Sunteți pe pagina 1din 15

AMAZOANELE ROMNE ALE CERULUI DIN ESCADRILA ALBA

Escadrila Alb (mai trziu Escadrila 108 Transport uor), a fost numele
unei uniti romneti de avioane sanitare pilotate de femei, care a activat
n timpul celui de-al doilea rzboi mondial.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, Romania a fost singura tara
din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei Escadrila
Alba.
Dupa instaurarea regimului comunist, destinul fetelor a fost inchisoarea
sau, in cel mai bun caz, eliminarea din aviatie si marginalizarea.
Celebre inca din anii razboiului, aceste aviatoare au intrat intr-un complet
anonimat in primele decenii postbelice, fiind redescoperite, dupa 1989.
Ideea nfiinrii unei escadrile sanitare care s aib ca piloi femei i-a
aparinut prinesei Marina tirbey.
A fost creat dup modelul organizaiei finlandeze Lotta Sward.

Foto: Printesa Marina Stirbey Brancoveanu, prima femeie romana


posesoare a brevetului de pilot militar. A fost fiica printului George Stirbei
(fratele lui Barbu Stirbey, maresal al Curtii regale) si a Elisabetei. Nepoata
lui George Valentin Bibescu si verisoara lui Bazu Cantacuzino, doi aprigi
piloti, si a obtinut brevetul de pilot gr. II, in 1935, dupa un stagiu la Scoala
de Pilotaj, condusa de Ioana Cantacuzino.

In anul 1938, conducerea Ministerului Aerului si Marinei s-a interesat de


femeile-pilot brevetate in scolile civile de aviatie existente in tara. Acestea
au fost solicitate sa execute zboruri in cadrul manverelor militare de la
Galati.
Dupa doua saptamani de campanie, aviatoarele Mariana Dragescu,
Nadia Russo (Bossie) si Virginia Thomas au primit certificate prin care erau
considerate apte pentru a participa la misiuni de razboi.
Escadrila a nceput s funcioneze ca urmare a cererii adresate Ministerul
Aerului de ctre Marina tirbey n anul 1939.
n acea perioad Romnia a fost singura ar din lume ce dispunea de o
astfel de escadril.
Aceasta era format din avioane mici, tip RWD-13, de fabricaie polonez.
In scriptele Armatei Romane, escadrila figura cu denumirea militara de
Escadrila Sanitara, iar menirea ei pe Frontul de Est era sa transporte ranitii
foarte grav, care aveau nevoie de interventii chirurgicale imediate, la
spitalele din zona interioara.
Denumirea de Escadrila Alba, disputata de mai multi autori, se pare ca i-ar
apartine jurnalistului italian Curzio Malaparte, celebrul autor al cartii
Tehnica loviturii de stat, despre care se stie precis ca s-a aflat in
documentare si pe frontul romanesc, in special prin zona Moldovei.
La 18 septembrie 1941, soldatul Ion Pascu semnala in gazeta militara
Soldatul, faptul ca un reporter de razboi italian a scris in ziarul lui
despre componentele escadrilei, in premiera folosind acest termen.

Virginia Dutescu

Cu toate c aparatele de zbor aveau nsemnele unor avioane sanitare,


sovieticii nu au inut cont de acest aspect i au atacat aceste avioane ca
pe orice alt tip de avion militar.
Prin urmare, la sfritul anului 1941 avioanele escadrilei au fost vopsite n
culori de camuflaj.

Smaranda Braescu

Numele escadrilei i are originea n faptul c avioanele sanitare erau


vopsite n totalitate n alb. Avioanele aveau aplicate cruci roii pe fuzelaj i
aripi.

Irina Burnaia (Irina Cioc)

Din Escadrila Alb au fcut parte la nceput aviatoarele: Mariana


Dragescu,Virginia Dutescu, Nadia Russo, Marina Stirbey si Irina Burnaia.

Mariana Dragescu
n august 1942, Escadrila Alb este redenumit Escadrila 108 Transport
Uor.
Escadrila este mutat la Stalingrad, pe aerodromul de la Kotelnikovo, iar
mai apoi la Plodovitoje i celorlalte aviatoare li se altur Viktoria Pokol,
Maria Nicolae, Stela Huan i Smaranda Brescu.

Stela Hutan Palade

Escadrila Alb a fost cunoscut att pe plan naional, ct i internaional.


Despre aceast unitate a aviaiei romne au fost scrise articole n ziare
precum Aripi romneti, Tempo, Romnia aerian, Hamburger Illustrierte,
Berliner Illustrierte Zeitung.

Nadia Russo

Desi fetele din escadrila nu erau luptatoare in acceptiunea larga a


cuvntului, misiunile lor intr-un spatiu aerian ostil erau cat se poate de
periculoase; fetele si avioanele pe care le pilotau erau pandite la tot pasul
de artileria antiaeriana, de tragatorii izolati si, mai ales, de avioanele de
vanatoare dusmane care, oricum, aveau in dotare aparate mult mai bune
ca ale lor.
Faimoasele luptatoare si-au trait viata pe muchie de cutit. Nu
intamplator, ele au purtat uniforma asemanatoare celei militare, purtand
gradul de sublocotenent, deoarece in caz de cadere in captivitate, ar fi
riscat sa fie acuzate de spionaj si tratate ca atare.
Dintre ele, Mariana Dragescu e singura care a executat operatiuni de
salvare atat pe Frontul de Est, cat si pe Frontul de Vest.

