Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TECHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Deep Soil Mixing

Technologii moderne în ingineria geotehnică

Gaftoi Daniel Andrei

Introducere

Metoda Soil Mixing este o metodă de îmbunătățire a terenului de fundare ce constă în amestecarea pământului din fundație cu diferite materiale (suspensie de ciment, suspensie de ciment și bentonită, var, etc.), fără excavarea acestuia. Procesul de realizare al acestei metode are drept scop transportul și distribuirea cât mai uniformă a liantului și amestecarea solului cu acesta astfel încât rezultatul obținut să fie o mixtură cât mai omogenă cu proprietăți izotropice.

Metoda a fost dezvoltată începând cu anii 1970 atât de tările Scandinave cât si de Japonia. Ulterior aceasta s-a extins atât în America cât și în Europa. Avantajele acestei metode au facut ca ea să se dezvolte și să fie recunoscută la nivel mondial pentru îmbunătățirea caracteristicilor mecanice și de permeabilitate ale terenului de fundare.

Clasificare Soil Mixing

Există foarte multe tehnologii de îmbunătățire a terenurilor de fundare utilizînd Soil Mixing, funcție de companiile care le-au propus. Astfel, Deep Soil Mixing se poate caracteriza după mai multe criterii cum ar fi: starea materialului injectat, principiul de amestecare, poziția duzelor, forma rezultată, tipul și numărul de tije de amestecare, etc.

În acest sens, Topolnicki (2004) a realizat o schemă simplă prin care se prezintă diferitele tehnologii existente, funcție de starea liantului (a), principul de amestecare (b) și poziția duzelor (c) cu exemple de metode de execuție din diferite tări:

(c) cu exemple de metode de execuție din diferite tări: Fig. 1 – Clasificare tehnologii Deep

Fig. 1 Clasificare tehnologii Deep Soil Mixing - Topolnicki [3]

Principala caracteristică de clasificare o reprezintă starea materialului injectat în terenul de fundare – caracteristica „a”. Astfel, după cum se poate observa și în Fig. 1, există 2 mari categori: lianți în stare uscată (injectați cu ajutorul aerului sub presiune) și lianți în stare de suspensie (injectați sub forma unui mix lichid). Din cauza necesității de adaptare la diferite geologii s-au dezvoltat mai mult metodele bazate pe injectarea lianților în stare de suspensie.

Mixingul uscat (DRY Mixing)

Mixingul uscat (dry mixing) este caracterizat de introducerea liantului în terenul de fundare cu ajutorul aerului comprimat. Această metodă este utilizată în cazul terenurilor de fundare cu umiditate suficientă pentru realizarea reacțiilor chmice dintre sol și liant.

Această metodă s-a dezvoltat preponderent în țările Scandinave, companiile locale având o vastă experiență în tratarea terenurilor argiloase cu caracteristici slabe (compresibilitate mare) prin realizarea de coloane de var sau var/ciment. Ca regulă generală, argilele plastice se pot îmbunătăți prin injectarea de var sau ciment cu var.

Principalul avantaj al metodei este că se pot stabiliza depozite de pământ foarte slabe, inclusiv solurile organice. O altă caracteristică o reprezintă și temperatura minimă la care această metodă poate fi aplicată, fiind posibile lucrări realizate la temperaturi negative.

Echipamentul tipic pentru realizarea mixingului uscat este compus dintr-un depozit de liant (fix sau mobil), o pompă pe aer comprimat ce asigură injectarea liantului în teren și un utilaj echipat cu o prăjină specială pentru injectare și mixare. O prezentare schematică se regăsește în figura 3. Tija de forare este și ea diferită față de tijele pentru wet mixing, fiind compusă dintr-o singura tijă echipată la partea inferioară cu un cap de mixare prevăzut cu o duză pentru injectare.

În figura 2 sunt prezentate 3 tipuri de capete de mixare folosite pentru mixarea uscată.

tipuri de capete de mixare folosite pentru mixarea uscată. Fig. 2 – Tipuri de capete de

Fig. 2 Tipuri de capete de mixare folosite pentru Dry Mixing

Această metodă este foarte folosită pentru îmbunătățirea stabilității și reducerea tasărilor rambleelor aferente autostrăzilor, structuri civile de dimensiuni reduse. În cazul depozitelor de argilă cu grosime de până la 15 – 20 m, tot depozitul poate fi stabilizat.

