRINA Ing. N. CRISTEA prof. gr. Il INSTALATII ELECTROMECANICE CONSTRUCTII DE MASINI SI APARATE ELECTRICE Manual pentru licee industriale si de matematicé-fizicd cu profil de electrotehnicd (meseria electromecanic), clasa a Xl-a, si scoli profesionale @ EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, BUCURESTICAPITOLUL 1 INTRODUCERE ciapa actual, masinile si aparatele electrice ocupa un loc din ce in ce iai important in economie, datorité multiplelor avantaje pe care Ie oferi ulilizarea energici clectrice. fa fara noastra, odati eu primul plan cincinal, industria electrotehnies a intrat in centrul preocuparilor conducerii de partid si de stat, trecindu-se la construirea unor intreprindcri mari, dotate eu utilaje moderne, pe baza unor proiecte bine studiate. Fabricarea masinilor si aparatelor electrice s-a grupat astfel ineit si se asigure posibilitati optime de organizare pentru ob{inerea unor produse cu ealit&{i superioare, in condifii de inalt& produc riearea de masini electrice rotative s-a grupat dup& tipul si_marimea masiniler. pentru asigurarea unei specializari rationale a productiei. In acelasi seop, fabricarea transformatoarelor s-a grupat dup mérimea lor, iar fabri- carea aparatajului, in special, dup tensiunea de Incru. In prezent, se poate spune ck nu existi produs din acest domenin care sA nu fie sau si nu fi fabricat in tari neerea operatiilor In procesul technologie de fabricatie a maginilor si atelor clectrice se poate aprecia astlel : Masini electrice rotative : eratii generale de prelucrari mecanice, sudare, stantare, civea 70% 5 — vealizarea infigurrilor, inclusiv procesul de izolare, eirca 20% 3 operafii de control pe faze si finale, precum si alte operafii specifice, restu! de circa 10%. ts general, masinile clectrice rotative sint earacterizate printr-o foarte mare diversificare constructivii si de aceea problemele de automatizare $i chiar mecanizare a diverselor faze sau procese tehnologice sint dificile, prelucririlor este ridicat& avind fn vedere pirtile in migcare gi tatea realizirii unui intrefier relatiy mic Operafiile de stantare sint deosebit de importante, de ele depinzind in primul vind calitatea miezului magneti Q problema deosebita o ridicd contactele alunecdtoare fntre colector sau inelele de contact gi pe Trensformatoare : -— operatii generale de prelue — operalii specifice industriel el referiadu-se la infisu ni mecanice, sudare, stantare, circa 76% 3 ctrotchnice, circa 24%, din care circa 22% vi si izolatiile sale.reduse si se refert In general, procedeele de prelucrare la cald sint mai in special la sudarea cuvelor. Stantarea si calitatea stantarii oeupa si aici un rol deosebit de important pentrn asigurares calittii miezurilor magnelice. Aparate electrice : — operalii generale, cirea 90% — operalii specifice, restul de circa 1040. Prelucrarile prin agchiere ocupi un volum important, d: un grad ridicat de precizie decit acolo unde sint piese in mise amovibile, actioniri ete.). Din punctul de vedere al rolului pe nilor si aparatelor pot fi grupate in doua p frtile active, prin care se intele: magnetice) rile ew anexele lor (caile de cure — pirtile au c, In care sink ineluse elementele c: structiv (careasi, lagire, cuve ete,). Materialele aferente fieckrei pirli se grupeaz%, de asemenea, in materiale active si materiale anxiliare. mu se cere are (contacte ave-l au in produs, elementele masi- i cirenitele magnetice (miczurile t, contactele ete.) 5 re au un rol con=PARTEA INTII PROBLEME GENERALE ALE TEHNOLOGIEI CONSTRUCTIILOR DE MASINI $I APARATE ELECTRICE CAPITOLUL 2 PROCESUL DE PRODUCTIE 2.1. ORGANIZAREA $I DESFASURAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE INTR-O INTREPRINDERE CONSTRUCTOARE DE MASINI $1 APARATE ELECTRICE Prin proces de produclic inteleg surate in scopul transformarii materiei prime si a ma finite. , Condifiile uecesare desfiguririi procesului de productie sint asigurate de © pregitire corespunziitoare a fabricatiei, care cuprinde : — pregitirea tehnici ; a material ; — lansarea in fabricatie. Pregatirea tehnicd a fabricatici depinde de modul de orga prinderii respective si in special de tipul siu de productie. In general, fazcle, de la prevederea in plan pind la punerea in fabricatie a produsului, sint urmitoarele : — proiectarea produsului; — proiectarea tehnologiei de executie a produsului ; — proiectarea seulelor, dispozitivelor si verificatoarelor (S.D.V.-urilo necesare ; — exeeujia si omologarea $.D.V-urilor ; — realizarea, experimentarea si omologarea prototipului ; zarea si omolos Etapa pregdtirii tehnice poate fi stitutele specializate, care urmeazi si predea intreprinderilor toata pregitirea tehnici verificata prin realizare prototipului si a-seriei zero, fie de serviciile specializate in pregitirea fabricatiei, ca : Tehnolog-sef, Constructor-sef, Sudor-sef, Metalurg- sef etc. ale intreprinderilor care nu sint deservite de institute. Oricare ar fi miodwi} de realizare a pregilirii tehnice, ea trebuie si cuprind’ urmatoai sectoare > ‘orul de proiectare si constructie, care se ocupa cu elaborarea proiec- telor noi si de modernizare constructiva a proiectelor existente in fabricatie; e intregul complex de activitati desti- ialelor in produse — pre; are a intre- — real 5— sectorul de tehnologie, care se ocup& de proiectarea si imbunitafirea continua a proceselor telnologice specifice M.A.E., precum si de coordo- narea, din punct de vedere tehnic, a celotlalte servieii coluboratoare, ca Sudor-sef, Metalurg-sef ete. ; ectorul de conceptie S.D.V.-uri, care proiecteazii si da in executie toate S.D.V.-urile cerute de conceptia tehnologica respectiva, intre conceptia constructiva a produsului si cea tehnologic& trebuic st existe o strinsé legitur% si interdependent’. O constructie necorespunza toare nu poate fi imbunatalit printi-o tehnologie chiar excepfional de bine pusé la punct, dup cum si un proiect bun poate fi compromis de o tehno- logic necorespunzitoare, Numai dup& ce proiectul si tehnologiile au fost verificate prin realizarea prototipului sia seriei zero, reusind a se obfine parametrii prevazuti, cu tehnologiile (procedeele tehnologice si manopera aferenti) si dotirile pre- Vazute, se poate spune ci pregilirea tehnici a fabricatiei este terminati si este posibild lansarea in fabricatie. Pregilirea materiala a fabricatiei se face in conformitate cu consumurile specifice Stabilite la faza de pregitire a fabricatiei si in baza planului eco- nomic si social al activitatii intreprinderii, urmérindu-se asigurarea conditiilor materiale necesare desfasurarii in bune conditii a procesului de productie. Lansarea tn fabricatie constituie ultima etap& a pregitirii fabricatiei si se face de catre serviciul Planificare, serviciu care dispune executarea pro- dusului prin intermediul comenzilor de fabricatie corelate cu planul de pro- ductie. Comanda de fabricatie lansat% in sectiile productive este analizat& si apoi se trece la defalearea lucrarilor pe om si pe masin’ Schema de organizare a whei intreprinderi constructoare de masini si aparate in general cuprinde: compartimente — sectoare — sectii sau ser vicii ,— ateliere — linii. Cea mai important parte a procesului de productie al unei intreprinderi se desfisoara in cadrul sectiilor productive. Dup& modul de participare-la realizarea produsului finit, procesele de productie pot fi: de baz, auxiliare si de deservire. In eadrul proceselor de bazt, matcrialele suferi moditicari ale formei, ale dimensiunilor, ale proprietafilor, ale pozitiei relative a suprafetelor si ale aspectului lor, transformindu-se in produse finite. Aceste procese cuprind procedeele tehnologice : turnare, prelucrare mecaniei, slantare si impache- tare, bobinare, impregnare, asamblare, incercare, finisare, vopsite etc. Procesele auailiare si de deservire completeazi si a gurii realizarea proce- selor de baz. Ele cuprind procesele de producere a energiei clectrice, a abu- rolui si a aerulai comprimat, fntretinerea masinilor-unelte si a utilajelor, constructia si intretinerea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor, intre- tinerea cladirilor, transporturilor interne ete. S-a aratat e& procesul de productie se realizeazi in cadrul sectiilor sau al atelierelor de care dispune: intreprind Dupi modul cum participa 1a realizarea produsului, seetiile pot fi : — de bazit, pentru procesele de baza ; — auxiliare, pentru procesele auxiliare ; — de deservire, pentru procesele de deservire. Sectiile de baza cuprind: turnitoriile, forja, tratamentele termice, pre- lucrarea mecanied stanfarea si Impachetarea, bobinarea. si impregnarea, montajul si probele, vopsitoriile ete. 6Secfiile quviliare particip’ indirect la realizarea produsului, furnizind sectiilor de bazi energia necesarA si asigurind intretinerea si repararea ma- sinilor si a utilajelor, constructia, intrefinerea si repararea S.D.V-urilor. Seefiile de deservire asigura transporturile interne, aprovizionarea cu. ma- teriale si desfacerea produselor finite. Organizarea procesului de produetie si stabilirea proceselor tehnologice depind de volumul productiei care urmeazii a se executa. 2.2, TIPUR] DE PRODUCTIE Cel mai important factor care determin’ desfiisurarea proceselor de pro- ductie si a proceselor tehnologice este volumul productiei de acelasi fel ce urmeaza a se executa. Din acest punct de vedere se deosebese urmitoarele tipuri de productie de unicate, in serie si in ma: Producfia de unicate, sau individual, se caracterizeazi prin fabrica produsului intr-un singur exemplar sau intr-un numér redus de exemplare. Operatiile se executi cu un numar redus de S.D.V-uri, muncitorii aviud © calificare superioara. In productia de unicate intra fabricarea prototipurilor in atelierele expe- rimentale, a turbogeneratoarelor, a hidrogeneratoarelor si, in general, a ma~ sinilor si a transformatoarelor foarte mari. Producfia in serie se caracterizeazi prin constanta operafiilor specifice fiecrui loc de muned, efectuate asupra unui lot (serii) de produse. Dupa fabricarea unui Jot de produse de un anumit tip se trece la fabri- carea unui alt lot de produse de alt tip, eu alte reglaje ale masinilor sau ale instalatiilor si, partial, eu alte S.D.V-uri. Dupa& cum seria (lotul) este formati dintr-un numar mai mie sau mai mare de unitati, productia in serie poate fi de serie mica, mijlocie sau mare Productia in serie se intilneste la fabricarea masinilor electrice de puteri medii, a transformatoarelor medi si mai ales a aparatelor electrice de linic. Productia in mast se caracterizeazi prin aceea cA 1a locul de munei se executé in mod -permanent (foarte rar, 0 perioadd mare de timp), aceleasi operalii. De aceea, calificarea. muncitorilor direct productivi este mai scd- zuti, insi a celor. auxiliari (reglori, mecanici de intretinere etc.) este mai ridicata. Procesul de producfie se remarei prin organizarea fabricafiei in flux continu", pe linii specifice, ew ritmuri sineronizate. Din a liniilor’ fac’ parte unelte de mare productivitate, masini peciale, masini-unelte automate ete. Productivitatea cea mai ridicaté o asigura Jiniile’ automate de fabricatie, care necesita numai ali- mentare-descireare, ‘supraveghere si reglaje. De asemenea, -procesul de productie’ se caracterizeaz’ pi seara largi a S.D.V-urilor speciale. Productia in masi se caracteriz elementelor compon Acest tip de producfie se intilneste la fabricarea motoarclor electrice mici si foarte mici (micromasini), precum $i a transformatoarelor si a aparatelor clectrice mici sau med folosirea pe aa cazii prin interschimbabilitatea total2.3, PROCESUL $1 FLUXUL TEHNOLOGIC 3.1. PROCESUL TEHNOLOSIC Procesul fehnologic cuprinde totalitatea operatiilor ce se efectueazi in scopul modificarii, proprietatilor, a. dimensiunilor si a formei mate i materialelor. El reprezint{ partea cca mai important& a procesului de pro- ductie, fiind in legatura directa cu transformarea materialelor si a semi- fabricatelor in produse finite. Aceast& transtormare se realizeazi dupa o documentafie tehnologic’, printr-o succesiune de procedee tehnologice (tur nare, aschiere, stantare, bobinare ete.). Acclasi produs finit se poate obtine prin aplicarea a diferite procedee tehnologice, Alegerea unui anumit proceden tehnologic este determinald de conditiile tehnico-economic Rezult deci ec procesul tehnologic are un rol foarte important, el tre- Duind si asigure : ~ realizarea performantelor impuse produsult — realizarea volumului de productie stabilit ; 0 productivitate ridicata ; un consum minim de materiale si wn cost redus ; realizarea aspectului comercial al produsului Mijloacele prin care se realizeaz’ aceste cerinfe sint : —organizarea corespunziitoare a fabricatiei, in functie de mirimea serie ; — alegerea celor mai rationale planuri de croire a materi prevederea unor adaosuri de prelucrare cit mai mici; —- folosirea S.D.V.-urilor necesare ; — divizarea operatiilor complexe in operatii elementare, care permit specializarea muneitorilor si folosirea eficienti a ulilajelor ; — studierea atent& a ciclului de fabricatie, in scopul reducerii timpului global de productie si al transporturilor interne ; — alegerea celor mai potrivite si mai eficiente procedee control, La proiectarea procesului tehnologic, tehnologul trebuie si aleagi va- rianta cea mai economica. Procesul tehnologic poate fi descompus in mai multe’ elemente. Operafia este o parte a procesului tehnologic electuati de editre un lu erator sau de mai multi, pe un anumit loc de mune’, prevazut eu anumite utilaje si unelte de munca, actionind asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muneii, in cadrul uncia si aceleiasi tehnologii. Operatia poate cuprinde mai multe faze. ‘aza este acea parte a operatici ce se caracte: prin utilizarea ace lorasi unelte de munca sia aceluiasi regim tehaologie, obiéetul muncii sufe- rind o singuri: transformare ; de exemplu, strunjirea de ebosare, strunjirea de finisare, giurirea etc. sint faze ale operatiei de strunjire. Trecerea reprezinta partea din fazi care se repeti identic; de exemplu, inliturarea unui adaos de prelucrare prea mare se obfine prin mai multe treceri. : Minuirea pregatirea un elor 5 i mijloace de ste totalitatea miscirilor executate de wn muncitor pentru treceri sau a unei faze de lueru, cel maj simplu clement al activititii executantului, care | dintr-o deplasare, Iuare de contact cu desprinderca ‘acestuia de utilajsau de organcle sale de comanda, de unealta de Imcru sau de obicetul muncii asupra ciiruia actionea: In totalitatea lor, aceste clemente se intilnese in special, Ia procesul teh- nologic de prelucrari mecaniee. Ca parte a procesului de productie, procesul tehnologic se realizeazi asa cum s-a aritat, in cadrul sectiilor san al atelierelor de care dispune in- treprinderea, 2.3.2. FLUXUL TEHNOLOGIC Ficeare intreprindere. ave un anumit plan de amplasare a utilajelor. In functie de acest plan si de operatiile la care vor fi supuse, se stabileste, in ordine cronologici, drumul pe care trebuie si-] urmeze fiecare pies sau fiecare subansamblu de la intrare — ca material, pind la iesire — ea piest finit, drum care constituie /lueul tehnologic. Fluxul tehnologie poate fi in serie pentru o pies, insti in fparaiet ow al altor piese eu care aceasta se asambleazi. De exemplu, flusul tehnologic de execufie a unci carcase sudate este in serie, operaliile find: trasarc, debitare, sudare, detensionare, prelucrare ete., dar el este in paralel eu {laxul tehnologic, de executie a tolelor, eare, Ja rindul Ini, este tot in serie, ope- Taliile Gind : debitare, stantare, debavurare, sortare ete. Ambele fluxari se unese Ia asumblarea statorului (impachetarea miezului magnetic). Cele aritate sint ilustrate in figura 2.1, Figura 2.2 reprezint& fluxul tehnologic al unui ansambla motor asincron cu rotorul in scurteirenit, Ia care s-a considerat ci miezurile magnetice sta- tor $i rotor sint impachetate si presate separat (eu scoahe), asamblarea | eu careasa si, respectiv, cu arborele fucindu-se dup bobinare. 2.3.3, ELEMENTE DE NORMARE TEHNICA IN PROCESUL TEHNOLOGIC Una din condi tionarea intr: e eresterii productivititii muncii o constituie peste: ii productii, respectiv introducerea pe scart larga a tehnicii noi si @ proceselor tehnologice avansate, mecanizarea si automatizarea pro- ductiei, imbundtafirea organizarii muncii, ridiearea nivelului de calificare al acelora care ereeazi si deservese mijloacele de productie. Careaso sore Lol aeaitore bel saat Detensio A ne bes) Sudore pera eee Tnpackerare nies aa magnetic _\qustate 2) elt al petvare | stonore | [oeeaaror samme peor | Fluxuri tehnologice paralele (carcasa si miez}.‘pjuemo epee; WP ‘yMaN}MIs UE TMUCJOX No WoLOUIse JOJOU MUN Te oxfeoLIaE ep syGojouya ImMIy we Sid Tayraque oRuBu2I/ ald BaRaTe, wopsnbast tasosanialg se[esny098 paauonjaeig a2sosanjad wea0I00 ojeueojaps Wa0S3d dajes09j048 sojas0o}o{s oadcubeucluy ‘oauow/g0g \d0/aS 02403 avBUNN Tajaaodeo eaeanynas cops sojajagaed oa) asad 8 oargeyooduy Dato BB ~pnogap yay 23.0} Taagooss $ auabueys of 3}20) OB SOULE peaud ap jnsueg payedon Banasiey ‘ayjuly asnpaud ‘9 o1z0609¢ gunjaysayo 3p soyaued oyna asons9s ajojaw ap wjzubig eo boy apunjo2t ao Ksezou ap ssjanpuon ap oj2 fourgag2.3.3.1, Norma tehnick de timp st structnra ei. Norma de timp reprezint durata de timp ne pentru exeeularea unui produs, in anumite condifii tehnico-organizatorice si se compune dil — Timpul de pregktireiucheiere Ty, reprezentind timpul in care executantul studiaz’ documentatia de execulie, pregateste condiliile necesare executirii acesteia (reglarea masini, montarea sculelor si $.D.V. urilor ete.) si, dupa terminarea Iucririi, aduce locul de munca in stare initiala. —Timpul operativ T,,, reprezentind timpul in care exeeu- tantul modifica cantitativ si calitativ cbiectul muncii. —Timpul de deservire a Tocului de munca 7 reprezentind timpul in care exceutantul asigura, intr-un schimb de mun mentinerea in stare de functionare a utilajelor si a seulelor, organizare: narea, ordinea si curtitenia locului de mune ~Timpul de intreruperi reglementare Ty, repre: zentind timpul in care procesul muncii este intrerupt pentru odihna si ne- cesitatile firesti ale exceutantului f.,, precum. si timpul de intreruperi con- Citionate de tehnotogic si de crganizarea muneii f,». 2.3.3.2. Determinarea normei tehnice de timp. ‘Timpul de pregiti incheiere depinde de organizarea locwhui de munca, de constructia masin unelte, de complexitatea piesei care se prelucreazi eft si a S.D.V-urilor folosite. Din relatia de calcul a tim catie este indicat de munca se pregiteste o singu pului normat pe operatii rezulti c& In fabri- de piese cit mai mari, deoareee Tocul dati pentru intregul lot : e lanseze lotu: T= 74 Ty, unde T,, este timpu! normat pe operatii, in min; Ty — timpul de pregitire-incheiere, in min; 2° — numiirul de piese din lot ; Ty — norma de timp unitar, in min. din: ‘Timpul unitar se compune — timpul operatiy ; — timpul de deservire a Io — timpul de odihni, necesitt ganizatoric Norma timpului unitar se calcul Ta ae In conditiile productiei in serie x melor tehnice, rekitia pentru determi T,= Pep [t ui de muned ; ii firesti, de intreruperi tehnologice si or- yA cu relati Tart Tu 2) , pentru simplificarea calculului nor- area normelor de timp unitar este al [min], (2.2) in care K reprezinta timpul total pentru deservirea Iocului de munca, odih si necesititi firesti, in procente, din timpul operativ. APLICATIE S se calculeze timpul normi pe operatie la depiziaren unor bobine, admifindu-se timpul de progitire-incheicre T,, = 20 min si timpul unitar T, = 5 min, pentru o lansare tn fabri eatie de 10 bobine si pentru o lansare de 100 bobine. WwPF Rezolare: Se foloseste relalia: +Ty tm primul caz Ty = 2245 10 7 min, iar in cazul al doilea Tye = — 100 Deci, © economie in cel de-al doilea eaz de cirea 26% fati de primul caz. CAPITOLUL 3 PRINCIPI] GENERALE DE ELABORARE A PROCESELOR TEHNOLOGICE 3.1, GENERALITATI La claborarea unui proces tehnologic, fie de preluerare mecanici, fie de alti naturé (infasurare), trebuie si se Inceap’ prin analizarea caracteristicilor constructive si dimensionale ale piesei sau ale subansamblului, a conditiilor de precizie dimensionala si de forma, cit si a calitatii suprafetelor prelu- crate. Pe baza acestei analize se va stabili procesul tehnologic optim. Factorii prineipali de care trebuie si se {ini seama la alegerea variantei tehnologice sint : proiectul de executie a produsului, utilajul disponibil, ca- acter! productici, sensifabricatelor folosite, organizarea procesului de fa- bricatie, cadrele disponibile, conditiile de munca etc. 3.1.1. PROIECTUL DE EXECUTIE A UNUI PRODUS Decumentul de baz pentru claborarea procesului tehnologic il constituie proiectal de executie a produsului, care trebuic sit euprinda : borderoul de desenc, nomenelatorul de piese, desenul de ansamblu, desenele de suban- sambluri, desenele de detaliu pentru ficcare pies componenté, memoriul justificativ de caleule, documentele tehnice (directivele tehnologice, memoriul iehnie, cartea maginii, caictul de saccini). 