Victoria Pokol

Din Escadrila Alba a facut parte si Victoria Pokol (prima femeie pilot din
Romania care a obtinut brevetul special francez pentru acrobatie in 1935,
oferindu-se voluntara in escadrila cu propriul avion).
Virginia Thomas misterioasa stewardesa
Virginia fusese instruita dupa moda vremii, cunoscand mai multe limbi
straine, intre care germana, franceza si engleza; amanunt care o va ajuta,
in 1939, sa ajunga stewardesa a LARES-ului pe relatia Bucuresti-Berlin. De
fapt, se pare ca ea a fost prima stewardesa din Romania, chiar daca prima
stewardesa brevetata a fost Viorica Hutan, sora colegei ei de Escadrila,
Stela Hutan-Palade.
In Escadrila sanitara a intrat ca pilot stagiar, la 25 iunie 1940, si a facut
primele doua campanii pe Frontul de Est, ajungand pana la Stalingrad, mai
exact in bazele de la Kotelnikovo si Plodovitoje.

Prietenii ii spuneau Tommy, insa nimeni nu stia prea bine cine era si de
unde venise. Cel mult se stia cum ajunsese ea pilot in Aviatia Regala.
Pe scurt, Virginia Thomas, nascuta in 1910, la Brasov, este cea de-a
doisprezecea brevetata intre aviatoarele noastre, in 1936, tot la Mircea
Cantacuzino, iar unul dintre rarele ei interviuri a fost acordat revistei
Romania aeriana nr. 9-10/octombrie 1945.
Dupa 23 august 1944, cand aventura ei in Escadrila Alba era deja
amintire, intr-o excursie la munte, va face cunostinta cu un ofiter de
informatii din Comisia Aliata de Control, fiul unei rusoaice si al unui englez,
spionul tipic, nascut pe undeva, prin Persia. Ofiterul se numea Andrew
Kinghard, dar, mai mult ca sigur, acesta era un nume de imprumut.
A doua zi erau ca si casatoriti eveniment de altminteri oficializat la
scurta vreme, in Bucuresti, la ambasada Marii Britanii; proaspetii insuratei
vor pleca imediat la Berlin, in zona de ocupatie britanica. De acolo,
Virginia Thomas le-a trimis fetelor o scrisoare lunga, cu intreg periplul
calatoriei, dupa care s-a asternut tacerea.
Mai tarziu, prin anii 80, cu ocazia unei vizite private in Anglia, Virginia
Thomas avea sa fie cautata si gasita de Stela Hutan-Palade intr-un
sanatoriu, proprietate a socrilor ei. Nu mai stia aproape deloc romaneste
si era ca dusa demult in alta lume.
Evident, nu mai stia nimic despre fetele din Escadrila Alba. Iar despre
aceasta escadrila, unica in Al Doilea Razboi Mondial, nici atat.
Escadrila Alb a fost i subiectul crii cu acelai titlu, scris de George
Acsinteanu, precum i subiectul filmului artistic Escadrila Alb, o
coproducie romno-italian, care i-a avut n rolurile principale pe Mariella
Lotti, Tino Bianchi i Lucia Sturdza-Bulandra.