Fig. 3 – Prezentare schematică a organizării de șantier necesare pentru dry soil mixing [7]

Fig. 3 – Prezentare schematică a organizării de șantier necesare pentru dry soil mixing [7]

Printre principalele aplicații ale metodei în Europa se pot preciza:

Stabilizarea versanților

Stabilizarea barajelor

Îmbunătățirea terenului de fundare pentru căile rutiere

Mixingul umed (WET Mixing)

Mixingul umed (Wet mixing) este caracterizat de introducerea liantului sub forma de suspensie cu diferite rapoarte pentru conținutul apă/ liant. Metoda este pretabilă terenurilor aluvionare cu granulometrii ce variază de la praf până la pietriș.

Au fost dezvoltate o serie de technologii de realizare a coloanelor/ panourilor prin metoda mixingului umed, dar toate sunt caracterizate de prezența uneia sau mai multor tije de forare prevăzute la partea inferioară cu duze pentru injectarea sub presiune a liantului. Deasupra duzelor sunt prevăzute palete ce ajută la realizarea cât mai omogenă a mixării. Procesul de injectare a suspensiei poate fi realizat atât la coborârea tije cât și la ridicarea acesteia. Prin coborâri și didicări succesive se poate realiza un mixaj mai bun.

În figura 4 sunt prezentate 2 exemple de tije de forare și o coloană realizată prin metoda wet mixing.

de forare și o coloană realizată prin metoda wet mixing. Fig. 4 – Tipuri de capete
de forare și o coloană realizată prin metoda wet mixing. Fig. 4 – Tipuri de capete
de forare și o coloană realizată prin metoda wet mixing. Fig. 4 – Tipuri de capete

Fig. 4 – Tipuri de capete de mixare folosite pentru Wet Mixing și o coloană realizată

Organizarea lucrărilor de execuție prin metoda Wet soil mixing cuprind: stația de realizarea a suspenșiei, stație de pompare, utilaj de forare, rezervor de batal, etc. O schemă a unui astfel de necesar se regăsește în imaginea 5.

a unui astfel de necesar se regăsește în imaginea 5. Fig. 5 – Prezentare schematică a

Fig. 5 – Prezentare schematică a organizării de șantier necesare pentru wet soil mixing [7]

În europa aplicațiile principale ale metodei sunt:

Suportul excavațiilor (cu sau fară armătură)

Element de fundare pentru construcții civile/ industriale

Ecrane de etanșare

Stabilizarea versanților

Lucrări pentru remedierea mediului - separarea/ etanșarea poluanților.

Suplimentar, metoda a fost folosită în America și pentru prevenirea lichefierii prin realizarea unor structuri în formă de fagure.

Condițiile ideale referitoare la granulometria terenului în care se pot realiza panouri soil mixing (wet soil mixing) sunt prezentate în figura 6. După cum se poate observa, intervalul în care se pretează soil mixing este de la particole cu diametrul de 0,02 mm până la pietriș mediu (d = 60 mm).

Pentru particole mai mici există riscul încărcării tijei cu pământ și imposibilitatea amestecării (din cauza coeziunii ridicate). Totuși, această problemă poate fi evitată prin introducerea de nisip în gaura de forare (după ridicarea tijei) și reluarea procedeului.

De cealaltă parte, pentru particule de dimeniuni mai mari apare problema uzurii excesive și rapide a capului de forare. De asemenea, din cauza vibratiilor apărute în urma forării în medii cu particule mari, utilajul de forare este supus unei uzuri suplimentare. Aceste aspecte conduc la costuri ridicate de intreținere și performanțe reduse. Deep soil mixing nu poate fi realizat dacă în reten există agabariți deoarece tijele de mixaj nu pot trece prin bolovani.

