Sunteți pe pagina 1din 5

FUNGI PATOGENE.

Aproximativ 100 de specii de fungi, din cele cteva mii existente, sunt implicate n
patologia uman; din acest punct de vedere, importan medical are subncrengtura
MYCETES. Majoritatea fungilor cu importan medical sunt ntlnite n natur.
Alturi de bine cunoscutele ciuperci, fungii reunesc i microorganisme: mucegaiurile i
levurile. Fungii sunt organisme saprofite larg rspndite in natur, unde i gsim n sol, n
materialele biodegradabile (vegetale, furaje, cereale, lemn, dejecte), pe nveliurile omului i
animalelor. Unii fungi dermatofii sunt antropofili, dar specii zoofile sau geofile pot infecta
ocazional omul.
Un factor de risc pentru infectarea cu micoze prezint calitatea produselor alimentare.
Meninerea calitii produselor alimentare pentru a garanta sntatea consumatorilor reprezint un
obiectiv foarte important in sectorul agro-alimentar. Alimentele trec printr-o succesiune de
transformri tehnologice iar produsul final trebuie sa prezinte un risc microbiologic minim.
Prevenirea contaminrii produselor agroalimentare cu fungi toxinogeni depinde n mare msura de
nelegerea fenomenului de alterare fungice pe parcursul fabricrii, condiionrii si pstrrii lor.
Pentru aceasta sunt necesare metode de diagnostic precise pentru a putea prezice si descrie detaliat
dinamica alterrii si contaminrii cu substane toxinogeni.
II. Morfologia fungilor microscopici
Descriere general: Constituie o categorie heterogen de microorganisme, cuprinznd
organisme uni i pluricelulare. Au structur de tip eucariot; sunt PROTISTE SUPERIOARE.
Au un perete rigid, dar n structura cruia intr chitina (nu mureina), substane care confer
rezisten celulei. Peretele este dublu, iar n spaiul creat se afl lichid. Nucleul este diploid,
conine 2 sau 4 cromozomi; are membran nuclear dubl i are nucleoli.
Fungii (lat. fungus = ciuperc) sau micetele (gr. mykes = ciuperc) sunt organisme
multinucleate, cu nuclee de tip eucariot dispersai ntr-un cenocit (gr. koinos = comun, mas
citoplasmic continu, multinucleat) miceliu lipsit de pigmeni fotosintetici, delimitat de o
membran bogat n steroli i acoperit cu un perete celular polizaharidic (hemiceluloze, chitin).
Mucegaiurile sunt constituite din filamente ramificate numite hife. Cele mai multe mucegaiuri au
hife septate prin perei transversali. Fragmentarea hifelor n lan de celule este numai aparent,
pentru c, septurile fiind perforate, ntregul organism rmne un cenocit. Prin cretere i
ramificare hifele se ntrees ntr-un miceliu. Miceliul e constituit din dou pri: miceliul vegetativ,
care crete n substratul de unde absoarbe substane nutritive, i miceliul aerian, care crete erect
deasupra substratului i produce organe de fructificare purttoare de spori caracteristici. Diametrul
hifelor variaz, n funcie de specie, ntre l2 i 1020 m, iar lungimea lor variaz larg, n funcie
de condiiile creterii. Coloniile mucegaiurilor sunt mase miceliene psloase, pufoase, care, dup
dezvoltarea sporilor, se pot pigmenta.
Levurile sau drojdiile, reprezint un grup taxonomic eterogen. Se consider
levur orice ciuperc ce prezint sub form unicelular, se reproduce asexuat
(cel mai frecvent prin nmugurire, rar prin diviziune direct). Prin reproducerea
sexuat a levurilor rezult asce cu ascospori". Caracteristic, levurile au
capacitatea de a fermenta mediile bogate n substane hidrocarbonate, cu
formare de CO 2 .
Morfologie: Dimensiunile levurilor sunt cuprinse ntre 1-20 m. Cu form sferic sau
ovalar, prezentnd ns un polimorfism accentuat.
nmulirea poate fi pe cale: sexuat, asexuat. Reproducerea asexuat se realizeaz prin dou
mecanisme: nmugurire, diviziune direct. Reproducerea sexuat se realizeaz prin fenomenul de
conjugare izogam sau heterogam ntre dou celule sexuate numite gamei, n rezultatul contopirii