3.1.2. INFLUENTA VOLUMULUI PRODUCTIEL ASUPRA ELABORARI| PROCESULUI TEHNOLOGIC Volumul productiei pentru un anumit produs influenjeazd si determina proiectarea tehnologici de executie, alegerea utilajelor si a sculelor, precum si amplasarea masinilor-unelte. 12In funetic de voluinul productici, se deosebese : — procese tehnologice pentru productia de unicate si alunei eind trebuie si se execute o singuri bucat& (amagin: san un numiir foarte mic ; — procese tehnologice pentru productia in serie mare, caract briciirii unui mumir mare de masini sau aparate ; — procese tehnologice pentru productia in mas%, atunci cind trebuie sii-se execute un numér foarte mare de produse identice. Pentru productia in serie mici sau de wnicate nu se executd o pregatire de detaliu a fabricatiei, intrucit aceasta ar costa foarte mult, ridieind ne- mijlocit costul produsului. Productia in serie mare este cea mai rispinditA in constructia de mas si aparate si se caracterizeazi, in principal, prin efectuarea dup’ anumit perioade de timp a acelorasi operatii asupra unor loturi de_piese. Pregitirea fabricatiei si a procesului tehnologic se face in detaliu, utilizindu-se utilaje si masini-unelte wniversale, modernizate, specializate, precum si scule, dispo- zilive si verificatoare speciale. La productia de masi este caracteristie faptul cA Ja locurile de muncé se executa in mod permanent acecasi operatic in ritm continun, la o cadent: ovari stabiliti. Din aceste considerente, claborarea procesului tehnologic se cere sa se faci in mod am&nuntit, la cel mai inalt grad. fa mod deo- sebit trebuie si se stabileasc& tehnologia amanuntita pentru liniile tehnologice si pentru liniile de transfer. n serie mica, sau aparat) tice fae Se folosese masini-unelte, utilaje si $.D.V-uri de mare capacitate, in neral masini specializate, masini speciale, masini agregate si masini auto- mate. dispuse riguros in flux tehnologic si partial sau total linii automate de fabricatic. Calificarea muneitorilor seade odati en eresterea gradului de meeaniz san de automatizare, dar califiearea reglorilor trebuie si fie inalta, La productia in masa, desi pregitirea tehuologied se realizeaza 1a cel mai jnalt grad, cheltuielile raportate la unitatea de produs rezulta ea fiind minime. re 3.2, INTOCMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Elaborarea procesulni tchnologic pe baza clementelor de mai sus incepe cu intocmirea documentatiei tehnologice. Prin documentafie tehnologicd se intelege totalitatea docuinentelor de uz intern ale unei ‘intreprinderi, prin care se sistematizeaza elementele proc sului tehnologic. Documentatia tehnologic’ este materializarea conceptiei gene- vale despre procesul de realizare a unui reper, subansainblu sau produs. Documentatia tehnologic’ nu are o component unitari la toate intre- prinderile si formularele, difera ca forma ; fondul lor este ins& intotdeauna acelagi. Planul de operafii se aledtuieste avind ca element de bazi ope se refera la o singura piesi si prezinti operatiile de executie in suecesiunea lor in procesul tehnologic. Operatiile sint tratate fiecare in parte, amanuntit, punind la indemina executantului toate detaliile uecesare unei intelegeri clare 'a modului in care trebuie cxecutat& operatia, cu indicarea cotelor pe schifii, a preciziei necesare, a netezimii suprafefelor si a conditiilor ce tre- buie asigurate pentru respectarea desenului de constructic. tia. El 13In scopul implinirii acestor deziderate este necesar ca din planul de ope- rafii si reiasi cu claritate : “ produsul, ansambhul si subausamblul de care apartine piesa 5 = sectia si atelierul cAruia fi revine éxecutarea piesel ; seria de fabricatie sau cadenta orar’ ; mnodul de objinere a semifabricatului, forma, dimensiunile si catitatea materialului ee Filmul tehnologic al operatiilor de prelucrare divizate pe faze, minuiri, miseari-ete., deserise si codificate ; cM schita piesei, dimensiunile suprafetei care se prelucreazd, tolerant si rugozitatea ce trebuie obtinute dup’ operatia respectiva (supraletele care ge prelucreazi se deseneaza cu linie ingrosati) 5 eee modutl in care se face prinderea piesei in vederea pretu utilizeazi simboluri) ; — mirimea adaosului de preluerare 5 = Glementele de regiare a masiuii-unelte sau a utilajului (uneori se dau wfise de reglaj* aparate) + — masina-unealti sau utilajul ; — ciclurile de Incrn cu evident — timpii normafi pe operatie si sculele, dispozitivele si verificatoarele, indicind’ norma, cind este cazul ; — lichidul de raeire ; — numirul de repere executate simultan ; — preciziri asupra modului de organizare a operatiei, instructiuni sau indicafii speciale de protectie a muneii ; umele persoanelor ce au intoemit planul si care i-au adus modifi- cari ulterioare. Dupa redactarea generala, inainte de a ajunge la sectia de productie, lanul de operatii va trece pe la atelierul de proicctare S.V.D.-uri, unde se Faboreaz& documentatia soulelor, a dispozitivelor si a verificatoarelor ne- standardizate. In afara indicatiilor tehnologice si organizatorice, fisa tehnologic’t indic& utilajul sau masina-unealt, dispozitivele si sculele previzute, preeum si Valoarea manoperei si a materialului, Ea poate fi folosita Ia antecaleulul costului, Nomenclatorul de piese se foloseste in uncle intreprinderi pentru o privire de ansamblu a produsului, El este util, in special, pentru stabilirea nece Sarului de materiale, si apoi, pentru urmarirea asamblarii pieselor finite. Documentatia de control, formata din plane, fise ete., se elaboreazt in paralel cu planul de operatii. La intocmirea documentafici tehnologice trebuie si se fink seama de: — calitatea productici, care asiguri competitivitatea desfacerii produselor si confer’ acestora parametrii functionali din project, functionare silentioas’, Aspect frumos, anduran{i mare, intrefinere usoart si condifii de securitate a muneii — tehnologicitatea pieselor, definit ca totalul operatiilor necesare si posi- pile pentru executarea unui produs, si care este caracterizati de urmitoa- rele elemente : _. forma simpli si optima, numfr mic de suprafete ce trebuie preluerate sau se 4— semifabricate cu adaosuri de prelucrare mici; — numir minim de calititi de materiale ; — unificarea pieselor si subansamblurilor in vederea aplic de grup ; ii tehnologici — economicitatea procesului tehnologie al cirei principal indice este costul, aviud ea bazi de caleul antecaleulatia si postcalculafia; produetivitatea muncii, care, in expresie valoried, se determin’ en relafia Q=-, BA © este costul unei anumite eantititi de produse 3 t timpul consumat pentru prelucrarea lor. 3.3, ASPECTUL ORGANIZATORIC $1 ECONOMIC Urmitoarea etapa a elaborarii procesului tehnologic 0 constituie organi- zavex procesului de fabricatie (executie) a piesei in functie de datele initiale si de procesul tehnologic stabilit, pentru asigurarea unei producti ritmi Pentru aceasta, se efectueazi urmitoarele : — se stabileste caracterul productiei ; se stabileste numarul de utilaje, gradul de incireare al acestora, de muncitori si gradul lor de calificare ; — se stabileste marimea lotului optim de fab: prieatie si perioada de repetare ; — se organizeazi locurile de munei si transportul pieselor. Se face o sehité de amplasare a utilajelor si se indica drumul pareurs de reperul respectiv 5 — se caleuleazi costul piesei sau al produsului ; — se stabileste eficienta sau eficacitatea economica a procesului tchno- logic coneeput. munar atic, durata ciclului de fal 3.4. ALEGEREA VARIANTE! OPTIME A PROCESULUI TEHNOLOGIC. Avind ca punct de plecare condifiile impuse procesului de’ productie si cerintele care determina seopul acestuia, se intocmese mai multe variante tehnologice, capabile sa asigure calitatea produselor, prodweti- necesara si cerinfele protectici muneii (fig. 3.1). Dintre aceste procese tehnologice se alege pentru aplicare cel mai eco- nomic eae comporta wn minimum de cheltuieli cu. materiile prime, mate- rialele auxiliare, utilajul tehnologic, retributia muncitorilor ete. Vitate 15Wine aT ahnico-e rane al uni producdtoare Wirimer serie’ de fobricare Praces fehnologic nn2| Conaitite impuse proce] sulu' de produce ‘Seopul procesului de productie Prorecio| uneil Fig. 3.2. Evidentierea lotul i Rosters c t . elles | | Reprezentarea grafiek a dows provese tehnologice diferite (fig. 3.2), de exemplu, executarea unei piese de reduetie pe un strung universal care costit G, si executarea accleiasi piese pe un strung automat care costa C., se indu-se, prin doua linii, cele douk costuri functie de numbrul de Alegerea variantei optime a procesului teknologic se face in funetie de numirul de piese ce trebuie executat ; dac& acesta este mai mic decit Morse Dack acesta este egal cu Mersey alegerea se face in este egal. Daci nu- a doua variant ca se alege varianta 1. functic de utilajul mai putin tneareat, intrucit cost mirul de piese este mai mare decit Merci, se alege optima. De asemenca, la alegerea variantei optime, eft si pentru determinar volumului de lucrari necesare pentru proiectarea si executarea echipamen- tului tehnologic (S.D.V--uri), In un anumit numér de repere, se foloseste coeficientul de echipare : ea in care deste numérul de dispositive, seule si stante necesare 5 p ~— numérul de piese originale ale masini care se vor fabrica. 16CAPITOLUL 4 PRECIZIA DE PRELUCRARE SI CALITATEA SUPRAFETELOR 4.1. GENERALITATI Datorité influentei unui mare numir de factori obiectivi sau subi dintre care cei mai multi sint legati de imperfectiunile mijloacelor de pro~ ductie si de control, precum si de gradul de pregitire a muncitorilor, piesele sau produsele finite de acelasi fel se deosebese unele de altele, si, respectiv, de piesa sau produsul conceput prin proiect. Precizia de prelucrare este important pentru obtinerea unor masini de inalt nivel tehnie, care st asigure un mers silentios, misciri precise, curse de lucru precise, precuin $i utilaje rezistente, productive si ct o durati de funetionare cit mai mare, Din punet de vedere geometric, p sub urmatoarele aspecte ? precizia dimensiuuilor ; — precizia formei geometrice a suprafetelor — precizia pozitiei reciproce a suprafetelor ; rugozitatea suprafetelor preluerate, izia prelucrarii pies elor trebuie privita 4.1.1. DIMENSIUNI, ABATERI, TOLERANTE $I AJUSTAIE Dimensiunea este caracterislica geometricd liniard, care determina in generat miirimea piesei. Dimensiunea rominald N este valoarea de bazi in unei anumite dimeusiuni si este inseris’ pe desenul de executie. — Dimensiunea efectiod E este valoarea dimensiunii obtinu Incrare si evidentiata prin masurar — Dimensiuni limita sint cele doud dimensiuni serise de proiectant pe desen sub forma abaterilor, si anume : — dimensiunea limité maximi — Dyas (SAU Lm acterizarea, e prin pre- — dimensiunea limita minima — Dygq (SAU Linn) Dac dimensiunea efectiva iese in afara dimensiunilor limit%, piesa poate fi rebut. —- Abaterea efectivt’ A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si di- mensiunea nominala A= E-N. ty Abalerea superioard A, este egali cu diferenfa dintre dimensiunea mi si dimensiunea nominal’ : Ae Daas — (4.2) — Abaterea inferioart A, este egali cu diferenta cintre dimensiunea inima si dimensiunea nominalé : A Duin ~ Ne (4.3) 2 — Instalatft electromecanice, Constructit dé magini si eparate electrice — ed. 244 7Fig, 4.1. Dimenstuni si abateri @— pentr'arbori ; b — pentru alezale. — Toteranja T este intervalul de variatic a dimensiunilor limita : T = Dyer — Dnin = As — Ape (ay Cimp de tolerante — Cimpul de toleran{a este \ zona cuprinsA intre dimensi- unea maxima si dimensiunea ZA vinim § Conventional, in asambla- “| rile cu suprafete cilindrice, suprafata cuprinziitoare se nu- Fig. 42, Toleranja st clmpul de toleranti, meste alezaj, iar suprafata cu- prinsé — arbore ~ corespun- Ly \ z&tor cavora se vor folosi no- { tatii cu litere mari, D sau L, Bi pentru alezaj si notatii cu +4 Titere mici, d sau 2, pentru arbore. In figura 4.1 sint repre- zentate diametrele si abaterile arborelui (fig. 4.1, a) si ale alezajului (fig. 4.1, 0), iar in figura 4.2 — toleranta si cim- pul de tolerant Dup raportul in care se @asesc diametrele alezajului si arborelui se disting : = asambliri cu joe (fig. 4.3, a), cind diametrul alezajului este mai mare ca diametrul arborelui ; — asambléri cu stringere A. (fig. 4.3, 0), cind diametrul Fig. 4.3, Tipuri do asamblati: arborelui este mai mare ca dia- @— ct Joc; b — cu stringere, metrul alezajului ; ial iametrat efectiv al alezajatui -diametrul efectiv ‘al af Decl de 18— Jocul J (fig. 4.3, a) este diferenfa dintre diame- trul efectiv al alezajului si diametrul efectiv al arbo- relui, cind primul este mai mare decit al doilea : J=D—d. (43) In funetie de dimensiu- nile Himita ale ale: arborelui valori Toleranta ji = Imaz — Snia = T —‘Sirtngerea 4.3, b) este diferenta dint diametrul efectiv al arbor lui si diametrul efectiv alezajului, cind primal este mai mare ca al doilea : S=d-D. al (4.6) Ca si la joe, pentru stringere se disting doui va- mith + (4.6, B) =a -— Toleranja stringer Smin = T+ te —"Ajustajul este rapor- tul in care se gasese doud piese montate una in. alta, din punctul de vedere al jocului sau al stringerii. Exist trei tipuri de ajus- taje — ajustaje cu joc, la care diametrul oric&ruti alezaj este mai mare decit diametrul orickrui arbore (fig. 4.4, a); oe LZ la a — cu joc ; b — cu stringere ; © — Linio aj a . WA Fig. 4.4. Tipuri de ajustaje | La Vy zero T = + Larbore Z Y TA. WHT, VA WHOA Fig. 4.5, Sisteme de ajustaje : a — sistemui alezaj unitar ; 0 — sistemul arbore unitar. 19firui arbore este mai mare — ajustaje cu stringere, la care diametrul decit diametrul oriedrui alezaj (tig. 4.4, b); — ajustaje intermediare, la care pot rezulta atit asambliri cu joc cit si asamblari cu stringere (fig. 4.4, ¢). In toate sistemele de tolerante existi doua sisteme de ajustaje: stemul alezajunitar (fig. 4.5, a), cind alezajul este fix, iar dife ajustaje se obtin prin varierea tolerantelor de Ia arbore ; — sistemul arbore unitar (fig. 4.5, 6), cind arborele este fix, iar diferitele ajustaje se obfin prin varierea tolerantelor de la alezaj. Mai freevent se foloseste sistemul alezaj unitar deoarece ajustajul se realizeazi mai usor (prin eotele arborelui). 4.1.2. LANTURI DE DIMENSIUNI Prin lan{ de dimensiuni se nfelege tolalitatea dimensiunitor succesive dintr-un sir, care formeazd un contur inchis. Dimensiunile conturului pot fi liniare (Gig. 4.6, a) sau unghiulare (fig, 4.6, 5). Cel mai simplu lant de dimensiuni liniare s-a intilnit in cazul ajustajelor in care lantul era format din trei elemente D, @, j sau s (v. fig. 4.6, a, b). Dimensiunile unui lant se impart in: — dimensiuni componente sau primare (D si 4) ; — dimensiuni de inchidere (j si s). Dintre cele mai importante lanturi de dimensiuni -- In funetie de elementul 1a care se refer’ : de dimensiuni ale pieselor separate sau de reper (lig. 4.7, a) 5 de dimensiuni de asamblare sau de montaj (fig. 4.7, B). ic de cum sint stabilite bazele de cotar ¢ mentioneazi : —— In fune' Fig. 4.6. Lanjuri de dimensiunt : @~ liniare ; B — unghiutare, . 4.7. Lanturi de dimensiuni: a= de reper jb — de aéamblare, 20— lanturi de dimensiuni in paralel (dimensiunile au aceeasi baz de cotare — fig. 4.8, a) 5 —lanjuri de dimensiuni in serie (dimensiunile au baze de cotare diferite — fig. 4.8, 6); — Tanturi_ de dimensiuni mixte (fig. 4.8, c). Din acest punct de vedere, la proiectarea M.A.E. sint re- comandate : —lanjuri de dimensiuni in serie si paralel, Ia piese simple; —lanfuri de dimensiuni mixte, la piese complexe si ausambliw 4.2. CALITATEA SUPRAFETELOR PRELUCRATE MECANIC Unul din factorii impor tanti ce caracterizeazi calita- tea unei piese prelucrate este calitatea suprafetei acestei Dupa prelucrare, pe supra- fala pieselor ramin_ micron regularitati (asperitati), al c ror ansamblu poarti numele de rugozitate. ¢ La prelucrarea mecamick ig, 48, Lanturi de dimensiuni de diferite tipuri prin asehiere, aparitia micro- — @—Tanfuri in, paratel ;_® — lanturt tm serie ¢ at fed ori petfanfurt ‘oie. neregularitatilor se exprica prin ruperile si smulgerile de particule care apar in urma deformaliilor plastice sia freekrilor din zona planului de forfecare, prin aparitia si climinarea depunerii de pe tais, prin pre- zenfa vibratiilor etc. Fiecare procedeu tehnologic se caracterizeaz’ prin obtine- rea unei rugozitifi situate intre anumite limite. In figura 4.9 este repr zentata rugozitatea caracteris- Fig. 4.9. Rugozitifi obtinute prin diferite pro- cedee tehnologice : tied pentru cele mai uzuale 1 —turnare ; 2—reetiticare ; 3 — nonuire ; 4 — sle- fulve 7 5 — supertinisare. procedee tehnologice.4.3, PRECIZIA ECONOMICA DE PRELUCRARE 100} O precizie de prelucrare ridicati impune un numir mai mare de operatii, utilaje speciale, personal cu calificare inalta ete / condifii care ridied insti. costul prelucearii : (fig. 4.10). Din aceast® cauza, proiectantii | stabilese precizii de preluerare mai scazute | capabile insi si asignre functionarea si ex ploatarea normal a produsului. Sub acest aspect, proiectantul rezoly ogorgo2gas — Gio OTs — proiectarea unei constructii tehnolo- Precizia executiel, mm gice rationale ; Pan 0y Die eee — toleranfa rational cit mai larga a costului prelucrarii in functie de dimensiunilor, a formelor si a pozifiilor su- precizia de executie. prafetelor, in conditiile asigurarii interschim- babilit&fii totale 1a produetia in ma — stabilirea rational a calititii suprafefelor. De asemenea, tehnologii, fn acelasi scop, se ocupa de: ~ stabilirea anumitor procedee tehnologice, masini-unclte, S.D.V.uri si regimuri capabile si realizeze precizia si calitatea suprafetelor la costu mai seizut ; — aplicarea practi produetiei. Uneori, din considerente economice generale, se impune o precizie de preluerare ridicata, care privita singular, este neeconomicd, insi pe ansam- blul procesului de productie, prin desfiigurarea sa ulterioar, reduce costul produsului. In acest mod trebuie interpretati notiunea de precizie economic: lucrare. Prejul de cost "8 cel a interschimbabilitatii in functie de caracterul EXERCITII 4.4. Diametrul interior al unel buese este 60: S& se calculeze : jametrele limit — maxim gi minim ; — toleranta preserisa. 