Fig. 6 – Domeniul granulometric în care se poate realiza Soil Mixing (cu bandă roșie

Fig. 6 Domeniul granulometric în care se poate realiza Soil Mixing (cu bandă roșie intervalele la care pot apărea probleme în execuție) [1]

Technologii de execuție (Metode)

Chiar dacă există un număr impresionant de technologii de execuție (unele dintre ele fiind dezvoltate în Japonia și având denumiri unice), în Europa cele mai utilizate technologii de execuție sunt:

Triple Auger System (Bauer)

Deep Soil Mixing single/ double (Keller)

Turbojet/ TreviMix (Trevi)

SMM Mass Stabilisation (LCM)

TSM (Keller, Smet)

O altă metodă disponibilă este Cutter Soil Mixing (Soletanche Bachy, Bauer).

a. Triple Auger System

Technologia consta în introdurea tijelor de forare (3 bucăți) în teren și injectarea suspensiei de ciment simultan cu coborârea acestora. După ce s-a atins adâncimea dorită, mixtul pământ – suspensie este omogenizat prin rotirea alternativă a tijelor de forare în timp ce acestea sunt ridicate. Rezultatul este reprezentat de un panou sub forma a 3 coloane suprapuse. Grosimea panoului rezultat este de 0,40 m, lungimea sa este de 1 m iar adâncimea maximă până la care se poate folosi această technologie este de 20 m (uzual 14 m).

În figura 7 sunt prezentate: tijele de forare și o schemă privind execuția. După cum se poate observa, tijele au aceeași formă pe toată lungimea lor.

Fig. 7 – Tijele de forare și scema de realizare a panourilor - metoda Triple
Fig. 7 – Tijele de forare și scema de realizare a panourilor - metoda Triple

Fig. 7 – Tijele de forare și scema de realizare a panourilor - metoda Triple Auger System (http://www.ffgb.be)

b. Deep Soil Mixing

Această technologie este cel mai des utilizată în Europa. Tija de forare este compusă din una sau mai multe tije (uzual 2) prevăzute la partea inferioară cu duze pe unde se injectează suspensia de ciment, iar pe o parte din lungimea tijelor cu palete pentru realizarea unei omogenizări cât mai bune.

Din punct de vedere al execuției, aceasta este foarte asemănătoare cu metoda Triple Auger System. Diametru coloanelor realizate variază, funcție de dimensiunea tijelor folosite, intre 600 mm și 1000 mm. Suspensia de ciment poate fi injectată atât la coborâre cât și la ridicare, funcție de condițiile geologice.

În figura 8 este prezentată o schemă și o tijă de forare utilizată pentru această technologie și un exemplu de panou rezultat în urma lucrărilor. Diferența față de Triple Auger System o reprezintă configurația tijelor – acestea sunt prevăzute cu duze de injectare si cu palete de emestecare doar în partea inferioară a lor.

cu palete de emestecare doar în partea inferioară a lor. Fig. 8 – Tijele de forare

Fig. 8 – Tijele de forare și un panou realizat prin metoda Deep Soil Mixig

În Romania această metodă a fost folosită pentru realizarea ecranelor de etanșare de la barajele Bilciurești și Dridu de pe râul Ialomița. Tija de forare folosită a fost compusă din 2 tije iar diametrul coloanelor a fost de 600 mm. Adâncimea maximă a fost de 13,5 m. Utilajul folosit pentru realizarea peretelui este produs de compania Leibherr și se află în proprietatea SC Apasco SA. Un astfel de utilaj este prezentat în figura 9.

Fig. 9 – Echipament soil mixing - Leibherr c. Turbojet Technologia Turbojet este o technologie

Fig. 9 Echipament soil mixing - Leibherr

c. Turbojet

Technologia Turbojet este o technologie folosită tot pentru Wet Mixing. Aceasta este caracterizată de folosirea unei singure tije de forare echipată din partea inferioară catre zona superioară cu: duze pentru injectarea suspensiei, palete de mixare și duze de injectare. Technologia combină mixarea mecanică cu technologia jet-grouting cu un singur fluid. O schemă privind modul de realizare este prezentată în figura 10 a, iar un exemplu de coloane realizate prin technologia Turbojet este prezentat în figura 10 b.