se formeaz zigot. Zigotul poate nmuguri sau se poate transforma ntr-o asc, n interiorul creia se
formeaz 4 ascospori.
Caractere de cultur
Fungii cresc pe medii de cultur mbogite cu steroli, pH acid, mediul Sabourand pentru levuri.
Coloniile apar peste 48 - 72 ore, neregulate, pigmentate.
Factori de patogenitate
Puini fungi sunt patogeni primari (e. g. Histoplasma capsulatum, Blastomyces dermaiitidis . a.).
Majoritatea speciilor care mbolnvesc omul sunt organisme condiionat patogene (oportuniste).
Factorii de patogenitate ai acestor microorganisme variaz cu specia:
Capacitatea de a supravieui i multiplica in macrofagele normale (e. g. Histoplas
ma, Blastomyces).
Capacitatea de a se multiplica pe seama cheratinei din epiderm i fanere (e. g. fungii dermatofii).
Capacitatea de a se nmuli cnd ptrund in esuturi lipsite de aprare antiin fecioas sau cu
aprarea antiinfecioas compromis (e. g. variai fungi oportuniti).
Capacitatea sensibilizant a fungilor imprim particulariti formei clinice a unor
micoze (e. g. candideze, dermatofiii) sau determin pneumonite alergice dup inhalarea sporilor
(e. g. Aspergillus sp).
Elaborare de micotoxine: e. g. aflatoxinele produse de Aspergillus flavus sau alte
specii de Aspergillus.
Antigene
1. Somatice (structurale)
2. Solubile (exotoxine, enzime histolitice.
IV. Micoze i receptivitatea la micoze
Clasa Phycomicete sp. Coccidiodes immites provoac coccidiomicoz la om.
Clasa Ascomycete provoac dermatofitele. Speciile din genurile Trichophitum, Microsporum
boli ale pielii; Receptivitatea la dermatofiiile determinate de Microsporum dispare la pubertate.
Fungii dimorfi patogeni (Histoplasma, Blastomyces, Coccidioides) determin infecii primare,
uzual aerogene, care evolueaz inaparent sau ca infecii respiratorii diseminate sistemic cu leziuni
granulomatoase n variate organe. Chiar dup vindecarea acestor leziuni, infecia rmne latent.
Micetoamele sunt infecii cronice locale, progresiv distructive ale pielii, esutului subcutanat,
musculoaponevrotic i osos determinate de fungi (eumicetoame) sau de ac-tinomicete, care ptrund
printr-o plag (mai frecvent a piciorului sau minii determinat de spini sau achii de lemn).
Clinic se manifest ca o tumefiere care conine granuloame supurative cu multiple fistule, prin care
se scurge puroi cu granule micotice de culori variate (colonii tisulare ale agentului etiologic).
Eumicetoame determin unele ascomicete ca Emericella, Petrielidium sau deuteromicete ca
Madurella . a.
Genul Candida Sp. C. Dubliniensis C. Glabrata C. Quilliermondi C. tropicali
Candida albicans. Este o levur care prezint miceliu septat. Pe mediul Sabouraud coloniile sunt
albe, cremoase. Pe frotiu candidele Gram pozitive, de form ovular, sferic. Infeciile cauzate la
om sunt: muguet sau mrgritrelul,candidoz a sugarilor caracteristic prin apariia coloniilor pe
mucoasa bucal; candidoze generalizante ce apar dup tratamente antibacteriene.
Candidoza este o micoza, adica o afeciune ce apare din cauza unei ciuperci microscopice numit
Candida albicans. Micozele sunt, n general, cele mai frecvente infecii genitale la femei, la brbai
fiind mai rare. Exista o flora prezenta permanent n tubul digestiv, n vagin, pe piele, fr a cauza
vreo problem. Aceast flor este format din microorganisme cu rol de protecie (Lactobacilus) ct
i din microorganisme potenial patogene (Candida). Cele cu rol de protecie menin o aciditate
vaginala n asa fel ncat bacteriile potenial patogene s nu se poat dezvolta. Dac organismul este