10,070 mm ; Dag = 60,080 mm; T = 0,040 mm. Raspuns: Dares 50 mm, diametrul maxim de 50,030 mm, nit si toleranta, 4.2, Arborele unei rofi are diametrul nominal N far diametrul minim de 50 mm. S& se determine abaterile Rispuns: abaterea superioari a, = 0,030 mm} abaterea inferioar a, toleranta = 0,030 mm, Deci, pe desenul de executie se va scrie Q50-+(8"mm, 4.3. SA se calculeze caracteristicile ajustajulul cu stringere, eunoscind ed diametrul aleza- jului este: @t00=#} mm, iar al arborelu Z100%a mm, Raspuns .054 mm ;f = 0,035 mm ; Spex = 0,178 mm ; Sm 6,089 min si T, = 0,089 mm.4a, Caracteristicile unut ajustaj sint : N=30 mm; P=; 7) = 0.70 mMj Ino 408 mm si Ay = 0. Si se determine: 7, Ay a Riispuns: T = 0, mm; A,=0,035 mm; a, = — 0,071 nm, CAPITOLUL 5 DISPOZITIVE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA DE MASINI $I APARATE ELECTRICE 5.1, GENERALITATI Nici un proces telnologic de fabricatie nu se poate desfésura in bune condifii fara existenta unor dispozitive. Dispozitivele sint ansambluri tehnologice auxiliare mecesare exccutiri operatillor, din procesul de fabricatic a M.A-E., de prelucrare mecanicdi, de confeetionat bobine, de asamblare si de control, realizind orientarea pie sclor sau a sculelor, executarea coreet& a diferitelor operatii, putind indeplini funciii ale utilajelor sau ale muneitorilor. Ele fac parte din marea grup& de S.D.V-uri (seule-dispozitiv are), care sti la baza oriedrei fabricatii. ‘spozitivele trebui si Indeplinease’ urmétoarele condilii : =" sa fie suficient de rezistente si rigide, pentru a nu se deforma ‘a vibra sub actitinea forfelor gi a momentelor ce iau nastere in timpul exe- cutarii piesei : — s& fie in asa fel concepute, incit si permita 0 manevrare comoda si rapid’, cu un efort minim din partea muncitorilor ; corespundi din punctul de vedere al securititii muneii 5 _— s% aib& o constructie simpli, si fie ugor de executat si de reparal. In construcfia de masini si aparate, la prelucr&ri_ mecanice, bobiniri, asamblari si control se foloseste un echipament tehnologic variat, care tre- buie si imprime fabricatiei calitatea si productivitatea necesara. Dispozitivele prezinti o deosebité importan{a in echiparea tehnologica a produetiei, rezolvind, in principal, urmétoarele probleme = _— Precizia de lueru, ca urmare a realizirii in mod automat a pozitiet corecte a semifabricatului in raport cu scula de prelucrare. In cazul dispozitivelor de asamblare sau de control se asigura, de ase- menea, precizia montajului si a verifietrii pieselor, a subansamblurilor si ‘a ansamblurilor si se pot folosi deci muncitori cu calificare mai redusa. — Productivitatea sporita, realizatt prin eliminarea operatiilor de trasaj, seurtarea timpului necesar pentru asezarea si’ fixarea semifabricatului, su- 23Prapunerea timpilor auxiliari cu cei de maging, eliminarea reglirilor si a verificirilor repetate ete. — Uniformitatea fabricafiei si deci asigurarea unei corespunzitoare a tuturor produselor, realizindu-se de interschimbabilitate intre piese si subansambluri. — Reducerea efortului fizic depus de muncitori muncii. — Largirea posibilitdtilor tehnologice ale ulilajelor. Conceptia si realizarea Aispozitivelor trebuie si duck la imbinarea armonioasa a indicaliilor de mai sus, finde numai in acest fel un dispozitiv este util si tsi realizeazk rolul previzut. alitati uniforme si imultan si conditiile garantarea securitatii 5.1.1. CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR Clasifiearea dispozitivelor se poate face dupa diverse criterii : Dupa modul de lucru, dispozitivele pot fi : = dispozitive fixate pe o masing-unealti la care urmeazi a se executa semifabricatul ; de exemplu: dispozitive pentru masini-unelte aschietoare, pentru masini de depanat bobinele ete. ; — dispozitive independente putind indeplini func ale unor muncitori; de e de format conuri de utilaje sau chiar xemplu : dispozitive de format bobine, dispozitive zolante, dispozitive de transport ete. Dupd gradul lor de specializare, dispozitivele pot fi: — dispozitive universale, in special pentru prelucrarea semitabricatelor cu dimensivni si forme diferite ; de exemplu: capete divizoare, capete de giurit universale cu mai mulle axe, menghine, mandrine eto. Aceste dis. Pozitive se foloseso in produofia de unicate si in serie mic’, deoarece sint neproductive ; ~ dispozitive specializate, co permit prelucrarea unui grup de piese prin adaptarea unor elemente schimbabile sau reglabile. Ele se intrebuinteaza in cazul tehnologiei de grup, find mai productive — dispozitive speciale, construite pentru efectuarea unor operafii la anu- mite piese. Acestea sint ‘costisitoare, dar, datoritt productivitafii mari, se justified folosirea lor la productia in serie mare si in masa. Dupé natura proceselor tehnologice la care se folosese, dispozitivele pot fi: = pentru preluckri mecanice, care sint atit pentru prinderea, asezarca si orientarea piesei de prelucrat. cit si a sculei de lucru; — pentru montaj, care constau din: diverse dispozitive de prindere si ridicare a subansamblurilor, prese usoare de introdus si extras piesele co asambleaz& prin stringere, dispozitive de centrare ete. ; — pentru bobinaj, din care fac parte diferite dispozitivi narea si confectionarea bobinelor, pentru bobinat, pentru sau mufe ete. ; — pentru control, cum sint dispozitivele de misurari mecanice, de nu- ‘at spirele la bobine, de control ultrasonic ete. ; — pentru inceredri, atit mecanice cum sint inceredtile la tractiune, sau verilicari la presiune a carcaselor si recipientelor, eft si electrice, de exemplu, la tensiunea mirith a infasuricilor ; pentru depi pit colectoare mii 24— pentru impachetat miezurile magnetice ale masinilor clectrice rota- tive si transformatoare. In general, aga cum se va vedea, toate proc zitivele lor specitice. Bupa natura unor elemente constructive si mecanisme folosite, dispozitivele pot fi: — mecanice, pentru prinderea prin: manivele, pirghii, pene, manete cu excentrie ete. ; — hidrauliee, cum sint presele cu ulei simplex sau duplex pentru montaj ; - pneumatice, destinate, in special, pe selor, pe je tehnologice au dispo- ru prinderea si desfacerea pie- tru schimbarea pozifiei in timpul executarii procesului tehnologic ete. — pneumohidraulice, care au clementele de prindere si actionare combi- nate: pneumatice si hidraulice ; — clectromecanice si electromagnetice, folosite in special, la dispozi- tivele de prindere, cum sint mesele clectromagnetice de la masinile de tificat ete. Jn acelasi timp, actionarile dispozitivelor pot fi: manuale, mecanizate sat cutomatizate. 5.1.2, EFICACITATEA ECONOMICA La executarea unui semifabrieat cu folosivea unui dispozitiv, eficacitatea economicd 1 multé din compararea economiilor obtinute prin miesorarea timpilor de lucru, atit cu costul dispozitivului cit si cu cheltuielile de introfinere. Daca se noteazi cu T,, timpul unitar de munc& necesar execntirii piesei far dispozitiv, iar cu Ty. timpul unitar de muued pentru executa eu dispozitivul analizat, economia de timp de mune’ { va fi: t= Ty — Ta. [h]. (5.4) A la salariile direete va fi: = Tez*Sy [lei]. sale piesei Economia rezulta in care S_ si S, sint retributiile tarifare, in Jei/h,ale muncitorilor care lucreazi in acord, inainte (S,) si dupa introducerea dispozitivului analizat (S:). Jinind seama si de regia sectiei J,, in procente,care este de 200—450%, efectul economic E, pentru o piesa, va fi: (1+ 0,01 J,)+e [ei/buc,], iar efectul economic anual E4, pentru cele N buckti pe an este E,~ N-E [lei/an). (3.4)Eficacitatea economici este asigurati in cazul in care valoarea chel- tuielilor anuale C4, pentru exploatarea dispozitivului analizat, inclusiv cota parte din costul dispozitivului, nu intrece economiile realizate anuale Ey, prin folosirea dispozitivului, adica : Ca < Eq [lei/an]. (5.5) Pe de alté parte, valoarea cheltuielilor anuale C4, pentru amortizarea si exploatarea dispozitivului analizat, este : c =f (14001 Ry) [lei/an]. 6.6) unde : C este costul dispozitivului, in lei ; d = — durata de exploatare a dispozitivului, in ani; Ry — procentul cheltuielilor de intrefinere a dispozitivului, de cbicei 5...20% din C. jutorul relatiilor (5.2) si (5.3) ecuatia (6.5) devine : Ca < (1+ 0,01 1)(Pur Si — TusS:)? In unele cazuri se poate admite introducerea dispozitivului chiar daca valoarea cheltuielilor anuale C, este egal cu economiile anuale realizate E4. Costul unui dispozitiv nu trebuie si dep’ realizaté din utilizarea Ini timp de 20 de ani. (lei/an}. (3.7) easel, in general, economia 5.2, ELEMENTELE COMPONENTE ALE DISPOZITIVELOR Dispozitivele, in funetie de complexitatea lor, sint compuse din diferite elemente, care prin functiile lor contribuie la realizarea scopului urmarit prin utilizarea dispozitivului in procesul tehnologie. Principalele clemente componente ale dispozitivelor sint: elementele de asezare (reazeme), elementele sif mecanismele de stringere, mecanismele de ismele de indexare si corpul dispozitivului. Elementele de asezare servesc la bazarea pieselor in corpul dispozitivului pentru a orienta suprafata de prelucrat a piesei in raport cu traiectoria mu- chiei aschietoare a seulei. : Elementcle si mecanismele de stringere, impreund eu cele) de asezare, trebuie si inlature posibilitatea deplasirii sau a deformirii pieselor supuse actiunii fortelor sau momentelor de prelucrare sau greutitii proprii. Mecanismele de centrare si de stringere asiguri simultan eu fixarea piesei cup& unul sau coud plane de simetrie. Mecanismele de indexare sint utilizate, de obicei, la dispozitivele turnate pentru fixares pozifiei relative a piesei de prelucrat fa}i de traiectoria mu- chiei aschietoare a sculei. Corpul dispozitivului constituie elementul de bazi si serveste la asain blarea tuturor clementelor si a mecanismelor, precum si la asezarea si fixarea dispozitivului pe masina-unealta sau pe utilaj. centrare si stringere, mecai si orientarea acestei 264A dispozitivul nu este destinat si se aseze, in timpul folosirii, pe o masini-unealta sau pe alt utilaj, atunci elementelor componente corespun- zitoare acestor functii (de asezare, de centrare si de stringere, de sime- trie ete.) li se poate acorda, la executie, o atenfie mai mic& din punct de vedere dimensional, in comparatie cu celelalte parti componente care reali- zeaz4 scopul pentru care s-a construit dispozitivul. 5.3, TIPURI DE DISPOZITIVE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA MASINILOR $1 APARATELOR ELECTRICE arktat c& fiecdrui proces tehnologic ti sint specifice anumite dis- . Totusi, in functie de specificul operatiilor necesare, se utilizeazi mai freevent urmitoarele tipuri de dispozitiv — Dispositive penirw prelucrdri mecanice prin asehiere, care, dup’ felul prelucririi, pot fi: — pentru strunguri si masini de reetificat : virfurile si dornurile (pentru centrare), inimile si flansele de antrenare (pentru antrenare), lunetele (rea zeme suplimentare), mandrinele sau universalele (pentru stringere $i cen tr : — pentru masini-unelte de frezat: menghinele (pentru stringere sir glare}, dispozitivele divizoare, mesele rotative cu ax vertical si orizontal ete. ; pentru magini-unelie de giurit : dispozitive turnate (rotative) cu ax vertical (mese turnate) sau cu ax orizontal (tambure), capete de giurit — pentru masini de brosat : dispozitive de brosat pentru interior (inclusiv ‘c) si pentru exterior etc. — Dispozitive de asamblare (de montaj), eare se folosese la asezarea co- rect si la fixarea subansamblurilor. Dupf gradul de specializare, aceste dispozitive pot — universale, intrebuinfate la productia individual prisme si coltare de asezare, stelaje si grinzi de asamblare, dispozitive de ridicare, prese manuale (cu surub) sau hidraulice portabile etc. In figura 5.1 sint indicate, de exemplu, dou tipuri de prese cu surub ; si im serie mict : Fig. 5.1. Presi cu surub pentru montarea rulmentilor @ — pentru presarea pe inelul interior ; b — pentru presarea ‘pe inelut extélor, 27ig. 5. Vv universal Fig. 5.3. Dispozitiv utilizat la pentru’ depinarea bobinelor maginile automate de bobinat pentru transformatoare (cilin- masini electrice. drice). — speciale, care se folosese la producfia in serie mare si in masa, pentru de asamblare, ca: a pieselor de imbinat ; — mentinerea core de asamblare si control ete. ~ Dispozitive de impachetare, care se folosese la impa pachetelor de tole pentru miezurile magnetice. Un exemplu de dispozitiv pentru impachetarea polilor magnetiei este indicat in figura 8.29, — Dispozitive peniru infasurdri, care se folosese fie la executarea bobi- nelor pentru masinile electrice rotative (v. fig. 9.26, 9.31 si 9.37) sau pentru transformatoare (fig. 5.2), fie la masinile automate de bobinat (fig. 5.3). — Dispotitive de control, care se folosesc pentru verificarea semifabri- catelor, a pieselor si a subansamblurilor de M.A.E. exeeutarea unor operatii — asezarea rapid s chetarea 5i presarea APLICATIE de fabrica{ie al unet masini de curent continun intra si cu clocanvl de In. procesnl tehinolo Dobinajulut rotorie la colector. Coleetorul ure 300 lamele. Lipirea sign lipit, medlvit electric sau cu gaze, dureari cirea 3 nin pentru flecare lameld, timp in env se includ toate operatille: pregitire, imellzire, curitire ete., fiind necesar un munciter eu calificare superioari (categoria 6/2 eu 11,5 lei/h), Pentru iimbundtifirea condifiilor de lueru si mirirea produetivitait: mune vedere sumiril mare de buciti ce se executh anual (N = 350 bue. an), se propune exeen- tarea unui dispozitiv (baie) de lipit infasurarea la eolector. In acest cuz, operatia de hipire, cu toate pregitirile si operatiile auxiliare, se realizeazi i 30 min, de etre un muncitor cu o calificare mnai mick (categoria 4/2 cu 9,45 lel). Costul dispovitivulul este de 25 600 teh, iar durata lui de funcfionare de 5 ani. Este justificaté folosirea unui astfel de dispositiv? Care este efleacitaten economies a folosirit lui ? avind In Rezoloare : Economia rezultatd din salariile divecte, conform relatiel (5.2) va fl: Tyy*S; ~ Tas"Sp = 15 -11,5 — 0,5 -9,45 = 168 Ieijbue, in care: 900 min = 15 hy 300 Ikmele x 3 minEfectull economte E pentrn o bucald, conform relafiei (3.3), la o regie I, = 300%, este t+ 0,01 T,)-¢ = (1 + 0,01 200)L68 = 672 lei/bue., iar efectul economic anual NE = 380 x 672 = 235 200 leffan. E Es Gheltuieliic anuale Cy conform relatiel (6.6) pentru exploatarea dispozitivului cota parte din cost, pe un an, sint: Ca= = +001 Ry) = 00 200 (L -+ 0,01 10) = 5 500 lei/an, 3 tn care sa considerat procentul cheltuieliior de intrelinere anual Ry & 10%). Dupa cum se observa Cy = 8500 << Ey = 235 200 lelyan, sului de lipit bobinajul la colector dae’ ar funetiona ceea ce justified introducerea dispozi numal 3 ani.PARTEA A DOUA PARTI MECANICE FOLOSITE IN CONSTRUCTIA MASINILOR $I APARATELOR ELECTRICE CAPITOLUL 6 TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A PARTILOR MECANICE ALE MASINILOR $1 APARATELOR ELECTRICE 6.1, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A ARBORILOR 6.11. GENERALITATI ‘i electrical, arborele este una din piesele cele mai importante pe care se fixeazi miczul magnetic, infasurarea, inelele de contact sau colec- torul — la maginile cu colector, semicupla sau saiba de curea ete. Arborele suport deci greutatea total a p&rtii in miseai rotorul — si, in plus, solicitarile datorate cuplului de rotatie pe care il transmite. Uneori, arborele suporti eforluri axiale, de obieei de intindere, care se intilnesc 1a masinile verticale. Eforturi de intindere foarte mari suporta arborii hidrogeneratoa- relor, ca wrmare a reactiunii axiale a turbinelor. De vigiditatea arborelui si de preeizia prelucrarii Ini depinde uniformi- tatea intrefierului (intre stator si rotor), fara de care arhorele este supus forfei de atractie magnetice unilaterale. De asemenea, arborele suport si eforturile datorate neechili pieselor montate pe el, in special cind trece prin vitezele critice de rotatic. Un arbore de masini electric’ trebuie si indeplincasck urmétoarele condifii + — sa fie suficient de rezistent pentru a putea suporta, fri deformatii permanente, ineirearile care apar in timpul exploatérii masini ; — si aibA o rigiditate suficient& pentru ca, in timpul functionarii, sageata lui si nu due& Ja pericolul atingerii suprafetei rotorului de suprafata sta- torului 5 — vitezele critice de rotatie ale arborelui s& fie suficient de indepartate de viteza nominala de rotatie a masinii, 6.1.1.1, Clasificarea arhorilor, Formele constructive ale arborelui depind nu numai de consideratiile de caleul corect si de alegere a dimensiunilor constructive — in trepte — astfel ca arborele si se apropie de forma soli- dului de egali rezistemta, ci si de modul de prelucrare, preeum si de reperele care vor trebui montate pe arbore, de forma si numarul acestora (fig. 6.1). 30Fig. 6.1. Arbore pentru masind electrici Dupi forma pe care trebuie tehnologie aplicat, se deosebese — Arbori simpli (fark nervuri) care pot fi netezi (folosifi eu preciidere la aparatele electriee) si in trepte (constructie specifick masinilor electrice rotative). — Arbori cu nervuri, folositi in situaliile in care diametrul interior al tolei-rotor este mai mare decit diametrul necesar pentru arbore sau trebuie prevazute spatii pentru ventilalie (intrarea aerului pe sub smiez). La rindul lor, acestia pot fi — cu nerouri sudate (fig. 6.2, a), folosili, in general, la mi la masinile de curent continuu si sincrone cu poli inecati ; — cu nervuri pretuerate (fig. 6.2, b), folositi cind functionarea masini impune conditii deosebit de grele pentru arbore (de exemplu, in tractiunea electric’, la poduri rulante ete.) sau cind inilfimea nervurilor ar rezulta prea mic&, pentru a fi sudate. Arbori tip butuc (fig. 6.3), folositi lamas renti pe rotor, cu diametre mici si de turatie mare; in acest ¢ tine loc si de jug magnetic rotor. Arbori flansafi (fig. 6.4), cind arborele se exeeutd impreunk cu o flansi pentru transmiterea cuplurilor mari la care imbindrile eu pani nn mai fac fati; de retinut ci acestia se forjeazii, iar flansa mireste complexitatea se- mifabricatului forjat, care necesita adaosuri de prelucrare mult mai mari. In ultima vreme, dezvoltarea sudurii electrice sub flux permite exeeutarea de arbori cu flange sudate, echivalente cu arborii flansafi. Aceasti solutie conduce Ia economii considerabile de material. — Arbori pentru turbogeneratoare, forja}i impreuni cu butucul rotorului, are, de asemenea, ridicd probleme de fabricatie foarte complicate, date ind dimensiunile lor mari (diametrul 1 m, iar Iungimea de 10 m si chiar peste 10 m). — Arbori_compusi, fie din mai multi arbori asamblati cap la cap, fi din flanse imbinate intre ele prin sudare sau prin presare, Necesitatea arbo- rilor compusi a fost impusi de mai multe cerinte, cum ar fi: mai multe masini io ia in final arborele si dupa pracesul inile asinerone, nile sinerone cu poli apa- iz, arborele 3132 Fig. 6.4. Arbore flangat.montate pe acelasi arbore, lungimea mare a arborelui 4 acesta s-ar executa dintr-o bucata), imposibilitatea forjirii unor arbori de dimensiuni mari ete. ‘Gradul de normalizare si tipizare a arborilor deter min& simplificarea operatiilor de pregitire si seurtarea ciclului de fabricatie prin aplicarea procesclor tehnologice moderne. 