Avantajul principal al metonei este acela că datorită combinației dintre mixare mecanică și injectarea suspensiei prin jet-grouting se obține o mixare mai bună și o viteză de penetrare mai mare.

o mixare mai bună și o viteză de penetrare mai mare. Fig. 10 – Technologia Turbojet
o mixare mai bună și o viteză de penetrare mai mare. Fig. 10 – Technologia Turbojet

Fig. 10 Technologia Turbojet – schemă de realizare și coloane realizate (www.trevi.com)

d. SMM Mass Stabilisation

Technologia SMM a fost dezvoltată pentru Dry Mixing și diferă fundamental de technologiile prezentate până acum. În contrast cu metoda Wet Mixing, metoda de injectare a liantului în stare uscată se folosește pentru terenurile de fundare unde umiditatea este suficientă pentru realizarea reacțiilor chimice. Metoda este utilizată în special în terenurile argiloase sau în cele organice.

Procedeul este prezentat în figura 11 și consta în introducerea tijei până la adâncimea dorită, iar la ridicare se injectează liantul. Prin rotirea tijei se realizează mixarea liantului cu terenul. Diametrul coloanelor realizate este între 60 – 80 cm, iar adâncimea maximă până la care se poate realiza procedeul este de 25 m.

Funcție de viteza de rotire a tijei și de presiunea de injectare a liantului se pot realiza coloane de diametre diferite.

a liantului se pot realiza coloane de diametre diferite. Fig. 11 – Technologia SMM – schemă

Fig. 11 Technologia SMM – schemă de realizare

e. TSM Tubular Soil Mixing

TSM este o technologie utilizată pentru wet mixing și este caracterizată de prezența unei protecții tubulare. Ca și in cazul coloanelor forate, carcasa este introdusă în terenul ce se dorește a fi îmbunătățit iar tija de forare realizează injectarea și mixarea suspensiei cu terenul în care este introdusă. Avantajul aceste metode este că se realizează un control exact al diametrului și poziției coloanei realizate.

exact al diametrului și poziției coloanei realizate. Fig. 12 – Technologia TSM – schemă de realizare
exact al diametrului și poziției coloanei realizate. Fig. 12 – Technologia TSM – schemă de realizare

Fig. 12 Technologia TSM – schemă de realizare și carcasa de protecție (http://www.kellergrundbau.de)

f. Cutter Soil Mixing

Spre deosebire de celelalte metode prezentate, Cutter Soil Mixing este caracterizată de o tijă ce permite mixarea în plan vertical (celelalte metode realizau o mixare în plan orizontal). Această metodă este dezvoltată de Bauer și de Soletanche Bachy. Execuția este asemănătoare cu celelate metode prezentate – suspensia este injectată atât la introdecerea tijei cât și la ridicarea ei. Paletele/ dinții atașați capului de mixare/ forarea asigură o omogenizare bună între terenul de fundare și suspensia injectată. Adâncime maximă este de 60 m, dar prin folosirea cablurilor în locul tijei (același sistem ca la utilajul Kelly).

în locul tijei (același sistem ca la utilajul Kelly). Fig. 13 – Technologia Cutter Soil Mixing

Fig. 13 Technologia Cutter Soil Mixing – etape de execuție

– Technologia Cutter Soil Mixing – etape de execuție Fig. 14 – Technologia Cutter Soil Mixing

Fig. 14 Technologia Cutter Soil Mixing – unitatea de mixare și utilajul pe care este montată

Aplicații

Diferitele technologii Deep Soil Mixing pot fi folosite pentru a realiza o serie variată de structuri de la coloane independente la scheme complexe de dispunere (ecrane continue, griduri, blocuri, etc.) funcție de necesitățile lucrării. O serie de astfel de structuri sunt prezentate în figura 15.

serie de astfel d e structuri sunt prezentate în figura 15. Fig. 14 – Tipuri de

Fig. 14 Tipuri de structuri realizate utilizând Deep Soil Mixing (a. bloc, b. grid, c. perete, d. coloane) (Keller)

Principalele aplicații ale metodei includ lucrări de etanșare în profunzime, lucrări de susținere a excavațiilor adânci (5), lucrări pentru îmbunătățirea caracteristicilor mecanice ale terenului de fundare (1), (2), (3), lucrări pentru prevenirea lichefierii, lucrări de remediere a mediului, lucrări de stabilitate a taluzelor (4), etc. (figura 15)

lucrări de stabilitate a taluzelor (4), etc. (figura 15) Fig. 15 – schematizare a principalelor aplicații

Fig. 15 – schematizare a principalelor aplicații ale metodei deep soil mixing [4]

Ecrane de etanșare / ecrane de separare a poluanților

Ecranele de etanșare se realizează prin suprapunerea colonelor executate astfel încât să formede un perete continuu. Prima etapă în realizarea ecranului o reprezintă săparea terenului de fundare până la roca de bază iar apoi se trece la injectarea suspensiei și amestecarea acesteia cu materialul săpat, pe măsură ce tija de foraj este extrasă. Procesul se încheie atunci când tija a ajuns la suprafața terenului,

panoul fiind executat. Panourile se execută unul după altul, nefiind necesară execuția în sah. Uzual, această metodă se folosește pentru pământurile aluvionare (nisipoase) cu permeabilitate ridicată.