sntos, prezena bacteriilor posibil patogene este inuta sub control. n anumite condiii echilibrul
din organism este rupt, ele multiplicandu-se excesiv si provocand infectii.
Transmitere
Pot fi mai multe cauze de rupere a echilibrului natural al florei vagiunale ...
antibioticele - luate n tratamente de lunga durata, care pot duce la dezechilibrul florei intestinale
transformari hormonale - datorate pilulelor contraceptive, menstruaiei sau sarcinii
diabetul netratat
o toaleta vaginala inadecvata - sapunuri dure, spalarea i tergerea zonei genitale din spate spre
n faa ceea ce aduce o parte dintre microbii din zona anala n zona vaginala, duuri
intravaginale dese, folosirea deodorantelor n zona vulvara
lenjerie intim din materiale sintetice, haine stramte
folosirea detergentilor duri pentru spalarea sau nalbirea lenjeriei.
Diagnostic
Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic si punerea in evidenta a filamentelor ciupercilor
prin
examinarea
la
microscop
a
secretiilor
vaginale
sau
prin
cultura.
Tratament
La femei, intern prin ntroducerea n vagin de ovule antifungice i extern prin aplicarea unei creme
antifungice la nivelul vulvei, timp de doua saptamani. foarte mare importanta gasirea exacta a
cauzei si eliminarea ei.
Prevenire, protejare
Meninerea efectului acid natural a vaginului. Evitarea purtrii lenjeriei din material sintetic, hainei
strimte. La ciclu, sa folosesti mai mult tampoane externe si mai putin cele interne, sa ai grija de
igiena zonei genitale, igiena perfecta - nici prea putina, nici prea multa sau agresiva, numai cu apa
calda fara spunuri dure, fr deodorante, splturile intravaginale fcute numai la recomandarea
medicului, splarea dispozitivelor folosite n metodele contraceptive de bariera (diafragma si
aplicatorul spermicidului), spalarea si stergerea zonei genitale numai din fata spre in spate,
discutarea cu medicului a cazurilor in care este necesar un tratament indelungat cu antibiotice si,
bineinteles, folosirea prezervativului pentru protectie n timpul actului sexual.
Simptoame: La femei, infectia cu candida se manifesta prin:
- prurit accentuat
- usturimi n timpul urinarii
- dureri in timpul contactului sexual
- scurgeri branzoase-albicioase
- inrosirea si inflamarea labiilor mici. Aceste simptome se intensific naintea menstruaiei.
La barbati, infectia micotica cu candida se manifesta prin:
- prurit accentuat
- nrosirea i inflamare
- depuneri albicioas i branzoase pe gland
- mici bubie rosii pe gland (iritatii).
Secreia albicioasa se poate extinde la perineu, la plicile inghinale, interfesier unde tegumentul se
poate
inflama.
Deseori
candidoza
provoaca
cistite,
pielite,
uretrite.
Candida se poate transmite n timpul actului sexual. Chiar daca partenerul nu prezinta manifestari,
tratamentul trebuie urmat ntrucat exista riscul reinfectarii. Pe durata tratamentului trebuie evitate
contactele sexuale (chiar si cele protejate).
IV. Identificarea i diagnosticul de laborator.

Respectarea condiiilor de prelevare i conservare;