8.1.1.2. Materiale folosite in constrnetia arhorilor. Materialul folosit la coniectionarex arborilor se alege avindu-se in vedere forma constructiva si dimensiunile arborelui (respectiv, diametrul acestuia) ; forma construc- fiva face posibili folosirea semifabricatelor laminate, iar dimensiunile — peste o anwmita valoare — impun folo- semifabricatelor forjate sau turnate (acestea din Fig. 65. Giuri de folosite mai putin pentru arborii supusi la solici- cenirare: avcle). = forma normalé ‘a . & — eu con protec- nifabricatele Iaminate se folosese pentru diametre fie; @ — eH let. pind la 200 mm, din OL 50, OLC 85 si OLG 45 normalizat. ‘Arborii al eiror diametru depiseste 200 mm (fie eit este vorba nnmai d treapte activa pe care se monteazd miezwl magnetic). precum si arbori cu condifii de calitate impuse se executd din semifabricate forjate la pro- fileie cerute, SAA. Operatii pregititoare in vederea prelneririi arborilor, Numirul si suecesiunea operafiilor pregatitoare Lrebuie si tind seama de varietatea mere a formei si dimensiunilor arborilor, precum si a procedeclor de obtinere sabricatului. yperafiile pregititoare in vederea prelucririi arborilor sint : — debitarea semifabricatului laminat Ia dimeusiunile cerute de proiect, care se poate efectua prin: aschiere, forfecare, taiere cu flaciri oxiacetile- diere cu jet de plasma, clectrich ete., la baza alegerii procedealui stind criterinl economic ; —- indreptarea, care apare ca necesara datorité laminarii si depozitarii neeorespunziitoare, cind semifabricatele cu lungimi mari se pot curba sau striinba. Indreptarea se poate executa la cald sau la rece, in funetic de dimeusiunile arborilor si de posibilitatile locului de muned ; — centruirea, executata la arborii de lungime mare. Forma ginrilor este conform STAS 1361-73 (fig. 6.5). Gaurile de centrare trebuie si satisfact urmatoarele cerinye : — si fie coaxiale intre ele si s& corespunda eu axa semifabricatului, pentra a asignra un adaos de preluerare minim ; — si aibi conicitatea identicd en cea a virfurilor de centrare ale masinii pe care se preluereaza reperul ; — sii fie identice la toate semifabricatele din acelasi lot : — dimensiunile si fie corespunzatoare, pen- trn ca greutatea piesei si nu produck strivirea Virfurilor masinii-unelte. Arborii tubulari de dimensiuni mari, avind Fig. 6. _virt' spec! diametrul interior mai mare de 10 mm, se fixeazé tra centrarea arborilor tu- bear ee ae bulari, cu ajutorui viefurilor speciale (fig. 6.6). ‘stalatil electromecanice. Constructll de masini si aparate electice — ed. 344 33= strunjirea pentru decojire sau degrosarea brut, efectuata in seopul climinivii diferitelor neregularititi ale suprafetei exterioare a semifabrica~ tului; se executi pe masini cu un grad de uzuri mai accentuat, care, de obicei, nu se mai intrebuinteazi la alt gen de prelucrati — sudarea nervurilor (la arborii en nervuri sudate) eu ajutorul instala~ iilor automate pentru sudare ; — delensionarea, in vederea omogenizirii structurii interne a mater lului, prin eliminarea tensiunilor interne rémine de la sudare. Operatia consti, de reguli, in fnedlzirea semifabricatului in cuptor, la temperstura de 600...800°C, urmata, apoi, de ricire lent’ ; — redificarea gaurilor de centrare, dack se consiati eX acestea 1 pund cerin{elor pentru care au fost create. mai 6.1.2, PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE ‘A ARBORILOR Pentru ilustrarea oper arbore, din punet de vedere con afiilor tehnologice se va alege cel mai complex uctiv, si anume eu nervuri sudate © opera ul tehnologic de prelucrare se rezumi la: — Prelucrarea prin strunjire care cuprinde, grosare si strunjirea de finisare. Strunjirea de degrosare se alege in functie de forma constructiva si de dimensiunile arborelui, de mumirul de buea{i ale lotwhui de fabrica pectiv, de sistemul de productie (de unicate, in serie, in masa), de adao de prelucrare, de utilajul existent, de regimurile de prelucrare ete. Aveasti Lari ae in vedere indgpintere adaasale de prokee oe vizeazi prea mult calitatea suprafefei; de aceea se efectueaz’ pe masini cu un grad de uzwi mai mare, Preluerarea prin strunjire de degrosare a arborilor in trepte se poate iile pregititoare efectuate, proc in general, strunjirea ile realiza in| mai multe variante (lig. 2 2 , 6.7, a, b, c). é In varianta a, treptele 71, 2 si 3 se S strunjese separat si succesiv, ineepind cu nici, in care caz adgesul sint > — |. treapta cca mai de preluerare si inearearea masini mari. in varianta b, treptele se execu strunjirea fiecirui diametru suecesiv. in- cepind. cu diametrul cel mai mare; in acest caz, adaosul de prelucrare rearea masini sint- miei, Varianta ¢ reprezinti o combin intre cele doud variante a Strunjirea de finisare, la anumiti ax- hori mijlocii si mari, este precedata strunjirea de semifinisare, Atit operatia de semifinisare cit si cea de finisare se pot executa pe aceleasi masini-unelte si i metode ca si strunjirea de Fig. 67. Variante ale divizérii PO adaosulul de prelucrare, prin acel 34degrosare. Tobusi, i vederea obtinerii preciziei dimensionale si de forma a su- prafetelor corespunzitoare, precum si a unei rugozita{i impuse, se recomanda ca i chiar semifinisarea si fie exe- sional mirit: — Prelucrarea canalelor de pand. In ds asamblirii pe arbore a pirtilor nbe (ale rotorului, in cazul ma- electrice rotative) din ansamblul respectiv, se utilizeazi pene, de obicei tc. pentru care in arbore trebuie analele respective. Operatia se executk pe masina de frezai. utilizindu-se o frezi-deget cu dia- Fig, 68. Diferite forme de canale de metrul cit litimea canalului de pani. pani: CF rC—“‘—COCO™OOC—C—s—COSOSCSsC‘C<‘(CCstrStttrt st singur% prindere a arborelui pe masa gentile. masinii-unelte, este indieal ca toate ca~ nalels de pana din lungul arborelui si fie coliniare (in acces avborelui). Atit penele eft si canalele Ior din arbore sint standardizate, Cele mai intnite forme de canale de pani sint reprezentate in figura 6. — Gdurirea si filetarea, In constructia unui arbore, giurirea si filetarea se intilnese destul de rar si anume cind fie se giureste Jocagul de pand pentru fixarea penci, fie se prevad giuri in orieare alti portiune a arbo- relui, in vederea fixirif cu cleme prin suruburi a unor piese anexe necesare la ssamblare. De cele mai multe ori, aceste operafii se realizeazi in atelierele de montaj si pot fi omise deci in cazul de fata. Rectificarea arboriler. In vederea oblinerii unei prec si parte a superioare si a ‘grad superior de rugozitate a suprafetelor de imbinare, pentru a muri av in exploatare, se executi rectificarea suprafetelor ear ut, este o operatic de finisare ce se realizeazd eu disciri abrazive. Rectificarea presupune existen{a unor aliaje pentru acest scop si luarea unor masuri suplimentare la realizarea desenuli de arbore, 62, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CARCASELOR 6.2.1. GENERALITATI nologia de fabrieatie a careasei ridic probleme foarte dificile. Datoriti formelor constructive, la caleulul careaselor apar difieultagi foarte mari pentru projectanti, De cele mai multe ori acestea se rezolvi adoptindu-se mai intii forma constructiva a careasei si apoi efectuindu-se verificarea ei. Din punetul de vedere al eonstructiei si al procedeului de fabricatie at, eareasele pot fi: — carease turnate, sudate si stanfate ; 35Fig. 69, Carcasa turnata cu nervuri si buzunare de récire (sectiune). — carease pentru masini ori i masini verticale ; ~ carease pentru scuturi portlagir si pentru lagire separate. Carcasele turnate (fig. 6.9) se executi din font& si otel — la masini curent continun — sau de aluminiu — la masinile mici, intregi sau jum (din dou bucati). In general, ele se utilizeazi la masini de pnteri miei si mijlocii, in productia de serie, data find productivitatea lor mare, adica acolo unde se poate justifica realizarea modelului, cunoscindu-se eh es: destul de ridicat costul acestuia. Careasele jumelate, pentru masini mari, se folosesc in situatii impuse de conditiile de transport pe calea feats, de montaj, sau de insulicienta capa- citate a cuptorului de topit otel si a oalelor de turnare, 7 Carcasele turnate sint preferate mai ales acolo unde constructia este ex nervuri si buzunare (cavitali) de racire (fig. 6.9), impuse de gabaritele reduse ale masinilor, in scopul miririi suprafeyelor de evacuare a ciildurii din masini Ca dezavantaje ale carcaselor turnate din fonti si otel se pot mentiona : greutatea mai mare ca aproximativ 30% decit a celor sudate (grosimi de pereti mai mari si mai neuniformi), posibilitatea aparitici rebuturiior procesul turnirii ete. Carcasele sudate (fig. 6.10) le-au iulocuit pe cele turnate, rezolvind a problema constructiei earcaselor mari, Ca avantaje ale carcaselor sudate, in comparatie cu cele turnate, pot fi mentionate : disparitia rebuturilor, reducerea greuta{ii cu aproximativ 30%, simplitatea prelucririlor mecanice ete. Constructiv, carcasele sudate pot fi simple (fi ricire (fig. 6.11). Carcasele stanjate se utilizeaz%, in special, la aparate electrice, la electro~ magnefi, la transformatoare de misura ete. de ate 6.10) si cu fevi 36Fig, 6.10. Carcas sudati (sectiune). Fig. 6.11, Carcasé sudata cu fevi. Carcasele pentru masini verticale sint previzute la partea inferioara ca © flansi puternic, pentru a putea sustine fatreaga masin& si pentru a fi prinst de fundatie. Carcasele pentru scuturi portlagire trebuie astiel construite ineit s& sus- find intreaga greutate a masinii. Carcasele pentru lagdre separale trebuie si sustini numai greutatea statorului. 6.2.2, PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A CARCASELOR In comparatie cu arborii, careasele se prelucreazi in conditii mult mai ficile, deoarece suprafetele interioare sint mai greu accesibile, pozitia Jor fiind diferiti, in cazul unor lungimi mari, nu se poate asigura o rigiditate suficicnt{ si o ghidare corecti a sculei. De asemenca, nu intotdeauna se poate asigura 0 ricire suficienti a sculei, iar evacuarea agchiilor, este de foarte multe ori dificil. Principalele suprafele ale careasei care trebuic prelucrate sint: suprafala interioard (alezajul careasci) in care se fixeaz& pachetul de tole, suprafefele frontale, cu care scuturile vin in contact direct, suprafelele pragurilor de asezare a scuturilor, si suprafefele Lilpilor de sustinere, in general, ca baze de prelucrare a careaselor se pot folosi, de la caz la ca, oricate din suprafetele amintite mai sus. De obicei, inst, supra- fetele cu care se incepe procesul de prelucrare sint suprafa{a interioard si suprafafa tilpilor. In primul caz, careasa se preluereazi pe strunguri verticale (carusel), situatic in care piesa excenti miscarea de rotatic, iar cufitul misearea de avaus. In cel de-al doilea caz, se preluereazi tlpile carcasei, se fixeazi talpile prehuerate pe masa masini de alezat si apoi se strunjeste alezajul carcasei. In aceasth situafie, piesa exeeuti migcarea de avans, iar cutitul miscarea de rotatie. Modul de strunjire interioarA se alege in functie si de utilajul existent, ins varianta cea mai freevent folosita este accea care Incepe cu suprafeta interioara. 376.3, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A SCUTURILOR 6.3.1) GENERALITATI Scuturile sint pirjile din masina electrici nee: a b hin&rii rotorului cu statorul. Ele se utilizeaz’, de obicei, la Fig. 6.12, Forma pragurilor de asezare a scu- imasinile al ckiror diametru © turilor pe carcasd : re im rior al miezului ma © — agulasre pe interior; 8 — ghidare pe exterior. stator nu depiseste circa 1,1 m, Condifia tehnologic’ de bazi a scuturi aceea de a asigura concen- tricitatea rotorului cu interiorul statorului. Din aceasti caus’, un scut tr buie si fie suficient de rigid si sa fie prelucrat cu respectarea conditiei de concentricitate, Seuturile se executa de obicei, turnate (din fontd si ofel) gi sudate. In general, forma constructiva a scuturilor este dictati de tipul de lagir folosit (cu alunecare sau cu rostogolire) si de tipul coustructiv si de ven- tilatie al masini. Dupa tipul lagirelor, scuturile pot fi: eu lagire eu alunecare (fig. 6.13), a ciror realizare (formare, turnare, prelucrare) este mai dificil datorita prezentei camerei pentru wleiul de ungere, si eu lagiire cu rostogolire (rul- men{i) — cele mai utilizate, realizarea lor nepunind probleme deosebit: Dupit pozifia lor pe masind, se deosebese ; scuturi pentru partea trac. fiunii (a capului de arbore) si scuturi pentra partea opus’ tractiunii, Dupé felul de imbinare cu carcasa, scuturile pot fi: cu praguri de asezare exterioare (v. fig. 6.12, B) si eu praguri de agezare interioare (v. fig. 6.12, a). 6.3.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A SCUTURILOR Procesul tehnologic de prelucrare a seuturilor depinde atit de forma si dimensiunile scuturilor cit si de existenja utilajului si de conceptia tehnologica. Una. din conditiile de baz pe care trebuie 5-0 neasci un seut este ca bataia prafetei pragurilor de fmbinave e' unde se introduce lagirul, si fie mici. Accastit itie este pe deplin asigurati dack seutul se prelu- creazii eu dispozitiv de centrare si ghidare pe una din suprafete sau din aceeasi prindere, si daci este suficient id, astfel ineit dupa desprinderea lui din universal sau_dispozitiv si nu se deformeze, Procesul tehnologie de prelucrare a unui scut, de exemplu, turnat din font, cuprinde urmitoarcle operafii: fndiopet tn eect — Strunjirea I (degrosare +- finisare). Se prinde seu- ewinel de ungere + tul cu spatele (partea bombata) intre bacurile platoului seut ; 2 — port- 1 strungului vertieal si se strunjeste fafa flansei, cu dia- Paler 3.3 = inel de indepli- Fig. 6.13. Palier 38metrul exterior al umiarului de asezare pe carcasi; se strunjeste peretele exterior, apoi se finiseaz fafa butucului la cota si, in stirsit, se strunjeste interioral butucului (unde se introduce rulmentul) la care se lasi adaos de preluerare de 2 mm (pe razi). — Strunjirea a II-a (degrosare + finisare). Se intoarce scutul eu partea concavi pe platou si se strumjeste (degrosare) cea de-a doua fafi plan& Ta butuc, apoi se strunjeste (linisare) interiorul butucului. — Strunjirea a Il-a (finisare). Se fixeaz’i si se centreaz’ dispozitivul pe platoul strungului, se intoaree scutul cu concavitatea in sus si se cen- ireazi pe dispozitiv, apoi se strunjeste partea frontal’ si diametrul suprafefei de asezare pe carcasi si peretele interior al scutului. — Trasarea (se executa acolo unde nu exista dispozitiv). Se asazi sextul pe masa de trasat si se tr A giurile prevazute in desen, apoi se pw teazi trasajul pentru control. — Géurirea I. Se agaza scutul pe masa maginii, se monteaz’ dispozitivul de giurit (dacd exist’) pe flansa scutului si se exeeuta giurile pentru su- ruburile de prindere pe carcasi, precum gi cele doud giuri pentru extractie, dispozitivul de giurit pe butue — Gaurirea a L-a + tamarea. Se fixeazi gi se executh giurile pentru fixarea c&pacelelor gaurile la ferestrele de Vizitare si ventilatie si lamarea giurilor de prindere pe careasi. — Frezarea I + a U-a. in vederea frezarii ferestrelor eliptice de vizitare a intrefierului masinii, se execut&, succesiv, cele trei ferestre cu desprinderea si prinderea din nou’a scutului dupi fiecare fereastri. Cea de-a doua fre- zare este cea de la fereastra de ventilatic. © alt& varianti de preluerare a scutului este aceea in care acesta se fixeaz’ prin orificiile de vizitare a Intrefierului pe platoul strungului cu suru- buri de stringere, suporturi si plici de fixare. Operatiile de prelucrare sint = — Sirunjirea I (degrosare + finisare). Se strunjese suprafaja si wmérul flansei scutului impreuni cu elezajul si fata butucului pentru rulment con form desenului cu adaos de finisare. Se finiseazd din aceeasi prindere (dupa ce s-au slibit prezoancle pentru a se evita eventualele deformari ale seu- tuluj) aceleasi suprafete care maj inainte au fost degrosate. Operatia se exe- euti cu un span mai mie si treceri mai multe deci efort de aschiere mai mic. — Strunjirea a TI-a (degrosave—finisare). Se intoaree scutul (eu conea- vitatea in jos) si se executi degrosarea si finisarea suprafetei butueului (rimasi neprelucrati din operatia anterioara). Restul operatiilor — trasarea giurirea, lamarea si frezarea — se executii in mod identic cu cele de la varianta anterioar’. Pentru masinile miei si micromasini, nu mai sint necesare dispozitivele si ancorele de prindere pe masina-unealt’, deoarece manevrarea lor este mult mai usoari, jay rigiditatea seutului mai mare. De asemenea, la aceste masini ce se fabric, de regula, in productia de mast, mecanizarea si automatizarea procesului tehnologic de prelucrare se pot realiza mult mai usor, aga cum, de altfel, se procedeazi in majoritatea fabricilor constrnctoare, ODSERVATIL 1, $i la seuturi, ca si ta carease si arbor, dupa flecare operatic, precum si int final, att Joe controlul intermediar si cel final. 9. Regimurile de agehiere, S.D.V.-urile necesare, norma de timp ete. sint precizate tn fisa Lchnologici a seutului. 396.4, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A LAGARELOR 64.1. GENERALITATI Lagirele sau reazemele masinilor electrice suporta greutatea rotorului, a fortelor care apar la rotoarele ne~ cchilibrate. si a for{elor provocate de atractia magnetic unilateral’. La masinile orizontale, rolul rea- . 6.14, Palier pe suport (exterior): zemelor de sustinere revine palie- 1 — corp: 2 — capac 3 — cuainet + r, iar la cele verticale, lagare 3 sR ndeagontthe 27 EM relor, iar la cele verticale, lagirelor de ungere. axiale san erapodinelor (pentru ma- sini mari). Lagarele pot fi eu alunecare (cuzineti) sau cu rostogolire (rulmenti). ‘rele cu alunecare pot fi exterioare, pe suport (fig. 6.14), folosite la nile mari, sau inglobate in scut (fig. 6.13), folosite la masinile mici si mijlocii. Lagarele cu alunecare nu pot suporta si sarcini axiale, pe cind cele cu rostogolire, chiar daca nn au fost realizate in acest scop, pot suporta si asemenea sarcini, care pot aiunge pind la jumétate din sarcina radial admisibila ; datorit& acestui fapt ele sint utilizate la masinile mici si mijlocii verticale, OBSERVATID Oricare ar fi tipul de lagir folosit, el trebuie si asigure urmitoarele conditi — rexistenti corespunzittoare ; realizarea ungerii cerute ; rieitea conventabild ; etanjarea scurgerii lubrifiantilor ; — posibilitatea pornitii masini dupa 0 oprire Indetungata ; = Tealizarea unui joc radial, foarte important mai ales la masinile eleetrice asinerone Ja care intrefierul este inic. La maginile cu arborele vertical, de puteri mari, sarcinile axiale sint pre Inate de crapodine, iar eventualele sarcini radiale sint suportate de palierele de ghidare sau de conducere. La masinile orizontale de puteri mici si mijlocii se utilizeazd cu succes lagirele pe rulmesti (ig. 6.15 si 6.16). O deosebita atentie trebuie acordata sistemului de are arulmentilor. Elementele de etansare a rulmentilor trebuie si ieace si sigure, de- oarece de ele depinde foarte mult capacitatea de functionare a rulmeniilor. Ele au rolul : protejezt prafului si a umiditatii ; — si inlature scurgerea unsorii din lagirul in care se afli. montat rul- mentul, in timpul functionarii masini. Scurgerea unsorii din corpul lagirului duce, pe de o parte, Ia un consum inutil de lubrifianti, iar pe alti parte provoaci ineilzirea rapidi a rulmentilor, urmati de scoaterea lor din funcfiune. Etansirile pot fi diferite sisteme si constructii, dintre care se amintese: — elansarea cu garnituri (fig. 6.17), confectionate din diferite materiale, care si reziste in contact cu lubrifiantul ; clansarea cu ladirin{i (fig. 6.18). impotriva p&trunderii corpurilor straine, a rulmentii 40Fig. 6.15, Lagire de rulare cu bile (partea opus trac- ‘huni : 1 seut ; 2 — incl labirint in- favor) en 3 ‘eapac ox yolator vac 10 — simub ; In — $nel Javiring exterior: 12 — sie guranta ;-13— plouta. Fig. 616, Lagir de rulare cu role (partea tractiunii) : 1 seut; 3 —capne interio: capac exterior | 7 2 — Snel labirint inter: = rulm ent ou role exteior : @— inel. Jebiei Surub hexagonal; 8"— gu wa hove ab de fixare. Fig, 6.19. Cuzinetul palierului. 4l6.4.2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A LAGARELOR Suportul lagirului. Corpul 7 (v. fig. 6.14) si capacul 2 sint turnate din fonta, cu modele separate ; preluerarea lor comporti urmatoarele operatii : — frezarea suprafefelor de imbinare a corpului cu capacul, care se face in trepte, pentru o imbinare si o ghidare corecte — géurirea, vespectiv filetarea in vederea fixirii celor doua repere ; are (cilindrici sau sferici) pentru mon- — strunjirea suprafejei interi tarea cuzinetului ; — frezarea suprafetei talpii suportului la cota inal{imii. Cuzinefii (fig. 6.19) sustin arborele prin fusurile sale. Se confectioneazd din fonta, bronz sau ofel si se captusese pe suprafaja interioar’ cu material antifrie}iune. Cele mai folosite materiale anti Fonta, care este cea mai iefti calititile : — fonta cenusie, folosi — fonta modificaté ; — fonta aliatk cu crom, nichel si cupru, cu calitifi antifrictiune sup. rioare. Aliajele antifricfiune pe baci de aluminiu (90% oluminiu, 8% stanin si nichel, iar restul cupru, zine, mangan, siliciu, fier ete.). Aliajele antifricliune pe baz de cupru (bronzurile), de urmitoarele calitay — bronzul cu staniu ; bronzul eu aluminiu ; — bronzul eu plumb ; — bronzul eu zine, Materialele metalo-ceramice care se obtin prin presarca la’presiune mare a pulberilor metalice (fier sau bronz cu grafit (1,5—5%). Materialele plastice, cum ar fi: cauciueul, sticlotextolitul, lignofomul si altele. tiune sint urmitoarele : ca material antifricfiune folosindu-se iteze si presiuni specifice mici; Compozifia pe bazi de staniu si plumb, de reguli cea mai utilizata la masinile electrice de puteri medi si mari, Ea se toarn& pe suprafata interioara a cuzinetului fntr-un strat super! de diametrul si solicitarile lagirului. ial a (fig.6. 20) care depinde Procesul tehnologie de pretu- crare a cuzinelilor este urmiatorul: "= frezarea suprafefelor pen- tru imbinarea celor douk parti (cave se face in trepte) ; — gaurirea si filetarea pentru area celor dow parti ; - strunjirea suprafetelor in- terioari si exterioara ; — strunjirea canatetor radiate (interioare) pentru fixarea com- ozitiei conform exemplelor din 6.20. Exemple de fixarea materialului POMC! ¢ Cy antifictiune pe cuzineti, figura 6.20; 42+ — mortezarea-canalelor: axiale (pentitt fixarea compozitiei) ; — decaparea supratetel interioare in vederea cositoririi ; — cositorirea suprafelei interioare pentru aderarea cit mai buna a com- pozitiei 5 — turnarea compozitici ; — strunjirea supratetei interioare (2 comporitici) sia canalelor radiale; — frecarea canalelor axiale, cave, impreuné en cele radiale, asigura un- gerea suprafetelor in contact (a fusului si a cuzinetului). 65, TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CUVELOR Gi SCHELELOR TRANSFORMATOARELOR 65.1. GENERALITAT! Cuva este ansamblul constructiv al transformatoarelor si aparatelor electrice, de 0 deosebit& importanta, datorit’ problemelor multiple pe care Te rezolvi: sustinerea si protejarea partilor active (miezul si infésuririle), sustinerea pe capacal ei a principalelor anexe (izolatoarcle, bornele, conser- vatorul si aparatele de protectie), precum gi ricirea partilor active prin cir- cularea wii agent de ricire, eel mai folosit find uleinl de transformator. Din puuctul de vedere al rolului functional, deosebirile intre cuvele trans formatoarclor si cele ale aparatclor electrice sint de neglijat, constrectiv insi, ele se deosebese, cele ale trarsformatoarelor punind chiar probleme in ceea ce, priveste partea extericari (radiatoarele), cea care trebuie sk rezolve ricirea pirfilor active. 6.5.2. ELEMENTE COMPONENTE ALE CUVELOR Elementele Ge ridicace, numite si urechi, servese 1a 1i produs — cuva, miezul plus wieiul — si sint sudate pe peretii cuvei astfel incit solicitérile ce apar la ridicare, si fie preluate de nervurile speciale de consolidare. Rama superioari, Cuva so constreieste la partea sa superioara en o rain’ necesard atit consclidirii ei, eind este pling cu ulei, f prinderii capacului de cuva. Rama superioari se executi in’ general din ofel profil cornier eaisuport pentru garnitura capacului, Diménsiunile cornicrului stat in functie. de puterea, respectiv de mazimea produsului si sint cuprinse aproximativ intre 40 x 40 x 5 mm pind la 100 x 100 x 12 mm. Capaeul se executé din tabli groasi consolidat cu nervuri (dacd este cazul).’ Legitura dintre capac si purtea decuvabilé este de regula .rigid’, deoarece prézinth avantajul posibilitatii legarii infasurarilor la izolatoarele de trecere si la comutatorul prizelér de reglaj Fundul euvei este astfel construit, fucit si suporte greutatea maxima a produsului (partea decuvabili, wlei, cuvs) atunei cing acesta este sus- pendat — asamblat complet — in cirligel podului rian}, Dac& se consider’ necesar, fundul cuvei poate [ consolidat cu nervuri din profile de ofel sudate de acesia. De asemenca, consolidarea lui se mai poate realiza prin fixarea cdrueiorului eu sudura de cuva. In aceasta situatie it sh capac, 43(a fixar' cuvei, trebui a earuciorului. Carucioral serveste la transportul produsului si este realizat dintr-un cadru de ofel profil U, fixat pe patru roti. Caruciorul poate fi sudat de fundul cuvei — la produsele mici — sau demontabil — la produsele mari. Conservatorul se foloseste la majoritatea transformatoarelor, prezenta lui rezolvind probleme importante, cui ar fi: reducerea suprafetei uleiului in contact cu aertl inconjurator, preluarea variatiilor de volum datorita temperaturii uleiului, reducerea absorbjiei de umiditate si imbitrinirii uleiniui. Conservatorul se exeeuti, in general, sub formi otel, cu grosimea de 1,5—3 mm, cu un fund, de obice a putea fi curitat la interior. c&ruciorului de cuva), imbinarea-prin suduri a perefilor cu fundul si suporte pe ling’ intreaga greutate a produsului si pe aceea ilindricd, din tabli de demontabil pentru 6.5.3. CLASIFICAREA CUVELOR nea produsului, cuvele se executi fn mai multe va- mportante sint: din tabla netedi, din tabla ondu- tip clopot si cuve cu deschidere laterali Cuve din tabld netedd. Acestea se executd pentru transformatoare si aparate clectrice mici, acolo unde nu este necesari marimea suprafefei de ire. Constructia este realizata din tabla de ofel, a carei grosime variaz& ~~ in funetie de mrimea produsului — intre 2—3 mm pentru peretii late- 3—4 mm pentru fundul ew Cuve din tabli ondulald. Transformatoarele cu puteri cuprinse intre cirea 100-1600 kVA precum si aparatele clectrice de puteri mijlocii necesita cuve eu suprafat& de ricire marit&, realizat’ prin ondularea peretilor cuvei (fig. 6.21). Folosirea acestui tip de cuvi este determinati si de alli factori cum sint: inilfimea ondulelor, care poate ajunge pind la 300 mm (depasirea in functie de mari riante, dintre care mai lata, eu fevi, ew radiatoar 21. Forme caracteristice de ondule : — traperoldale ; 0; g=200 Fig. @ — dreptunghtutar eimenstun! caracteristice in msi 44aceatei valori conduce la deseresterea cantitiii de calduri evacuatz), zistenta relativ mick la cresterea presiunii interioare, imposibilitatea usedrii sub vid a transforimatoarclor si aparatelor electrice, folosirea unei anumite calitati de tabla ete. uve cw fevi. Cuva cu fevi are avantajul cd rezisten{a ei mecanici este mai mare {afi de accea a cuvei din tabla ondulata; suprafata totala a euvei poate fi micsorataé cu circa 25%, micsorare care nu realizeazi eco- nomii de greutate din cauza grosimii perelilor, {evilor, grosimi ce variazi inire 1,25 51 1,75 mm. Se folosese tevi sudate deoarece sint mai iefline decit fevile trase. In aceasta constructie fevile nu trebnie si fie montate prea aproape unele de pentru a asigura eficienta necesara de racire (de exemplu, pentru fevi cx J 35 mm distanta este de 20 mm, iar la fevile cu ZF 50 distanta este de 25 mm). Numérul rindurilor de tevi mu poate depisi 5—6, altfel sistemul devine ineficace, acrul rece nemaiputind patrunde priatre ele. ) variant a cuvelor cu fevi sint cuvele cu lire, care se deosebese de cele ca tovi prin fapbul ci rindurile interioare nn sint indoite, realizindu-se astiel indltimi egale pentru toate Jevile, eficacitatea racirii find in aceastt situatic mai mare. Cuve cu radiatoare si cuve cu récitoare demontabile. Acestea se folosese fn special la transformatoare si forma lor depinde de puterea produsului: Ja transformatoarele de putere micd (pind la circa 1400 kVA) cuvele au forma dreptunghiulara si radiatoarele sint fixate prin suduri pe pereti; la transformatoarcle de patere mijlocie si mare, forma cuvei este ovala iar radiatoarele sint demontabile. Acest tip de cuvi permite uscarea transfor- matorului sub vid in cuva lui propric. Cue in forma de clopot. Cuvele clopot se deosebese de ecle obisnuite prin faptul c& locul de Imbinare a pArlii superioare cu cea inferioar’ mu mai sus ci jos, la fundul cuvei. Acest tip de cuvi prezinta marcle avantaj transformatorul se demonteazi mai ugor decil in toate celelalte cazuri. in acest caz, capacitatea de ridicare a podului rulant este mai micd, ca putind fi cel pugin egala eu greutat care este simfitor mai miek decit greutatea plrtii decuvabile in cazul celorlalte transformatoare. mentionat eX inaintea demon euvei rebuie clopot, este obli- firii, respectiv ridiearit euve ea uleiului. gatorie opera Ca dezavantaj se poate menfiona c& elansarea envei clopot se realizeazt mai geeu decit etansarea unei cuve normale, datorit% presiunii mari a ule- juisi care aefioneaz& asupra garniturii de etansare, de data aceasta dispusit ea de jos a cuvei. Pentru acest motiv uncle uzine constructoare su- deaz’ poretii cuvei de fundul acesteia, iar cind trebuie demontat trans- forimatorul, se taie cusitura sudata; dupa executarea reparatici se sudeaz de gol dia non. Cuve cu deschidere laterald. Sint situalii cind statiile de transformare nu dispun de’ poduri rulante si fn cazul reparafiilor nu se poate ridica partea decuvabila sau cuva. In aceasta situatie, cuvele se executa eu unul din pe- refit laterali demontabil. Pentru a’ demonta peretele lateral, se goleste mai intti weiul din cuva si apoi se desprind suruburile de prindere a peretelui. 45,1— grind’ de jug: 2 ‘ae presare § 6.5.4, SCHELA TRANSFORMATORULU! $i ASAMBLAREA El CU CUVA Schela constituie subansambinl compus din piese care servese pe de 0 parte la stringerea tolelor de jug, iar pe de alti parte la consolidarea fasuririlor, consolidare ce reprezinté una dintre problemele constructive de baz& ale tansformatorului. La unititile de puteri mici in care fortele axiale de scurtcireuit mu ating valori prea mari (citeva zeci de se folosese pentru schele construciti simple cu tiranfi, care pot servi la ridicarea transformatorului, precum $i la presarea fnfgurarilor. La transformatoarele de puteri mari, fortele axiale de scurteireuit pot ajunge la valori mult mai mari (chiar 1 MN). In aceasta situatie, constructia schelei se complic& si nu mai poate fi folosita simultan la ridicarea produsuiui si presarea infasurarilor. in prezent, pentrn presarea infisuririlor se folosesc frecvent dou va- riante : presaréa separati a fiecirei infésurdri si presarea infasurarilor prin. intermediul unui inel metalic comun (fig. 6.22). Este necesar ca schela transformatorului si fie fixat& strins de capac, care la rindul situ trebuie si se aseze pe rama superioari a cuvei — prin intermediul unei garnituri din material insolubil in ulei (perbunan) — de care se prinde ew suruburi si piulit In figura 6.23 este reprezentati schela unui transformator care este compusi din urmitoarele elemente: 1 — consola (profil U) pentru strin- gerea jugurilor ; 2_— traverse (profil U mai mic) care servese la sprijinirea in partea inferioari a piri decuvabile pe fundul cuvei, iar in partea, sx perioari pentru fixarea tiranjilor de sustinere ; 3 — tiranti necesari stri ger urarilor ; 4 — tiranfi de suspensie, care servese la fixarea capacului de scheli si la ridicarea transformatorului in macara. 46Fig. 6.23. Schela unul transformator. 6.6, MASURI DE TEHNICA A SECURITATI MUNCII LA PRELUCRAREA PARTILOR MECANICE ALE MASINILOR SI APARATELOR ELECTRICE La prelucrarile prin strunjire, ccle mai freevente cazuri de raniri si de arsuri se datorese agchiilor metalice, are se desprind in timpul prelucr&rii piesei. Pentru evitarea accidentelor provocate de agchiile metalice se folosese diferite mijloace de protecfie: ochelari, aparatoare individuale, ecrane si dispozitive de dirijare a aschiilor. Dispozitivele de prindere gi de fixare a pieselor de prelucrat (inimi de antvenare, platouri si universale de prindere etc.), care sint in migeare de yotatie, trebuie sa aibi suprafetele periferice netede. In cazul cind ac dispozitive au proeminente, ele se vor prevedea cu aparatoare ulare. La prelucrarile prin frezare, accidentele care se produc sint provocate de : aschii, unelte aschictoare (freze), piesele de preluerat, dispozitivele de prin- dere si organele in miseare ale masini. Pentru evitarea accidentelor datorit& aschiilor se pot utiliza o seric de dispozitive, care trebui satisfack urmiitoarele condilii : - si nu impiedice vizibililatea in timpul lucrului ; permit 0 manevrare ugoara — si nu necesite timp suplimentar pentru manevrare; s& permit& inlocuirea usoard a piesei si a fre: La preluerdrile prin rabotare, accidentele care pot avea loc aschiilor, bavurilor, muchiilor ascufite ale pieselor si ale cufitelo: In vederea evitarii accidentelor provocate de aschii, pe cutite se fi ane care le deviazA in directia laterala. La prelucririle prin gdurire, accidentele sint produse de — aschii sub forma de panglici rasucite (in cazul giuririi materialelor plastice) 5 — aschii fine (la gaurirea metalelor fragile) ; — organe de masini in miscare de rotajie (axul principal, mandrina, Durghial, organele de transmisie, dispozitivele de prindere a piesci). datorese az 47CAPITOLUL 7 PRELUCRAREA METALELOR PRIN TAIERE $1 PRIN DEFORMARE LA RECE 7.1, GENERALITATI In constructia de masini si aparate electrice mai mult de 50% din tetaiul de piese se fabrici din material sub forma de table, benzi sau profile spe- ciale. Aceste piese se pot obtine prin deformare cu detasare de materia) — tiiere efectuati cu stante — sav prin deformare plastica — indoire, am tisare, tragere ete. — efectuati cu matrite. Procesele tehnologice de slantare si de matrijare se earacterizeazi prin oarele — se prelucreazi materialele sub form& de table, benzi, profile speciale, bare ete. ; — se utilizeazi prese pe care sé monteaza scule de stanjat si de matriat. Procesele tehnologice de stantare si de matrifare au urmtoarele avan- taje fata de alte tipuri de prelucari: — productivitate mare, rezultind un cost scizut ; — pierderi de metal prin deseuri destul de mici ; — piesele obtinute sint interschimbabile ; — seulele au o durataé mare de functionare ; — utilajele folosite au o productivitate mare iar procesele de productie pot fi mecanizate si automatizate. Stantarea si matrifarea prezinti wrm&toarele dezavantaje : — sculele utiliaate sint complicate si au o duratk mare de exccutic — datoriti gradului mare de complexitate a seulelor. deci si costul ri- dicat — ele sint rentabile numai la fabricarea in serie mare si in masé ; — se utilizeaz oteluri relativ scumpe pentru fabricorea sculelor. ure ti 7.2. OPERATH DE STANTARE $I DE DEFORMARE STANTE $I MATRITE 7.2.1. STANTAREA Stan{area este o operatie de prelucrare mecanic&, prin care semifabricat] este taiat in dowd sau mai multe p&rli distincte, dup& un contur deschis sau_inchis. Ea se execut& cu ajutorul stanfelor. in cazul stant operatiile de thiere se pot executa prin retezare, decu- pare, forfecare, crestare, tundere ete, Relezarea este operatia de detasare a materialului din semifabricat, da; un contur deschis, cu inliturarea partii detasate. Decuparea este operatia de obtinere de piese plane sau de alt tip, prin detasarea materialului, dup un contur inchis. Perforarea este operatia de executare a giurilor, prin detas: pirti de material din interiorul piesei, dupa un contur inchis. 48Crestarea este operatia de detasare parfiali a materialului, dup: contur deschis, frd intaturarea pirfii detasate. Tunderea este operatia de inlaturare a marginii neuniforme sau a sur- plusului de material de Ia exteriorul pieselor. Procesul tehnologic de stantare este influentat de anumiti factori, si anume : dimensiunile si forma conturului de stanfat ; — duritatea materialuiui ; — jocul dintre poanson si placa de tdiere ; — ‘muchiile tdieloare ale placii de tdiere si ale poansonului ; - forma secfiunii transversale a gaurilor din placa de taiere ; ~ forma muchiilor tdietoare ale poansonului ; un — starea suprafete materialului. Forfa de tdiere se caleuleazd in funetie de sectiunea materialului ce se tanfeaz& si de rezistenta specific’ a acestuia la forfecare, adici : Fy = kAes, [da], ty sau Bede . F, = "A (ny, 7.2) 42 [kN] 1.2) unde: A este suprafata eonturului de taiere, in mm? — rezistenta specifick a materialului la forfecare, in daN/mm?; — coeficient care tine seama de eventuala stirbire a muchici toare, de jocul incorect realizat si de neuniformitatea rterialult Coeficientul k este in medic egal cu 1,253 relatia (7.1) se poate serie astfel : F,= 1,25 A ty [dal Pentru table, benzi si fisii de metal, suprafata conturului de tiere este dati de relafia : A in care: L este lungimea perimetrului piesei care se taie, in mm; S — grosimea materialului, in mm. Pentru semifabricatele rotunde (sirme, bare), suprafata conturului este Aart [mm], 7.5) unde d este diametrul barei sau al sirmei, in mm. In afara de forta necesara tiierii materialului, presa pe care se monteaz’ stanta trebuie si invingt si alte forte, cum ar fi: — forta necesari pentru impingerea piesei sau a deseului, prin placa de taiere ; — forta necesaré pentru invingerea rezistentei opusi de arunciitorul stantei ; — fora dezvoltata de placa de pres De reguli, in ealeule, aceste forte rezistente F, se consider entind 15% din forta de taiere (F, = 0,15 F,). ne asupra materialulvi ca repre- 4. —Instalatii electromecanice. Construefii de masini gl aparate clectrice — od. 941 49In felul acesta, fora ce trebuie s-o dezvolte presa pe care se monteazt stanta se determin’ cu relatia : Py = Fy + F, = 1,15 F; [daN}, (7.6) In scopul reducerii fortei de taiere, 1a stantarea tablelor de grosimi mai mari se folosese stante ale eiror poansoane sau plici de taiere au muchiile de taieve inelinate. Aceasta face ca poansonul, in momentul cind berbecul presei coboara, si nu ating’ piesa cu tot conturul (suprafata) dintr-o data, ci progresiv, ceca ce conduce la micsorarea fortei de taiere. De asemenea, cind suprafata conturului este foarte mare, ceea ce ar ne- cesita in cazul stantarii dintr-o data i putern (mare), este re~ comandabil si se foloscasch o stant cu actiune succesiva (v. fig. 7.2). in acest caz, fora presei se determina tot cu relatia (7.6) in care insii, forta de tiiere se considera cea pentru actiunea cu conturul de stantat cel mai mare. De exempiu, in cazul rondelei din figura 7.2, forja necesari a presei rezulla : F, = 115 Fp [aaN], 7) in care: Fun k-Ag*t, [daN] (7.7, a) forja de taieve corespunzitoare diametrului exterior D, al rondelei. Suprafata conturului exterior, conform relatiei (7.4) este : “D's [mm*]. Daca s-ar fi utilizat o stant bloc, atunei ar fi trebuit si se considere suprafata intregului contur (exterior A, si interior Aj). ‘Tipuri de stante. In functie de operatiile pe care Je executt, stantele pot fi: — cu actiune simpli ; & -— ou actiune succesiva ; — eu actiune combinata (includ si operatii de matritare). Stanfele cu acfiune simpld decupeazé dintr-o dat o figura cu conturul inchis de exemplu, gaura pentru ax in tola rotor) saw o erestitura (stanta cu pas). In timpul lucrului unei stante simple de decupat, tola rimine pe poanson, iar elementul decupat cade liber, prin gaura din placa de tai in timpul cursei de intoarcere, tola este scoasi de pe poanson de citre un dispozitiv special, numit arunedtor, incit 1a sfirsitul cursei stanja este pregitité pentru o noua actionare. In figura 7.1 este reprezentata o de decupat pentru tola stator. Pe masa presei se fixeazi, prin suruburi, placa de bazi 1, Fig. 7.1. Stanté simpli de jar pe aceasta, tot prin suruburi, placa de tru. crestéturd a ie secure eer). taiere 2. Pentru inkiturarea deplasarii plcii de 50 2tdiere in timpul lucrului, in ea sint previzute doud 3. Poansomul £ este fixat, prin stemuirea capitului stu superior necalit, in placa portpoan- son 5, fixata prin suruburi de placa superioari 7. Intre pla 2 portpoanson 7 se giseste placa de presiune 6, din ojel tratat termic, care Impiedici miscarea poansonului in timpul lovirii matritei. Pe placa portpoanson este montat, cu suruburile 10, aruncktorul 9, care poate glise lungul poansonului si este strins prin dowd areuri. Cind areurile se zi, aruncdtorul acopera mnchia tAietoare a poansonului cu 0,5—{ mm, Placa superioara se fixeazi in berbecul presei prin cepul 8, Uniformi- tatea jocului intre poanson si placa de ttiere depinde de precizia asezarii stanfei de presi, Tola ce se stante asaz& pe placa de taiere. La cobo- rirea poansonului, tola la inceput este apisati pe placa de tiiere 2 si apoi, are loc decuparea crestaturii. In timpul cursei ascendente a berbecului presei, mai intii poansonul din erestitura decupatk mn tola si dup& aceea, pe masura elibera uneiitorul se ridiek de pe placa de tiere. Arunciitoarele inlitura posibilitatea blocirii tolei pe poauson. Dupi fiecare lovituri, mecenismul de divizare al presei roteste tola cu un dinte, Stanfele cu actiune succesiv prin deplasarea succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului. In figura 7.2 este repreze © stanfi cu actiune succesiva, folosita la stantarea unei rondele. Stanta are dou poansoane de perforare J si 2: unul pentra conturu! interior si altul pentru cel exterior, distanta dintre ele find chiar pasul avansului, Dack ambele poansoane sint Ja acelasi nivel (partea punctat& a poansonului 2), atunei decuparea celor douk coniururi se face simultan, iar presa trebuie si dezvelte o fort mai mare. Dacd intre cele dowd poansoane existi o diferen{i de iniltime A > s (s find grosimea materialului), atunci decupirile se fae din lovituri succesive, presa, trebuind si asigure o forti corespunzitoare actiunii cu suprafata conturulul cea mai mare (v. relatia 7.7). si placa superioar’ ii arcurilor, pot exccuta mai multe operatii de stantare, Seasul IN 7 NX DD A VLA 4 5 a 6 Fig. 7.2. Stan} cu actiune succesiv 4 si 2 — poansoane ; 3'— opritor ; 4 91 5 — placi de talere ; 51~ Semitebricatul Lint “decopat Sensul Incepuiul ‘avansulut ambutisirit é Fig, 7.3. $tan{i cu actiune combinati pentru decupare si ambutisar = poanson de decupare si de ambutisare; 2 ~-fmpingator de extragere ; §—Spntor'; # net de stringere ; 5— placa de tiere ; 6—deseu ; 7 — banda de material ; § — piesa finit& (capac). Stanfele cu acliune combinala (sint incluse si operatii de matrifare) pot executa Jao curs a presei mai multe operatii: decupare, ambutisare, in- doire etc, In figura 7.3 este reprezentaté o stanfa cu aciiune combinata pentru stantarea unor capace. Imping&toarele si inelele de stringere sint acionate de un arc sau de dispozitive speciale montate la presi. Stantele cu actiune succesiva si combinati au o mare productivitate, insi reclama benzi lungi, sub form de colaci (rulouri) si avansul automat al acestora, find utilizate de preferin}d in cazul productici de serie mare saw de mask. Operatiile de stantare se exccutd pe pr . Acestea prezinti urmétoarele avantaje : — vitezi sporiti de lueru (rapiditate) ; - putere si precizie mare ; — dispozitive de actionare hidraulica, pneumaticd si clectrict, simple 5 — mecanism de automatizare 5 dispozitive pentru siguranta si protectia muncii. © raspindire foarte larga la operatiile de stantare au cipitat-o presele cu excentric, caracterizate prin vitezi ridicata de lucru, manevrabilitate usoark si simpli, putere de actionare redusi. In figura 8.12 este reprezentata o presi semiautomati pentru stantarea crestaturii, care lucreazi cu ayans automat, efectueazd numirul necesar de curse gi se opreste in mod automat. cipalele parti componente si modul de functionare a acestei prese sint aritate la stantarea pas cu pas a crestiturilor tolei normale pentru miezurile magnetice ale masinilor electrice rotative cu D, < 1100 mm, 7.2.2, AMBUTISAREA FAmbutisarea este operatia prin care semifabricatele plane se transform’ ‘in piese cave. ‘Ambutisarea se poate efectua : ~ far subtierea materialului s — cu subtierea materialului. Procesul tehnologic de ambutisare este influentat de o serie de factori. 