Sprijiniri pentru excavații

Aceste structuri sunt similare cu ecranele de etanșare cu deosebirea că peretele este prevăzut cu elemente de rezistență din oțel (profile I sau chiar carcase de armătură) ce sunt introduse imediat după realizarea coloanelor. Prin suprapunerea coloanelor/ panourilor se realizează și o etanșare a incintei astfel încât să se poată realiza lucrările de construcție.

Îmbunătățirea caracteristicilor mecanice ale terenului de fundare

Utilizarea metodei deep soil mixing conduce la mărirea rezistențelor admisibile și la reducerea compresibilității terenurilor supuse la astfel de lucrări. O importantă categorie de soluri îmbunătățite prin această metodă o reprezintă construcțiile civile realizate în amplasamente marine cum ar fi:

realizarea de insule man made, tunele, porturi, etc.

Prevenirea lichefierii

Folosirea metodei deep soil mixing pentru prevenirea lichefierii s-a realizat pentru lucrări de „armare” al solurilor lichefiabile și reducerea presiunii interstițiale. Îmbunătățirea solurilor lichefiabile se poate realiza prin execuția de blocuri, pereți sau structuri 3d (griduri) în respectivul teren. Realizarea gridurilor (ex: o structură tip fagure) conduce la reducerea eforturilor de forfecare și la reducerea deplasărilor laterale ale solului. De asemenea, execuția lor conduce la o reducere a presiunii interstițiale. În figura 16 se prezintă schema de principiu a lucrărilor realizate la Jackson Lake Dam pentru prevenirea lichefierii și controlul infiltrațiilor prin terenul de fundare.

și controlul infiltrațiilor prin terenul de funda re. Fig. 16 – Lucrări realizate pentru prevenirea

Fig. 16 – Lucrări realizate pentru prevenirea lichefierii la barajul Jackson Lake (ecran de etanșare amonte și structură tip fagure atât amonte cât și aval)

Avantaje/ dezavantaje

Atât pentru mixul umed cât și pentru mixul uscat, avantajele soil mixingului sunt:

Metodă economică

Lipsa vibrațiilor

Metodă flexibilă – poate fi utilizată pentru o paletă largă de lucrări

Timpi de execuție mai reduși

Prietenoasă cu mediul

Folosirea terennului de fundare ca meterial de construcție (nu e necesară înlocuirea acestuia).

Realizarea panourilor în mod continuu, nefiind necesară realizarea în sah.

Principalele dezavantaje sunt:

Necesitatea unei organizări complexe (în special pentru wet mixing)

Caracteristici mecanice mai reduse decât în cazul coloanelor forate

Posibilitatea realizării de coloane/ panouri cu caracteristici neuniforme

Necesitatea realizării de coloane experimentale pentru fiecare amplasament.

Bibliografie

[1] E. Falk, C. Sigmung - Deep Mixing Applications in Europe, Keller, Deep mixing 2009 Okinawa Symposium International Symposium on Deep Mixing & Admixture Stabilization, Okinawa, Japan, May 19-21,2009

[2] S. Larsson - State of Practice Report Execution, monitoring and quality control

[3] Topolnicki, M. (2004) In situ soil mixing. Chapter 9 in Ground Improvement, 2nd Edn. Spon Press, Oxon, 331-428.

[4] K.R. Massarsch, M. Topolnicki - Regional Report: European Practice of Soil Mixing Technology

[5] D.A. Bruce Practitioner’s guide to the deep mixing method

[6] U.S. Department of Transportation An introduction to the Deep Soil Mixing Methods as used in Geotechnical Applications, martie 2000

[7] M. Kitazume, M. Terashi The deep mixing method, Crc Press, 2013