Viabilitatea levurilor poate fi afectat de cldur excesiv sau de frig, fiind
recomandat ca transportul probelor s se fac la temperatura ambiant, iar procesarea lor n
cel mai scurt timp (aproximativ 2 ore).
Probele tisulare bioptice sau necroptice se racleaz cu un bisturiu de la nivelul leziunilor. n
laborator se transport n medii conservante n timp scurt. Preparatul se efectueaz nemijlocit
nainte de examinare.
Urina se prelev proba curat prins n zbor din jetul mijlociu de urin sau, mai indicat,
aspiratul suprapubian pentru a elimina contaminarea probei cu levuri comensale uretrovulvare.
Momentul prelevrii este prima urin matinal cu volumul necesar aproximativ 10 ml.
Lichidul cefalorahidian. Prelevarea probei este de competena clinicianului n 2 tuburi serile (
cca. 2 ml / tub), este transportat imediat la laborator, fr refrigerare - Candida spp.,
Histoplasma capsulatum, Cryptococcus neoformans, Coccidioides immitis.
Prul se prelev cu pensa bonturile firelor de pr rupte i firele de pr cu aspect modificat (
fr luciu, cenuii, prfoase).
Sputa. Pacientul trebuie fcut s neleag diferena dintre a expectora i a scuipa. Periajul
simplu a dinilor fr past i cltirea energic a gurii cu ap sunt de dorit naintea prelevrii.
Prelevate: tampoane din depozitul leziunelor de mrgtrel de pe mucoasa bucal, orofaringian,
vaginal; raclat din leziunele cutanate, corneene;sput sau aspirat bronic; urin; exudat uretral;
fecale; hemoculturi n infecii sistemice.
Metode de diagnostic
Microscopia direct
Izolarea i identificarea
Se nsmneaz probele prin depunere sau nepare n pant de geloz Sabouraud cu
antibiotice si se incubeaz culturile l3 sptmni la 25C. Se identific izolatele pe baza
caracterelor de cultur i microscopice.
Diagnosticul serologic prin metoda PCR In domeniul cercetrii fundamentale se face apel la
tehnicile biologiei moleculare. Plecnd de la constatarea ca nu toate tulpinile aparinnd aceleai
specii de fungi produc si toxina, se preconizeaz evidenierea unor gene responsabile cu
toxinogeneza si omologi ai acestora, si mai ales este studiat mecanismul expresrii cantitative a
acestor gene fcnd apel la una din cele mai noi tehnici, si anume la PCR.
Candidoze
microscopie direct cu coloraie negativ tu de India, coloraie Gram, Geimsa mai rar
utilizabile.
Cultivarea pe GS. Mediul pentru levuri se numete mediul Sabourand. n acest mediu
coloniile apar dup 48-72 ore i sunt neregulate i pigmentate.
Diagnostic serologic: latex aglutinarea (LA), imunodifuzia (ID), contraimunoelectroforeza
(CIE)

Actinomicetele
Actinomicetele microorganisme monocelulare, particip n
condiii naturale la degradarea substanelor, productori de
antibiotice, provoac patologii la om, animale, plante cu
localizri variate. Sunt incluse n familia Actinomycetaceae,
gen Streptomyces. K.Harz 1877. Actinomicete patogene :
Actynomyces bovis
Actynomyces israelii
Morfologie. Bacterii cu miceliu filamentos cu granule de
cromatin, Gram (+), polimorfe, ramificri asemntoare
hifelor, miceliilor ca la fungi, nmulirea germinarea sporilor
fixai pe sporozoare prin diviziune, strangulare, nmugurire.
Formeaz spori n sporofori, sunt imobile, acidorezistente, conin
vacuole cu metacromatin, Produceni de antibiotice.
Cultivarea Anaerobi facultativi,t (20 30) optim 35 37 C,
pH 4,4 9,0; acidorezistene, pe medii solide colonii netede,
dure; altele colonii plisate, rugoase, crustoase, catifelate ,
concresc cu mediu, pot fi incolore sau pigmentate. Pe medii
solide micelii aeriene, la capete cu spori pigmentai.
Toxinogeneza endotoxina sub ntrebare
Structura antigenic A. bovis din serogrupul B; A. israelii serogrupul D , ambele cu
serovariantele 1i 2 identificate cu anticorpi fluoresceni.
Rezistena - sporit, la t 60*- 1 or, rezistente la desecare. Sporii deosebit de rezisteni.
Patogenitatea: sursa de contaminare bovinele, ovinele, porci, cni, animale slbatice, unele
obiecte mediului ambiant (sol, resturi de cereale ,ap) etc. Cauza infecie endogen ptruns prin
tubul digestiv (rumegarea, dini cariai )agentul se difuzeaz prin esutul conjunctiv, intramuscular
pe cale hematogen, limfogen nsoit de infiltrate, fistule, focare purulente cronice ce formeaz
infiltrate dure, noduli care se pot necroza cu miros fetid, piulente. n puroi se constat granule
druze, compuse din filamente. Se poate asocia infecia secundar.
Se disting clinic actinomicoze cervico facial, pulmonar, abdominal, actinomicoze organelor
interne, nazal, faringian, laringian, ocular, actinomicoza sistemului nervos,etc..
Imunitate. Nu formeaz, posibile rembolnviri.
Tratament Preparate actinolizate, vaccin actinomicetic polivalent, antibiotice, sulfanilamide,
preparate de iod, radiografia, intervenia chirurgical.
Profilaxie: respectarea igienei personale , lichidarea factorilor patogenici:asanarea cavitii bucale,
faringelui.