52Forma piesei este principalul factor ce influenteaz’ ambutisarea si con- stractia matrifelor folosite la ambutisare. Astfel, piesele simetrice se ambu- tiseazd mai usor decit cele nesimetriee, care, in majoritatea cazurilor, n cesité executarea mai multor operatii succesive. Numérul de ambutisdri succesive este determinat de raportul dintre dimen- siunile piesei si cele ale semifabricatuluj, El va fi cu atit mai mare cu cit diametrul piesei este mai mic fata de diametrul discului din care se ambu- tiseaza piesa. In general, ambutisarea pieselor adinci este o operatie greu de executat, in mod obisnuit utilizindu-se ambutisarea succesivé, micsorin- du-se treptat diametrul si mirindu-se iniltimea piesclor, Raportul dintre diametrul piesei, rezultat in urma primei ambutisiri, si cel al semifabricatului poarta denumirea de coeficient de ambutisare si este dat de relatia : m =4<1, (7.8) Cooticientul de ambutisare poate fi exprimat si ca raportul dintre dia- metrele pieselor obfinute la doui ainbutisari succesive, adied : 1 (7.9) unde a, este diametrul piesei dup% prima ambutisare, in mm; d, -- diametrul piesei dup a doua ambutisare, tu mm; D, — diametrul semifabricatului, in mu. in practicd, valorile coeficientilor de ambutisare intre diferitele trepte de ambutisiri sint aproximativ egale (m = 0,5...0,7). La rindul sin, coeficientul de ambutisare depinde de alfi factori, cum ar fi: calitatea si starca materialului, razele de rotunjire a placii de ambu- lisare, forma piesei, precum si procedeul de ambutisare (cu sau fari plac& de apasare). Jocut dintre poanson si placa de ambutisare ave influenja foarte mare fortei de ambutisare si asupra calitiifii piesei. Un joe prea mare face piesa s% se obtina conicé si cutata, iar un joc prea mic face ca piesa si se subtieze, si apari crapituri in zonele solicitate, si se rupi si, in acelasi timp, si se mireasc& forja de ambutisare. Yaloarea jocului se alege in funcfie de grosimea materialului, In cazul ambutisirii cu subtierea materialului, jocul dintre poanson si pkica de ambutisare este mai mic decit grosimea materialului si se alege in fametie de calitatca acestuia J = (0,85... .0,65)s [mm]. ‘alorile mari se iau pentru ofeluri, iar cele mici pentru metale si aliaje neferoase. In cazul ambutisarii fari subtierea materialului, atunci acest joc este mai-mare decit grosimea materialului, In figura 7.4, a este reprezentat& o matrita de ambutisare fara subtierea materialului_ in timpul procesului de ambutisare. Poansonul J apasi cu forta F asupra tablei 2, asezati deasupra placii de ambutisare 3, iaintind in golul acesteia odata cu materialul care se formeaz din ce in ce mai mult, Pini se objine piesa cava dorita. 53.Pentru ca tabla si nu scape de sub poanson, respectiv si mu se deplaseze sau sa se formeze crite, se foloseste inelul-flansi 4; pentru a miesora con- centratiile presiunilor specifice pe muchia poanso- nului si a plicii de ambutisare si probebilitatea ruperii semifabricatului, se prevad racordiri ew razele Tp $i Tris In figura 7.4, este aritat aspectul cu formate la ambutisare. telor 7.2.3. FORMAREA PE STRUNG Formarea pe sirung (fig. 7.5) cousti din presarea tablei pe o plac’ de formare (forma) fixatk in platoul unui strung; apisarea se face normal, cu ajutorul unei pirghii articulate la ciruciorul stran- gului, care permite deplasarea acesteia in diferite pozitii de presare. Procedeul se aplici la semifabricate laminate din ofel cu grosimea pind la 1,5 mm si din aliaje neferoase cu grosimea Fasonarea poate fi e interioara (fig. 7.5, D). 7.5, a @) § 7.2.4, INDOIREA 7.4. Procesul de ambutisare. in diferite feluri pe anumite portiuni ale bricatului. La inceput, poansonul apasi lin asupra materfalulu de bazii si, apoi, incepe curbarea materialului in timpul tndoirii, straturile din interiorul indoiturii_sint comprimate, iar cele din exteriornl indoiturii se intind. ‘Asupra. procesuiui de indoire, care: in majoritatea cazurilor se dest soari la fel, indiferent de grosimea semifabricatului, influenteazi 0 serie de factori. Dintre acestia se enumeri : — direetia de laminare a semifabricatelor ; — raza minim’ de indoire ; — razele plicii de indoire pe care alunec& semifabricatul in timpul p. cesului de indoire ; — jocul dintre placa de indoire si poanson ; — arcuirea elastici a piesei dup& indoire 5 — forma piesei ce se indoaie ; — prelueriirile inifiale ale piesei sau ale. semifabricatulut. Indoirea se execut% pe masini de indoit universale, masini de indoit in muchie si prese de indoit. Indoirea tabelelor pentru constructia pieselor curbate (ovale sau circulare) se executé cu trei cilindri 1, 2, 2 (fig. 7.7), dintre care cilindrul 2 este 544 t Fig. 7.5. Schema formarii pe strun; Fig. 7.6, Schema Zormarea exterioara ; — formarea interioard ; ¢—unel- indoirii. te de presat ; d—formarea exterioara eu Tole. Ld Fig. 7.7, Masini pentru curbat é) on era! 7 2 , teglabil dupi grosimea tablelor. Pozitia lui poate fi la mijlocul dis- i dintre ceilalti cilindri (pentru indoit table mai groase de 2 mm) sau excentrie (pentru indoit table eu grosimea sub 2 mm). 7.3, MASURI DE TEHNICA A SECURITATII. MUNCIL LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN TAIERE $1 PRIN DEFORMARE LA RECE In cazul lucrului cu prese folosite la prelucrarile prin deformarea plastica a metalelor, majoritatea accidentelor care au loc se produc in spatiul de lucru propriu-zis (intre poanson si placa respectiva), datorita urmatoarelor cauze — introducerea miinii in acest spatiu pentru avansul materialului, scoa- terea piesei, Indepirtarea deseului ete. ;a — 5 === Fig, 78. Schema unui foarfece 1 nual pentru taiat tabla. — actionarea masini inainte de timp, ca urmare a imperfectiunilor mecanismelor de comanda ; — declansarea accidental’, prin lovirea pedalei, de cdtre alt mux in timp ce se manipuleazi piesa ; ~ defectiunile tehnice ce pot surveni in functionarea masinilor ; — transportul si depozitarea necorespunzitoare a stantelor si a mate- rialelor grele. De accea, ia cadrul atelierelor de prelucrare a metalelor prin stantare si deformare la rece sint necesare, din punct de vedere tehnic, urmato misuri de protectie a muneii (misurile care privese personalul de ¢ sint menfionate la cap. 8): — Inlocuirea muncii manuale prin elemente de automatizare a avansului si seoaterea pieselor din spatiul de lucru. — Folosizea sculelor si a dispozitivelor corespunziitoare ; acestea trebuic si indeplineasc& o serie de condifii, si anume : — si protejeze ambele miini ale muncitorului ; — dack se indepirteazi sau se defecteaza dispozitivul, masina poati functiona ; — si ajute la cresterea productivitatii muncii ; — in cazul reparatiilor, si fie usor demontabile ; s& fie simple si usor de executat. — Evitarea suprasolicitirilor presei, care pot deterio organe importante. — Dotaren presei cu limitatoare de curse in ambele sensuri. — Prinderea gi fixarea corespunziitoare 2 poansonului si a pli pective. cutie anumite ii ves zavea, pe cit posibil, mai mult a stanfelor de constructic inehisi. EXERCITI, APLICATIL 7A. © rondea cu diametrul interior de 9 mm si exterior de 18 mm este stantatii in tal de ofel eu grosimea de 1,5 mm. Si se caleuleze forta de taiere si foria pe care trebuie 5-0 dezvelte presa, in eazttl stanfiili eu o stanti-bloc, eunoseind c& <, = 4 000 daN/em’, Rispuns : 03,6 KN; 73,3 kN. 7.2, De eite ori se Mlcsoreazi forfa presei, in cazul rondelet din problema anterioari, cack stanfarea se face cn o slanfi cu actiune suceesiva ? Care trebuie si fie diferenta de inalfime intre poansoane ? Rispuns: 1,5 ori; A> — 1.5 mm. 7.3, 0 simi de otel cu diametrul de 6 min trebuie retezati la o foarfect manual. ca in, 80cm si F trebuie acflonath foarfeea dact f, = 20 em, I, a Rispuns :PARTEA A TREIA TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A PARTILOR ACTIVE ALE MASINILOR $I APARATELOR ELECTRICE CAPITOLUL 8 TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A MIEZURILOR MAGNETICE 8.1, GENERALITATI Miezul magnetic este una din partile active ale M.A.E., find suportul ‘al al fluxului magnetic. Un Mux magnetic total , mare, pentru a avea putere mare, se poate obtine pe dowi e: ~ fie luind o inductie iu fier By, mare -- la o sectiune dati; — fie luind o sectiuue a miezului Sy, mare — Ia o inductic data. Se prefer cresterea inductici in fier, cale mai economic’, limitat% ins& de calitatea materialului utilizat pentru fabriearea tolelor. entra confectionarea miezurilor magnetice se folosese materiale cu cabilitate magnetici mare — feromagnetice (fier, ofel, font ete.). confeetionarea miezului magnetic trebuie avute in vedere urmitoarele : — obfinerea unor caracteristici in functionarca M.A.E. (dictate de cir cuitel magnetic) superioare ; — folosirea unci tebnologii de fabricatie cit mai simple. ma 8.1.1, CLASIFICAREA MIEZURILOR MAGNETICE Miezurile magnetice se pot clasifiea dup& mai multe criterii, Dupa natura fluxului magnetic, se deosebese — miczurile magnetice pentru flux variabil in timp ; uuile magnetice pentru flux constant in timp, ului magnetic (corespunzitoare mie: 2 eunose douk eazuri de variatie a Mu dona feluri de magnetizivi), si aname — flux variabil in timp cu freevenfa curentului alternativ care-l pro- ¢ — magnetizare ciclicd — ca la transformatoare si aparate de c.a.; — flux variabil (ia_micz), ca urmare a rotirii miezului intr-un cimp constant In timp sau invers — magnetizare de rotatie — ca la je eleetrice rotative. Dupda forma materialului din care se confectioneuzi, se deosebese : — miezuri magnetice din tole (pentru flux variabil si constant) ; — miezuri magnetice masive (numai pentru flux constant). 57Dupa forma miezului magnetic, pot fi: — miezuri magnetice compacte (v. fig. 8.6) ; — miezuri magnetice divizate, din pachete cu canale de racire intre ele (v. fig. 8.7). 8.1.2, MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA MIEZURILOR MAGNETICE Se stie ci la trecerea fluxului magnetic prin miez prezinti importan(i douk elemente, si anume — solenatia, care produce cimpul magnetic ; — pierderile ce apar in miezul magnetic. In constructia miezurilor magnetice trebuie ca s ducerii unui flux magnetic si fie cit mai mic& (consum de ener chiar pentru fluxuri mari. Pentru o anumita sectiune a miezului (Sp,), flux magnetic mare insea mad inducfie magnetic (By.) mare. In acest caz, pentru a obfine o solenatic mica, trebuie ca dupa enrba de magnetizare a materialului din care este confectionat miczul B = {UJ — care este o caracteristic 2 materialului — pentru inductia din fier Fre si rezulte o intensitate a cimpului magnetic H mica (eurba 1, fig. 8.1) Pierderile in miezul magnetic — mumite pierderi principale in fier — apar numai in cazul fluxurilor variabile, datorita curen{ilor turbionari din tclele miezului — pierderi prin curenfi turbionari — si datorita fenomenului de histerezis — pierderi prin histerezis, Pierderile prin histerezis sint proportio- nale cu aria eiclului histerezis. De obicei, aceste picrderi se caleuleaz& global cu relatia: lenatia neeesara pro- redus} ya 'pProjs0" (S) *Bre Gee (W], (8.1) Proj Sint pierderi specifice (W/kg), reprezentind pierderile peutra 1 din miezul magnetic la freeventa de 50 Hz si induetia de 7 iu Wikg 3 freeventa de variatic a fluxului magnetic din micz, In Hz: inductia magnetici in miez, in T; masa portiunii din miezul magnetic in care se caleuleazi pier derile, in kg (masa neti a fierului) ; coeficient (tehnologic) de majorare a pierderilor in fier, rit’ confeclionarii miezului magnetic din tole. Hy Ha Hy 7 Fig, 81. Curba de magnetizare Fig. 82, Arla ciclului histe- ‘B((H), a materialului. revi. 58Pentru magnetizarea ciclic& f este chiar frecventa curentului alternativ care 0 produce, iar pentru. magnetizarea de rotatie : r _ [Hz], (8.1, a) und p este numirul de perechi de poli ai masini; — turatia, in rot/min, Pierderile specifice (pio/) si curba de magnetizare B == f(H) sint carac- teristici de material si sint date direct de fabrica ce livreazi materialul pentru ouacea miezului magnetic. RezultA c& pentru obfinerea unor carac- ristici superioare ale produsului este necesar ca ~ solenatia pentru magnetizare si fie mici (clmpul H — mic); — pierderile specifice (pyq/59) s fie mici, (pentru flax variabil), ceca ce pate obtine prin utilizarea unui material caracterizat printr-un ciclu is cu o panta cit mai mare si o suprafajé cil mai mica. in acest scop, pentru confectionarea miezurilor magnetice se folosese eriale feromagnetice sub forma de table laminate (din care se fac tolele) sub forma masiva — turnate, laminate sau forjate. ‘entru reducerea pierderilor specifice, tablele pentru tole sint din otel t cu silicia (2—4% Si), numit si ofel electrotehnic slab aliat, mediu alist sau puternic aliat In functie de procentul de siliciu; grosimea lor este de U.8—0,35 mm (pentru transformatoare si aparate electrice) si de 0,5 mm (pentru masini rotative), Adaosul de siliciu reduce pierderile specifice in fier, insi mireste con ut cimpul H, necesitind um enrent de magnetizare mai mare. In « 8.1 este reprezentati curba de magnetizare B = f(H), procentul de siliciu find variabil (curba 1 cel mai mic, curba 3 cel mai mare), Tablele obtinute prin metode obisnuite la laminare se numese table de ote! electrotehnic (table silicioase) laminate la cald. Calitatile tablei sili- cioase laminate la cald sint date de STAS 673-67. ste tabla silicioast faminalt la rece in doud variante : — cu cristale orientate in directia liniilor de cimp magnetic (pentru redu- cerea lui H — deci a solenatici), utilizatf, in special, la transformatoare gi aparate electrice (unde liniile de cimp au o directie bine stabilita) si la maginile clectrice foarte mari (P > 100 MW), cu pierderi specifice pyojsy = =04—1,7 Wikg; — cu cristale neorientate, utilizati 1a masinile clectrice rotative, unde cimpul maguetie este radial, ew Pyoygy) = 2—3 Wikg. Pentru evitarea eresterii pierderilor prin curenti turbionari 1a miezul hetat, d torita seurteireuitarii tolelor, acestea sint izolate intre ele; fie dup& stanfarea tolei, sub forma de peliculi de lac, in cazul tablei laminate la cald, fie direct de fabrica furnizoare, sub forma unui strat subtire in cazul tablei laminate la rece. Rezult& ci tabla laminaté la rece, in comparatie cu cea laminata la cald, prezinté urmitoarele avantaj — pierderi spccifice (pyejsa) reduse ; — solenatie de magnetizare redusi ; — posibilitatea izolarii tablei cu pelicule foarte subjiri si uniforme. 598.1.3. INFLUENJA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE ASUPRA CALITATII MIEZURILOR MAGNETICE 8.1.3.1. Coefieientul de umplere (de impachetare) ky, Pentru miezurile magnelice masive, sectiunea neti a fierului Sp, (strabatuta de fluxul mag- netic) este egal cut aria geometries S, caleulatd eu dimensiunile miczute Pentru miezurile magn secfiunea neti a fievului Spe este mai mica deeit aria geometr lati cu dimensiunile miezului, Astfel : iS, calen de unde : So b si l, fiind dimensiunile geome Rye" bily ice ale miezului. Din relagia (8.3) se observa c& sectiunii nete de fier i se poate asocia © lungime neti de fier : Ize = Kepo'lye 8.3, @ Rezulta c3, pentru o utilizare eit mai rationalé a materialelor, este nece- sar ca valoarea Iui Sy. si fie eit mai apropiata de valoarea lui S, adick coeficientul de umplere ky, si aib& valoarea cit mai apropiata de 1. Factorii de care depinde ky. sint : — calitatea tablei sia stantarii tolei s — grosimea izolatiei tolelor ; — grosimea tolelor ; — forta de presare (Ja impachetare) a miczului. Neuniformitatea grosimii tablei si marimea bavurilor rezultate din stan- ca tolelor influenieazi negativ valoarea lui Kye. De asemenca, miximea bavurilor influcnfeazi nefavorabil si pierderile principale tn fier, C2 cit grosimea izolatiei este mai mare, cu atit ky, este mai mic.Valorile lui yy, in cazul izolatiilor uzuale, sint urmatoarcle = 0,87. ..0,89, tole izolate cu hivtie ; 0,92. ..0,93, tole izolate en lac, dupi stantare ; 0,95..,0,96, tole din tabli laminat& la rece; . = 0,96. ..0,97, tole neizolate. Coeficientul kgs creste cu grosimea tolelor si ct cresterea forfel de pe a tolclor la Impachetare. Fora de presare a tolelor este Jimitata, ins cresterea pierderilor principale a solicitarilor mecanice in elementele de consolidare a miezului. 