Aviatoarea erou MARIANA DRAGESCU


In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Aviatia Romana a activat
Escadrila Alba, o unitate de avioane sanitare, pilotate de femei.
Mariana Dragescu a fost alaturi de Irina Burnaia, Marina Stirbei, Virginia
Dutescu si Nadia Russo, pilot in aceasta escadrila, singura de acest fel din
lume.
Inca din adolescenta, este pasionata de inot, patinaj, schi sau echitatie,
insa, mai presus de toate, este fascinata de aviatie, motiv pentru care
devine printre primele femei pilot din tara. Astfel, urmeaza Scoala de
Pilotaj Mircea Cantacuzino, bucurandu-se de toata atentia cunoscutului
instructor de zbor Constantin Abeles. La varsta de 23 de ani, in anul 1935,
a obtinut brevetul de pilot, aflandu-se printre putinele femei din Romania
ce se puteau bucura de o asemenea realizare.
Inainte de inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, Mariana Dragescu
are ocazia sa o cunoasca pe celebra noastra parasutista, care a devenit
campion mondial la parasutism in anul 1932, Smaranda Braescu, de care
o va lega o lunga si frumoasa prietenie.
Dupa obtinerea brevetului de pilot, lucreaza pana in anul 1938 la
Aeroclubul Regal al Romaniei, prilej cu care are onoare de a cunoaste
unele dintre personalitatile aviatiei franceze.
De asemenea, in anul 1938 au loc, la Galati, manevre militare, la care este
invitata sa participe, alaturi de alte 4 aviatoare, avand misiunea de a
simula lupte aeriene. Din nefericire, odata cu inceperea celui de-al Doilea
Razboi Mondial nu a mai fost nevoie sa simuleze luptele, deoarece
acestea erau cat se poate de reale.
Demonstrandu-si utilitatea, in situatia in care ar fi inceput un razboi, in
calitate de pilot de razboi, Mariana Dragescu isi onoreaza tara, prin
prezenta in Escadrila Alba, infiintata din initiativa Marinei Stirbei, escadrila
sanitara ce a jucat un rol foarte important in salvarea ranitilor.
Cu un curaj iesit din comun, aceasta, alaturi de celelalte femei pilot, nu au
cedat incercarilor grele prin care s-au vazut nevoite sa treaca si si-au
indeplinit cu succes misiunea de a salva ranitii cazuti pe fronturile de
lupta. Ele au salvat mii de soldati, incepand cu 22 iunie 1941, cand aviatia
romana a intrat in lupta, dupa invazia Uniunii Sovietice, sub stapanirea
careia se afla tinutul herta, Basarabia si Bucovina de Nord.
Pentru Mariana Dragescu nu a fost usor sa fie pilot de razboi, mai ales ca,
desi avionele sanitare erau vopsite cu alb si aveau o cruce rosie evidenta,
pentru care s-a si numit Escadrila Alba, acestea nu erau ferite de atacurile
sovieticilor, desi se putea observa ca erau avioane sanitare, ce nu erau
inarmate, fiind ocupate cu transportarea ranitilor. Astfel, atat viata ei, cat
si a celorlalte femei pilot de razboi era pusa in pericol, atacurile
sovieticilor fiind un real pericol.

Misiunile de salvare executate zilnic au fost realizate cu dificultate, fiind


nevoite sa aterizeze oriunde si uneori fiind mitraliate de sovietici cand
atingeau pamantul, desi acest lucru nu era permis in razboi.
Cruzimea sovieticilor nu era singura primejdie a femeilor pilot de razboi,
acestea fiind nevoite sa supravietuiasca caldurilor groaznice pe timp de zi
si gerurilor insuportabile noaptea, cat si a lipsei de hrana suficienta, insa
nimic din toate acestea nu le impiedica sa isi duca sarcinile la bun sfarsit.
Daca tinem cont de faptele eroice ale Marianei Dragescu, ar fi fost de
asteptat ca dupa incheierea razboiului aceasta sa fie tratata cu
recunostiinta de tara noastra, insa nu a fost asa, fiind in atentia
Securitatii.
Dupa sfarsitul razboiului facea parte din aviatia civila si a lucrat in calitate
de instructoare de zbor o perioada de mai multi ani, dupa care a fost
inlaturata din aviatie, deoarece nu era potrivita pentru regimul comunism.
De asemenea, a fost prezenta pe lista celor pe care Securitatea dorea sa o
recruteze ca informatoare, insa fara succes. In ciuda insistentelor la care a
fost supusa, fiind uneori chemata noaptea la Militie pentru a fi anchetata
pentru anumite fapte grele de care era acuzata, si pentru care era
amenintata ca va primi o pedeapsa de 7 ani de inchisoare, aceasta nu s-a
lasat intimidata.
Asa se face ca toate incercarile Securitatii de a o racola pe Mariana
Dragescu nu au avut succes, fiind singura care a scapat cel mai bine din
ghearele comunismului.
Daca Marina Stirbei si-a pierdut proprietatile si a fost nevoita sa
paraseasca tara, Nadia Russo si Virginia Dutescu au fost inchise pentru o
perioada lunga de timp, iar Smaranda Braescu ea fost condamnata la doi
ani de inchisoare, motiv pentru care si-a schimbat identitatea si a trait
ascunsa, Marioara Dragescu a ramas in libertate, cu toate ca nu a mai
putut urca la bordul unui avion.
Pe 7 septembrie 2012, n ziua n care a mplinit o sut de ani, Mariana
Drgescu a fost decorat cu Emblema Onoarea Armatei Romne. Ministrul
Aprrii de la acea dat, Corneliu Dobrioiu, declara ntr-un comunicat :
Doamna Drgescu este singura femeie-pilot n via, care a luptat n cel
de-al Doilea Rzboi Mondial pe ambele fronturi i a contribuit la salvarea
vieii a peste 1.500 de militari.
Nu cred c exist cineva care s nu fi auzit de Escadrila Alb, unitatea
romneasc de avioane sanitare pilotate de femei, ara noastr fiind
singura din lume care dispunea, la acea dat, de o astfel de unitate ()
Dup campania din Crimeea, dumneavoastr ai rmas singura noastr
femeie pilot de pe Frontul de Vest i, cu toate astea, v-ai fcut datoria
fa de ar cu deosebit curaj i druire, mai scria Dobrioiu n comunicat

Desi a fost o perioada de timp in care nu s-a bucurat de o recunoastere,


pentru meritele deosebite aduse tarii in vreme de razboi, dupa prabusirea
comunismului faptele de eroism ale acestei aviatoare, au devenit
cunoscute fiind acum firesc sa-i cinstim memoria.