8.1.3.2. Cocficientul de majorare pierderilor in fier iy. Experienta de f bricafie a ardtat c&, oricit s-ar respecta esare de in fier si tehnologia la miezurile magnetice 5 chetate din tole de tabla silicioa: é : derile principale in fier, reale, Fig. 83. Sectiune printr-un miez ‘ ae ns . impachetat din tole, mari decit ecle calewlate numai exp: ee 60derile specifice ale materialului (piq/s.), cu 0 cantitate corespunzitoare coe- ficientului de majorare k, (v. relatia 8.1). Factorii de care depinde k, sint = volumul si calitatea prelucrarilor tole 5 — calitatea izolatiei dintre tole ; = calitatea impachetirii sia preluerarii miezului impachetat. In timpul operatiei de stantare a tolei, dutorita efortului de tai care este supus materialul, pe o adincime de ca 0,4—0,6 mm de-a In conturului, se produce asa-zisul fenomen de ecruisare, adit irugerea retelei cristaline intime a materialului si, totodata, la tabla izolata, distru- gerea stratului izolant (conturul punctat din fig. $4). Ca urmare se produe eresteri ale pierderilor principale in fier, deoarece : — crese pierderile sp (Pio/o) in volumul de material ec: — evese pierderile prin curenti turbionari (dupa impachetare), dtc distrugerii partiale a stratului de izolatie a tolei. Din figura 84 se observi ck fenomenul de mare in special la miezurile mici, la eare adineimea de ecruisare devine procentual mai mare fat& de latura B a tolei, De aceea, la tolele en ¢ tale orientate se foloseste metoda de recoacere a tolei (dupa stanfare), care ajuti la reorientarea cristalelor in zona ecruisata, iar la cele izolate et oxizi, chiar Ja refacerea stratului de izolajie deteriorat (prin recoacere in almosferi de gaz). Calitaten izolatiei dintre dou cocficientul de majorare a pierderiloc in fier k,; datoriti izolatia tolelor trebuie si satisfaci urmatoarele cerinte : — si fie uniform’ si compacta (fri fisuri) ; ii fie cit mai subjire ; s& aib& rezistenti mecanicd si elasticitate corespunziitoare — si aibi proprielali termice (limita de functionare si coeficient de dilatatie) corespunzatoare, Datorité impachetarii din tole, intotdeauna dimensiunile finite ale mnie zului difer& de ale tolei propriu-zise prin asa-numitul joc de impachetare. provenit din intrelesarea tolelor (fig. 8.5) ; in eazul exemphutni dat (o cre taturd pentra masini clectrice) cl reprezint& diferenta dintre Kilimea cre: taturii stantate bf si latimea rezultati dup& impachetarca b,. De obicei, in cazul unei stantiri si impachetri corecte, acest joc de impachetare este de 0,1—0,2 mm si, de regula, se prevede In caleule. Dac& unul din cei doi factori nu se respect& (stantarea sau impachetarea), atunci jocul de impa- (stanta nisat s ita uisare are o influent mai tole dup% impachetare influenteazii direct acestul fapt, ae / Fig. 84, Fenomenul de ,ecruisare” la stantarea sau tdjerea tolelor (in tungul conturului) 8.5. Joc ‘Impachei fa ala ~ a va So 3| 6 Fig. 86. Miez magnetic compact: —careash (pentru stator) sau atbore eu nervurt (pentra rotor) ¢ 2 “ao tin , eessare jd tok eu degete | Fo pana sf N — nervurs, 2 piesa ae fixare a= nel de. pres: 3 = tol normala ; 6 — (old izolanta Fig. 8.7, Miez magnetic divizat : rotor) sau careas& (pentru stator) ; 2 — pies de 1 Ge presare si supore inzasurarc ‘sola cu dis Be tolh normala sf — tol terminala ; 8 — pana; Ne nervura. —arbore cu neryuri (pi wre. (de siguranta) ; 3 — Yanjort (eau cu degete) ; Fig. 88. Conturul Wrgit al cres~ taturilor pentru tole terminale si cu distanfort. ontyeut, reste ‘orale tural fotyen toler ingle Sa Bistantor astentor’chetare este mai mare si deci la aceeasi valoare a lui Uf rezulté pentru bg, dupa impachetare, o valoare mai mick ceea ce creeazd mari neajunsuri Ja bobinare (bobina nu mai intra in erest&itur’), Pentru readucerea lui b, la valoarea impusa este necesarii o ajustare suplimentaré a crestiturii; din aceasta cauzit insii tolele se vor atinge intre ele (pe suprafata ajustata) si deei va creste cocficientul de majorare a pierderilor in fier k,. Tata de ce, in general, nu sint recomandate prelucrarile mieaului impachetat (mai ales pentru fluxul variahil), Rezulta deci ci valoaven cocticientului de majorare a pierderilor in fler kp depinde in principal, de forma si de complexitatea portiunii din imiezul magnetic in care se produc pierderile principale m fier (la un contur mai complieat valoarea lui ky va fi mai mare si invers), Astfel, in conditiile actuale ale utilizirii nor tehnologii moderne pentru’ miczurile meguetice coelicientul k, are urmatoarele valoi — pentru masinile electrice rotative : — in dinfii miezului magnetic : kya) = 1,6...1,8; — in jugul miezului magnetic: kj.) = 1,25. 0.14 — pentru transformatoare si aparate electrice : — din tabla laminata la cald: ky = 1,07...1,15; in medie ky = 1.10; — din tabla laminat& la rece eu eristale ori 1,03, ntate 8.2, MIEZURILE MAGNETICE PENTRU MASINILE ELECTRICE ROTATIVE 8.2.1. MIEZURI MAGNETICE PENTRU FLUX VARIABIL Din aceasta categorie de miezuri fae parte : — miezul magnetic stator de Ia masinile de ¢.a. sincrone si asincrone care din punct de vedere constructiv sint identice ; — miezul magnetic rotor de la masinile de miezul magnetic rotor de la masinile de e.a. asincrone si sincrone eu poli inecali care se realizeazi din interiorul tolelor stator (vy. fig. 8.9), din motive tehnologice si cconomice. Aceste miezuri din punct de veden functional sint pentru flux constant (rotorul masinii sincrone) sau aproxi- mativ constant (rotorul masini asinerone la care freeventa fluxulni variabil in rotor este foarte mick fy = 0,4 — 1,5 Hz). In figura 8.6 este reprezentat un miez magnetic compact pentru stator, jar in figura 8.7, un miez magnetic divizat pentru rotor. De obicei tabla silicioasi pentru miezurile magnetice se livreazi sub form& de rulouri cu Litimea maxima de 1110 mm. Aceasta inseamna ci, din punct de vedere constructiv, este posibili obtinere unor tole din intregul pentru diametrul exterior maxim Dynes = 1100 mm (10 mm constituic adaos de prelucrare); pentru diametre mai mari este necesar ca circum- ferinja miezului si se realizeze din segmente de tole (v. fig. 8.22). 8.2.1.1. Miezuri magnetice pentru D, <1 100 mm (din intregul). Se con- sider cazul general cind din interioru! tolei-stator se stanfeazi in coutinuare tola-rotor (fig. 8.9). 634 te _ Sema impachelore salar Tolanormalit(tig. 8.9). (locas pond stole) Procesul tehnologic de fa- bricafie comport urmi- Locagpani rotor toarele operalii : Sono inpache- _,. ~ Debilarea care con- ne color st& in taierea din rulow a unor patrate cu latura L=D,+(6,..10) mm (fig. 8.10). Operatia se executi in dona etapet ‘tiierea in fisii cu ZL (in Iungul ra- le Layime joului) la masini spet a . de debitat ; Fig, 62. Toli normal stator si rotor, pentru taierea in pitrate cu ajutorul unei ghilo- tine automate. — $tanfarea cenirului fals, avind drept scop centrarea tolei pentru toate operatiile urmatoare. Centrul fals este un orificiu eu diametrul d=40—60 mm (fig. 8.10), in functic de diametrul nominal al dornulai de centrare existent pe inasinile de stan{at (care, de obicei, are aceeasi valoare la toate masinile), Odata cu aceasta se stanteazi, la distanfa D, (in functie de diametrul in- terior al tolei rotor Dg), $i orificiile care vor constitui locasul de pan’ rotor si semnul de impachetare al tolei-rotor (v. fig. 8.9). In timpul acestet operatii pentru o centrare corect, patratul debitat trebuie ghidat pe cel pilin dod laturi A si B (Bg. 8.10). - Stanfarea diameirului exterior stator De si_a semnului de impachetare stalor (fig. 8.10) se constituie si locasul de pani pentru asigurarea fixirii miezuluistator in careas, Operatia se executa cu stanfi-bloc, in scopul ‘obfinerii unei cote preci ¢ pentru D,; pentru reducerea numarului de stante, valorile acestor diametre se normalizeazi. — Stanfarea crestdturilor-stator (fig. 8.11) care se poate face prin doud metode : nfarea pas eu pas, cind se foloseste 0 5 estiturii-stator de tipul celei indicate in figura mpli, care si decu= Satrenare| — ot ie 3 Fig, 8.10, Debitarea, centrarea si Fig. 811, Stantarea crestuturilor stantarea diametruiul exterior sta stator. tor Dee 64tna est caz, tola se asazi pe m ghida! asa rotativa 2 a presei (fig. 8.12) de dornul central 4 (care intra in orificiul d.e. —v. fig. 8.11) si care, pentru rotire, va fi an- tenati de stifiul 3 al presei care intra in orificiul s.a. al fig. 8.11). Odata cu rarea se face $i fixarea tolei a presei, prin apisarea cu iv special D stanta de la dornul de cen- trare 4 la stanta 6 (fig. 8.12) poate fi reglati cu ajutorul ma- D s fe erestitur nivelei 3. Numarul uniform repartizate pe cir cumferin{a, va fi asigurat de un dise divizor cu Z; dinti, montat Fig. 8.12. Pres semiautomati pentru stan- pe mecanismul de divizare 1, jarea pas cu pas a crestaturilor. care, prin intermediul unui li- chet. asigura, in timpul functionarii, rotirea automata pas cu pas a tolei timp ce poansonul stantei 6 se afli in partea superi a cursei) ; = stantarea cu stanta-bloc, cind dintr-o singura lovitura se stanteazi te crestiiturile-stator, inclusiv diametrul interior al tolei-stator D. Metoda foarte productiva si se recomandi in cazul unei productii in serie mare sau in mast, Lantarea diametrului interior stator D (in cz erestaturi stanta-bloc), care se poate realiza — cu stanta-bloc, obtinind o cota precisi pentrn D. Metoda se justifica azut unei fabricatii bine puse la punct, eu diametre D normalizate. In acest caz, gtanta de crestitura, utilizati in operajia anterioara, trebuie aib& o inalfime ceva mai mare decit indlfimea utilé h, a erestaturii, aga ineit si gtanteze si un mic intrind (0,o—1 mm) din zona intrefierului 3 v. fig. 8.11, detaliul A); acesta nu poate depisi iusi valoarea intrefierului, deoarece intr in tola-rotor ; — simultan cu erest&turile stator — in care caz, stanta de crestaturi, dig operatia anterioara, trebuie prevazuté si cu o prelungire lateral (stant& in L sau in 7), care si-i permith tHierea simultana si a dintelui (la cota D) Asticl, dinte-o singur lovituri se asigura atit stamfarea crestiturii-stator cit si decuparea lui D pe deschiderea pasului f, (v. fig. 8.11, detaliul A). Coniralul iehnic al tolei-stator. Pentru aceasta, prima told se verifies foarte ‘inuntit, $i anume : dimensiunile ei, numfrul de erestaturi, calitatea stan- {aril etc, Dac& corespuade desenului tolei normale, se considera told-sablon, cu ajutorul ei, prim suprapunere, controlindu-se pe Joturi celclalte tole (su- prapinerea se [ace astfel incit si se respecte si suprapunerea semnelor de impachetare, deci sensul de stantare). Tntre dows ascufiri succesive ale stantei este necesar, prin urmare, sa se realizeze tole pentru un numér intreg de miezuri. — Stantarea crestiturilor rolor (lig, 8.13) se face similar ca stanfarea cres~ tiburilor stator, avind montat discul divizor eu Z, dinti echidistanti. $i in acest caz, stanta de Aturd rotor in partea superioara trebuie si_aib& inaltimea mai mare decit he intrindul putind chiar depisi valoarea intre- fierului 3, deoarece nu mai e pericolul si intre in tola-stator. s-a folosit pentru an — instal ! eleetromecanice. Constructll de masint st aparate electrice — cd. 34 65= Stanfarea — diametralud interior Dy, care se face eu stanfi-bloc in scopul realizar unei dimensiuni precise si ani forme a miezului in vederea impachetiirii lui pe arbore ; in urma acestei stantiri rezulta locasul de pan’ si semnul a impachetare al tolei-rotor (v. fig. 8.9). OBSERVATI 1. Ca si ln tola-stator, yp stanlarea tolei-rotor se poate fo! stanti-bloe complexd (eu 0 lovitura sau in trepte) cu ajusorul cfreia si rezulte direct tola-r acest lueru este Insi recoman (Ia dimensiuni mari ale tolei) in cazul unei producti de serie 1 2. Pentru mieromasink (Py < 0,1 kW) si masini mi dimensinilor mici ale tolelor, stantarea cit si tola-rotor). 3. Deoarece industria constrnctoare de masini electrice preluereazt prin staujare o imensi cantitate de tablit silicioasa, este foarte important pentru economia national a de- seurile rezultaie in urma prelueririi si fie minime. In acest seop, din intetioarele tolelor stator ale masinilor sincrone cu poli aparex{i cit si din interioarele tolelor rotor ale masiullur asinerone, se realizeazi tole peatra :asini asinicrone sau rotoarele de ee. cu diametrul corespunziiter. Din deseuri tole e pot realiza 5i pentru micromotoare, tole pentru polit prineipali sau auxiliati Ia motoarele de e.c. ele. Fig. 8.13. Stanjarea crestiturilor rotor. are sau de masi, Ost 1 KW), din canza face intotdeauna eu stanjii-bloc (allt tole Controtul tehnie al tolei-rotor se efectueazi iden — Debavurarea, adic indepirtarea bavurilor tic ca 1a tola-stator. zultate din operatiile de stantare a tolei. Tinind seama ca toate stantirile s-au executat in accel wlth ef debavurarea este necesari numai pe o singura fal& (fala interioar’ — de asezare a tolei pe masa presei). Operatia se exeewtii cu o masind de debavurat (fig. 8.14). Pentru a fi treute prin masini, tolele se asazi cu havurile in sus pe banda de cauciue a transportoralui 2 care avanseazii Lolele sub tam- burul de rectificat J, ce se roteste eu o vitez portorul 2 este antrenat de un alt, tambur cu viteza de rotati Ng 1100 mm (din segmente). Dacé diametrul exterior stator D, (pentru miezurile statorului) sau ‘exterior rotor D, (pentru miezurile rotorului) depiiseste Hitimea maxima a tablei silicioase (1100 mm), atunci Lola nu mai poate fi objiaut din intregul, pentru reali- a circumferinjei miezului fiind necesare segmentele de told (fig. 8.22, a). Pentru realizarea miezului din segmenti trebuie s& se respecte urmitoarele + -- segmentul si aibi un numir intreg de crestituri j — marginile segmentului s% cad intotdeauna pe mijlocul crestturilor si nu al dintilor ; — giurile pentru tijele de stringere si fixare a segmeatului, precum si numérul de crestituri ale acestuia si permit% impachetarea prin decalare a straturilor de segmente ; acest lueru este necesar pentru ca la imbinarea intre ele a segmentelor si nu se creeze asa-zisul intrefier de imbinare, care ar duce la nesimetria, pe diferiti poli, a civeuitului magnetic. in funetie de posibilitaten decalarii intre ele a straturilor de segmente, se deosebesc — impachetarea intrefesutd, cind decalarea straturilor se face eu o jumatate de segment (je eb ampachetere) (ig. 8.22, @ axa X—X); in acest caz, pe cireumferinja miezului magnetic trebuie si “ existe un mumir intreg de seg- AS mente, iar axa X—X SA treacd prin mijlocul unei crestaituri; — impachetarea in spirald, ’ cind decalarea straturilor este C diferitt de o jumitate de seg- Vv ment ; in acest caz, pe cireum- ferinta miezului_ magnetic e- xisti un numir fractionar de segmente fractiunea _consti- tuind tocmai decalajul dintre imbinarile segmentelor (de ¢- xemplu 1/5 1/3 et Fig, 821. Baza de cotare la impacheta- ree miezurlior magnetice divizate, dintre Fig, 8.22. Segment de told stator, iy=e — = Fig, 6.23. Tijd de tmpachetare. = fimemaante| te = hen é Procesul tehnologie de fabrieatie a miezurilor magnetice din segmente este urmitorul : — Debitarea tablei in fisii de latime L (fig, 8.22). — Stanjarea segmentiui care de obicei se face cu o stanti-bloe, — Debavurarea care se face identic ca la tolele normale (dacé este cazul). — Izolarea, dack s-a folosit tabla silicioast neizolati (laminata la cald) sau recoacerea pentru segmentele din tablA silicioasi laminat& Ia rece cu cristale orientate (pentru masinile foarte mari), — Impcchetarea cave se face tot im pozitie verticali si de regulé in ordinea pozitionirii reperetor in desenul de miez (v. fig. 8.6 si 8.7). Si in acest caz pentru impachetare sil necesare o serie de repere ca: segment terminal segment cu distantori pene de impachetare si tije de impachetare. De regula tijele de impachetare servese Ia fixarea segmentelor folosin- du-se cel putin doud tije pentru un segment. In majoritatea cazurilor cu ajutorul lor se fac si’ presirile miezului (intermediare si finale) in special, cind lungimea acestuia nu este prea mare (I, <2 m), De aceea, tijele sint prevazute, la unul din capete — corespunzitor ultimei presiri — cu o prelungire filetata, care, dupa presarea final’, se taie gi se aranci (prelungirea A, fig, 8.23). — Ajustarea miezului, consiind dintr-o serie de operatii indreptarea si refacerea unor deform&ri de tole, sudarea piulitelor, filetiri, scoaterea penclor de impachetare, calibrarea erestaturilor, suflarea ete. — Controjul miczului prin misurarea pierderilor in fier, a ehror valoare trebuie si fie apropiati de cea cstimati prin caleule. — Lécuirea, prin pulverizarea lecului, find vorba de miezuri magnetice cu diametre mar 2.2.2. MIEZURI MAGNETICE PENTRU FLUX CONSTANT Din aceastii categorie fac parte: — miezul magnetic stator de la masinile de c.c., compus din polii princi- pali si jugul-stator, care, de regult, este si carcasa masini; polii auxiliari sau de comutafie sint, de asemenea, strabituli de flux constant in timp, produs de c.c. al masinii : — miezul magnetic rotor de la maginile sincrone normale (cu polii pe rotor}, compus din polit rotorulni si jugul rotor. 8.2.2.1. Poli masinitor eleetriee. Deoarece in aceste miezuri nu se produe pierderi principale in ficr, ele se pot construi din o(el masiv, prin turnare sau forjare, Pentru reducerea volumului de prelucari, se executa din ofel masiv numai polif de dimensiuni mici si cu forme geometrice simple, cum sint, de exempln, poli auiiliari de lu masinile de c.c. In figura 8.24 se reprezint& citeva tipuri de forme constructive de poli auxiliari, Se observa eX acestia se pot confectiona chiar din tabli laminati cu grosimea corespunvitoare Titimilor by. 4-saut, bigy ale polilor ; deoarece aceste Lifimi sint, de obicei, mici, iar la prinderea lor de carcasa se prevede si un intrefier suplimentar regla- bil 34,, mu maj este necesard rotunjirea acestei feje dupk curbura carcasei care ar fi destul de complicata,Fig. 8.24. Forme constructive pentru polii auxiliari : 4 — careasé ; 2 — gurub de prin~ Gere ‘pol; 3 — adaosuri ‘pentru Sntretlerul regiabil (in tabla de fier sau atama ; €— pol auxi« Bat. Fig. 8.25. Pol principal (impachotat) pentru masina de c.c.: 1— told normala pol ; 2 — tola frontalé ; 8 — tijd de stringere. Procesul tehnologic de fabricatie a unui pol de ofel masiv este urmitorul : — Debitarea, cind polul este confectionat din tabla groasi; daca este tarnat sau forjat (de obicei, in matrife), aceasta operatic dispare. — Prelucrarea fetelor. — Géurirea ++ filetarea. — Ajustarea. Polii principali ai masini de c.c. si polii rotorulai la masina sincroné au forme constructive mult mai complicate. De aceea, acesti poli se construiesc prin impachetare din tole stantate din tabla de ofel cu grosimea de 1—2,5 mm. in figura 8.25 este reprezentat un pol principal pentru o masina de c.c., iar in figura 8.26, un pol rotor pentru o masin& sincroni, ambii construi din tole impachetate. Fig. 8.26. Pol rotor (imp: chetat) pentru _masina sin- crona: 41 —tolh normal pol ; 2 —tola frontal ; 9 tija de strin= fare; 4 — bari de amortizare eau ‘pornire) ; 5 — segment ‘de seurteiccuitare. 74Dupa impachetare, stringerea polilor se poate face fie cu tije de strin- gere 3, giurite la capetele frontale si care se bercluiesc sub presa (fig. 8.25), fie eu tije de stringere, sudate de tolcle frontale 2 (fig. 8.26). Polii rotorului la masinile sincrone sint prevazufi in piesele polare cu gauri in care se introduc barele 4, scurtcircuitate la ambeié eapete cu seg- mentele 5, constituind colivia de amorlizare, care, pentru motoarele sincrone, serveste si drept colivie @e pornire’ in asincron. Cel mai freevent, aceste bare sint confectionate din CuE la generatoare gi din alami la motoare, iar segmentele de scurteireuitare, numai din CuE, Barele se Hipese dia seg: ment cu aliaj cin cupru fosforos si argint. Procesul tehnologic de fabricalie @ polilor tmpachetafi este urmétorut : — Toierea tablei in fisii (fig. 8.27). — Stanjarea tolelor — Debavurarca tolelor. Impachetarca + sortarea, care cuprind urmitoarele faze : — asezarea tolei frontele 2 (v. lig. 8.26) inferioare ; — asezarea tolelor normale pol J, tinind cont de semaul de impachetare ; — introducerea tijelor de stringere, care se face prin lovire sau prin apiisare ea presa. — Presarea + asigurared, unei presiuni, de obicei, mai La miezurile Inngi se fac hutui cw tijele de stringe 0 fie prin bordurare (v. fig. 8.25), fie p i — Rigidizare pol, care constt din suderea electric& pe totath hungimea Uy a poluiui (v. fig. 8.25); se realizexzi astiel un cordon de sudura cit idximea crificiului previzut ca semn ce impachetare pol. — Asamblarea barclor de arnortizare (numai Ia poli de magind sinerena). care consti din wrmiitoarele faze : — introducerea barelor de amortizare ; — sudarea barelor cu segmental de senrtcircuitare, — Géurire + filetare. — Ajustarea -+ curdiirea polilor. In functie de modul de impachetare, i special cind lungimea este mare, si la polii impachetati este posibil aparitia unor defecte de asamblare (v. fig. 8.28). Pentru evitarea lor se folosese dispezitivele de Impachetare a po- lilor, care ghideaz% Lolele dup Ritime, asigurind realizarea cotelor si formei polului, Aceste dispozitive trebuie s% menting polul In stare presati pind se executh sudarea siu bordurarea (bercluirea) tijelor de stringere. Deosrece un astiel de dispozitiv, este destul de complicat, ul trebuie s& poata fi folosit jatorul prose?, ew o fort corespunzitoare mare ca cea de In miezurile ‘din tabla silicioasa. i presin] intermediaze, Asigurarea strIngerii po- é c Fig. 827. Planul Fig. 8.28, Defecte de asemblare la pol: de" stanjare a to- @— alice ; D — curbure ; © — pteptene, lelor pentru. pol. 73Fig. 8.29. Dispozitiv universal pentru tmpachetarea polilor: 1— placd laterals; 2 — adaos schimbabil; 3 — plulite pentru regiare ; 4 — placed. pentru reglare ; 5 — linitator talpa. polara @— placa de stringere; 7 — arcurl de revenire; 8 — gurubusi de stringere, la asmblarea unor poli cu aceeasi told dar de lungimi diferite sau, cu adaosuri speciale, si la alte tipuri de tole pol. Un exemplu de dispozitiv universal pentru impachetarea polilor este reprezentat in figura 8.29. Pentru simplificarea tehuologiei, tola frontala a polulni se confectioneazd din 5-10 tole normale, sudate intre ele electric prin puncte. 8.2.2.2. Ingurile magnetice pentra flux constant, La masinile de c.c., jugul magnetic, prin care se inchid liniile de cimp de la un pol la altul, il constituie chiar carcasa masini, care poate fi din fonti sau ofel turnat san din tabla groasi de ofcl, indoitd si sudati. O constructie asemanatoare aw si jugurile magnetice ale rotoarclor masinilor sincrone eu poli multi (de turatie mica), a eiror prindere se face cu suruburi (in constructia de masini electrice, jugurile rotoarelor se mai numese si butuci). in cazul maginilor normale, de reguld, se utilizeaz butue impachetat separat din tole si, apoi, presat pe arbore, dupa prelucrarea diametrului interior, Astfel de butuci sint reprezentati in figura 8.30 in varianta prin- Gerii polului prin coada de rindunied si in ,T*. 76BER Fig. 8.30, Butuc rotor pentru masina sincron : 2 — pentru prinderea polulus et coada de rindunicd ; b— pentru prindevea polului eu coad’ fn T;1— told normala butue; 2 — told frontald; 3 — tla de stringere. Pentru o impachetare corespunziitoare, asa incit prinderea prin coada de rindunici sau in ,T* si nu mai necesite prelucrari, ghidarea tolelor se face direct pe tijele de stringere. In acest scop, ca metarial pentru tije se folosese bare rotunde, trase, cu diametrul nominal tolerat in limite mult mai strlnse decit in cazul barelor normale. Tolele normale butue se stanteazi din tabli de ofel obisnuit cu grosimea de circa 3 mm; se va acorda o atentie deosebita ma conturului stantat -o lovituré, pentru a nu fi necesare prese prea mari (conturul accen- + — ou linie groasi — fig. 8.30, a, b). Yolele frontale ale butucilor se pot obtine, ea si la poli, prin asamblarea pria puncte de suduri a 5—8 tole normale (pentru rigidizare) ‘sau din tabla cx grosimea de 15—25 mm, prin debitare cu flaciré oxiacetilenicd (copiere dupa desen). In cazul debitirii, dimensiunile tolei frontale trebuie astfel stabilite ineit conturul locasurilor pentru cozile de prindere a polilor 5 necesite preluerari. Procesut lehnologic de fabricafie a butucitor impacketafi este wrmitorul : Debitarea tablei, fie in patrat, fie in alte figuri in care si se inscrie tola normal (cere, hexagon, octogon ete.). fanjarea tole normale butie ew urmatoarele faze: — stantarea diametrului interior, care serveste si la centrarea tolei pentru operatiile urmatoare, De obicei, acest diametru poate fi chiar D,, (fig. 8.30) saz mai mic, deoarece, dupi impachetare, butucul se prelucreazd din nou, pentru realizarea cotei de presare pe arbore ; stanfarea conturului, care, pentru evitarea unei stante-bloc, se face utilizindu-se o stanta cu decuparea partiali. Pentru aceasta, stanta trebuie prevazutd cu posibilitatea rotirii tolei dup’ fiecare stantare, cu un unghi 522, corespunziitor deschiderii dintre doi poli (2p == numirul de poli). 2p Procedeul este urmitorul : ghideaza tola pe Dj, si canalul de pani respectiv ; — se stanteaz4 conturul partial corespunzitor unui pol format dintr-o latur& gi un locas pentru coad& pol (conturul eu linie groas’, fig. 8.30) : — se roteste tola cu un unghi « si se stanfeaza conturul partial al celui de-al doilea pol si asa mai departe pina se stanjeazi toati tola normal. — Immpachelarea buincului, care se face in pozitie verticali, tolele ghi- dindu-se pe tijele de stringere. Ordinea este urmitoarea : se agazit tola frontal 2 inferioar’ ; se introduc tijele de stringere 77% tolele normale 7; se agazi tola frontala superioar — Presarea butucului, care poate fi precedati de mai multe presiri intermediare, — Sudarea tijelor de stringere, care se face cu butucul in stare presat& (sub presa). . — Strunjirea cotelor de asambl: mare, se fae douk trepte de presare, pentru a mi — Ajustarea +- alte preluerari (giuriri, filettiri etc.,) daca sint prev in desen, re pe arbore (D,,); daci lungimea este ‘ora frecarea la asamblare, ute 8.3, MIEZURILE MAGNETICE PENTRU TRANSFORMATOARE Acestea sint smiezuri pentru flux variabil, fiind magnetizate eiclic. Deoa- rece masa miczului magnetic define ponderea in masa total’ a transforma- torului, este importanta utilizarea tolelor cu pierderi specifice reduse. Dato riti faptului ca liniile de flux se inchid in lungul jugului si coloanelor. este posibila utilizarea tolelor din tabla laminata la rece cu cristale orientate, cu grosimea de 0,3~0,35 mm si izolatie ceramich (carlit) sau oxizi; de ase- menea, se mai poate utiliza si tabla laminati la cald puternice aliata. Din punct de vedere constructiv, miezul magnetic pentru transformatoare se compune din coloancle 7 (fig. 8.31, 4) al ciror numér depinde de tipul si de numérul de faze ale transformatorului si jugurile 2, care servesc Ia inchiderea liniilor de cimp magnetic intre coloane. Avind in vedere ci la Jocurile de imbinare intre coloane si juguri trebuie si se evite aparifia unni intrefier parazit (de imbinare) 8, (fig. 8.31, a), eit si din motive de asamblare (fig. 8.31, }), se foloseste asamblarea miezuvilor din tole asezate fesut, straturile de tole alternind (fig. 8.32, a si b si 8.33, a, b). Se observa ins c&, in aceast%i zon’ de imbinare, liniile de cimp ma, pe anumite portiuni, au directia perpendicular’ pe cea a orientarii crista- lelor (zonelor hasurate, fig. 8.32), ccea ce duce la cresterea pierderilor in fier si a curentului de magnetizare. De aceea, metoda expus& se foloseste, in special, in cazul tolelor din tabla laminat& la cald; pentru tolele din tabli laminata la rece cu cristale orientate, modul de asamblare prin fesirea lor este indicat in figura 8.34 (pentru un miez, trifazat). etic, Fig. 8.31. Asamblarea jugurilor cu coloanele, la un miez magnetic pentru transformatoare + @—miez magnetic din tole simpiu suprapuse (cu bobine) ; j.t. — bobing de joas tensiune; Lt. —bobina de tnalta tensiune; b — mice magnetic ‘asamblat prin teserea tolelor~Linie de cimp A Fo a Fe H J 1 a b : : 6 Fig. 832, Straturi de tole conse- Fig, 8.33. Straturi de tole con- Fig. 834. Dou culive {alternind) la un miez secutive (alternind) la un miez straturisucce- magnetic pentru un transfor- sive de tole mator trifazat. ale unui miez trifazat_asan blat prin tesi- rea la 45°. magnetic pentru un transforma- tor monofazat. 8.3.1. CLASIFICAREA MIEZURILOR MAGNETICE PENTRU TRANSFORMATOARE Aceste niezuri se clasfick dupa mai multe criterii, ~ Dupa forma constructivd a coloanei, se deosebese : — miezuri cu sectiunea dreptunghiular’ ; — miezuri cu sectiunea in trepte (fig. 8.35 si 8.36). inca dreptunghiulara se foloseste, in special, 1a transformatoarele mnie: (pind la cirea 3 kVA). La cele in trepte se urmareste i rea sec- tiunii coloanei intr-un cere, astfel incit spatiul sii fie utilizat eit mai bine ient) de umplere eu fier al cercului cit mai mare) Seet {coef Dupa modul de racire « miczului, se deosebesc —iniezuri compacte — firk canale (fig. 8.36, a); — miezuri divizate — cu canale (fig. 8.36 6, ¢), folosite la transforma- toarele mari, prin canale cireulind uleiul de ricire. 6 Fig. 8.35. Seciunfle miezulul unui trans- Fig. 8.36. Sectiune prin formator : coloanele miezurilor de a—scctiunea coloanei ; — sectiunea jugulu, transformator cu dowd canale” longitudinale si ‘un canal transversal, 79Dupa forma tolei wiilizate, se deosebese : — miezuri impachetate din tole simple (debitate din benzi) ; — miezuri impachetate din tole profil (v. fig. 8.29 si 8.40) ; — miezuri spiralizate (v. fig. 8.46). Dupa numéarul de coloane, se deosebese : cu douk coloane (v. fig. 8.32); cu trei coloane (v. fig. 8.31) ; — miezuri cu cinci coloane ; — miezuri cu manta (v. fig. 8.41). Dupa felul stringerit miezului, se deosebes: — miezuri cu stringere mecanici (buloane, tije sudate ete.) ; — miezur: lipite (cu lac de incleiere). 8.3.2, PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A MIEZURILOR MAGNETICE PENTRU TRANSFORMATOARE Din punctul de vedere al procesului tehnologic de fabricatie, cel mai in- dicat criteriu de clasificare a miezurilor este cel dupi forma tolei, deazrece permite o grupare rational a operatiilor necesare. 8.3.2.1, Miezuri magnetice din tole simple. Se vor face referini la mie- zurile impachetate din tole simple obtinute din benzi de diferite JAtimi Acestea sint cele mai folosite Ia transformatoarele de puteri medii si m si comporti urmatoarele operatii : — Debitarea in benzi a tablei. — Debitarea + stanfarea tolei cu ajutorul unei masini automate de de- bitat (fig. 8.37, a). Masina executh urmétoarele operat — debavurarea ; — debitarea la lungime 3 — stivuirea si sortavea automat a tolelor, in functie de sensu] unghiuiui sub care se debiteaz’ tola (pe dreapta sau pe stinga). ral Perens z Fotoa bonds Fig, £37, Schema masini pentru debitat tole de trensformator (automata) 2 — ordined operatitior excoutate ; B — debavurarea ; 1— toll : 2 — pietre abragive ; 3 motor electric ; # — contragrentate ; 6 — ariiculatlo. 80Fig. 638, Miez pentru trans- formator de 10000 kVA cu grinzl din ofel profilat : vedere ; b — moaul de izolare ‘a guindilor fata de jug. = Reecacerea tolelor, care are drept scop refacerea structurii cristalo- grafice si a proprietiitilor electromagnetice modificate ca urmare a proce- selor de tiiere, stantare sau indoire a tolelor. — Impachetarea miezului cave se face in Pozitie orizontala, asezindu-se tol cu toli si respectindu-se intocmai numérul de trepte si dimensiunile acestora. La stringerea miczului, conform solutiei constructive alese, se vor avea in vedere urmitoarele : — deci se folosese buloane de stringere se vor izola bine de masa mie~ zului ; — se vor izola, de asemenca, de miez si grinzile de presare a jugului care se fac, de obicei, din oyel profilat (fig. 8.38) ; ~~ la miezurile lipite, polimerizarea Iacului de incleiere se face eu miezul in stare presata ; dupa aceea se va indeparta surplusul de lac. ~~ Controlul tehnic al impachetérii, prin misurarea pierderilor fn fier (la transformatoarele mari). 8.3.2.2. Miezuri impachetate din tole profil. Asemenea miezuri se folo- ses la transformatoarele mici si la aparate (electromagneti) si pot fi din tole profil — sau L (pentru transformatoare normale cu dowd coloane, fig. 8.39), din tole profil E (fig. 8.40) sau din tole din intregul (pentru transformatoare in manta, fig. 8.41). Fixarea (presarea) acestor miezuri se poate realiza prin: — nituri de stringere, cu capete presate (v. fig. 8.39, a); — suruburi cu piulife (in locul niturilor) ; — scoabe la miezuri miei, cu tole neperforate (fig. 8.42). 2 Vy % le __}9] + Fig. 8.39, Miez din tole profil U si I (sau L) si stringerea Iuf : a = mlez impachetat sf stringerea lui : b — modul de fesere a folelor U fosere a tolelor 43 4 folk protit U ; 2 ‘old profil 17'3— fold proul ete cu eapete presat = meat de ‘it “Ge striae 6 — tnstalafit electromecanice, Constructit de masini sf aparate electrice — od. 244 81Sratpar ‘Siat impor intrefter gorozit inbinace) t as} les Trat par Shot inpor Sratpor ‘rot impar Fig. 8.40. Moduri de tmpachetare a mfezurilor din tole pro- fil E: a= prin fesere ; 6 — prin simpla suprapunere, ct intreties de Im- binace ; ¢— prin simpla suptapunere, cu intrefier til, Fig. 8.41. Transformator monofazat fn manta: @ — transformator (vedere) ; b — told mez; 2 — Spajiu prevaeut tn carcasa Dobinei pentru impachetare files ; P= told Tler 7 3 — Dodind ‘primara ;'4— Do ‘bina “seoundards a — miez. Fig. 8.42. Fixarea tolelor cu scoabi : 1—scoabi de fixare ; 2— bobine 5 82Qperojio! — Operatia a2-a PD+ TT) Pa] Fy L | i ! \ EN e ate 1 | y, Variant T Vorianta al-o se) Fig. 8.43, Stanjarea tolelor L. Vorionta ¢ Yoriante ol-o Variante olf-a Fig. 8.44. Stantarea tolelor U sil. La impachetare, aceste miezuri, pentru inchiderea folosese si tole profil I. Procesul teknologic de fabricafie a miezurilor din tole profil este urmitorul: — Debitarea tablei in benzi, — Stanfarea tolei. — Debavurarea. — Impachetarea + stringerea, cave, de obicei, se fac direct cu asamblarea bobinei (v. fig. 841 si 8.42) sau separat si apoi, se introduce bobina (la cele fra feserea tolelor si electromagneti). 8.3.2.3, Miezuri mayuotice spiralizat i se folosese, de obicei in constructia unor transformatoare putere, transforma- toare de curent ete. Ele sint realizate din band& de tabli silicioasa, infas rata in spirali, sub forma toroidal, oval sau dreptunghiulard (fig. 8.46, 4, b), divizate (fig. 8.46, ¢) si imperecheate pentru a forma un miez in manta (lig. 8.46, 4). Miezurile spiralizate divizate se asambleazd usor cu bobinele, dar au un intrefier parazit de imbinare, pe cind miezurile nedivizate necesita realizarea bobinarii conductoarelor chiar pe miez, cu masini speciale de boinat. Tehnologia de fabricare a miezurilor este simplA si consta din spi- ralizare, lipire si, pentru cele divizate, taiere. reuitulni_ magnetic, 8.4, MIEZURILE MAGNETICE PENTRU APARATE ELECTRICE Dintre aparatele care folosese miezuri magnetice, cca mai mare categorie © constituie electromagnetii, al ciror miez este format, de reguli, dintr-o parte fixi si o arméturi mobili. Dupé felul curentului, se deosebese : — Eleciromagneli de curent continu, dintre eare cel mai frecvent se utilizeaz’ cei de tip solenoid (fig. 8.47, a) si de tip clapeth (fig. 8.47, b). Fiind realizate pentru flux constant, aceste miezuri se confectioneazi din otel masiv prin prelucr’ri mecanice, sau uneori pot fi Impachetate din tole din tabli de ofcl obismuit (pentru reducerea prelucririlor), seu din tole izolate 83— — |,=—4, = d Vorianto 2 zy fe om : a A } LTRS e a Fig, 8.45. Stantarea tolelor E si I: Fig. 849. Miezurl magnetice spi- 7; b—planul de t8lere al Talizate (forme constructive). fe, d— efieaeitatea eeonemied a planwlui de “taiere sc, 7 — stantarea fara dese. 8.47. Electromagneti de c.c.+ a — tp solenoid ; b — tip clapet miex magnetic; 2 — car ‘casa bobinel ; 3 — bobini. Bt{pentru mirirea vitezei de rspuns), procesul tehnologic fiind asemi&nktor cu cel al polilor masinilor clectrice, La electromagnetii de c.c, exist pericolul ca, dup’ tntreruperea curen- tului, miezul magnetic si pistreze un magnetism remanent, destul de mare si, ca urmare, armatura mobil si nu se desprind’. Aceasta se evité asi- gurindu-se intre armituri, chiar in pozifia inchis, un intrefier de cirea 0,1 mm, cu ajutorul unor distantiere din material magnetic (nituri sau foi de eupru fixate in capitul interior al armaturii mobile). — Electromagnefi de curent alternativ (fig. 8.48), care din punct de vedere functional au smiezul magnetic pentru flux variabil ca si transformatoarele, De accea, pentru contcctionarea acestor miezuri se foloseste metoda impa- chetirii din tole de tabli silicioasi, de obieei, tole profil (L, U, E, D. Procesul tehnologic de fabricafie este identic cu cel al miezurilor de trans- formatoare impachctate din tole profil, la care se adauga : — Fixarea spirelor in scurtcireuit, pentru care se foloseste una din meto- dele indicate in figura 8.49, si anume — indoirea unei pirti a tolei marginale sau a unei plicute atasate spe- cial (fig. 8.49, @) — baterea si lijirea spirei in canal (fig. 8.49, b, ©), in acest caz, eres! tara in care se agaza spira executindu-se cu pereti oblici (in forma de coada de rindunied cu deschiderea mai mare in partea de jos) ; — turtirea, prin lovire, a unei pirti a peretelui canalului (fig. 8.49, @ ; -- fixarea cu areuri, care eviti socurile in spira la inchiderea clectro- magnetului ; ixarea prin lipire cu lacuri, ragini sau cleiuri. — Reclificarea suprafefelor de tucru, 1a magina de rectificat eu masa mag- , pentru ca intrefierul si fie eft mai mic. Fig. 8.48. Miez pentru electromag: Fig. 8.49, Metode de fixare a spirei in scurt- nefi de ca: circuit. 2. told mien ; 2 — flangi de tops Gusate? 3° spisa “in euntetre8.5. MASURI DE TEHNICA A SECURITATIL MUNCH LA FABRICAREA MIEZURILOR MAGNETICE Avind in vedere cii, in fabricatia miezurilor magnetice din tole tate, sint necesare, asa cum s-a vazut, o serie de operatii en o gam variaté de utilaje, ca: masini de debitat, prese pentru stantat, masini de debavurat, cuptoare prin recoaceri, masini de sudat, prese de impachetat etc., este absolut necesar ca personalul ce efectueaz’i aceste operatii si cu- noasci si si respecte, eu stricteye, regulile ‘de protectie a muncii si N.T.S. Tinindu-se seama de cele aritate, in procesul tehnologic de fabricatie a miezurilor magnetice este mecesar si se respecte urmatoarele : — depozitarea matcrialelor si a stanfelor sf se faci in locuri bine sta- Dilite, nu pe ciile de acces ; — fiecare masin& si utilaj si fie in stare perfec improvizalii) si prevazute cu instruc|iunile N.T.S. aferente, afi vizibil : — muncitorii care manipuleazi tabla sau tolele protec{ie corespunzitoare ; — acfionarea preselor pentru stanfare s& fie simultand (si stanfeze numai cind se apasi cu ambele miini) ; — in cazul in care acfionarea se face prin pedala, montarea stantei trebuie si se fack cu apritoare speciale care si nu permiti accidentarea miinilor ; — daci la aceeasi presi Iucreazi mai multi muncitori (de exemplu, doi), atunci actionarea si nu fie posibili decit daci apasi amindo!, cu ambcle miini, pe butoanele de actionare =“ __ seoaterea tolclor din stante-bloe si se faci cu unelte special conf tionate, nu cu mina ; — la debavurare se vor folosi atit ap’ de protectie ; — cuptoarele de izolare sau recoacere tole vor trebui previzute cu in- stala{ii de evacuare a gazelor ; — muncitorii vor executa sudurile numai cu mam de protectie 5 — toate utilajele cu actionare electric& trebuie legate la prize de corespunzitoare. de funefionare (fara ate la loc i poarte minusi de toarele masini cit si ochelarii e si ochelarii. (masea) mint EXERCITII, APLICATII 8.1, Miezul magnetic al statorulul unei masini asincrone este confecfionat din tole de tabla silicfoask laminata la rece cu cristale neorientate. Tola are urmitoarcle dimensiuni = diametral exterior D, = 560 mm ; —m 1 = 54; dimenstunile crestiturii (considerat’ dreptunghiulard) ; = lfimea b, — Inflfimea'h, SA se caleuleze: a) Forla de presare inffiali sf normal a miezului. 1b) Numérul de presiri necesare, stiind cd miezul magnetic este de constructie divizata avind sapte pachete de clte 50 mm fiecare. 86¢) Numirul tolelor necesare st lun ~ gimen neti (de fier) a miezutu i magnetic. Se va Incra cu valorile medii ale i eoeficienttulut de umplere. a) 192 KN si 148 KN; b) 3 prestiri ; ©) 334 mm ; 700 tole, 8.2, Pentru tola din problema 8.1 si se determine forfa necesar’ ce trebuie 5-0 dezvolte presa pe care se stan Year aceasta, in urmitoatele eazuri: a) Stanfarea sepatatt a fiecirui diametrn si pas cu pas a cresti- turilor ; b) Stanfarea cu stanji-bloe, dintr-o singur& lovitura, a intregii tole; ©) dact stanta-bloc este in’ trepte, cum trebuie asociate troptele, pentru o eclilibrare forlelor de tiere si de cite ori se reduce forfa presci fafA de cazul b? Fig. 8.50. Se va considera z,== £000 daNyem?, Rezolvare : = Tola fi nile corespunziitoare este reprezentati In figura 0.5 mm, din tabl4 silieioasi pentru masini rotative, grosimea ei este a) Pentru D,, conform relatiet (7.6), fora preset rezull Fy SAAS By = 115 1,25 A ty = 1,15 1,25 -880-40 = 50 600 daN = 506 kN, in care: Des = 7560-05 = 880 mm*, — Pentru diamotral interior D, tintnd cont ch deja crestiturile sint stanfate, raminind 8.50), reaultd: 362-40 doar portiunile dintilor (fi 20 800 daN = 208 kN, Fy SAAB ANB -Arzy = AAG 4,25 tnfeare: 20 — 4-4) A= (RD — Zh) 362 mm*, — Pentru erestitura, stanjarea fiieindu-se dupa conturul punetat (cu intrindul respectiv in partea dinspre intrefier) : = 1,15 1,25 46-40 = 2650 daN = 26,5 KN, Py = 1A 125-4 im care: A= 2g + b+ OBSERVATIE. Dack near {i fost stantate inatuten lui D, crestiturile (ceea ce proces! tetuologic de siantfare pas ca pas nu perimite) atutet Ia caleulal Tui Fy, ar fi trebuit si se ia Intregul contur al diametrulul (xD). b) In acest caz, forta presei trebuie s& asigure stantarea intregului contur al tolei, adic& = 2(11 + 35)-0,5 = 46 mm’, Je + RD + 2-Z, ch.) = (R560 + 3.430 mmé, [RD. + (RD — Z.-b) + Zi@h. + bd] +420 + 2-54-35)-0,5, Forfa presei rezulti : yy = 115,25 -Aoty = 1,54 1,253 430-40 = 197 500 daN 975 KN. ©) Din figura 8.50 reiese evident ci tn treapta 1 trebuie stanfat D,, iar in treapta a 2-a, conturul interior (al crestaturilor si al diametrului D). In acest caz, forja presei pentru treapta a 2-a rezultd 1975 — 506 = 1469 kN, Fs FB 87